Sunteți pe pagina 1din 43

Școala Primara Margineanu

Vizat: Vizat:
Director , Responsabil C. M.Î.
Prof. prof.

Planificare calendaristică
integrată
2019-2020
Clasa a II-a

profesor pentru învățământ primar


NICULA MADALINA-VERONICA

1
Calendar școlar 2019-2020
Semestrul I
LUNA Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Săptămâna 1 2 3 4 4 5 6 7 8 8 9 10 11 12 13 14 15
Luni 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30
Marți 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31
Miercuri 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25
Joi 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26
Vineri 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27
Sâmbătă 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28
Duminică 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29

Semestrul al II-lea
LUNA Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
Săptămâ 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35
na
Luni 6 13 20 27 3 10 17 24 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8

Marți 7 14 21 28 4 11 18 25 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9
Miercuri 1 8 15 22 29 5 12 19 26 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10
Joi 2 9 16 23 30 6 13 20 27 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11
Vineri 3 10 17 24 31 7 14 21 28 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12

Sâmbătă 4 11 18 25 1 8 15 22 29 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13
Duminică 5 12 19 26 2 9 16 23 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14

Vacanță învățământ Vacanța de iarnă Vacanța de Vacanță Zile marcate prin Zile libere- Teze
primar primăvară clasele a VIII- manifestări specifice sărbători legale învățământ
a gimnazial

2
SCHEMA ORARĂ CLASA a II-a

Aria curriculară Nr. de ore alocate


Plan cadru
Disciplina
I Limbă şi comunicare
Comunicare în limba română 6 6
Limba modernă
1 1
II Matematică şi Ştiinţe ale naturii Matematica și explorarea mediului
5 5
III Om şi societate
Religie 1 1
IV Arte + Tehnologii
Arte vizuale și abilități practice 2 2
Muzică și mișcare 2 2
V Educaţie fizică, sport şi sănătate
Educaţie fizică 2 2

VI Consiliere și orientare
Dezvoltare personală 1 1

Discipline opţionale 0 0

Număr de ore pe săptămână


20– 21 20

3
PLAN CADRU
Conform O.M.E.N. nr. 3.371 din 12 martie 2013
ARII DISCIPLINE CLASA

P I II III IV
LIMBĂ ŞI COMUNICARE Limba şi literatura română
( comunicare în limba română) 5 7 6 5 5

Limba modernă 1 1 1 2 2

MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE Matematică


NATURII (Matematică şi explorarea mediului) 4 4 4
3 3

Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1

OM ŞI SOCIETATE Istorie
- - - - 1
Geografie
- - - - 1
Educaţie civică
- - - 1
Religie 1 1 1 1 1
EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI Educaţie fizică
2 2 2 2 2
SĂNĂTATE
Joc şi mişcare - - - 1 1
ARTE Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
TEHNOLOGII Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 2 2 1
CONSILIERE ŞI ORIENTARE Dezvoltare personală 2 1 1 - -
NUMĂR TOTAL DE ORE TRUNCHI COMUN 19 20 20 20 21
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII ( discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
NUMĂR MINIM DE ORE PE SĂPTĂMÂMĂ 19 20 20 20 21
NUMĂR MAXIM DE ORE PE SĂPTĂMÂNĂ 20 21 21 21 22

4
ORAR
Clasa a II-a
An școlar 2019-2020
LUNI MARȚI MIERCURI JOI VINERI
Educație fizică Comunicare în Comunicare în Dezvoltare
Comunicare în limba română limba română personala
limba română

Matematică și
Limba engleza Comunicare în explorarea Matematică și Comunicare în
limba română mediului explorarea limba română
mediului

Matematică și Matematică și
explorarea Matematică și Religie Comunicare în explorarea
mediului explorarea limba română mediului
mediului

Arte vizuale și Muzică și Arte vizuale și Muzică și


abilități practice mișcare abilități practice Educație fizică mișcare

5
Semestrul I: 15 săptămâni
Semestrul al II-lea: 20 săptămâni din care 1 săptămână „Scoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun” în perioada 30.03-
03.04.2020

CATALOG – CLASA a II-a


2019-2020
NR NUME ȘI DATA CNP NUME TATA NUME MAMA ADRESA NR TEL
CRT PRENUME NAȘTERII
ELEV
1

6
7

10

11

12

13

14

15

16

17

7
18

CONSILIEREA PĂRINŢILOR
ȘEDINȚE CU PĂRINȚII
Clasa a II-a
An şcolar 2019-2020

Nr. Tema Modul de Săpt.


crt. desfăşurare data
SEMESTRUL I
1. Să ne cunoaștem mai bine! I
1. Prezentarea orarului clasei Informare
2. Prezentarea Regulamentului Intern al şcolii Prezentare
3. Prezentarea manualelor şcolare Analiză
4. Stabilirea auxiliarelor necesare pentru fiecare disciplină Discuţii
5. Alegerea comitetului de părinţi
6. Prezentarea actelor necesare pentru dosarele de bursă şi rechizite
2. Programarea temelor pentru consilierea părinţilor: Discuţii tip masă II
1. Discutarea cu părinţii a problemelor specifice vârstei şcolarilor de 7-8 ani; rotundă
2. Prezentarea de către părinţi a posibilelor teme pe care le propun pentru dezbatere şi urmărire Analiză

8
în acest an şcolar; Propuneri şi
3. Stabilirea zilei şi orei pentru desfăşurarea şedinţelor de consiliere. argumentare
3. Probleme de readaptare a şcolarului mic la programul şcolar: III
1. Prezentarea situaţiei adaptării elevilor la cerinţele perioadei de reacomodare la cerinţele şi Informare
programul şcolar; Prezentare
2. Prezentarea de către părinţi a programului copiilor în afara şcolii; analiza unor situaţii- Analiză
problemă, în plen şi în particular; Discuţii
3. Stabilirea, prin dezbatere şi propuneri, a unui program sănătos de pregătire şi recreere pentru
şcolari, pe care să-l respecte acasă;
4. Discuţii în urma primei săptămâni de şcoală – adaptarea copiilor la programul de învăţare –
probleme particulare.
4. Cum ne putem ajuta copiii la teme? IV
1. Analizarea situaţiilor în care elevii au avut nevoie de indicaţii şi sprijin;
2. Precizarea şi demonstrarea importanţa revederii de către elevi (chiar de către părinţi) a Demonstrare
notiţelor şi exerciţiilor temei aferente predate în clasă; Analiză
3. Etapele pe care trebuie să le parcurgă părintele în acordarea sprijinului efectuării temelor: Informare
verificarea copilului dacă a revăzut/citit conţinutul predat în clasă, analiza modului în care
copilul a înţeles cerinţa, încercarea copilului de a rezolva singur (oral sau pe ciornă), apoi
acordarea sprijinului efectiv dacă mai este cazul.
5 Comunicarea părinte-copil bazată pe încredere reciprocă Dezbatere tip masă V
1. Provocarea părinţilor de a relata din modalităţile de comunicare cu copiii lor în situaţii tipice; rotundă
2. Prezentarea posibilelor reacţii emoţionale ale copiilor la modurile diferite în care comunică Informare
părinţii cu ei; Prezentare
3. Discutarea efectului atitudinii oscilante (între răbdare şi nerăbdare, între toleranţă şi Analiză
nervozitate, între înţelegere/cooperare şi acuzare etc.) din partea părinţilor asupra încrederii
copilului în aceştia;
4. Sfaturi pentru părinţi de la alţi părinţi – împărtăşirea experienţelor proprii.
6. Cum câştigă un părinte încrederea totală a copilului său? Informare VI
1. Dezbateri şi păreri asupra frecvenţei comunicării oscilante ca atitudine a părinţilor faţă de Prezentare
problemele copiilor; Analiză
2. Neîncrederea unui copil în părintele său - consecinţă a evitării contactelor distante,
represive, acuzatoare, dar şi a „crizelor de deznădejde” pe care părinţii le manifestă exagerat la
repetarea unor situaţii problemă create de neputinţa, nepriceperea sau refuzul copiilor;
3. Prezentarea reţetei de câştigare a încrederii totale a copilului: atitudinea consecvent-unitară a
părinţilor, indiferent de factorii externi ai situaţiei de comunicare, evitarea exploziilor de
pedepse sau ameninţări cauzate de abateri „din urmă”, tratate superficial, oferirea copilului
convingerea că este ascultat şi tratat cu dreptate.

