.
E:DiTIA II
kul I. - No. 80
REHM I AMMRKA
STRADA DOAM.NR1 No. 15 bio
crampra tipogroA Mid & Wei&a.
11
INTERPELARE SCOP
NM.
unire provizorie
CE TRIST
PROCESUL PRADO
Vásatoria Ocnasulu
Serviciul telegrafic
Londra, 28 Noemvrie. -Se anuntd din
Vitna ziarutza Daily-Telegraph. cd cir-
etaä tirea asupra unet iMeleged intre Re-
gina Natalia si principele Karageorgevid.
Acesta ar ajuta la detronarea Regel0
érn si ar primi un alt tron "in peninsula
,Palcanicd cu ajutorul Rusid.
Roma, 28 Noemvrie. -- D. Magliani,
7aini.strul de finanO, va prezenta ag Ca-
9ne7 ei bugetul 1887-88 'incheiat pe deplin,
bugeful rectificat pentu 1888 89, bugetul
preve'zut pentru 1889-903 si n acelasI
timp proiectele relative la ngsurile finan-
ciare si la cheltuelile militare extraordi-
pare.
Dupd Popolo romano" .aceSte nasuri
cuprind restabilirea timporard a celor cloud
zecim asupra, impozitulza funciar i ur-
carea pretului sdra la 55 centime kilo-
gramul.
Dupd Esercito", cl. Magliani va cere de
la 120-130 milioane pentru cheltuielile
extraordinare ale armatei i ale marina.
Pesta, 28 Noemyrie. - Depntatul An-
ton ,Steinacker care a 0:nut wn discurs ostil
Ungurilor a fost silit ea sd depund man-
datul sa legislativ.
Belgrad, 28 Noemvrie. - Zgomotul de-
spre o crizd ministeriald e lipsit de temeiiL
oe crede cd guvernul actual va rWidne la
afacer)( pcind votul noud constitqiura.
Bucureset, 17 .Noemvrie
Interpelare fárd scop
Biei mflitri abia a
avut vrerne
sa se aseze pe fotohur i interpe-
Wile a inceput sä eurga droaie pe
capul lor in Camera si in Senat.
Domnul Fleva a interpelat
guvernul în privir4a modului cam
straniti cu care s'a constituit minis-
Oratorul liberal a dovedit ceia-ce
toatá himea a stint, ca pretinsa de-
misionare a cabinetului junimist
formarea actualului minister n'ad
fost de cat o papuserie
Presedintele consiliului a rspuns
prin cke-va fraze cari se potrivea
ea nuca in perete, cu obiectul inter-
pelarei j lucrul a rmas balta.
in Capitalk uninn1 5 hani. - In
Director politic: ALEX.. Y. BELDI14. NU.
Si nici putea fi alt-fel, caci toate
cat zadar-
recriminärile nu pot fi de se
nice in fa4a faptului indeplinit. La lamentarism
ce pot folosi asemenea talmaciri ocu1t
restalmaciri din partea opozifmnel
a guvernului pe cat timp se lasa la
adevratul autor al comediei stit
o parte
jucate cu ocaziunea u1timé crize
nisteriala ? - acOunea ificita a Suveranului.
Am intelege aseménea interpelari
intr'o tarA unde institutiunile parla-
mentare sunt practicate eu seriosi-
tate acolo Se poate intreba un gu-
vern : pentru ce si cum a venit la
putere. Dar a o face la noi, cand
singur acela care pnne cestiunea
stie foarte bine cä cabinetele se pla-
madesc si se desfac la Palat in urma
poruncilor venite de la Berlin, este
sad o naivitate sad o betie de cuvinte.
Tara e satula ,de aeeste jucarii
parlamentare ce se fac pe spinarea eL
Ea cere ca mandatarii si sa lase
la o parte cerrciocurile ayocAtestl
reprezentatiunile oratorice i s aiba
barbalia de a spune adevrul.
Cum. stad lucrurile la no în zioa
de astazi, ori-ce interpelare adresata
roinistrilor in privinta formarel unui
cabinet nu poate fi de at fara scop,
cact toata lumea stie ca, in dosul
guvernului, este Capul Statului.
Ni se va obiecta c persoana Re-
gelui nu poate fi pusa in discutiune
in Parlament. Asa, ,ar fi &Ica Regele
n'ar interveni in luptele politice si
ar respecta liberul joc al institutiuni-
lor parlamentare. Dar se stie ca nu
este ma ; se stie astAzf, de pilda, ea,
tot ce s'a petrecut de câte-va luni
incoace a fost .opera Regelui. Prin
urmare este cu neputinta de a cere
socoteald ministrilor de unde ail ve-
nit, cacf, daca ar voi sá zic a. ade-
vrul, et nu ar putea s6 rspunza
de cat un singur lucru :
Regele ne-a numit ;"
Dar nu pot sa o zica, deci, Sun
snip.' a recurge la fraze intortochiate
si la déclaratiurn bombastice ca a-
celea pe' care le:am auzit
. la Senat.
Ceia-ce s:ar intelege de la sine
intr'o alta Tara constitutionala, adica
de a ataca pe un minister lasand la
o parte pe Capul Statului, a deve
nit la nof cu neputin0" cACI o opo-
ziOune care ar proceda ast-fel n'ar
ajunge nici-o-datii a rsturna un ca-
binet. Ca dovada avem mal toate
schimbarile radicale de guvern ,cari
s'ad facut de un numr de ant in-
coace.
Rildrit 10 hant
Sz te fer-0t4A §tem-veana,
In zadar barbatii nostril politici
misca dar in mijlecul until- par-
infectat prin inraurirea
i rai-factoare a Capului
Statulul.
Sub Carol I guvernul cel mai cin-
nu poate dcAt sA devie imoral,
creel e silit sa min0 spre a acoperi
Asa dar ne vom invirti intr'un
cerc vitios pana în zioa în Care Tara
va da la o parte perdeaoa in dosul
carei se ascunde Cel ce tine itelé po-
litibe in mana Sa,.'I va smulge masca
iresponsabilitatei si 'I va da resplata
fatarniciei Sale. Dunareanul.
0
o um provzorie
ire
cea mai perfectà domneste intre
guvernuluro eselanaa, foile earl
reprezinta diferitele nnante ale particlu-
lui: eonstrvator.
Ne vine gred a le crede pe cuvant
&de, pe de o parte este cu neputintd ca
nimitjiÍ sä, fie modificat panä, intr'atat
ideile lor in at sd caza de aeord ca li-
beralii conservatorl, pe de alta, nu se
poate crede ea' liberalh-conservatori s.
fie Pa'rásit de o data toatá program& lor
pentru a complace junimistilor.
Prin urmare, daca este un acord intre
ambele fabere earl compun guvernul, el
'n'ar putea sä fie de cat resultatul Unor
concesiunI reciproce.
Cestiunea este de a sti : earl sunt a-
cele concesiuul si pang:Uncle vor merge ?
Inainte de toate nu credem cä mini-
stria' liberah-conservatorl earl aü intrat
in minister sd fi putut stabili in ate-va
zile un acord ca junimieth in privinta
unCr proiecte de reforme atilt de insena-
nate ea acele publicate de guvern in
Monitorub oficial in ajunul alegerilor.
Deel, impdaciunea n'a fost bazatá de
at pe obligatiunea luatä, de .ininistril
junimiatl de a supune proiectele ce fac
parte din programa lor l.a o noud discu-
t'rune, si prin urmare, la o rernaniare.
Acolo vom vedea dach in adevär existä
o imitate de vederl intre membrii ca-
binetulul.
. Piatra de incercare a duratel guver-
nulul actual va fi dar modul cum mini-
striI eel no): vol.° primi ideile continute
in proectele cabinetuluI junimist.
Pe cat stim, exista o adânca diver-
gintä intre ministril iii privinta unora
din proecte si anume în acela al vénzá-
rel mosiilor Statulul la sätenI si in a-
al tocmelilor agricole..Nu mal vor-
(
iArn de legea breslelor i de Cdpitana-
tele earl par pArAsite de la inceput.
Dadd ar fi numaI aceste deosebirt de
vederi, totusI lucrurile s'ar putea
cu chid eu vai, dar sunt i altele
earl se vor produce din initiativa par-
lamentard.
Asa de pildä, alalth-ierf in Camerá 60
de deputatf ail propus infiintarea portu-
rilor libere Galatl si Braila si s'a ad-
Vineri 18 Nosnwrie 1388
=mmu
6t414344 ea-eak
V. ALEICANDild,
)113061.111AZIITTA AzpumatvRt
pe 1 an, ...Ls. 60 WNW Fr UWE=
046ussi . ,
8 .
*1114 . L4 2
kréinAt. La. 60
mis urgenta ca toatá opuner ea junimis-
Este de observat cá in capul acestel
tilor.
propunerl este sub-scris presedintele A-
dundrei.
Se stie ed ce'stiunea porturilor libere
este strins legatd cii atitudinea adop-
tatO de atI-va anl de cátre guvernul
roman in politiea esterioarä.
Ea face ,parte din concesiunile fácute
de guvernul brätienist politieel econo-
mice a principelui Bismarck. Ministril.
junimisti nu vor consimti eu ruptul. ca-
pulul la o mäsnrd care ar fi in contra-
zicere ca politica' pe care el ail susti-
nut'o i cárel clatorese venirea loF la
putere.
Oare ministria: liberah-conservatori vor
fi e alátur l. cu colegh lor junimilsti pen-
tru a eombate o propunere a cdrel mi-
tiativä se datoreste unuia din sefii. lor ?
Iatd dar de la inceput ces:dune in
care faimoasa unire pe care presa con-
servatoara o cântd cii atâta linzm va fi
pusii, la o grea ineercare.
Tot ast-fel va fi i cu alte cestiuni e-
conomice earl se ating de politica este-
rioara a Statulul roman, ea tratatul de
comereirl cu Austro-Ungaria, acela cu.
Francia si altele.
In toate aceste liberalil-eonservatorI
nu pot fi de acord cu junimistil, edel. a-
tunci nu ar face de cat a consfinti po-
litico urrnatä, de colectivist.
Ar face dar bine confratif nostril' con-
servatorl sá fase de o parte osanalele
lor unioniste si sd se márgineaseg, a ziee
cá pentru moment lucrurile s'ail impdcat.
Styx.
14.: r_r It r*
Ziarele prietene guvernuluI sunt pline
de lauda la adresa conglomeratulul ce
sustine guvernul actual, pentru faptul
ca s'a permis i minoritatil sä, fie repre-
sentatá in diferitele comisium ale Par-
lamentulul.
In log de a inregistra pur si simplu
acest.fapf, regulat prin area lul, si care
n'are nimica, absolut nimica de Ian dd,
ziarele amice guvernului ridia osanale
la adresa celora cari ad fdcut ceia-ce tre-
buia sä., facá.
Cine nu vede in aceastá manifestare
bolnävicioasá adânca cádere pricinuitd de
colectivitat6 prin regimul el de 12 anl: ? !
Dar and te gandesti cd o parte a
rnajoritäth e consternatd din cauza ale-
deref la vice-presidentie a valorosulul
luptátor pentru ideile liberal, D-nul N.
Blararnberg, atuncea te intrebi : cOderea
aceasta fi-va ea vednica
In adev6r, in loe ca majoritatea toatá
sä, fie veseld de resultatul obtinut prin
darea a doue locurl de vice-presedintI
liberalilor, lucru frumos insá fárá nicl o
importantá practica, nef vedem pe unfit
din aceastá majoritate critiand aceastâ
alegere de si nu au nimíta alta de re-
prosat onorabilulul D. N. Blaramberg de
Qat complecta hit independintä, si de si
ei nu perd nimica prin aceasta.
De ce critieä, dar acer membrii al ma-
joritdtil tteeastä alegare ?

