UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIȚANU”

CATEDRA MEDICINA DE FAMILIE

Șef de catedră: profesor universitar, doctor habilitat în științe medicale

Ghenadie Curocichin

Foaie de observaţie clinică

Conducătorul grupei: asistent universitar

Valeria Cotelea

Chișinău 2018

1
 Date generale
Numele şi prenumele: Manjelei Serghei
Vârsta: 20.09.1980 (38 ani)
Domiciliul: Str.Studenților 7/3,Ap 145.
Telefon: 069333638
Loc de muncă: S.A Davilor Trans (sofer taxi)
Data curatiei: 24.10.2018

Diagnostic clinic:
De bază

ANAMNEZA

1.Motivele adresării (acuzele)

1) De ordin principal:
Discomfort precordial și retrosternal, TA mărită, palpitații cardiace periodice scăderea
acuitații vizuale, dispnee la efort fizic, astenie .
1) De ordin general:
Slăbiciune generală,cefalee occipitală,vertij.

2.Istoricul actualei boli : Pacientul se consideră bolnav de la vîrsta de 25 ani cînd au

apărut simptomele: cefalee, vertij, astenie legate de eforturile îndelungate și stresul
psihoemoțional. S-a adresat la internistul de sector de atunci unde i s-au depistat valorile TA
mărite: 150/90 mm Hg și a fost diagnosticată cu Hipertensiune arterială gradul II, risc
aditional înalt. La evidență la cardiolog se află înca de cînd s-a pus diagnosticul de HTA.
S-a tratat la domiciliu cu Enalapril,care inițial cupau accesele, însă mai tărziu nu și-au
manifestat efectul, simptomele s-au accentuat, au apărut accese de dispnee și palpitații la
efort fizic de intensitate medie, durere retrosternală cu caracter constrictiv. Însa în ultimul an
din cauza neglijării regimului și tratamentului, accesele de hipertensiune au devenit mai dese.
S-au adăugat vertije la schimbarea poziţiei corpului din orizontală în verticală, la ridicarea
bruscă a capului, cefaleea este mai pronunţată, din care motiv s-a adresat la medicul de
familie. Recomandările medicului de familie ce ține de dieta, somnul si exercițiile fizice nu
le respectă.

II.ANAMNEZA VIEŢII
3.1 Condiţiile şi modul de viaţă.
a) Condiţiile de trai:
În prezent are un loc de trai stabil, locuiește singur într-un apartament cu o odaie în casă
cu 12 etaje, la etajul 5, condiții satisfacătoare. Odăile sunt bine amenajate, luminoase, curate,
corespund condițiilior igienice.
b) Confortul şi securitatea împrejurărilor casnice, cu vecinii: se află în relații bune cu
vecinii.
Animale domestice nu are, achită facturile, duce gunoiul.

2
c) Regimul alimentar: pacientul i-a masa de aproximativ 1-2 ori pe zi, consumă deseori
cafea, seara preferă sa consume foostfud-uri, rareori poate să manince felul I-II, nu ține cont
de dietă si regim alimentar.

d) Practicarea sportului: nu practică sport, nu efectuează exerciții fizice.

3.2 Condiţiile de muncă.

În prezent lucrează la o companie de taxi ca sofer.
Ca factori nocivi profesionali sunt:
 nerespectarea regimului alimentar;
 nerespectarea orelor de somn si odihnă;
 poziția sezindă permanentă pe timp lung;
 incordarea psihoemoțională;

3.3 Anamneza sexuală

Divorțat.

3.4 Deprinderi nocive

Consumă cafea – foarte frecfent (7-8). Deasemenea este consumator de alcool
(bere/vodca-zilnic), fumat(la moment 1 pachet pe zi), alimente foarte condimentate.

3.5 Antecedente personale patologice

Din 2003 suferă de hipertensiune arterială gradul II.
Cu 3 ani în urma a suportat o pneumonie gravă care a dus la pleurezie, deasemenea
frecvent facea răceli, gastrite, pancreatite.
Este obez.
În luna august pe data de 10.08.2018 a suportat o intervenție chirurgicală la inimă.
La evidență la cardiolog se află încă de cînd s-a început problema cu HTA̴15 ani
Contact cu persoane de tuberculoză neagă.
Hepatită virală– neagă. Boli sexual-transmisibile – neagă.