9
7. Doar dragostea nu este suficientă! Completare de VII
1. „Eseul de 5 minute ”- Ce înţeleg părinţii prin dragoste pentru copii; mini-chestionar
2. Dezbatere – schimb de păreri între părinţi despre dragostea părintească eficientă pentru Prezentare
dezvoltarea copilului şi dragostea care prelungeşte dependenţa copilului de părinte; Discuţii
3. Învăţături religioase despre dragostea părinţilor pentru copiii lor. Analiză
8. Copilul meu este altfel decât cum sunt sigur că este? VIII
1. Prezentarea de către învăţătoare a unor situaţii generale în care majoritatea copiilor se
manifestă diferit în afara supravegherii familiei decât când sunt în mediul acesteia;
2. Mărturisiri din partea părinţilor, asupra unor situaţii în care au aflat precum copiii lor au
procedat contrar aşteptărilor lor;
3. Copilul este tentat foarte uşor să-şi rezolve reale frustrări, dar şi închipuite frustrări ale lui, Informare
manifestându-şi adevărata personalitate; Prezentare
4. Analiza obiectivă a manifestărilor extrafamiliale ale copilului pentru a înţelege posibile Analiză
abateri de la normele impuse de familie; Masă rotundă
5. Discutarea tendinţei frecvente din partea părinţilor de a accepta anumite neconcordanţe reale Chestionar
dintre educaţia pe care au dat-o copiilor lor şi efectele reale ale acesteia asupra
comportamentului copilului;
6. Chestionar pentru părinţi „Cât de bine îmi cunosc propriul copil?”(reluarea chestionarului
din clasa I pentru a constata progresul părinţilor în cunoaşterea propriului copil).
9. Conflictele şi conflictualitatea din mediul şcolar IX
1. Informarea părinţilor despre tipurile de conflicte din mediul şcolar: elev – elev/cadru
didactic, elev – părinte personal/părintelel altui elev, părinte – părinte/cadru didactic; Informare
2. Prezentarea conceptelor de conflict şi conflictualitate: conflictele sunt generate de stările de Masă rotundă
conflictualitate; conflictele reale sunt stări explozive, stările latente sunt conflictualităţi care Activitate
menţin posibilitatea apariţiei unor relaţii perturbatoare la nivel fizic, psihic şi emoţional; interactivă între
3. Conflictele reale şi conflictele întreţinute: analiza unor situaţii reale de conflictualitate şi părinţi
constatarea gravităţii lor ca posibile surse de disconfort real asupra copiilor, părinţilor şi
cadrelor didactice
10. Conflictele între elevi – remediere şi prevenire X
1.Discutarea conflictelor reale constatate în colectivul clasei – analiza frecvenţei şi gravităţii
acestora; Informare
2. Propuneri de măsuri preventive din partea părinţilor, analiza şi stabilirea unui proiect comun Discuţii interactive
părinţi-cadru didactic pentru măsurile şi atitudinea corectă faşă de copiii implicaţi; părinţi-învăţător
3. Copilul declanşator de conflicte – conturarea unui profil psihologic pentru a înţelege
motivaţiile acestui tip de copil;
4. Pedeapsa şi recompensa – măsuri ce pot ameliora tendinţa unor copii de conflictualizare a
atmosferei grupului;

10
11. Sufletul ascuns – copilul meu are taine şi temeri faţă de părinţi? XI
1. Mărturisiri şi dezbateri libere asupra unor cazuri de copii care au clacat la un moment dat, în Masă rotundă
pofida traseului excepţional până în acel moment (cazurile nu trebuie nominalizate, pot fi Mini-chestionare
cunoscute prin intermediari sau chiar din mass-media); Discuţii interactive
2. Completarea unor mini-chestionare în care părinţii să mediteze asupra aspectelor educative
în care exagerează şi a celor unde constată că au fost mai puţin atenţi (Când sunt pisălog?,
Când sunt neatent?, Când simt că am făcut destul?, Simt vreodată că nu sunt înţeles de copilul
meu când îl învăţ de bine?);
3. Moment de sinceritate pentru părinţi: „Puteţi găsi cel puţin o situaţie tipică din relaţia cu
copilul dumneavoastră în care sunteţi conştient că acesta se fereşte, chiar se teme să vă ceară
ajutorul?”
12. Când vrei să fii cu mine şi când te ascunzi de mine, copilul meu? Informare XII
1. Intuirea de către părinţi a situaţiilor ȋn care copiii ȋşi doresc să fie împreună cu părinţii şi care Discuţii interactive
sunt cele când îşi doresc să nu fie părinţii de faţă, precum şi cele în care copiii se feresc de părinţi – învăţător
părinţii lor;
2. Analiza fiecărei situaţii enumerate şi stabilirea cauzelor, urmărilor, precum şi a unor posibile
măsuri ameliorative;
13. Încrederea în sine şi încrederea în ceilalţi XIII
1. Prezentarea de către învăţător a unui material accesibil despre nevoia oamenilor, indiferent
de vârstă, de a avea în viaţa lor persoane de încredere; despre starea de încredere în sine care se
învaţă în prima copilărie, în cadrul familiei;
2. Discuţii despre curajul copiilor de a-şi manifesta deschis preferinţele, ideile, pretenţiile,
stările – delimitarea încrederii în sine de manifestarea efectelor răsfăţului exagerat; Informare
3. Independenţa copiilor şi încrederea în forţele proprii se învaţă în prima copilărie doar dacă Discuţii interactive
părinţii îi oferă cadre reale în care aceştia să capete încredere în ei; părinţi-învăţător
4. Cauzele lipsei de încredere în sine: mustrarea şi critica frecventă din partea părinţilor, dar şi
protejarea exagerată a acestora de către părinţii extrem de iubitori şi grijulii;
5. Concepţia greşită a multor părinţi că ocrotirea permanentă în primii ani de viaţă de către
părinţi oferă copilului un statut sigur.
14. Cum percep copiii banii şi valoarea lucrurilor? Informare XIV
1. Prezentarea importanţei cunoaşterii valorii lucrurilor, inclusiv a banilor, de la o vârstă mică; Masă rotundă
2. Discutarea modalităţilor în care părinţii şi-au învăţat până acum valoarea banilor – schimb de Discuţie
impresii şi experienţe; interactivă între
3. Există o vârstă de la care putem încredinţa copiilor sume de bani? - dezbatere asupra părinţi
modului cel mai eficient prin care copiii pot înţelege ce reprezintă banii în viaţa cotidiană;
15. Rolul grupului în dezvoltarea conduitei sociale a copilului XV
1. Prezentarea importanţei legăturilor care se stabilesc între copii în cadrul grupurilor din care

11
face parte: grupul de colegi, grupul de joacă ocazională, grupul de prieteni, grupul religios;
2. Prezentarea importanţei sentimentului de apartenenţă la un grup pentru însuşirea regulilor de Informare
bază a comportamentului social; Masă rotundă
3. Manifestările copiilor în cadrul grupurilor pe care aceştia le preferă: cu ce reguli, exprimări, Dezbatere
satisfacţii sau, dimpotrivă, frustrări vin acasă;
4. Modalităţi corecte de susţinere a participării copiilor la activităţi de grup: cunoaşterea
grupurilor, supravegherea discretă a acestora, evitarea tendinţei greşite a părinţilor de a
interveni personal în regulile grupului;

12
SEMESTRUL AL II - LEA
1. Relaţiile de prietenie şi dezvoltarea autonomiei sociale a copilului I
1. Prezentarea importanţei legăturilor de prietenie între copii pentru formarea şi
dezvoltarea treptată a autonomiei sociale a acestora; Informare
2. Definirea conceptului de prietenie la vârsta şcolară mică: particularităţi, manifestare, Analiză ţi
criterii de clasificare după motivele apariţiei; dezbatere pe
3. Definirea conceptului de autonomie socială corespunzătoare vârstei: formarea unor conţinutul
deprinderi elementare de adaptare la viaţa cotidiană şi formarea capacităţii de stabilire şi informativ
menţinere de relaţii cu alţii, respectând reguli şi standarde specifice vârstei; Discuţii interactive
3. Dezbatere cu părinţii asupra comportamentelor pozitive datorate legăturilor de prietenie, între părinţi
observate de aceştia la proprii copii;
4. Modalităţi corecte de susţinere şi încurajare a prieteniilor dintre copii de către părinţi.
2. Sunt singur, nu vreţi să vă jucaţi cu mine? II
1. Discuţii despre când părinţii s-au jucat cu copilul lor, precizarea jocului şi efectul pentru
părinte şi pentru copil;
2. Povestiri ale părinţilor din anii copilăriei lor: despre ce şi-au dorit, bucurii şi tristeţi,
amintiri plăcute etc.;
3. Moment de sinceritate între părinţi despre ce cred despre jocurile copiilor şi despre Masă rotundă
participarea periodică la anumite jocuri ale acestora; Dezbatere
4. Prezentarea importanţei jocului în dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, a Discuţii interactive
capacităţii de acceptare a regulilor, a pregătirii pentru viaţa socială; între părinţi
5. Prezentarea clasificării jocurilor după efectul acestora asupra personalităţii copilului:
jocuri de recreere, jocuri pentru consumarea surplusului de energie, jocurile atavice – de
învăţare a rolurilor social-umane, jocuri pregătitoare pentru învăţare de cunoştinţe,
deprinderi, comportamente, jocuri complementare sau compensatorii unor secvenţe intense
de învăţare, jocuri catharhice – de purificare a tendinţelor antisociale, jocuri de pregătire
pentru viaţă prin derivarea în ficţiune (închipuire);
3. Părinţii ambiţioşi pentru copiii lor – atitudine pozitivă sau negativă? III
1. Dezbatere pe tema dorinţei părinţilor pentru realizarea prin copiii lor: „Cum vă doriţi să
vă fie copilul?”.
2. Prezentarea diferenţei fragrante dintre ambiţia părinţilor de a-şi ajuta copiii să se
dezvolte conform puterii şi dotării lor şi ambiţia acelor părinţi care doresc să-şi realizeze Dezbatere
propriile visuri neîmplinite impunându-le copiilor lor; Prezentare
3. Perfecţionismul părinţilor – modalitate de îngrădire a personalităţii copilului: Informare
independenţa, imaginaţia, încrederea – informare, Analiză
4. Prezentarea unor cazuri stereotipe de părinţi care încearcă să-şi realizeze propriile visuri
prin copiii lor fără să ţină cont de dotările şi aptitudinile acestora.
4. Autoritatea, lipsa de autoritate şi falsa autoritate parentală IV