o fac prin moatenire. Ail moetenit
de la colectivitate opresiunea minoritatia
grea le vine ca sa se desbere de ea.
E trist dar când vezi ed se laudä fapte
ce nu sent de nature a fi laudate, ai trist
iardei când laudându-le in public le cri-
ticT intre patru ochl ; caci aceasta arata
o cadere morala
-
DiscursuirD-lui N. Ceaur Asian
D. N. Ceaur Asian, reprezentantul Ia-
ailor a tinut ä 'el' exprime reflexiunile
sale in Camera, in urma introducerel in
modul etiut in reprezentatiunea nirtio-
nald a noului guvern. Publicam aci mi-
cul seii. discurs i vom pablica ei in e-
resanta sa replica facute, minietrilor Ver-
neseu i carp.
D. N. Ceaur Asian : D-lor depute:0', in
urma euvintelor rostite de catre D-nul
preeedinte, 41 cosi1iuh, m simt nevoit
sä snpun respectuos aprecierel D-voastre
urmatoarere reflectiuni ee acele cuvinte
inspirat.
o deelaratiune, Dash met ei o fac
Fae
in numele med numai, nestiind dace, onor.
met aolegi o vor aproba ; nu 'tin a des-
chide la diseutiune, nici tin a provoca un
vot ; ci precum am avut onoarea a spune,
simt ca, este necesar sá fac, o simplä de-
claratiune, continend in eaa o pure, con-
statare de fapt.
Se vede, D-nii mel, eh, spiritul de eon-
cordie s'a eoborit in fine cu ramura de
meslin in sinul maioritatel, nu putem
dar de cat 'sa salutam cu satisfactiune
efectuarea acestel împciÜir, caci prin
ea, jocul natural al partidelor va putea
aiba, cursul seti ; tare este nerdb
sa'
ddtoare de a vedea eg, päaim eat mai
curind la 'hieraxi serioase.
Este de datoria reprezentantilor 'Orel"
sä graheasee, inchegarea lor ea partide
pentru -ca aea se, 'se poate, proceda fare,
zabava 'la realizarea atfitor imbundtatirf
refoeme asteptate eu o legitime ner-
vositate. S'a ivit, cu aceasta ocaziune,
D-nil mei, unul din acele fenomene care
poate trece de istoric in viata partide-
lor noastre politice. Veehiall partid cou-
servator Yei-a inchinat 'drapelul inaintea
Erer noud ; vechiul partid conservator a
primit sa fie regenerat, precuna '1 se pro-
misese ; aceasta, D-nii mei, ,rezulte in
modul eel mal clar .din insu,a1 afirmatiu-
nea D-lui prim-ministru, eare a zis
nimie din programul asa zisulut guvern ja-
nimi.st ma a fost modificat ! Prin nianare,
sa fie bine constatat eh intreg partidul
°
conservator vechiii, cu arme al bagaj,
fara 'discutiune ei fare, verI-o impotri-
vire a treeut sub acelora cart amenin-
aü ca regeners.rea bor. (Aplauze.)
Tin ca acest fapt sh r6mana, consta-
tat. Tin, D-nii mei, se se mai &instate
FOITA ZIARULUI ,ADEVRUL"
CASE RIA
DE
ALEXIS BOUV.I.ER
PARTEA A DOUA
Casa raérard. V. 'ccarna:ss
Capitolul
0 INTILNIRE
39
Partea pe care Grrosbouleau ei Lalon-
gueur o inireptase spre Courbevoie, fu-
sese fârl indotald, prinsa, i acei care o
duceaü fnaesera arestati. &lei din acea
zi î.dc Groshouleau nici Lalonguenr, hid
Petite eu maT veniserá pe la earciuma
de la, Piedea de Epure, i niei nu '1 mai
intilniee intealta parte . '
.Barenul cra incredintat ca complicit
lui email arestati ei in fie-care zi se te-
11:lea eh dupe, denuntarea lor sá nu 'I are-
steze ei pe,dinsul Niel unnl din oamenii
aceetia ni cunoetea locuinta ei a(lev&
ratu ü nume ei din acea zi ,el nu se
mat dusese pe la .4ure.
Dar e sta nu era tnt dougezect de mi-
nute dupe, ee eeise de la Equermoise,
politia intrase in cash si toate femeile
fusesere, arestate. Tinhrul Adolf Fon-
taine, fusase pries eu eartile in faint&
Mailailliram11111111=.11/111
un alt fapt ; acela cá ara , in ult imele
alegeri, a trimis pe vechiul partid con-
servator in maioritate in acest Parla-
ment.
Dace, as fi in locul D-sale, adia par-
tid conservator, regenerat, m'as teme
foarte mult ea, la alte alegert, tara nu
cum-va sa retrage, cu desaveraire ori ei
ce incredere regeneratilor ! Tara a-
eteapte, la lucru pentru a ve judéca ea.
va putea atunci sa aprecieze ce ati c&-
etigat prin botezul ee at! prima ei care
e folosul ce ea insaeI a tris din acea-
stä neasteptata evolutiune.
D-nii mei, mat tin sh se constaie si
un alt fapt, acesta, din nefericire, foarte
regretabil caci, precum dimineata ne ;
indich adesea cum va fi zioa, asa mi se
pare ch se poate fresimti deja cum va fi
acest cabinet, prin modul cum el s'a pre-
sintat inaintea tioastra. Cabinetul s'a
schimbat intr'o buná noapte, el chiár s'a
inmultit, fare sa atim nici" pentru ce,
nici cum ?
lata-ne dar iaraei in epoca de fericita
memorie, epoca a acelor modificatiuni
parlamentare in care cabinetele se schim-
se premeneaü fare ea Ora se, etie
baiT
pentru ce, eu ce ocaziune. In loc ca
eabinetul actual, inteun mod leal ai con-
stitutional (mod pe care îl trâmbita pe
toate tonurile), s depus retragerea sa
in mainele Majestatei Sale, acest cabinet
printr'un soirl de procedurá intunecoase,
intortochiata, pe care Did. D. prim-
ministru nu a putut se, ne-o explice, se
presinta astitzi reconstituit inaintea nóstrh
Apoi, dach D. prim-ministru nu poate
parveni a gasi o justificare acestel. rege-
nerari ministeriale ; apoi când noi
mandataril natiunei, nu pricepern nimie
din pretinsele explicatiuni ce ni se dell,
-
apoi cum voita D-nu rneT, ca srmana
tar% sh mai inteleagh ceva diii cele ce
se petrece !
Pentru ce at! operat augmentarea nu-
mrului consilierilor Tronului, si in urma
chrei exiginte ? Datu-v'ati mai intâia de-
misiunea ? Peetru care motiv s'a format
noua eombinatiune sub aceeaall forma?
Minister complect in toate aceate
Vedeti aceleaai procedäri c i acum
un an, acelael mod de. a mistifieae lumea
prin un narnol de vorbe po4oase in de-
plin des-acord ca faptele.
Teoriy vechI, ca oameni noi ! Dace, a-
ceast& insemneaza .Era notat sd fie de
bine.
La venirea sa la eârrna trebilor, unul
din consilierii tronului spunea in Martie,
cá cabinetul, neavend de cât increderea
Palatului, va solicita la timp si pe aceea
a Parlarnental al.
Faaut'a-ti. aceasta ?
AT lipsit la angajamentul luat ; ati
siluit exigentele constitutiohale, ati lessat
calea cea dreapta. eea coreeta, i atl a-
pucat laturele, caile pieziee, inmultind
lalalatefanaiR97.141.3in.704.
tome. eând etiatigase mat mult al' n'a
atiut ee s respunzal &geld comisaral 'Tea
probat cá erail preparate Aceste
erat
tistina hat Loremont.
agele pe care le deduse Bap-
Era lucru sigur ca Adolf intrebat era
sá spun c luase cartile de la un oare
care baron Lormond... foarte cunoscut...
chiar prea eunoseut .. de agentit insar-
einati eu politia acestor case. Loremont
simtea ca era steins din toate partile,
ea de la ultima loviturd pe care voia
s'o face, impreunä ea 'Linotte, atirna im-
bogeairea luI, viata dar trebuia
lucreze iute.. Tot mergind mereia, ochiul
lui sonde drumul, pe care trebuia sal '1
urmeze.
Am fecut rü. î zicea el, de am micului viconte d'Aumard.
trimes pe Linotte la dinsa aces& ; .ar fi
trebuit sá isal la mine cea mai mied set. comtele de Mont-Perret.
vorbe scapatat din partea el in aceasta
privintä, chcT poate sa me piarde.... &intern
in cele mat frumoase tile s le anului, vesel ca te
maa am ciite-va mii de franet, ei dace, plat
ea ar fi 'mai serioash ne-ain duce la pa-
Paris, in
, tru saft cinci leghe de vre-o
locuinta vesela, si care ar, fi departs de
Paris mime o or ca drumal de fier
facind afacerea, care nu noate se, tie am stet in pat doua. zile...