3.6 Anamneza alergologică

Alergie la medicamente, vaccinuri, produse alimentare,înțepaturi de insecte – neagă.

3
 Antecedente erecolaterale
Incidența HTA în familie

Bărbat bolnav cu HTA

Femeie bolnavă cu HTA

Arborele genealogic:
Tata a suferit de HTA
Mama a suferit de HTA
Fratele suferă de HTA
Copii sunt sănătoași
Boli ereditare sau cu predispoziţie ereditară, boli contagioase (hemofilia, diabetul
zaharat, tuberculoză)- nu sunt prezente în familie.
Riscuri pentru sănătate- a moștenit de la parinți hipertensiunea arterială.
Responsabilităţile domestice- achită facturile, duce gunoiul, animale nu are.
Compatibilitatea membrilor familiei: sunt incompatibili, bolnavul locuiește singur, este
divorțat, copii sunt cu soția , îl vizitează rar.
Comunicarea familială: pacientul duce lipsă de comunicare din cauza singurătății.
Impactul familiei asupra maladiei: Părinții pacientului au manifestat îngrijorare mai mare
după ce fiul a suportat un infarct acut și atunci cînd pacientul a fost internat în cadrul
Institutului Cardiologic din cauza înrăutațirii stării de sănătate.
Impactul maladiei asupra familiei: este negativ, deoarece în perioadele de agravare a bolii
contactul cu copii lipsește.
Caracteristicile economice,culturale,educaționale: din punct de vedere financiar este
asigurat , suport de partea cuiva nu are. Pacientul are studii medii.

3.7 Anamneza de asigurare socială

 Posedă poliţă de asigurare obligatorie de asistență medicală ca lucrător la stat.
 Incapacitate de muncă temporală scade, pacientul devine tot mai slăbit, tot mai des
apar dureri la inimă, oboseală, stresul în trafic etc.
 Grupa de invaliditate la moment nu are

4
 Anamneza psihosociala:

Impactul bolii asupra stării emoţionale - pacientul este mai inhibat, preferă să stea
mai mult timp singură, mai puțin comunicabil;
Sistemul de suport: bolnavul nare suport social;
Contactul cu prietenii şi rudele – în relații bune cu rudele și cu prietenii;
Activitatile sociala: nu le are;
Credinta religioasa: crestin-ortodox;
Descrierea unei zile tipice: Pacientul are un regim al zilei necorespunzator, știind că
este șofer de taxi si lucrează mai mult timp noaptea nu respectă nici regimul alimentar,
și nici cel de odihnă, ziua toată practic doarme, iar noaptea pleacă la lucru...

Întrebări pentru complianță

Urmează pacientul recomandările medicului?
Inițial pacientul neglija tratamentul și regimul prescris de medic, nu se prezenta la control.
Însă mai apoi starea sa înrăutațit ceia ce l-a făcut să se adreseze la med. de familie. La
moment pacientul cît de cît respectă recomandările medicului.

Perceperea bolii de catre pacient?

Pacientul este conștient de agravarea sănătății sale si complicațiile ce au apărut. Urmează un
mod sănătos de viața în limita posibilitaților și respectă indicațiile medicului, vizitele si
controalele profilactice.

STAREA PREZENTĂ A BOLNAVULUI

( STATUS PRAESENS )

1.Inspecţia generală
 Starea generală a bolnavului este de gravitate medie. Conştiinţă clară, se orientează
în timp, spațiu și propria persoană, semne de stupor, sopor, comă, obnubilare, delir
sau halucinații nu s-au depistat.
 Poziţia bolnavului –activă.
 Tip constituțional-hiperstenic; talie-1,78 cm; masa-110 kg; IMC-34,7 (obezitate gr.I)
 Tegumentele–curate, palide. Umiditatea şi turgorul pielii normale.
Fanerele - părul – cu luciul păstrat, unghiile normale, cu luciul păstrat, puls capilar nu
se determină.
 Ţesutul celulo-adipos subcutan : dezvoltat satisfăcător, grosimea pliului în regiunea
spațiului Traube- 3,5 cm, sau depistat regiuni de depuneri ale țesutului celular
subcutan mai exagerat.
 Capul este proporţional, puncte dureroase nu se determină. Gîtul este proporţional.
Glanda tiroidă vizual şi palpator nu se deterimnă, pulsaţia venelor jugulare nu se
determină.
 Ganglionii limfatici (mentonieri, submandibulari, auriculari, laterocervicali,
supraclaviculari, axilari, cubitali, inghinali ) palpator nu se determină, sînt nedureroşi.
5
  Muşchii- sînt slab dezvoltaţi, tonusul - diminuat, puterea muşchilor - redusă, senzaţii
dureroase și indurațiile lipsesc.
 Ţesutul osos – oasele sînt proporţionale, fără deformaţii, percutor puncte dureroase
nu se determină. În articulaţii forma este păstrată, crepitație, limitarea mobilității la
mișcările active și pasive tumefierea țesuturilor ambiante, dureri în momentul palpării
nu este atestată.