13
1. Masă rotundă despre cum se impun părinţii în faţa copiilor şi care sunt situaţiile tipice în
care părinţii îşi pierd autoritatea faţă de aceştia; Masă rotundă –
2. Ce este falsa autoritate parentală şi care sunt cauzele apariţiei şi întreţinerii ei: prin discuţii interactive
ţinerea copilului la distanţă, prin raţionamente prelungite, prin negociere cu cedare din între părinţi
partea părinţilor, prin mituire pentru rezolvare de moment, prin exces de atenţie etc. Analiză
3. Prezentarea cazurilor tipice în care un părinte este considerat de copilul său ca lipsit de Dezbatere
autoritate – dezbatere despre situaţii în care părinţii îşi manifestă contradicţiile de atitudine
în faţa copilului;
4. Material instructiv-educativ: „Mituri despre autoritatea părinţilor”
5. Tipurile de părinţi: „Ce-am constatat despre noi, ca părinţi?” V
1. Rememorarea tipurilor parentale: dictatorial, democratic – autoritar, permisiv, indulgent, Chestionar sub
neglijent, inconsecvent în atitudine; anonimat
2. Efecte ale stilului parental asupra dezvoltării personalităţii copilului; Prezentare
3. Umilirea, dispreţul, somaţia, jignirea în faţa altor persoane – comportamente parentale Analiză
violente fără contact fizic cu impact asupra echilibrului psihic al copilului. Sondaj
4. Material instructiv-educativ: „Stiluri parentale”; „Tipuri de părinţi” Power Point
6. Autodisciplina se învaţă prin disciplinarea pozitivă VI
1. Definirea conceptului de disciplinare pozitivă: exemple concrete;
2. Importanţei modelului parental în disciplinarea pozitivă;
3. Autodisciplina la copilul de vârstă şcolară mică – arie de dezvoltate reală şi aşteptări Masă rotundă
exagerate – discuţii cu părinţii asupra dimensiunii autodisciplinei reale asumate de copil şi Dezbatere
asupra falsei autodiscipline manifestată prin impunere; Analiză
4. Împărtăşirea reciprocă de către părinţi a modului în care corectează greşelile şi abaterile
copiilor lor – analiza efectelor acestor măsuri din prisma noilor concepte;
5. Prezentarea materialului instructiv: „Metode de disciplinare pozitivă”; „Cele mai rele
şapte lucruri pe care le poţi spune copilului”
7. Stima de sine – prelungire a încrederii în forţele proprii VII
1. Prezentarea manifestărilor comportamentale care demonstrează prezenţa stimei de sine
crescute sau, dimpotrivă, scăzute; Informare
2. Moment de sinceritate pentru părinţi: destăinuiri asupra unor aspecte care le-au Masă rotundă
determinat atitudini puternice sau stări frustrante; Discuţii interactive
3. Tipurile stimei de sine: pozitivă – bazată pe manifestări şi credinţe în conformitate cu părinţi-părinţi
regulile sociale şi negativă – bazată pe aroganţă, încălcarea regulilor, rezolvarea nevoilor
pers. în detrimentul celorlalţi;
4. Analiza şi desprinderea acelor experienţe din copilărie care dezvoltă stima de sine
pozitivă sau negativă;
5. Cunoaşterea factorilor ce dăunează în mod ascuns, dar durabil, stării de bine cu propria

14
persoană: perfecţionismul, respingerea de către ceilalţi, modele negative, stresul în familie,
starea materială, lipsa de coerenţă a standardelor cu care vine copilul în contact.
8. Întărirea negativă = falsa educaţie de îndreptare a comportamente-lor negative VIII
1. Definirea corectă şi accesibilă a conceptului de întărire negativă exemple concrete;
2. Cauze ale comportamentului părinţilor care recurg des la întărirea negativă: nerăbdarea, Informare
perfecţionismul, lipsa de empatie cu propriul copil, severitatea dictatorială, nepriceperea şi Analiză
dezinteresul de a trata cauzele şi concentrarea asupra înlăturării efectelor; Dezbatere
3. Moment de sinceritate pentru părinţi: destăinuiri a unor stereotipii atitudinale prin care interactivă între
exagerează criticându-şi copilul ca personalitate şi nu abaterea punctuală; părinţi
4. Explicarea efectului întăririi negative asupra copilului care începe să se simtă inutil,
incapabil şi ca o povară pentru părinţi;
5. Material suport: „Tehnici de decelerare a comportam. negative”
9 Dascăli şi părinţi – responsabili împreună de traseul viitorului copilului XIX
1. Un nou tip de copil pentru părinţi, un nou tip de elev pentru dascăl – urmare a evoluţiei
societăţii, a ritmului tot mai alert în care se succed evenim. din viaţa fiecăruia dintre noi, a
„crize de timp” în care trăim;
2. Prezentare: nevoia de fundament comun şi reciprocitate între părinţi şi dascăl pentru a Masă rotundă
da copilului o imagine clară, unitară a ceea ce trebuie să fie şi să facă; Prezentare
3. Informare - situaţii delicate din manifestările copiilor, care trebuie înţelese şi tratate la Informare
fel de dascăl şi de părinte: tăcerea copilului, simularea la care apelează uneori sau deseori, Dezbatere
disimularea, reacţia adversă sau rezistenţa/împotrivirea, gesturile violente, fobia, minciuna,
izolarea, exuberanţa necontrolată, respingerea autorităţii adultului etc;
10 Greşelile părinţilor în educaţia copiilor X
1. Moment informativ asupra tipurilor de greşeli parentale de educaţie: din prea multă grijă
şi din supra-protecţie, din ignoranţă şi neimplicare sau din prea multă severitate şi lipsa
empatiei;
2. Dezbatere despre greşelile cauzate de „fricile” cu care unii părinţi supraevaluează
realitatea – efectul de tensiune, încordare şi permanentă stare de alertă cu care cresc copiii; Informare
3. Întocmirea, împreună cu părinţii şi prin rememorarea ideilor dezbătute în şedinţele Dezbatere
anterioare, a unei liste de abilităţi educative prioritare pentru educarea sănătoasă a copiilor Masă rotundă
în familie;
4. Discutarea importanţei empatiei şi încrederii de care are nevoie copilul din partea
părinţilor - cele mai sigure căi de a avea aşteptări realiste de la copil şi de a-l face să se
simtă valoros şi iubit, în siguranţă şi cu încredere în puterile sale;
5. Material suport: „Greşelile părinţilor în educaţia copiilor”
11 Regulile de viaţă NU SE NEGOCIAZĂ! XI
1. Definirea conceptului de regulă de viaţă – precizarea universalităţii regulilor general-