malta vreme cazol &Ind ar ii vre-o
denuntüre am fi la adepost.
Loremont arunca o privire imprejural
lut spre a ved-a dace, nu era armlirit
el remase inmärmurit vezind ea. Linotte
trecea pe bulevard euleata alene 'inteo Bolted. Francezil nil un proverb: nie d1 Linot
tresura deechisa.
'ADEVRUL
ast-fel pentru tare: numerul numeroase- Demonstra apol iclentitatea sculelor vén-
lor sale deceptiunt, iar îu noi inthrind dute in Spania, cu acele ale Marie Ague:
convictiunea cä regimul personal, regi- tant.
mul bunului plac al Palatului lei continue, Bijutierul din Madryd a artat fotogra-
opera de surpare a prerogativelor ce fia celui care i-a véndut lui sculele e chi-
aunt de esenta regimului parlamentar. pul lui Prado, insuel Fontanier si Bury,
Aceasta numai am tinut sa constat de zic ca recunosc pe acuzat. Nimic nu e
o cam data, sub expresa rezerve, de a re- mai periculos, nanic nu e mal putin si-
v
veni in eurând, ei a ocaziunea cuvenite, gur, Domnilor, de cât aceste asa zise re-
; asupra situatiunei create, Orel' prin ase- cunoaateri.
menea periculoase procederi !
ce.+116mailesesitmow
Discutd apol ceasul in care s'a faptuit
crima.
Tribunalele streine Terminând, D. Camby, zice ce clienttd
WI nu e asasinul Marie! Aguétant, si
el nu-a dorit moartea nicl concubinel sale,
Procesui aventurierulut Prado
nid agentultd care 'I impedica. De la vo-
(Urrnare ei fine )
tul de neculpabilitate pe care'l 'solicit de
Avocatul general terminä cerând pentru
Prado, verdictul cél mai aspru. i inte- la indulgenta d-voastra va fi pentru ace-
asta nenorocita ca o roud binefacetoare
lege cä ar nierita aquitata Mauricette.
Courroneau nu se opune la circumstante la aurora unel viete nof (Aplauze.)
u$urdtoare pentru Eugenie Forestier Veni réndul lei Prado ca sa se apere
singur. Lamureate relatiunile sale cu Eu-
Darnet i cere un verdict sever pentru
Spani oll. genie Forestier, si face istoricul dragostei
Pledoariile. ce a avut'o pentru Mariette Courroneau,
D. Albert Damet, aprätorul Eugéniel Cu o voce calme, se disculpa de afaca
Forestier, declara c. e Incredintat de ne-
rea Aguétant, dar juratil nu'l asculta. Ter-
vinovätia clientei, alt-fel nu Par fi luat apd- min g. apol, cu vorbele acestea
rarea. Nu e fata pierduta.-Prado, care a
.Daca am meritat o pedeapsa, apor am
trait din banil el, are mal putin drept ca fost destul de pedepsit, fiind despartit de
ori care altul, s'o nurneasca ast-fel. copilul meal. Daca inteo zi voila fi liber. si
Cea-ce a mdrtul'isit, n'a facut'o nici din daca o mAna bine-voitoare mi se intinde,
spirit de ura, nicl ca sa'si resbune, i'a fost rne intoarce pe drumul binelui v'o
mild de femeile care, sunt alaturi cu ea pe fagaduesc aceasta.
banca acuzatilor si care sunt nevinovate. Domnilor jurati, aveti mild de mine.
Aperatorul crede inteun verdict de achi- Deja, am suferit mult Reclam indulge*
tare, cad Eugenie Forestier a suferit mult. d-voastre.
D. Delhassary, avocatul Mauricettei Cour- Juratil dupa o deliberare de o orä, la"
roneau face iStoricul suferintelor acestei deal verdictul afirmativ pentru Prado,
femel, victima a acuzatulur i sfâneste,
nedajduind ca juratii vor recunoaste nevi-
fdrä circumstante tiurätoare curtea ;- 11
condamna la moarte. Cearalti stint con-
novatia el damnati ast-fel: Gorcia, la cin er. aril de
Mai pledeaza avocatul des Essorts pen-
tru Spaniolii Goreia si Ximenos Cere a-
reclusitme ; Ibanez si Andrei la paim ar
inchisoare si femeia Daull !a dol
chitarea lor. Curtea gaseste nevinovate pe Eugénk
Pledoaria d-lut Camby
Forestier i Mauricette Courroneau, care
Nadajduesc sa v
dovedesc, domnilor sunt achitate.
jurati, ca in aceastd afacere nul nicao Prado a ascultat foarte linistit prone!).
dovada directa ; se produce asupra audi tarea sentintei, apol se intoarse catre a-
torului o incercare dé dovada morala, o vocatul sü Comby, zise
! impresiune
Am s m silesc sä nimicesc aceasta Nu pierde nadejdea.
impresiune, fiind-ca sunt absolut incredin- El facu recurs in Caaatie, i pentru
ceasta a pregdtit un memori6 luIng in
tat cä Prado e nevinovat.
Stia cine Prado. Tot ce pot spune e- care explica lucrurile pe care nu lepu.
tut destainui inaintea Curtif co juratl. Dad
ste ca daca Europa ar sti negine numele
v sea ar fi o mare miscare de stupoare si
de simpatie , simpatia nu s'ar refuza until
Casatia va admite recursul, atuncea se va
apera el singur.
aaW/MiNWB
om atât dc nenorocit. uMfa=,..MefVaM
E un aventurier, un jucator, etc, dar
asasin, nu Dovedeste cä in aceiast seara
Prado se afla la Eugenie Forestier putiti Informatiuni 5
mat Inainte de 12 noaptea. Ca sa mearga
din strada Coumartin in strada Boudin, Ziarul Die Post afirma cä acela ears a
rugat pe generalul comite de Waldereee,
s'a calculat cd mergend iute, ti trebuia
17 minute. Intre i f ore ai 17 minute ai eef al statului-major german de a trimite
la Roma pe unul din generalisi eel mal
12 din tioapte Prado a avut timpul ca sa
ucida i sä prade. experimentati e insuei linpratul
- Oh ! asta e afara din cale ! zise el.
Se duce la padure, iini$itâ, fericita !...
- SA, 'tT. ma): spill ce, ia este o femee
care jefueate lumea... nu inal: e nevoe...
ce cap !... Ah Acela care a numit-o Li-
! Si asta nu e nimice am foot farati...
ca intr'o case, de incredere!
notte), a avut dreptate... Aide acum pot
se, flit liniatit despre &rasa nu mai am -- spuil Ce
mititelul
Stia acela...
se. me tem.
-- Mititelul ?..
acela
El respire', eu zgomot, ea un om caruia
i s'a ridiCat o greatate dupe, piept ; in - Nat cartile
Da, care a
chief franc]: in bane..
neata... strigind
dupe dum-
acel moment el. feels o se:ritual, siartind, :
.- Ah!
auzind aceste vorbe :
o mama' care apasa pe umérul seit ei
mai
- mult ilia putin, este
da! Micul-Mousson.
Micul-Mousson... tocmat asa! Niel
mai un gree)
Ah te-am prins 'in sfireit !
cal mai rel.
!
it trecu din cap pane, in pi- din Adeverat, zise.baronul ca un gest
, Un. fioradunindu-el: -
toata energia pe de surprizas
care o avea, intelegind ce, era inaposibil
se, se lupte pe bulevard, el se prepara
-
Oh dar un escroc... din eel mal
!
'adeverati!... a schimbat cartile en alteie
sä fuga chnd veza obrazul eel vesel al pe care probabil ed le avea in bailor...
Dace comisarul nu ar fi luat o steneala sei-
D Aumard era la brat cu. prietenul se, treace, pe la aceasta ineintatoare
ned, ar fi batut ei el de utteare-5005 sapte-zeei
Scurhpul med, urm e. el, eilt sunt de orT... Mont-Perret a pierdut
nu etii ce s'a intim- de mii de franca
dupa plecarea ta... - 0 sa ve dea inapoi banif sunt la
-
- -
Dumnezeule!.. ea!, aI fost bol- --
grefaa
Sd 'i dea imapoi. e banil
,
ei Micul-Moussoe fairemfe,
cu. a-
nav... esti foarte schimbat...
' -
Da! da am fost bolnav, respunse cele fernet este la Prefecture,-
!
Loremonte. venindu-ai in fire cu greü da eeva de sigur o sit fie maguvern'amint
Dace, va
mandat de
arestare... Suntem saht un
risk.
-
Atunet, scumpul met., nu etii ni- prieten al ordinei... banal
nu se inapoiaziaa
este ea garde,
(Va ow).
nimie.
\sAbsolut ,
tutahír :melons
Linotte °Fite o pe care pre
noT o nuraim *) FranceziT
care furit
(1a6. Mange (10 Grew
N. T. -
owe tneemneaah" mare inovaignart. N. T.
 AD EVE R U L
0411M10=1.1111111111
3