APARATUL RESPIRATOR

1. Inspecţia
Respirația nazală este liberă, puncte dureroase în regiunea feței, oto-mastoidiană și ale
sinusurilor paranazale nu s-au identificat.
Nasul: aripile nasului nu participă în actul de respiraţie, nu s-au identificat secreții nazale sau
herpes.
Vocea: neschimbată
Cutia toracică: de conformaţie normală, fără deformaţii. Fosele supra- şi infra- claviculare
uniforme pe ambele hemitorace, retracţia sau proeminenţa lor nu se determină. Ambele
hemitorace participă simetric şi uniform în actul respirator.
Tipul respiraţiei este mixt.
Mişcările respiratorii sînt ritmice,ample, frecvenţa mişcărilor respiratorii este 17 resp/min.

2. Palpaţia
Elasticitatea toracelui este păstrată. Puncte dureroase la nivelul peretelui cutiei toracice nu se
depistează. Vibraţiile vocale sînt uniforme pe ariile simetrice ale toracelui.

3. Percuţia
Percuţia comparativă
La percuţie sunet clar pulmonar pe întreaga arie pulmonară, pe fețele anterioare, laterale și
posterioare.
Percuţia topografică
1. Limitele pulmonare Dreapta Stînga
apexiene
a) anterioare 4 cm superior de claviculă 4 cm superior de claviculă
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cîmpului Krőnig 6 cm 6 cm
Limitele pulmonare Dreapta Stînga
inferioare după liniile
topografice clasice
a) parasternală Spaţiul intercostal 6
b) medioclaviculară Marginea superioară a
coastei 6
c) axilară anterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 7 costei 7
d) axilară medie Marginea superioară a Marginea inferioară a
6
 coastei 8 costei 8
e) axilară posterioară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 9 costei 9
f) scapulară Marginea superioară a Marginea inferioară a
coastei 10 costei 10
g) paravertebrală La nivelul vertebrei Th 11 La nivelul vertebrei Th 11
Mobilitatea bazei 6 cm 6 cm
pulmonare pe linia axilară
medie

4. Auscultaţia
Pe toată aria pulmonară se determină murmur vezicular. Zgomote respiratorii patologice –
raluri, crepitaţii, frotaţie pleurală nu se auscultă.
Bronhofonia, pectorilocvia afonă sunt absente. Frecvența respiratorie – 17 r/min.

APARATUL CARDIO-VASCULAR

1. Acuzele: Durere retrosternală cu caracter de presiune și palpitații ce apar în condiții

de efort fizic mediu și stres psihoemoțional care cedează în repaus, durata 10 min.

2. Inspecţia
La inspecţia vaselor gîtului nu se determină pulsaţie patologică a arterelor carotide,
turgescenţa venelor jugulare sau puls venos pozitiv.
La inspecţia regiunii precordiale nu se determină bombare sau retracţie. Şocul apexian şi
pulsaţie în epigastru nu se determină.

3. Palpaţia cordului
La palpaţie şocul apexian situat în spaţiul intercostal stîng V, cu 1 cm exterior de linia
medioclaviculară. Suprafaţa şocului apexian aproximativ 2 cm², înălţimea, puterea şi
rezistenţa în normă.
Şocul cardiac nu se determină.

Auscultaţia
Se determină zgomote cardiace ritmice un pic atenuate, sufluri nu se auscultă.
Zg.II accentuat la focarul aortei în comparație cu focarul arterei pulmonare.