15
importante de viaţă şi a regulilor „locale”, care derivă din acestea;
2. Explicarea importanţei unicităţii regulilor majore de viaţă pentru toţi oamenii unei Informare
societăţi şi a pericolului apariţiei discriminării prin negocierea regulilor; Masă rotundă
3. Exerciţiu de descoperire a regulilor de viaţă pe domenii sociale: în familie, la şcoală, în Dezbatere
locuri publice; Analiză
4. Dezbatere şi discuţii interactive între părinţi: De ce nu este indicată negocierea regulilor
de viaţă cu copiii?
5. Analiza cazurilor în care anumite reguli „par” a fi negociate cu copiii – înţelegeri şi
adaptare a sarcinilor, dar nu negociere!
5. Material instructiv-educativ pentru părinţi: „Regulile de aur ale convieţuirii Omului cu
ceilalţi oameni, cu el însuşi şi cu restul lumii”
12. Bunele maniere – calea spre starea de bine cu sine şi cu cei din jur – se învaţă din XII
primii ani ai vieţii! Masă rotundă
1. Conceptul de maniere, în general, şi de bune maniere, în special; Dezbatere
2. Enumerarea şi clasificarea bunelor maniere importante pentru o convieţuire socială Discuţii interactive
sănătoasă psihic şi fizic: arta dialogului, limbajul civilizat, respectarea bunurilor publice şi părinţi-părinţi
ale celorlalţi, punctualitatea, respectarea libertăţii de opinie, sprijinul acordat celor cu
nevoi speciale;
3. Informare reciprocă între părinţi despre cazuri concrete de situaţii nedorite survenite ca
urmare a lipsei de bune maniere între copii/adulţi;
4. Material suport pentru părinţi „Lista bunelor maniere în familie”
13. Cuvintele simple care blochează, sperie sau rănesc XIII
1. Joc de expresii „Ce-i spun copilului dacă plânge pentru lucruri pe care eu le simt fără
importanţă?”- cuv.folosite în expresiile părinţilor. Informare
2. Lovitura lui „trebuie” – explicarea efectului pe care îl are cuvântul trebuie, folosit în Discuţii interactive
adresări care par normale: ordin, neînţelegere, ultimatum – exemple şi analiză; părinţi-părinţi
3. Secretul înlocuirii lui „De ce…?” cu „Din ce cauză…?” (acceptarea cauzei/explicaţiei),
cu „Ce s-a întâmplat…?” (disponibilitate pentru înţelegerea motivaţiei) – exemple şi
comparare;
4. Evitarea folosirii etichetării copilului folosind timpul prezent, cu conotaţie generală
asupra personalităţii copilului: NU „Eşti un dezordonat!”, ci „Ai fost dezordonat!”; NU
„Eşti neatent!”, ci „Ai fost neatent când…!” dezbatere pe exemple concrete;
5. Material supotr: „Cum să comunic cu copilul meu?”
14. Independenţa şi formarea responsabilităţii prin independenţă la şcolarii mici XIV
1. Prezentarea aspectelor în care părinţii oferă copiilor independenţă asupra deciziilor lor –
extragerea motivelor pentru care fac acest lucru; Prezentare
2. Provocarea părinţilor la analiza propriilor convingeri asupra a ceea ce ar putea permite Informare

16
şi ar fi categoric împotrivă în comportamentul independent al copiilor lor; Dezbatere
3. Prezentarea imp. formării sentimentului de independenţă la copii în paralel cu asumarea
responsabilităţii independenţei actelor acestora;
4. Dezbatere asupra atitudinilor extreme ale părinţilor: de neacordare a independenţei fie
din neîncredere, fie supra-protecţie, precum şi cea de acordare a unei independenţe totale
şi nesupravegheate fie din neimplicare, fie din permisivitate exagerată;
15. Dascăli şi părinţi faţă în faţă cu copilul de astăzi XV
1. Prezentarea generală a conduitelor refractare ale copiilor, cele care deseori sunt
interpretate superficial de către adulţi, ascunzând adevărata faţă/suferinţă/problemă a
copilului;
2. Tăcerea copilului – prezentare, recunoaştere a manifestărilor de către părinţi,
interpretare şi atitudine educativă corectă;
3. Simularea – situaţii tipice de manifestare, urmări ale „păcălirii adulţilor”, conduite Informare
stabile urmate repetării acesteia de către copil; Dezbatere
4. Disimularea – manifestare preţioasă de a descoperi şi vindeca fricile, fobiile, frustrările Masă rotundă
copilului în faze care permit sprijinirea emoţională a acestuia;
5. Reacţia adversă – descoperirea greşelilor de educaţie şi atitudine care au dezvoltat
respingerea adultului, modalităţi graduale de înlăturare;
6. Gestul violent fizic – cauze: modelele adulţilor, nedreptăţirea copilului în mod repetat,
preaplinul de „faimă” sau de vinovăţie;
7. Material suport: „Dascăli şi părinţi faţă în faţă cu copilul de astăzi”
16- Recompensa şi pedeapsa în mediul şcolar: XVI-
17. 1. Moment de sinceritate părinţi – învăţător despre ce cred cei dintâi despre îndreptăţirea şi XVII
eficienţa modalităţilor de recompensare şi pedepsire a copiilor în cadrul şcolar;
2. Dezbatere asupra cutumelor care îndreptăţesc severitatea autorităţii şcolare (cu urmări Informare
disciplinatorii imediate şi de moment) şi promovarea sprijinului gradat potrivit construcţiei Dezbatere
psihice şi emoţionale particulare a fiecărui copil (anevoios ca timp şi rezultate imediate, Analiză
dar benefic pe termen lung, terapeutic);
3. Prezentarea specializată a efectelor recompenselor meritate şi a alegerii tipului de
pedeapsă eficientă şi stimulatorie pentru îndreptarea problemei;
4. Realizarea de „trasee” particularizate de aplicare a pedepselor şi recompenselor potrivite
fiecărui copil prin consultarea părinţilor;
5. Material suport: „Recompensa şi pedeapsa în mediul şcolar”

17
18- Din nou despre locul şi rolul familiei în procesul de educare a copiilor: XVIII-
19. 1. Informare despre importanţa familiei în conturarea tipului de şcolar: de succes, cu grad XIX
optim de adaptabilitate, cu stimă de sine ridicată, predispus la afirmare pe diferite paliere
educative etc;
2. Informare şi discuţie despre familie şi educarea caracterului şcolarului mic –
accentuarea realităţii că tipul de caracter persistă în mare parte pe tot parcursul vieţii, unele Informare
aspecte fiind ireversibile; Masă rotundă
3. Informare despre raportul părinte-copil (istorie şi actualitate) şi discuţii interactive între
părinţi pe această temă.
4.Material suport: „Locul şi rolul familiei în procesul de educare a copiilor”
20. Bilanţ la final de clasa I: evoluţia copilului meu ca şcolar, evoluţia mea ca părinte XX
Bilanţ asupra evoluţiei copiilor după al treilea an de şcoală:
1. Analiza achiziţiilor cognitive, sociale, comportamentale ale copiilor, comparativ cu Analiza
momentul începerii şcolarităţii; Prezentarea
2. Prezentarea programelor de studiu pentru vacanţa de vară în vederea Chestionare pentru
consolidării/recuperării unor conţinuturi: lecturi, cărţi de jocuri didactice, CD-uri părinţi
educaţionale, emisiuni TV indicate;
3. Chestionar reluat pentru părinţi „ Ce aşteptări am de la copilul meu?” „Ce aşteptări
cred că are copilul meu de la mine?”

NOTĂ: În cadrul fiecărei activităţi de consiliere se va acorda un spaţiu de timp pentru analiza situaţiei şcolare a elevilor din săptămâna precedentă, precum şi pentru prezentarea conţinuturilor ce vor fi
abordate în săptămâna imediat următoare.

18
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
(6 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Competenţe generale
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice
1.1. Identificarea semnificatiei unui mesaj oral din texte accesibile variate
1.2 Identificarea unor informaţ ii variate dintr-un text audiat
1.3. Identificarea sunetelor ş i silabelor în cuvinte ş i a cuvintelor în enunţ uri rostite cu claritate
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

2.1. Formularea unor enunţ uri proprii în situaţ ii concrete de comunicare


2.2 Transmiterea unor informaţ ii printr-o suită de enunţ uri înlănţ uite logic
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare manifestând interes ş i încredere în sine

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut


3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut
3.3. Identificarea semnificaţ iei unor simboluri, în contexte cunoscute
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţ i adecvate vârstei

4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare


4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţ iilor de bază
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţ ionale

19
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
(4 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Competenţe generale
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

Competenţe specifice
1.1. Scrierea, citirea ş i formarea numerelor până la 1000
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000, folosind poziţ ionarea pe axa numerelor, estimări, aproximări
1.4. Efectuarea de adunări ş i scăderi, mental ş i în scris, în concentrul 0-1000, recurgând la numărare ş i/sau grupare ori de câte ori este
necesar
1.5. Efectuarea de înmulţ iri ş i împărţ iri în concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
1.6. Utilizarea unor denumiri ş i simboluri matematice (sumă, total, termenii unei sume, diferenţ ă, rest, descăzut, scăzător, produs,
factorii unui produs, cât, deîmpărţ it, împărţ itor, <, >, =, +, -, ·, :) în rezolvarea ş i/sau compunerea de probleme