Acest general are misiunea de a sta- Ultimo informatiuni numéle persoanelor carora s'ail vandut CURSUL BUCURESC1
relatiuni intime intre statul-major
marele stat-major german, pre-
acele mosit (aplauze).
lancovescu cere a i se comunica
CASA IDP
TAJc
cum si de a se iirtelege asupra unor a-
A1P
In intrunirea conservatorilor care s'a statistica facutá in urma anchetel agrare fOlVilE ICU
=mite ingsuri privitoare la o mobilizare tinut a sear& in sala Otelulut de Fr ance ordonata de guvern. Strada Lipscanf No. 4 (in noul palat
D. Carp a propus ea guvernamentalii se
*eventuala a armatelor ambelor teri.
*
D. N lonescu roaga pe guvern
delege noug din membrii sei pentru a fi respunda motivele care ag fácut ea ju- 9)
Dacia-România.")
scandal a avut loc la teatrul intermediary intre guvern i majoritatea decarea teranilor resculati sa, fie intar- 17 Noemvrie 1888 Cump.
corpurilor legiuitoare. ziata. D-sa mai intreabg apoi de ce nu
Propunerea s'a primit 'si s!ail. ales D-nii s'ati publicat rapoartele .autoritatilor ci- solo Rent/ amortisabilli . . 94.25 95.-
pe and un numeros public astepta cu 50/, Rentii naming perpetul . 93.25 94.25
Pauceseu, Triandafd, Pke, Receanu, I. 60/ Oblig. de Stat
aiergbdare la usa de la intrarea la ga- Lahovary, Enacovici, Negrati i Nica. vile si militare privitoare la revoltele 6°/, CSiI. Fer. Rom. Reg -.- -.-
95.75 96.50
lerie spre a se desehide ca sá apuce lo- te-ranilor i cere a i se comunica acele Solo Municipale vechi 85.-
84.25
curL el. director Caragiali veni si in-
pe niste eunoscirti a sY s intre D. general Manu, va inspecta Dumi-
rapoarte.
D. Mex. Marghiloman zice cá 'a intar-
10 lei Casei Pens. 300 lei
5°/, Scrim): func. Rur. . .
. 230.
96.25
- 235.-
97.-
fata teatrului. ziat din cauza dificultátilor materiale in pio 107.-
usa din nica scoalele militare din capitala. 50/0
107.75
Multimea, s'a indignat de aceasta fa- * * instructiea afacerei. S'ati iritamplat ea Urbane . 93.- 93.75
4,
fie 1100 de arestati si intr'un singur
6° 100.- 101.-
voare acordat g. de d. director numai ea- Inspectorii scolari ail plecat toti in. sa 70/o
106.25 107.-
uoseutilor sgi si Incepu sg, apostrofeze inspectiunile eircurnscrip-tiilor lor. cabinet ati fost peste 300' de resculati. 50/o 141 81.50 82.25
pe D. Caragiali si sa '1 huiduiasel. *
Acuma se aft:A in arest peste 200 dove- Impr. cu prime Bucur. 20 lei . 53.- 58.-
D. Caragiali segfa cu fuga. ditt ca S'a cercat a se Losuri Crucea Rosie Italiane . . 28.- 32.-
Act. BIncet Nat. a Rom. 500 lei
timpul reprezentatiunel, publicul Procesul celor de la eforia spitalelor convoca o sesiune extra-ordinará in No- , Soc. Rom. de Constr. 500
-.de la galerie striga continuil Intre acte
se va judeca Mercuri 23 Noemvrie. emvrie. In ce priveste nepublicarea ra- de asig. Dac.-Rom. 200
pe D. Caragiali, in derisiune. *** peartelor ele sunt multe i sunt la dispo- s s s Nationala 200
50/0 Municipale nouT
A trebuit sá intervie politia ca s po- Maine sail poimaine trebue sa soseasca zitia D hi. N. Ionescu.
-toleasca scandalul. la Galati dol." torpilori comandati in D. Th. Rosetti adaugg, ca a fost de- DIVERSE
* Anglia. nuntari false earl. trebueag sa se deosi- Aur contra Argint 3.25
beased de cele adevgrate, ceea-ce a adus Bilete de Banca 3.25
Se iice cä amnistia ce se va acorda * Florin valtit5, Aust. . . . 2.06 2.09
,satenilor acuzati pentru rs-vratirile de
intarziere.
Se zice ea la colegiul vacant de Ro- D. N. lonescu cere a se publica toate
MITI Germane 1.23 1.25
-astg primä.Var nu va fi de cat par man pentru Camera se va pane candida- rapoartele. Bancnote Francese 100.- 101.-
Ruble de hârtie 260.- 270.-
tura D-lui Andrei Vizanti. La ora 2 sedinta se ridica si Camera
* *
intra in sec#uni.
Eri se vorbea eg, in urma unor schim- Alalta-eri noapte prefectal politiei in- Avis ottiOlorilor 2s
Uri de cuvinte ofensátoare ce a avut sotit de un eater de jandarmi, a trecut
loe intre dour generali cu. ocaziunea ta- in revista cafenelele banuite de a fi lo- S'a pus in circulatie pe. toate imbue
cailor ferate romane Perine in inchiriere
blourilor de inaintare, Va fi un duel. curi unde se joaca carti D-sa ar ii in-
Se sperg, eu toate aceste, c cearta se cheiat Trial multe procese verbale de dare
TELEGRAME .eum exista in Fra .1,fa si Italia.
va sfirsi fait vgrsare de sange.
*
in judecata a antreprenorilor.
*
Paris, 28 Noemvrie. - Inchirierea unei perine, clasa I i
Bulangistii incep de dormit este un le0, i pe perina II
o campanie care tinde la disolvarea Ca- ,§ezut pentra clasa lii 50 ban! pentru
de
o
Domnul Al. Giani, consilier al cartel Comisiunea de igspuns la Mesagiii a mera El cred cä daca alegerile ar avea singurg ealgtorie directd.' Pernéle se in.-
casatiune a depus eri raportul sat in ales e t presedinte pe D. Ayostoleanu si loc intr'un timp apropiat, generalul Bu- chiriazig in garde principare. de agenV
privinla afacerei generalulti Anghelescu. ea secretar pe D. Aug. Laurian. langer ar fi ales cel putin in 30 de de- ANTREPRIZA.
*
Ministerul de externe are iaentiunea
* partamente.
Se vorbeste de numirea D-lui locote- trimiteParis, 28 Noemvrie.
generalul Bulanger
Este vorba a se
inaintea Sena-
-
-
de a trimite tirtulor agentilor nostri di- nent-colonel Beresteanu,
ea comandant de PARIS
talui constituit in inalta Curte de justitie 24I4GAZINITii,
plomatici o circulard prin care accen- al seoalei speciale de artilerie i geniti
;
pentru crirna de conspiratie contra sign- Calea Victoriel No. 19
-tueaza politica externa a Romaniei actualul director, fiind avansat in curind, rantei Statului.
suferit uic o modificare in urma re- va hia comanda tuna regiment.
Exista dovada ca. geueralul. In actiunea sub Grand Hôtel Boulevard
manierei cabinetului. sa politica, lucreaza in intelegere cu prin.
Primgria capitalel printr'o circulara, tul Victor Napoleon. Ar fi deci vorba aci si Am onoare a avisa pe onor. public din capitalg,
* din provincie ca am cumpârat din fabricele cele
invitá pe proprietari i chiriasi de a se de o conspiratie bona-partista. mai reniunite din Francia, Fnglitera, Austria, Ger-
Respunsul la mesagia (land loc la deo- conforma articolului 12 din regulamen- Belgrad, 28 Noemvrie. Regele Milan mania si Italia etc. marfurile mal jos notate :