Examinarea vaselor sangvine

Pe artera radială puls aritmic, gol, tensiunea şi amplituda redusă, identic la ambele mîini, cu
frecvenţa 73 b/min. La inspecția venelor membrelor inferioare nu se determină dilatarea
varicoasă, palpator segmente dure şi/sau dureroase nu se determină.Tensiunea arterială:
braţul stîng 130/90; braţul drept 127/85 mm Hg. FCC 73 b/min

SISTEMUL DIGESTIV
1. Acuzele:
7
Dureri în regiunea epigastrică sau alte zone ale abdomenului nu acuză. Simptome dispeptice:
(eructație, vomă, pirozis, greață) , senzație de greutate în abdomen, pierdere în pondere,
uscăciune în gură, pacientul nu are.
Apetitul este normal, deglutiția este liberă, indoloră, Scaunul este în mediu o dată în 24 ore.
Inspecția:
Cavitatea bucală fără miros fetid, mucoasa de culoare roz, fără ulceraţii sau pete Filatov.
Limba de culoare roz, umedă, fără adipozitaşi sau ulceraţii. Gingiile de culoare roză, fără
ulceraţii sau porţiuni necrotizate, hemoragii. Vălul palatin de culoare roz, fără ulceraţii,
tonsilele palatine – roz, nu sînt hiperemiate fără adipozităţi. Colaterale venoase ( capul
meduzei ) şi cicatrici nu se determină. Pe dinti se depisteaza carii.

2. Palpaţia:
a) Palpaţia superficială
Abdomenul este indolor. Protecţie musculară şi hernii ( ale liniei albe, umbilicale,
inghinale ) nu se determină, regiuni dureroase, prezența infiltratelor, tumorilor nu se
determină. Nu este prezent semnul Șciotkhin-Blumberg de iritare a peritoneului.

b) Palpaţia profundă după Obrazţov – Strajesco

 Colon sigmoid: formă de cilindru neted, duritate mărita, puțin mai gros decît degetul
mare, indolor, fară garguiment, mobil(3 cm).
 Cecul: formă de cilindru moderat încordat, care în jos se largește, capat rotunjit, diametru
2-3 cm, cu fenomene de garguiment la apăsarea lui, indolor la palpare, mobil(2 cm).
 Ileonul: formă de cilindru moale, mobil, cu un ușor peristaltism, de grosimea unui creion
care la ieșirea de sub degete provoacă un garguiment.
 Colon transvers: formă de cilindru arcuit, plasat transversal, de duritate moderată,
grosime de 2 cm, fară garguiment, mobil, indolor.
 Colon ascendent și descendent: formă de cilindru neted, duritate moderată, grosime 2 cm,
fară garguimente, mobil, indolor.
 Curbura mare a stomacului: în forma de val.
 Pilorul: formă de cordon fie contractat fie relaxat.

3. Percuţia:
La percuţie se determină sunet timpanic în toate regiunile abdomenului. În cavitatea
abdominală nu se determină lichid liber sau încapsulat.

4. Auscultaţia:
La auscultaţie se determină garguimentul intestinal. Frotaţie peritoneală nu se auscultă.
Splina
Inspecția: nu se determină bombare sau proeminență la nivelul hipocondrului sting.
Percuția: la percuție splina prezintă matitate în regiunea hipocondrică stingă pe o lungime de
8 cm și lățime de 5 cm.
Palpare: nu se palpează
FICATUL ȘI VEZICA BILIARĂ

1. Acuze nu prezintă.
2. Inspecţia
8
Proeminenţă sau pulsaţie în rebordul costal drept şi hipocondrul drept nu se determină.
3. Percuţia
Dimensiunile ficatului după Kurlov: între punctul 1 şi 3 – 9 cm; între punctul 3 şi 5 – 9 cm;
între punctul 3 şi 6 – 7 cm.
4. Palpaţia
Ficatul la marginea rebordului costal, cu suprafaţa netedă, consistenţa moale, indolor.

PANCREASUL
Palpator nu se determină.
SISTEMUL URINAR
1. Acuze
Edeme, dureri în regiunea lombară bolnavul nu acuză.
Micţiunea liberă, indoloră. Diureza nocturnă: o dată pe noapte.
Urina are culoare galbenă, limpede și transparentă.
2. Inspectia
Nu sunt prezente edeme, tumefierea sau hiperemia pielii în regiunea lombară.
3. Palpatia
Imposibilă din cauza obezității
4. Percuția
Simptomul Giordano (de tapotament) negativ.