2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor coordonate în raport cu un sistem de referinţ ă dat, folosind sintagmele învăţ ate
2.2. Evidenţ ierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane ş i corpurilor geometrice identificate în diferite
contexte

3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor investigaţ ii, prin observarea ş i generalizarea unor modele sau regularităţ i din mediul
apropiat
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţ ie cu mediul natural ş i social

4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţ iva termeni ş tiinţ ifici, reprezentări prin desene ş i operatorii logici „ ş i”, „sau”, „nu”

20
4.2. Formularea unor consecinţ e rezultate în urma observării unor relaţ ii, fenomene, procese simple

5.1. Sortarea, clasificarea ş i înregistrarea prin desene ş i tabele a unor date din mediul cunoscut

5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x; a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte,
imagini sau reprezentări schematice

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţ ionale pentru determinarea ş i compararea maselor, lungimilor ş i capacităţ ilor
6.2. Utilizarea unor unităţ i de măsură pentru determinarea, compararea ş i ordonarea duratelor unor evenimente variate
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric prin reprezentări convenţ ionale standard ş i nonstandard ş i prin utilizarea banilor în
probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-1000
6.4. Identificarea ş i utilizarea unităţ ilor de măsură uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul, centimetrul, litrul, mililitrul,
kilogramul, gramul) ş i a unor instrumente adecvate

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE


(2 ORE SĂPTĂMÂNAL)

Competenţe generale
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Competenţe specifice
1.1. Sesizarea diferenţ ei dintre informaţ ia practică transmisă prin limbaj vizual ş i mesajul artistic
1.2. Identificarea semnificaţ iei liniei, punctului, culorii ş i formei în opere de artă
1.3. Manifestarea curiozităţ ii faţ ă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual

2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţ i ale materialelor în diverse contexte


2.2. Exprimarea ideilor ş i trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii ş i formei
2.3. Realizarea de produse utile ş i/sau estetice combinând materiale uş or de prelucrat ş i tehnici accesibile
2.4. Transformarea unui material prin tehnici variate
2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile ş i sau estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu
2.6. Participarea la activităţ i integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală,
verbală, kinestezică

21
CONŢINUTURI
Domenii
Desen Materiale şi instrumente hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte, creion grafit, creioane colorate, creioane cerate, peniţă, radieră (opţional: PC,
tabletă)
Tehnici de lucru-Linie modulată, repetiţie, haşurare, caligrafie
Elemente de limbaj plastic-linia, punctul, forme regulate şi neregulate (fără terminologie)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii-desen liber, decoraţii simple
Pictură Materiale şi instrumente-acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, hârtie, folie de plastic, hârtie colorată, cretă, pigmenţi, burete, pensulă, deget, ştampilă,
creioane colorate, PC, tabletă
Tehnici de lucru-pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare
Elemente de limbaj plastic-pata
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii-compoziţii
Confecţii şi Materiale şi instrumente-hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/ petale uscate,
jucării ghinde, fructe, legume)
Tehnici de lucru-origami, tangram, croit, cusut (cusutul nasturelui, cusutul înaintea şi în urma acului, ţesut cu benzi de hârtie, fire)
Elemente de limbaj plastic-punct, linie, nod, formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii-Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi
Modelaj Materiale şi instrumente-plastilină
presare, modelare liberă
Elemente de limbaj plastic-formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii-obiecte decorative, figurine etc.
Colaj Materiale şi instrumente-foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru-mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire
Elemente de limbaj plastic-formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii-obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc.
Foto-film Materiale şi instrumente-aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă) filme, fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii-vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii, realizarea unor fotografii şi filme scurte,
neprelucrate tehnic

MUZICĂ ŞI MIŞCARE
(2 ORE SĂPTĂMÂNAL)
Competenţe generale
1.Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup

Competenţe specifice
22
1.1. Receptarea unor sunete emise de surse diferite, cu durate, intensităţ i, înălţ ime ş i viteză de succesiune contrastante
1.2. Receptarea sunetelor emise de anumite instrumente muzicale ş i identificarea direcţ iei de propagare a sunetului
1.3. Recunoaş terea sunetelor emise de jucăriile muzicale, în corelarea lor auditivă cu anumite calităţ i ale sunetelor muzicale
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între c

2.1. Cântarea în colectiv, în grupuri mici ş i individual, asociind dirijatul intuitiv


2.2.Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul sugerat de ritm ş i de măsură
2.3. Reprezentarea unor calităţ i ale sunetelor prin semne convenţ ionale

3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată de anumite elemente de limbaj muzical


3.2. Executarea unui dans / joc pe muzică, iniţ iat ş i organizat în colectiv
3.3. Confecţ ionarea de jucării muzicale din materiale naturale
3.4. Crearea unor linii melodice simple ş i a unor combinaţ ii ritmice, asociate cu miş cări adecvate

CONŢINUTURI
Domenii
Cântare vocală Cântarea vocală în grup şi individual. Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea

Cântare Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul în bancă, cu palmele pe genunchi)
instrumentală Jucării muzicale din materiale şi obiecte refolosibile
Cântarea cu acompaniament-Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic. Acompaniament de jucării muzicale realizat de copii (trianglu,
maracas, clopoţel, tamburină)
Elemente de limbaj Timbrul- Sunete din mediul înconjurător.Sunete vocale (vorbite sau cântate).Sunete muzicale instrumentale
muzical Ritmul-Sunete lungi/ scurte.Tempo-ul în audiţii
Melodia-Sunete înalte/ joase. Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
Interpretarea-Nuanţe - Tare/ încet/ mediu. Cântec vesel/ trist. Procedee armonico-polifonice (solist, cor, grupe alternative)
Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică
Mişcări sugerate de textul cântecului
Mişcări sugerate de ritm
Dansul
SUGESTII PENTRU REPERTORIUL DE CÂNTECE ŞI PENTRU AUDIŢII
Repertoriu de cântece Codobelcul – L. Comes Joc – popular
Ciocănele, ciocănele – L. Comes Trenul - C. Mereş
Voiniceii – A. Ivăşcanu Fluturaş – C. Romaşcanu
Brotăceii şi broscoiul - L. Comes Săniuţa – L. Comes
Iepuraşul Ţup – Gh. Ciorănescu Moara - C. Mareş
Cinci voinici – L. Comes Şade raţa - Al. Paşcanu
Piticii şi ariciul – G. Cucu Melodia - Mozart
Noi acum suntem şcolari – A. Ivăşcanu Cântece din folclorul copiilor
Răţoiul – D. D. Stancu Numărători
Cântec de primăvară – L. Comes Împreună să jucăm
Toamna – N. Buicliu Martie, mărţişor

23
Furnicile
Audiţii Cântece şi jocuri populare din zonă P. I. Ceaikovski: Lacul lebedelor – Vals, Scenă
Cântece pentru copii R. Korsakov: Zborul cărăbuşului
George Enescu: Rapsodia I J. Strauss: Marşul persan
W. A. Mozart: Mica serenadă – Allegro, Flautul fermecat –
Uvertura, Rondo à la Turc

24
DEZVOLTARE PERSONALĂ
(1 ORĂ SĂPTĂMÂNAL)

Competenţe generale
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

Competenţe specifice
1.1Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între sine şi ceilalţ i, după criterii simple
1.2.Respectarea unor reguli de igienă personală

2.1. Exprimarea emoţ iilor de bază în situaţ ii variate


2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă
2.3. Explorarea abilităţ ilor de relaţ ionare cu ceilalţ i

3.1. Realizarea unui program zilnic de activităţi, cu sprijinul adulţ ilor


3.2. Prezentarea condiţ iilor (instrumente, persoane, contexte) care fac învăţarea uş oară sau dificilă
3.3. Prezentarea utilităţ ii unor meserii/profesii cunoscute

25
Clasa a II-a

Semestrul I
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ CLR -6 ore pe săptămână
LIMBA ENGLEZĂ ENG. -1oră pe săptămână
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI MEM - 5ore pe săptămână
RELIGIE REL -1 oră pe săptămână
EDUCAȚIE FIZICĂ E.F - 2 ore pe săptămână
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE AVAP - 2 ore pe săptămână
MUZICĂ ŞI MIŞCARE MM - 2 ore pe săptămână
DEZVOLTARE PERSONALĂ DP - 1 oră pe săptămână