sebiri de vederi destul de grave intre tul salubritätel publice, in cea ce, pri- intruneste adesea la Konak comisiunea in- Milasuri Satin de Lyon, Satin Duschesse Satin :

ArhAtele tabere conservatoare, este pro- veste curatitul trotoarelor. Radamay, Satin mervelleux 0,in faille de Zyon de
sarcinata de a elabora proectul nobeI con- Persar, in faille fran9ais, Larger, Iloaruri Surah,
babil eg dénsul va fi redactat Intr an stitutami Insä regele a cerut membrilor Surak, Karo in Baege, Satin de dublurì atât in
mod absolut palid care sä product+, pe cornisiunei de a depune juraméntul ca nu vor aegru cat si in cuIor, aaasuri de plIpAmi i pentrn
eat se poate mal pia-tine discutiuni fi in-
terpretärt. Desbaten Parlamentare perne ill toate culorile, Catifele negre i culorate,
comunica nimenui ceva din deliberarile lor. plusuri
* Ca,TM era, Londra, 28 Noemvrie. fost anun-
-tat cä lordul Lakville va inlocui. pe sir
-A fine in ori-ce culort, plusuri pentru haine
hi rage, broch4, catifele fine pentru garnituri, Rave
brosche, velours moire 0 brosche etc.
.M. S. Regina Natalia a revenit asupra 4edinfa de la 17 Noemvrie 1888. Paget ca ambasador la Viena.. Asta-zi: se Mare asortiment de gas, pentru mobile covoare,
laotararei ce si'o lusse de a pleaa Vineri 8edintu se deschide la ora 1 sub aude ca el nu va mai merge la Viena dar
presurf, pdslet, covoare gata de la 3-- 8 lei, perd,ele,
zzeara. M. S. a paräsit capitala a searil janilie, porriere, perdele albe de rekea, cuvertwrl de
la orele 9. Nu se va opri la Iasi de loc. presedentia Lascar Catargiu, pre- La Madrid.