SISTEMUL HEMATOPOIETIC

1.Inspecția
Tegumentele și mucoase vizibile roz- pale, unghiile în normă, părul fără luciu. Se
evidentiază starea bună a papilelor linguale și dinților. Lipsa anginei necrotice. Lipsa
umflăturilor pe gît, regiunea axilară, subclaviculară, inghinală. Proeminența în partea stîngă a
abdomenului absentă.
2.Palparea
Lipsa ganglionilor limfatici măriți, indolori și mobili. Splina nu se palpează.
3.Percuția
Lipsa durerii la percuția oaselor.
4.Auscultația
Lipsa frotației splenice.

SISTEMUL ENDOCRIN
1. Acuzele
Sete, uscăciunea gurii, poliurie, transpirații abundente nocturne.
2. Inspectia
Depunere excesivă a țesutului adipos.
3. Palparea
Palpator glanda tiroidă nu se determină.

4. Auscultaţia

Deasupra tiroidei sufluri nu se determină.

9
 SISTEMUL NERVOS
Constiința clară. Poziția echilibrată. Somn: adormire ușoară, somn adînc. Prezența
cefaleei difuze și a vertijelor. Memoria slab afectată. Lipsa convulsiilor. Mișcările
membrelor în normă cu deplină coordonare a lor. Parestezii, anestezii, senzatie de răcire a
membrelor absente. Auz, miros în normă. Vorbirea coerentă sensibilitatea superficială și
profundă păstrată.
Reflexul rotulian de intensitate medie.
 Examinarea sistemului nervos vegetativ
La inspecția tegumentelor arii limitate de creștere sau reducere a secreției sudorii nu sunt.
Temperatura și colorarea lor este uniformă. Pe fața accese de hiperhidroză, anhidroza facială
nu este prezentă. Pete pe piele, acrocianoză, eritemul, modificări
atrofice ale pielii, decolarea sau deformarea pielii nu sunt.
Dermografizmul alb: pe pielea spatelui la trasarea unei linii cu o ușoară presiune a apărut o
linie albă, care a dispărut în decurs de aproximativ 10 min. Dermografismul rosu: la trasarea
unei linii cu un efort ceva mai mare decit precedentul, în locul de excitare s-a instalat o fișie
roșie.
 Examinarea funcţiei cerebeloase
pacienta efectuiază corect proba indice –nas. Poziția Romberg-stabilă. Ataxie –
negativ(mersul este corect, fară devieri). Vorbirea sacadată, modificarea scrisului,
nistagmusul nu sunt prezente.
 Examinarea nervilor cranieni
La urmarirea degetului cu privirea ochii se mișca simetric concordant. Reflexul pupilar
direct și indirect prezent bilateral. Reflexul conjunctival prezent.
Afectarea nervului facial nu se observă. Semne de cefalee trigeminală nu sunt.

DIAGNOSTICUL PREZUMTIV
În baza acuzelor pacientei
În baza istoricului actualei boli
În baza antecedentelor personale patologice
În baza factorilor de risc
FR personali ( regimul alimentar, consumul de tutun, allcool, alimente
condimentate, cofeina)
FR profesionali (regimul de muncă, odihnă, stresul, satul in poziție sezindîă pe timp
îndelungat..)
FR Familiali ( ambii parinți suferă de HTA)
FR sociali
presupunem Diagnosticul prezumtiv:
Cardiopatie ischemică. Angina pectorală clasa funcțională II. Infarct miocardic acut
(10.08.2018). Hipertensiune arterială gr. II,risc adițional foarte înalt.
Insuficiență cardiacă gr. II.Obezitate gradul I.

Planul examenului de laborator si instrumental

I. EKG – ritm sinusal, axa deviată spre stînga, semne esențiale de ischemie cronică a
miocardului, hipertrofie ventriculară stîngă.
II. EcoCG – evidențierea grosimii pereților ventriculari hipertrofiați. Evidențierea
eventualelor semne de regurgitare la nivelul valvei mitrale, datorate hipertrofiei.