MANUALE SCOLARE

1.Comunicare în limba română , clasa a II-a, Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Ed.Didactică și Pedagogică,București, 2018
2. Matematică și explorarea mediului , clasa a II-a, Cleopatra Mihăilescu, Tudora Pițilă, Editura Didactică și Pedagogică,București,
2018
3. Arte vizuale și abilități practice , Cristina Rizea, Daniela Stoicescu, Ioana Stoicescu, Ed.Litera, București, 2015 (partea I și partea
a II-a)
4. Muzică și mișcare, Alina Perțea, Dumitra Radu Ed.Aramis, București, 2016 (partea I și partea a II-a)
5. Dezvoltare personală , C. Cuciinic, Ed. Aramis, 2015 (partea I și partea a II-a)
AUXILIARE:
1.Anca Veronica Taut,Elena Lapusan,Anicuta Todea,Adina Achim Matematică și explorarea mediului,clasa a II-a,editura
Sinapsis,2016
2.Anca Veronica Taut,Elena Lapusan,Anicuta Todea,Adina Achim Comunicare în limba română,clasa a II-a,editura Sinapsis,2016
26
Planificarea are la bază următoarele documente școlare:

 Structura anului scolar 2018/ 2019 aprobată prin OMEN nr.3220/ 19.02.2018

 Planul- cadru de învăţământ pentru învăţământul primar aprobat prin OMENCS nr.3371 din 12 martie 2013
 Programele școlare aprobate prin OMEN nr 3418/ 19.03.2013

* Programa şcolară pentru disciplina COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ,Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin
ordin al ministrului Nr. 3418/ 19.03.2013
* Programa şcolară pentru disciplina MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI ,Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată
prin ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
* Programa şcolară pentru ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE,Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin ordin al
ministrului Nr. 3418/19.03.2013
* Programa şcolară pentru MUZICĂ ŞI MIŞCARE, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin ordin al ministrului Nr.
3418/19.03.2013
* Programa şcolară pentru disciplina DEZVOLTARE PERSONALĂ, Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin ordin al
ministruluiNr. 3418/19.03.2013

SEMESTRUL I

Nr. Unități tematice Disciplina Competențe Conținuturi Nr. Săpt.


crt. specifice ore
1. Bine te-am regăsit 1.1. ● Citire/ lectură – Reactualizarea cunoştinţelor şi exersarea 12 2săpt.
CLR
dragă școală! 1.2. competenţelor clasei I I –II
1.3. ● Cartea
2.3. Prezentarea manualului. Cuprinsul unei cărţi 09-23
2.4. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi sept.2019
3.1. ● Alfabetul limbii române
3.4. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

27
4.1. Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte:
4.2. ● Texte suport:
Deşteaptă-te, române! de Andrei Mureşanu
Ziua cand toti au șapte ani, de Octav Pancu- Iasi
 Lectură: Verificarea lecturilor de vacanţă Jurnalul unei
poveşti
● Evaluare iniţială

1.1. ● Reactualizarea cunoştinţelor şi exersarea competenţelor 10


MEM
1.2. clasei I
1.3. Numere naturale de la 0 la 100.
1.4. Recunoaștere,formare,citire,scriere
2.1. Numere pare-impare.
2.2. Compararea,ordonarea și rotunjirea numerelor naturale0-100
3.1. Adunări şi scăderi de la 0 la 100
3.2. Forme geometrice. Măsurarea cu unităţi nestandard
4.1. Probleme care se rezolvă printr-o operaţie
5.1. Probleme care se rezolvă prin 2 operaţii de adunare/scădere
5.2. Natura, prietena mea
6.1. ● Evaluare iniţială
6.2.
1.1 Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de 2
DP
2.3 ceilalţi
 Eu si ceilalti – “Amintiri din vacanță”
Eu,familia și prietenii
Eu,colegii și vecinii
 Cum arată oamenii
MM 1.4. Cântare vocală în colectiv, în grupuri mici şi individual; Legătura 4
2.1. dintre text şi melodie; mişcări sugerate de text; dansul
3.1. ● Timbrul
3.2. Sunete din mediu înconjurător
1.1. ● Materiale, innstrumente, tehnici şi procedee de lucru; 4
AVAP 2.2. caracteristici observabile ale acestora
2.3. ● Materiale şi instrumente cu ajutorul cărora poţi crea
2.5. obiecte/desena, picta sau modela
● Comunicarea cu ajutorul desenelor sau al semnelor. Litere şi
cifre
28
● Evaluare

2. Școala și cartea, 1.1. Textul.Titlul. Autorul.Alineatele. Transcrierea 18 3 săpt.


CLR
doi prieteni 1.2. Comunicarea orală. Dialogul III- V
adevărați 1.4. A se prezenta, a prezenta pe cineva 24.09-
2.2.  Inițierea, menținerea și încheierea unui dialog 14.10.
2.3. Ascultarea si respectarea opiniei celuilalt 2019
3.1. Formarea unei solicitari
4.1. ● Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Despărţirea cuvintelor în silabe
Texte support
“Luchi”, Otilia Cazimir
,,Cartea de Piatră”, după Vladimir Colin
Recapitulare – În căutarea comorii
Evaluare sumativă – Ce știu? Cat știu? Cum știu?
La pas!Un pas mai sus!
Activități de recuperare-ameliorare/dezvoltare
Numerele naturale de la 0 la 1000 15
MEM
 Formarea, citirea si scrierea numerelor naturale până la 1000.
Numere pare, numere impare. Forme de relief
 Compunerea și descompunerea numerelor naturale.
 Compararea și ordonarea numerelor naturale în concentrul 0-
1000. Medii de viață din țara noastră

 Poziția numerelor naturale pe axa numerelor. Estimarea,


aproximarea, rotunjirea numerelor naturale.Alte medii de
viață
 Condiții generale și nevoi de bază ale viețuitoarelor: aer,
apă, hrană;

RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

29
1.1 Eu și ceilalți 3
DP
1.2 Noi... fetele și băieții
2.1 Frumusețea vârstelor
2.3 Cum ne îmbrăcăm?
MM 1.4 Sunete muzicale vocale 6
2.1 Sunete muzicale instrumentale
3.1 Recapitulare
3.2 Evaluare
1.1 Materiale și instrumente 6
AVAP
2.2 Oamenii comunică
2.3 Litere și cifre
2.5 Evaluare
3. Toamna, doamnă 1.1. ● Textul literar (de maxim 120 de cuvinte) 18 3 săpt.
CLR
ruginie 1.2. Titlu. Autor. Alineate . Aşezarea textului în pagină VI-VIII
1.3. Reguli ale discursului oral. Ascultarea si respectarea opiniei
1.4. celuilalt vorbitor. 15-28.10.
2.1. Scrierea cuvintelor cu î și â. Transcrierea 2018-
2.2. ● Textul narativ Vacanță
2.3. Recunoasterea personajelor. Forme ale discursului oral. înv.
2.4. Descrierea unui personaj primar
3.1. Scrierea corecta a cuvintelor într-o/într-un 2810-
3.2. ● Texte suport: 03.11.
3.3. Ciuboțelele ogarului, Călin Gruia 2019
3.4. Cioc!Cioc!Cioc!, după Emil Gârleanu
4.1. ● Recapitulare Călător în țara poveștilor
4.2. ● Evaluare sumativă
4.3. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
● La pas!Un pas mai sus!
Activitati de recuperare-ameliorare/dezvoltare

30
1.4. Adunarea si scaderea numerelor naturale în concentrul 0- 15
MEM
1.5. 1000, fără trecere peste ordin
1.6. ● Modalități de numărare. Nevoi de bază ale viețuitoarelor și
3.1. plantelor;
3.2. ● Compunerea și descompunerea numerelor naturale.
4.1. Reproducerea și creșterea viețuitoarelor;
4.2.  Adunarea și scăderea numerelor naturale mai mici decât 1000,
5.1. 5.2. fără trecere peste ordin
 Proprietățile adunării. Probleme care se rezolvă printr-o
singură operație;
 Proprietățile adunării. Probleme care se rezolvă prin două
operații;
 Scăderea numerelor naturale în concentrul 0 - 1000, fără
trecere peste ordin;
 Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0-1000,
fără trecere peste ordin;
 Proba adunării. Proba scăderii.
 Anotimpuri. Compunere și rezolvare de probleme.