Tin tren special care va astepta la Un-

gheni, o va duce la Danutent, lânga Un-
sedinte.
Presenti. la apel 112 domni deputati.
Paris, 28 Noemvrie.
I.,nama a decis
_.
-
Compania de Pa-
sa procedeze la emiterea
pat, de mese etc. etc.
Tirnourr i Casimirwi de plapume ori-ce culori,
fisiurt, preturi foarte eftine. Mare asortiment de
lingerie si olanda de Belgia, de Roumburg de belfas
D. N. Blaramberg cere ea guvernul sa ! solduluf obliaatiunilor
Is - 1
cu loturl a caror
, bietfeld olanda de ,cersafuri inteun lat, in bumbac,
* * aduca fárá intarziere proiectal vénza- rsuscriptie fusese acoperita intr'un mod ne- scherting, sifoane, madapoloane, frankuzesc, indian,
tolpan, melino, batate ghiseturt albe, fine, garniturti
Din clasa anului 1889 se va chema rilor. D-sa cere apoi dosarul privitor la complet in Iulie trecut. .
I

- de mese de 6-,12-18-24 persoane, servete sepa-

.

'
..sub drapel 14 000 tineri pentru armata coneesiunea
facuta de, guy xnul roman Atena, 2 8 Noerrivrie, D. Tricupis a rate, mese, peschire; mare asortiment in broderie
per-manenta, 3,000 tineri pentru calgrasi societätii de navigare pe Dunäre. prezintat un proiect de conversiune a mai albe i in culori etc etc: Asortiment in ciorapi de
schimbul, iar restuP clasey, deducan- mat. Intreaba, daca guvernul are de gand, multor irnprurnuturi earl formeaza un total mataslt, 14n4, bumbae, pentru dame, brirbati i copiT,
ea sa reduca taxele asupra medicamen- 75 milioane. batiste de /and, batiste culoil, eatineurt, fianele de
adu-se cei dispensati, se vor inscrie in dame si 'Airbag fuste i vestoane de deme i copit i.
,dorobantii cu schinabul potrivit disposi- telor streine. un bogat asortiment in jerseuri dupl ultimele jur-
tiunilor legei de recrutare. D. Carp respunzend zice cá proiectul nale ; mLusi de land ei de piele pentru dame,
2500 vedre vin nog, 50 care fan ,ai barbati i copit ; parfumerie, pudre i alte articole
cerut de D. B. aremberg va fi unul din 25° pogoane závoiií i padure. Infor- care le putem vinde cu preturi foarte reduse. On.
*** d'intkiti care se va aduce in des-
proiectul de lege, ce l'a depus D. cel
bateri. Concesiunea facata societatii de
matii strada Polend 20. 3z.p3. Public este rugat de a vizita acest magazin, care
se va sili a satisface pe onor. sa clientela atât prin
Blaremberg, relativ la desfiintarea navigare se reduce la permisiunea aeor- ,W4t+*.0,».;..... M'.%.44.;..Vf401****...****i
calitatea marfurilor cat i prin eftinatatea preturilor.
,cumulului : data anal functionar al societatii. de a Magazinul de Paris
BOALELE SIFILITICE
Art 1. Nimeni nu poate oeupa in anunta oara plearei corgbiilor. In ce 4 rleplatir4a bärbäteasca Calea Victoriel 19 sub Grand Hôtel Boulevard.
serViciul Statului, judetului sag comunei priveste medicamentele streine aeeasta
de cat o singurg functiune publica sala- priveste consilial sanitar. VindecI dupii cele mai nouT metode radical, 41-tesai* ;te!'
fitrii durere si impedieare, dupe, o esperientii 0
si iu poate primi sub nici un pre- D. Blaramberg persistand în cererile ij de 19 anT. Specialist in boalele lumesti Migrena (Durere de cap), Consti-
text si snb veri-ce forma, fie ea cat de sale D. prqedinte zice cá o va comunica
-deghisata, i or): cate ar fi insgreinkrile ministeriului. U41". rr ILI pation!, Hemeroide (Tranjl), se vin-
decg priti intrebuintarea fructului
,ce i s'ar da sag 'si-ar lua, de cat o sin- D. Carp adanga celui de interne, caci i, Str. Emigratul No. 3, intrarea din Calea
Victoriel prin Str. Sf. Voivozi (Tramvay).
gurä, leaftt sag diurna. alacerea concestimet societatii de navi- Consultatil de la 8 dim. pfina la 6 seara.
Art. 2. Niel un impiegat al Statului gare, e de resortul acestut minister.
nu poate fi membru in consiliul de ad- D. Voinov intreabg, ce se face Ca le-
Loc separat d'asteptare pentru fie-care. TAMAR INDIEN
-ministratiune a niel uneia din societatile gea gentru imbungtatirea clerulai de laxativ si recoritor, nu contine nici
sag institutele de banca sat de credit mir si roaga pe guvern sá respanda, clar un purgativ drastic. Preparat de
recunoscute de Stat, precum asemenea daeg va adace acest proieet.
din nici o casa de economic. D. P. Carp respunde ca guvernul se o-
Medic §i Chirurg
*.; "17
-VA 1-71::