10
 Evidențierea prezenței sau absenței trombilor intracavitari sau parietali. Determinarea
zonelor de dischinezie miocardică.
III. Markerii biologici – determinarea markerilor injuriei miocitare, inflamației, stresului
oxidativ, neurohormoni, stresul miocitar, remodelării matricei extracelulare.
(Creatinfosfokinază MB, troponinele T și I )
IV. Analiza biochimică și generală a sîngelui – se va examina glucoza, colesterolul,
trigliceridele, Na, K, ureea, creatinina, acidul uric.
V. Analiza generală a sîngelui – depistarea prezenței sau absenței anemiei.
VI. Cuagulograma – depistarea anomaliilor de cuagulare.
VII. Analiza generală a urinei – determinarea prezenței sau absenței patologiei renale.
VIII. Consultarea oftalmologului pentru examinarea fundului ochiului, și evidențierea
gradului de afectare a organelor țintă în urma HTA.

Rezultatele examenului de laborator si instrumental

Analiza generală a sîngelui (data 27.09.2018)

Hb 122 g/dl
Eritrocite 5,4 *1012
Indice de culoare 0,81
Neutrofile segmentate 50%
Neutrofile nesegmentate 3%
Leucocite 6*109/l
Euzinofile 2%
Limfocite 35%
monocite 8%
VSH 15 mm/h
Concluzie: Devieri de la normă nu se determină.
Examen biochimic/Lipidograma (data 27.09.2018)
Creatinina 81,9 umol/l
Glucoza 6,1 mmol/l
ALAT 24
ASAT 26
Proteina totală 68g/l
Bilirubina generală/conjugată 9,1/3,0 g/l
Colesterol 7,4 mmol/l
Trigliceride 2,03 mmol/l
HDL-colesterol 1,4 mmol/l
LDL-colesterol 4,3 mmol/l

Concluzie: dislipidemie cu creșterea în singe a colesterolului,trigliceridelor și

LDL-colesterol; Diabet zahatat posibil?
Examenul urinei (data 27.09.2018)

Cantitatea 100ml
Culoarea Galben aprins
11
 Densitatea relativă 1017
Glucoza Negativ
Reacția Alcalină
Transpareța Transp.
Proteine 0,033
Corpi cetonici Negativ
Leucocite Negativ
Epiteliu Moderat

Electrocardiograma (data 27.09.2018)

Ritm sinusal. Axa electrică a cordului deviata spre stinga. FCC 75 b/min.

Eco-CG (data 16.10.2015)

Hipertrofia moderată a ventricolului stîng. Fractia de ejectie 46%.

Diagnostic diferențial:
Angina pectorală Angina pectorală Infarct miocardic
stabilă instabilă
Durata durerii <20 min 20-30 min >20 min
Cuparea durerii cu + +/- -
nitrați
Markerii necrozei - - +
miocardice
Markerii - - +
inflamației
Modificări ECG Normală/subdeniv Normală/ în crize – Supradenivelare
elare ST modificări ST, T inversat,
tranzitorii ST unda Q patologică
(supra-
/subdenivelare), și
ale unde T.
Modificări Eco Normal; Normal; Hipokinezie/akinez
akinezie/hipokine akinezie/hipokinezi ie
zie focală e focala /diskinezie
Scintigrafie de “pete reci” “pete reci” “pete reci”
perfuzie cu Taliu
201

DIAGNOSTICUL CLINIC. SINTEZA DIAGNOSTICĂ

În baza

12
Datelor obiective:
Masa corporală: 110 kg,înalțimea 178 cm, IMC 34,7(obezitate gr.I) TA:130/90mmHg.
Ascultativ zgomotele cardiace ritmice un pic atenuate. Zgomotul II accentuat la aortă.
În baza rezultatelor examenelor paraclinice:
Analiza biochimică a sîngelui: dislipidemie cu cresterea in singe a colesterolului,
trigliceridelor si LDL-colesterol; hiperglicemie 7,4 mmol/l.
EKG: Axa electrică a cordului deviată spre stînga.
Ecocardiografia: Hipertrofia moderată a ventricolului stîng
Constatăm Diagnosticul clinic:
De bază
Cardiopatie ischemică. Angina pectorală clasa funcțională II. Infarct miocardic acut
(10.08.2018). Hipertensiune arterială gr. II,risc adițional foarte înalt.
Insuficiență cardiacă gr. II.Obezitate gradul I.
Hipercolesteronemie esențială
Diabet zahatat?