Recapitulare.
Evaluare sumativă
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
La pas!Un pas mai sus!
Activități de recuperare-ameliorare/dezvoltare

1.1 Eu și ceilalți 3
DP
1.2 Fiecare este unic
2.1 Suntem diferiți
2.3 Recapitulare
Iată ce am învățat!
MM 1.1; 1.2 Jucării instrumentale 6
1.3; 1.4 Jucării muzicale din materiale naturale și reciclabile
2.1; 2.3 Orchestra de jucării muzicale
3.1; 3.2 Recapitulare
3.33.4 Evaluare
31
1.2 Familia mea 6
AVAP
2.1 Casa mea
2.2 Locul unde mă joc
2.3 2.4 Evaluare
4. Familia, leagănul
CLR
1.1.  Textul liric. Poezia. Poetul. Strofa. Versul 17 3 sapt.
copilăriei 1.2.  Asezarea in pagina caietului a textului scris in versuri in
1.3. versuri
1.4. Povestirea unor intamplari trăite sau observate IX-XI
2.1.  Transcrierea unui text în versuri
2.2.  Poezii despre universul copilăriei 5-30.11.
2.3.  Dialoguri despre familie și locuință 2019
2.4.  Descrierea unei persoane
3.1. 30
 Scrierea imaginativă după un șir de imagini noiembrie-zi
3.2.
 Texte suport liberă
3.3.
”Mama”,după Panait Cerna
3.4.
”Bunica”, de Stefan Octavian Iosif
4.1.
• Recapitulare. Noi și cuibul parintesc
4.2.
Evaluare sumativă
4.3.
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
● La pas!Un pas mai sus!
Activități de recuperare-ameliorare/dezvoltare
1.4. Adunarea și scăderea numerelor naturale în concentrul 0- 14
MEM 1.5.
1.6. 1000 cu trecere peste ordin
3.1.  Adunarea cu trecere peste ordinul unităților.Corpul omenesc -
3.2. menținerea stării de sănătate.
4.1.  Adunarea numerelor naturale în concentrul 0-1000 cu trecere
4.2.
5.1. peste ordinul zecilor
5.2.  Adunarea numerelor naturale în concentrul 0-1000, cu trecere
peste ordinul unităților si al zecilor.Alimentație sănătoasă și
reguli de igienă.
 Prevenirea și tratarea bolilor. Organizarea datelor în
tabele.
 Scăderea numerelor naturale 0-1000, cu împrumut la ordinul
zecilor
 Scăderea numerelor naturale 0-1000, cu împrumut la ordinul
sutelor
32
 Scăderea numerelor naturale 0-1000, cu împrumut la ordinul
zecilor si al sutelor
 Universul. Planetele sistemului solar. Scăderea numerelor
naturale în concentrul 0-1000, cu trecere peste ordin;
 Ciclul zi-noapte, Organizarea și reprezentarea datelor: tabele,
grafice;
RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

DP 1.3. Vreau o viaţă sănătoasă – Igiena personală (norme de igienă în 3


2.3. contexte variate)
Sunt curat și îngrijit
Igiena sălii de clasă
Reguli de igienă acasă
Importanța normelor de igienă pentru sănătate și învățare
Importanța normelor de sănătate pentru relațiile cu ceilalți
Recapitulare

MM 1.1; 1.2 Ritmul 5


1.3; 1.4 Sunetul lung, sunetul scurt
2.1; 2.3 Marcarea structurilor ritmice
3.1; 3.2 Audiția interioară. Improvizația ritmică spontană
3.3 Recapitulare
3.4 Evaluare
1.1 Povești despre curcubeu 5
AVAP
1.2 Cu umbrela prin ploaie
2.2 Curcubeul nostru
2.3 2.4 Evaluare
5. ● Povestirea orală a unui fragment de text 18 3 sapt.
CLR
1.2. ●Propoziția. Enunțul. Intonarea propozițiilor
Vin sărbătorile ! 1.3. Semnul intrebarii?Punctul. Semnul exclamarii! XII-XIV
2.3. ● Scrierea corectă a cuvintelor cu m înainte de p sau b 02-20.12.
3.1. ● Intonarea propozițiilor 2019
3.2. ● Formularea răspunsurilor la întrebări.
33
4.1. ● Scrierea funcțională. Felicitarea. Cuvinte cu inteles asemănător
4.2. Texte suport
4.3. ,,Vreau sa traiesc printre stele, după V.Eftimiu
,,Colindatorii(fragment), de G.Coșbuc
Recapitulare: La colindat
Evaluare sumativă
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
● La pas!Un pas mai sus!
Activitati de recuperare-ameliorare/dezvoltare
2.1. Înmulțirea numerelor naturale în concentrul 0-100 (I) 15
MEM 2.2.  Legătura dintre adunarea repetată de termeni egali și
3.1.
3.2. înmulțire;
4.1.  Înmultirea cand unul dintre factori este 2. Proprietățile
4.2. înmulțirii;
5.1.  Înmulțirea când unul dintre factori este 3 sau 4. Pământul,
5.2.
alcătuire;
 Înmulțirea când unul dintre factori este 5 sau 6. Proprietățile
înmulțirii;
 Înmultirea cand unul dintre factori este 7, 8, 9. Proprietățile
înmulțirii;
RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

2.1. Dezvoltare emoțională socială 3


DP
2.2. Relațiile cu ceilalți. Prietenia
2.3. Cum relaţionez? – Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte
familiare
Știu să-mi fac prieteni
Îmi pasă de ceilalți
Respectă și vei fi respectat
Recapitulare
Iată ce am învățat!
MM 1.3 Melodia 6
1.4 Sunete înalte, sunete joase
34
2.1 Mersul melodiei
2.2 Strofa și refrenul
3.1 3.4 Colinde
1.2 Ninge 6
AVAP
1.3 Omul de zăpadă
2.2; 2.3 Obiceiuri de iarnă
2.5; 2.6 Evaluare
6. Farmecul iernii 1.1. ● Recapitulare 18 3 săpt.
CLR
1.2. Povestirea orală a unui text
1.3. Povestirea unor întâmplări observate XV-XVII
1.4. Reguli ale discursului oral
2.3. Pronunția clară și corectă 12.01-
3.1. Virgula 28.01.
3.2. ● Textul nonliterar/informativ 2020
3.4. Descrierea unui fenomen
4.1. Propoziția
4.2. Cuvântul
Silaba
Scrierea corectă a cuvintelor s-a/sa
Scrierea imaginativă după ilustrație
Texte suport
Iarna, după M.Sadoveanu
Fiecare fulg de nea e unic, după Justin Pollard
Recapitulare Crăiasa Zăpezii
Evaluare sumativă
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
● La pas!Un pas mai sus!
Activități de recuperare-ameliorare/dezvoltare
1.5. Înmulțirea numerelor naturale în concentrul 0-100 (II) 15
MEM
1.6.
5.2. • Inmultirea cand unul dintre factori este 1, 0 sau 10. Forțe
3.1. exercitate de magneți. Experimente;
3.2.  Proprietatile înmultirii;
 Ordinea efectuării operațiilor;
 Forșa magnetică - aplicație.
 Probleme care se rezolva prin operații diferite;

35
RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

2.1 Comunicare eficientă – elemente de ascultare activă: contact 3


DP
2.2 vizual, postură, voce (intonaţie, accent
2.3 Mesajul corpului
Ascultarea activă – vocea
Recapitulare
Iată ce am învățat!
MM 1.3 Melodia 6
1.4 Genuri muzicale
2.1 2.2 Folclorul copiilor
3.1 3.4 Recapitulare
Evaluare
2.1 Piatră 6
AVAP
2.3 Lemn
2.4 Plastic
2.5 Recapitulare
Evaluare

SEMESTRUL al II-lea

7. Învățăm să CLR 1.1. ● Dialogul 18 3 săpt.


ne 1.2. Dialogul în situații concrete
comportăm 1.3. Formularea de întrebări și răspunsuri I-III
1.4. Povestirea orală a unui text citit 02..02-
1.5. A cere și a da informatii 30.03.
1.6. ● Două puncte 2020
3.1. Repovestirea unei întamplari citite
3.2. Scrierea pe liniatură dictando
4.1. Cuvinte cu înțeles opus
4.2. Texte suport
5.1. Ce baiat!, după Octavian Pancu-Iasi
36
5.2. Cel mai bun prieten, după Victor Sivetidis
61. ● Recapitulare Despre prietenie
6.2. ● Evaluare sumativă
6.4. Ne jucăm, corectăm, învăţăm!
MEM . Împărțirea cu rest 0 a numerelor în concentrul 15
1.5. 0-100 (I)
1.6.  Scăderea repetată și legătura ei cu împărțirea;
2.2.
 Legătura dintre înmulțire și împărțire. Electricitate - corpuri
3.1.
și materiale care conduc electricitatea.
3.2.
 Împărțirea - operația inversă înmulțirii
5.2.
 Împartirea la 2;
 Împartirea la 3;
 Împartirea la 4;
 Împartirea la 5;
 Împărțirea la 6;
RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

2.1. Emoţiile noastre - emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică, 3


DP
2.3. furie) exprimate în comportamente
Starea de bine-Bucuria
Bucuria alungă tristețea- Tristețea
Nu te împrieteni cu frica!- Frica
Păstrează-ți calmul!- Furia
Recapitulare
MM 1.1 Interpretarea 6
1.3 Nuanțe
1.4 Cântec vesel, cântec trist
2.1 Procedee armonico-polifonice: solist, cântare în lanț, dialog
2.2 muzical, grupe alternative
Recapitulare
Evaluare