Trateaa, boale Syphilitice, precum i maladil de

I Anton. Altein, farmacist. Deposit la
farmacia Aurora, Strada Aurora 14bis. '
,,Art. 3. Niel un functionar al Statului .cupa, de aceasta iva aduce preectul ce-
poate lua nicf o intreprindere
ocht i urechl dupii un sistem cu totul nofi.
Consiatakiunt do la 2-4 p. ta., Str. Lipseaul
Pretul uuel eta 2 lei. *VC
rut de D. Voinov. Se 55eete In toate famaciele din Virzi.
0 movie in arendä, de la Stat, judet satt D. M. Cogälniceanu e preocupat de No. 21, Etagiul I. . s. n 8
-comuna. soarta programlilui in haza earuia mat WitlifilLiZEBEESE
nArt. 4. Ort-cine ocupa mai multe func- mult saâ mat putin s'ail ales multi de-
tiuni retribuite de Stat sag conaunit, va putati. D sa insista asupra Jegi toeme-
avea un termen de zece zile de la pro- lilor a,T icole i cere infalisarea acestel
Solide si eftine din
'
-
Bunt ineáltämintele

Centaur," strada Carol I No: 10. Ori-eine

magazinul La A:VI S
Noul, Birou de plassare din Capitala
inulgarea prezentei legT spre a opta in- legi pe care o cretle impoetantd. va avea trebninta de orf-ce fel pentru guvernante , profesoare, bonne
tre dAnsele 'In caz de a nu face in acest D. Take lonescu core O lista de mosiile Viminte, smi. binc-voiasea a visita acest beintnes de Chambre, s a matat din strada
temen, guvernul va hotarT functiunea statulnY cari fost vendute în loturi nagasin spre a se convinge de cele Calomfimseu 7 in strada Tudor Vladimi
uIuca ce,este invoitacestuia de a pgstra.* dapti rgscoalit 1;grauilor pracuni sas zise. 2 z.2 room! No. 4. 5z2
 ADEVERUL
2-z2.
Zoba, Fer4i-v de amagire
Singer perfection4e
a primei fabrice din Miland Masinele de cusut recomandate sub numele de nu 8tul
T Aa\T s O E Té DB IRIOrT T MAINI ORIGINALE SINGER
CEL MAI NOU SISTEM nu provin din fabrica lut

:ARDE IN PERMANENTA. SINGER MANUFACTURING C°, NEW-YORK:

ÇA1-421DTTRA Taril=11,TICA eiVi-v6 de imitatittni
Niare economie de cArbuni ADEVERATELE MASINI ORIGINALE SE AFLA
Purätenie perfectä numai la agentura generali de la Singer Manufacturing Co. New.york
Se poate încälzi mal multe odd,i en o singurti, sobá Fie-care masina origi- . n gel* 13uctitirei
ei
1E3PrI7 I INA nail Singer poarta pe
si1g-an-11 deposit: Strada C+abrovexa No.. brat marca fabrieeT de
° sus. -
IN CIADIREA EFORIEI i depositele acesteia
Ga1a,V1, - Craiova i=n.oescI.

Adue la eunostina ou. elienp, ea, Atelierul de Dintl americani diai Strada MAGAZINUL DE HAINE
=cpmraa., î ocacia.
Lipscanf No. 81 se va muta In Strada Lipscani No. 87 vis-h-vis de abuz PENTRU
(Tanga Sf. Gheorgbe), d'asupra magazinului de etagiul F. H. Goldstein.

*Mal
A. BRAUNSTEIN
1")

500,000 MARCi
La suma imensa de 500,000 mare se urea eventual castigul si do iarna, de stofefine
9,
S '"1" Ma A. 71)
Instiinteazâ pe onor. public a a priniit un mare asortiment
preturi foarte moderate.
en
Mo
de haine pentru saisonul de toamn
eel ma'T mare din a 2.95-a Coterie de Nail, fiind garantata de Statul permite dal. a ruga pe onor. public de a onora eu vizita Djor magazinul spre a se con-
Hamburg. In total aceasta loterie contine 98,000 losuri. si 49,100 Tinge de cele sus zise.
castigurT un premiu. aitsa de eastig e dar foarte insemnata, de
oare-ce pe 2 losuri eade eke 1 eastig. Organisarea esacta, a 49,100 M. 500.0)0 Met& ploaie part! D-ilii ofori
castiguri premiu Se prevéde din lista d'alaturi. Toate castigurile dc
Gel vita mare edgtig 3n
so trag la sorti in 7 seetiunl sit'a clase. Castigul principal din clasa
I-a. 4, de mAre 50,040 in a II-a 55,000, in a III-a 60,000, in a
cam/ eel mat norocos.
Cletigurl Mxrel
_113rnun.*tein
IV-a 65,000, in a V-4 70,000, in a VI-a 75,000 si u clasa I
Strada §elart No. 9
eventual Mani 500,000, resyective Miircl 300,000, Mimi 1
1
á
h
300.000
200.000
Â. S-1\ I.Ja cavaaerial
200,000 ete. etc. 100.000
Rugam ea 6x:candela destinate a partieipa la tragerea clasei 1 h, 75.000
a II-a sa ni se inahiteze Liana la 1 h 70.000
Is Decemvrie a c. st. n. in care va avea Ion tragerea. 65.000
4
1
Ptqui bonurilor' este oficialminte hotdrit costand pentru 2 h. 60.000
55.000 l'autre
clasa I: 1 h
1 h 50.000
Losul iatreg original Mara 6 saa Lei 7.50 in anr
jum5t.
" 3 3.75 1
1
h.
à
40.000
30.000
Concurenta cu strainatatea
sfert 1.50 , , 1.90 8 h 15.000
Suma euvenita se poate trimite prin mandat postal interna- 12.000