TRATAMENTUL. SINTEZA TERAPEUTICĂ

Tratament nonfarmacologic:
-Dieta pentru micșorarea masei corporale:
-Regim alimentar echilibrat: sărac în grăsimi, consum de legume și fructe
-Activitate fizică în limitele posibilității: exercițiu fizice cel puțin 30 min/zi, nu mai puțin de
3 ori/săpt
-Reducerea aportului de sare de bucătarie sub 4g/zi
-Menținerea glicemiei la un nivel optim
-Urmarea tratamentului strict conform indicațiilor medicului de familie.

Tratament farmacologic:
Tratamentul de fond

 Tab-nibivolol 5 mg dimineața;
 Perindopril 5 mg seara;
 Aspirina 75 mg dimineața;
 Clopidogrel 75 mg;
 Rozuvastatin 20 mg seara;

Şcolarizarea pacientului
Optimizarea stilului de viaţă reprezintă veriga principală în controlul glicemiei, HTA,
dislipidemiei.
1)Planificarea alimentării

13
 Nu trebuie să serviţi zahăr şi nici produse dulci, care conţin zahăr, ca de exemplu ciocolata,
produsele de patiserie, miere, bomboane, Coca-Cola şi alte băuturi răcoritoare dulci.
 Toată hrana pe care urmează să o consumaţi pe parcursul zilei trebuie împărţită în trei mese
de bază şi două suplimentare. Astfel, nu veţi simţi foame, iar acumulările glucozei în sînge
nu vor mai fi la fel de mari, ca de obicei după servirea mesei.
 Nu vă limitaţi în consumul legumelor (roşii, castraveţi, varză, spanac, salată, morcov ş.a.),
cît şi a ceaiului, apei, sucului de roşii, a băuturilor care conţin înlocuitori de zahăr, sau a
glucidelor uşor asimilabile. Această hrană sau nu conţine, sau conţine puţine calorii. Mai
mult, legumele sunt bogate în fibre alimentare, care manifestă o influenţă pozitivă asupra
nivelului de glucoza în sînge şi conţin vitaminele necesare.
 Este de dorit să reduceţi în jumătate cantitatea de: pîine, cartofi, orez, paste făinoase,
boboase, fasole şi fructe pe care o mîncaţi de obicei. Băuturile alcoolice (inclusiv vinul şi
berea) sunt foarte calorice
 Consumaţi cît mai puţine grăsimi, adică unt, ulei, caşcaval, carne grasă, nuci, hrana prăjită
 Reducerea aportului de sare de bucatarie sub 4g/zi.
 Micşorarea masei corpului contribuie la normalizarea nivelului de glucoza în sînge şi
descreşte nevoia de administrare a medicamentelor (insulina şi pastile); aceasta de asemenea
va contribui la rezolvarea altor probleme, ca de exemplu majorarea concentraţiei
colesterolului în sînge, creşterea tensiunii arteriale, durerile în coloana vertebrală şi
articulaţii.
 Dacă aţi flămînzit într-atît că nu puteţi aştepta ora mesei, atunci mîncaţi legume (un
castravete, un morcov).
 Dacă vă este sete, atunci serviţi apă sau băuturi răcoritoare ce nu conţin zahăr. Nu se
recomandă să consumaţi lapte, întrucît aceasta conţine grăsimi şi multe calorii.
 După cum ştim, modalitatea principală pentru a scădea masa corpului este micşorarea
cantităţii hrănii consumate, în special reducerea consumului produselor calorice.
2)Exercițiile fizice
Exercitiu fizic cel puțin 30 min/zi, nu mai puțin de 3 ori pe săptămînă.
Efortul fizic trebuie să fie mărit treptat şi trebuie să vă ofere plăcere.
 Exerciţiul fizic creşte sensibilitatea corpului la insulină, ajută la scăderea glicemiei şi
stimulează circulaţia sîngelui. Efortul moderat (ca de exemplu mersul pe jos) practicat cu
regularitate este preferabil unui efort mare, ocazional care poate cauza scăderi severe ale
glicemiei (hipoglicemie).

Prognosticul:
Relativ favorabil,dacă va fi respectat cu strictețe regimul și conduita terapeutică.
Calitatea vieții relativ satisfăcătoare, afectarea moderată a activității zilnice.

14