37
1.2 Muzica, pasiunea mea 6
AVAP
2.2 Instrumente muzicale de jucărie
2.3 Evaluare
8. Călător pe CLR 1.1. ● A formula o idee A identifica un obiect/un loc/o persoană. 18 3sapt.
aripile 1.2. Desparțirea în silabe la capăt de rând
imaginației 1.3. Cuvinte cu aceeași formă și înțeles diferit IV-VI
1.4. ● Acordul în număr și gen
1.5. Scrierea corectă a cuvintelor dintr-un/dintr-o 04.03-
1.6. Scrierea imaginativă a unui text după benzi desenate 22.03.
3.1. ● Texte suport: 2020
3.2. Aventurile lui Habarnam, după Nikolai Nosov
4.1. Vrajitorul din OZ, după Lyman Frank Baum
4.2. ● Recapitulare
5.1. Hoinărind prin Țara Minunilor
5.2. ● Evaluare sumativă
61. Ce știu? Cât știu? Cum știu?
6.2. ● La pas!Un pas mai sus!
6.4. Activitati de recuperare-ameliorare/dezvoltare
MEM 1.5. Împărțirea cu rest 0 a numerelor în concentrul 0-100 15
1.6. (II)
5.2.  Împartirea la 7
3.1.  Împartirea la 8
3.2.  Împărțirea la 9
4.1.  Cazuri speciale de împărțire. Proba înmulțirii. Proba
4.2. împărțirii.
 *Ordinea efectuării operațiilor. Exerciții cu paranteze rotunde.
 EXPERIMENT - realizarea unui circuit electric simplu;
 Probleme care se rezolvă prin operații diferite;
 Fracții 1/2(jumătate/doime), 1/4(sfert, pătrime), fracții
echivalente1/2=2/4;
RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

38
2.1. Dezvoltare emoțională socială 3
DP
2.2. Relațiile cu ceilalți. Prietenia
2.3. Cum relaţionez? – Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte
familiare
Știu să-mi fac prieteni
Îmi pasă de ceilalți
Respectă și vei fi respectat
Recapitulare
Iată ce am învățat!
MM 2.3 Cântare vocală 6
3.1 Poziția, emisia, tonul, semnalul de început, dicția,
3.3 sincronizarea
3.4 Cântare vocală în colectiv
Cântare vocală în grupuri mici
Cântare vocală individuală
Recapitulare
Evaluare
2.1 Frunze 6
AVAP
2.2 Flori
2.3 Fructe
2.4 2.5 Evaluare
Bun venit, CLR 1.1. ● Sunelele limbii române 24 4 săpt.
9. primăvară! 1.2. ● Vocale şi consoane
1.3. ● Scrierea cuvintelor care conţin grupurile de sunete: oa, ea, ia, VII-X
1.4. ie, ua, uă
1.5. ● Scrierea corectă a cuvintelor sau/s-au 25.03-
1.6. ● Scrierea imaginativă a unui text pe baza unui șir de întrebări 03.04
3.1. ● Texte suport: 2020
3.2. Cuibul de păsărele, după Cezar Petrescu
4.1. Buburuza, după Eugen Jianu
4.2. Textul informativ
5.1. Scrierea funcțională. Biletul.
5.2. Biletul de mulțumire, de informare, de solicitare
6.1. Afișul
6.2. Scrierea cuvintelor care contin litera x
6.4. ● Text suport:

39
Cheile, după T.Arghezi
Întâlnire în lumea căților

● Recapitulare. File din cartea naturii


● Evaluare sumativă
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
● La pas!Un pas mai sus!
Activitati de recuperare-ameliorare/dezvoltare
MEM Unitati de masura 20
1.5.  Măsurarea timpului: unități de măsură, instrumente de
1.6. măsurare;
3.2.  Măsurarea lungimii: unități standard, instrumente de
4.2. măsurare;
5.2.  Unități de măsură pentru capacitate: litrul, mililitrul;
 Masa corpurilor: unități și instrumente de măsură;
 Banii: leul, euro. Monede și bancnote.
 Intensitatea și tăria sunetului
 CONSOLIDARE:
 Aflarea numărului necunoscut
 Ordinea efectuarii operațiilor
Probleme care se rezolvă prin una sau mai multe operații
Medii de viață
RECAPITULARE
EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

2.2. Învăţ cum să învăţ – Abilităţi şi atitudini de învăţare 4


DP
3.1. (condiţiile învăţării: factori favorizanţi /resurse, factori de
3.2. stres/ obstacole, instrumente, persoane, context)
Ce mă ajută să învăț
Uneori am nevoie de ajutor
Recapitulare
MM 1.1 Cântare instrumentală 8
1.3 Percuția corporală diversă
2.1 Cântarea cu acompaniament
40
Recapitulare
Evaluare

VACANȚĂ DE PRIMĂVARĂ- 4 APRILIE- 21APRILIE 2020


SĂPTĂMÂNA ȘCOALA ALTFEL ,,SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”- 2020

1.3 Familia Miau 8


AVAP
2.2 Fluturi
2.3 2.5 Evaluare
10. CLR 1.1. RECAPITULARE 18 3 săpt.
Copilăria cea 1.2. ● Alfabetul limbii române
mai frumoasă 1.3. ● Grupurile de litere X- XII
vârstă 1.4. ● Textul narativ: titlu, autor, alineate
1.5. Aşezarea textului în pagină
1.6. Textul literar. Textul nonliterar 22.04-
3.1. Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală 26.04
3.2. ● Scrierea funcţională 2020
4.1. Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare mai-
4.2. Felicitarea. Afişul „Școala
5.1. ● Ortografia Altfel”
5.2.  Proiect – Proiectul meu din clasa a II-a
 În lumea cărţilor
 Lectură: Întâlnire în lumea cărților
● Recapitulare
● Evaluare sumativă
Ce știu? Cât știu? Cum știu?
● La pas!Un pas mai sus!
Activitati de recuperare-ameliorare/dezvoltare
MEM 3.2. Figuri și corpuri geometrice. 15
3.2. • Figuri plane-pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc, semicerc
6.4. • Axa de simetrie.
4.2. • Corpuri geometrice-cub, cuboid, cilindru, sferă, con
6.1. • Recapitulare. Evaluare
6.2. • Ameliorare. Dezvoltare
6.3. RECAPITULARE
41
6.4. EVALUARE SUMATIVĂ
LA PAS! UN PAS MAI SUS! - Activități de recuperare-
ameliorare-dezvoltare;

1.3. Timpul din viața noastră 3


DP
2.1. Învăț organizat
2.3. Recapitulare
3.1. Iată ce am învățat!
3.2. Te privesc, te înțeleg
MM 3.1 Mișcarea pe muzică 6
3.2 Dirijatul intuitiv
3.3 Pasul cadențat, marșul
3.4 Recapitulare
Evaluare
1.1 Pești 6
AVAP
2.2 Țestoase de apă
2.3 Caracatițe
2.5 Evaluare
11. Detectivii CLR 1.1. RECAPITULARE FINALĂ 12 2 săpt.
vacanței 1.2. ● Alfabetul limbii române
1.3. ● Grupurile de litere XIV- XV
1.4. ● Textul narativ: titlu, autor, alineate
1.5. Aşezarea textului în pagină
1.6. Textul literar. Textul nonliterar 03.06 -
3.1. Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală 14.06.
3.2. ● Scrierea funcţională 2020
4.1. Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
4.2. Felicitarea. Afişul
5.1. ● Ortografia
5.2.  Proiect – Proiectul meu de vacanţă
61.  În lumea cărţilor
6.2.  Lectură: Întâlnire în lumea cărților
6.4.  Lista lecturilor recomandate
● Recapitulare
● Evaluare finală
Ne jucăm, corectăm, învăţăm!

42
MEM 1.1 Recapitulare finală 10
1,2 Numere naturale de la 0 la 1000
1.3 Adunarea si scăderea numerelor naturale în concentrul 0 -
1.4
1,5 1000
1.6 Înmultirea si împărțirea numerelor naturale în concentrul 0 -
2.2 100
3.1
5.1 Figuri si corpuri geometrice
5.2 Măsurarea cu unităţi standard
6.4 Probleme care se rezolvă prin două sau mai multe operaţii de
adunare, scădere, înmultire, împărtire
Corpul uman; Plante si animale; Pământul; Universul
Evaluare finală
3.2. Descopăr meseriile 2
DP
3.3. Vreau să devin…
Ce pot face două mâini dibace
MM 3.1 Genuri muzicale – din folclorul copiilor 4
3.2 Recapitulare
3.3 3.4 Evaluare
2.2 La castel 4
AVAP
2.3 Cai și unicorni
2.4 Prâslea cel voinic
Personajul ECO
Recapitulare-Evaluare

43

S-ar putea să vă placă și