atiliM
1
tional, in moneda, hartie sail timbre !postale. Dupa efectuarea tra- 26 h 10.000
gerei, se espediaze fie-carui participator lista oficiala de castiguri.
Sumele castigate se platese numai de cat în urma cererei speeiale.
56, h. 5.000 CZ. saisar,)
Plittini astiguri chiar in domiciliul castigatorului.
Plata esacti a c4tigurilor e garantattt de guvern.
103
206
612
h.
h
b.'
3.000
2.000
1.000
0 et
,44)
ch-
Call DE VISITA
Fie-eare comandator primeste directamente losurile originale 888 500
i- 4 ;-
insotite de planul oficial. In eas dad eine-va in urma primirei lo-
surilor n'ar fi dispus a le retine, suntem gata a le primi indarat
inainte de a se incepe tragerea i a restitui suma primita.
30
62
65
h,
h
á
300
200
150 ' 04 [1cJ Cerneala, Ghiosdane
Doritorilor li se espediaz a. gratuit planurile ofieiale de tragere.
I
1
30.199 h. 148
Rugilm ca comandele' sa se adreseze confidential si directamente
care sub-semnatii bancheri insarcinail eu distribuirea losurilor.
3.949
12.695 it
127
100, 94,
S A RT I C 0 LE DE
. ---, --,.._
M
- ,
ET A L PENTRU
,___,
CUFERARI '

'
c3z Comp_ 67, 40 si 20 f4 33-tmouresOT. I, R

CASA de BANC.A. Mara. 124, Calea Vdcarestt, No. 124. 34 .

4-2 Hamburg, Germania de Nord. 4-1

W.)
nallIfeeoMM

ALBEAT ENGEL Sue. OIMOV111.171011117 ,,,,,,,,,,11181.1111111117MrIMIYMMIMII.W1111117,1141111M1117111

Stracia ID 6
flffl tJ1,m RITTITITIRTrryrrriTMITITIMITIRTUMITI117111111,TIMIMMTlin 1f/1114010MI ITTIMIRM11,0011R7
ii e o. i b i s
No. 7, STRADA CAROL I ,No. 7
DE31.1c-arep,tI
CEL MAI MARE
- DE
MAGAZIN '1V1E'S)(pv-_--Rila?

Anunta onor. public EA

numeroasei sale clientela
cit este bogat asortat cu
THIEL
C
8I WEIS
13 irmT 1- C; !Attila mare di air I

urmatoarele nuoi sisteme efeetuza tóte

de Lampl
luerärile atingétóre de acésta arta in diverse formate
:

xat
METEOR" §i culori.
Lampa C i foe rotund
(land o lumina de la
po pana la 105 lu- IMPRIMATE LLICRARi COMERCIA LE
precum
RtaIsTaz
manari stearine, fa- pentru cotidiane, hebdomadare,
bricatiunea cea mai bimensuale etc Tot felul de
noul, a reumitel firme A.UTORITATI P01,17, FACTIJOI CIRCULAII
in tóte limbile i formatele
R. Ditmar din Viena. Bilete la ordin, LUNA-RI NECESARE
UNION"
Lampa sistem Bel-
DIVERSE ADMINISTRATRA
GARTI DE VISITA
Ceouri etc. pentrn

gian dand o lumina,

de 50 pana la 130 UVRAGE IE3ILETE AFIE DE7HEATRU PÄDURI, MORI,
Inmanari stearine.
scolastice, sdinfifice $1 literare, de botez, de nunta si de deces DIFERITE SPECTACOLE etc. etc.
PERFECT"
Mating cu foe rotund
apiicabi1 la ori co
Lainpa, dii o lumina /J.M.W.U.UULLI.L16.1.11
Strada 3D 6 sn. I. e No. 15 b i s
1..../.....WIUMML111//13511.111.1-11.11i11.111.1.11.11
III

UMW.;LIMA 1111.1.1.11LUMLLLIALKUJAZ.
pana la 70 Itunânvt,
c.)

precum i orT Ce feI

de LampT, eu preturi
AVIS IMPORTANT ANUNCIU j ;it431txXxiXICArg 44)04;
modesto. Societatea Concordia Romani" inehi- 3t fol comercianlir
Posed o mare eantitate de
MAINI
Stabilimentui de Biti riazá saloanele,sale pentru nuntr, serate,
çonferinte etc. en prejuri reduse. Infer- Lit din districte cart doresc a aveaflomurf

BUCÁTA,RIE
(1(:
MARENGO matiuui se pot lua in localul Societätiy 4bl bune veritabile, sa se adreseze let

din eele mai perfectio-

Radu-Vodd, Strada Oitelor
Dâmbovitet.
2--3 fi' Chei Strada Regald No. 17 (jos.)
ma.j.s. COMITETUL.
4 III.
-st:c
nate i solide. Strada Lipscanl 10, Bucure§ti.
Magazinul este aseme-
Pentru a satinface eerintele ce mi s'at faeut de
onor. olientela, am onoare a vS informa, ca, de ,r a: La were se trimit probe. Bo vinde
nea bine asortat cu off
ce articole necesare me-
astil-zi ina ute am regulat ca Stabilimentul me
de Bli ea 6 deschis D-nilor vizitator in fie-care Carbuni (Lignit) X cu preturt moderate.

nagiului; preeum Sámbatá pá I la ora 8, colo-l-alte zilo Italia la 7

oo seara, mentinandu-se preturile bailor pe ori-ce Calitate superioara 4.10XX g X
BM in toate
AI) AN I
Crap, ast-fel: 5ma.v. 1000 kilograme aduse la domicilid 25 lel
'14; .;1%;,-,
'
Aparate de MO, Co-
roane funebre de me-
Baia in putinil el. I, in mamma eu dust, leT
« II, in z C . . . . 1.70
2.-
Lemne de foe., cor fa, i 11A- VII)
A.- tal i Jeur. n n , III "
tdiate i sparte
AGENT DE plIBLICITATE
de, abur I , 2.- Strada Sf. loan-Nod, 33.
Felinare de MormAnt n 51 II L- 1000 kilograme aduse la domicilid leT 25. pants, ,zia:
Adevèratal Petroleum de Batum. Caucosia. COnvin ea. po 9 tga modestul pret, yeti ramáno Primence auuneiuri, insertii i reclame din iara 91'
Se uinde la =sin- 1..aesSe1 Calea rul nostrn si pentru orT-care alt xiar
r Primese eemande si reparatiunr de tinichigerie pe deplin satisfacn si do serviciul prompt, v5 rog
Flevnet 193. din stroinatate.
de orT co TA de Lan4 4z. a md vizita. Cu eta nit MARENCO.

Tipografia Thiel & 'Weiss, Strada Dónauei No, 15 bis.