Sunteți pe pagina 1din 5

1. Valorile de temperatură masurate în cavităţi închise sunt: c – antialergic.

a – mai mici cu 0,5 grade C; 14. În perioada febrilă a bolilor pulmonare se recomandă dietă:
b – mai mari cu 0,5 grade C; a – normală;
c – identice. b – bogată în proteine şi lipide;
2. Pierderea bruscă şi de scurtă durată a stării de conştienţă, cu păstrarea funcţiilor vitale este: c – hidrozaharată.
a – coma; 15.Depistarea precoce a infecţiei tuberculoase se face prin:
b – lipotimie; a – IDR la tuberculina;
c – delir. b – IDR Cassoni;
3. Escara regiunii trohanteriene se produce în poziţia: c – IDR Dick.
a – decubit dorsal; 16. Zgomotele supraadăugate percepute la ascultaţia pulmonară se numesc:
b – decubit ventral; a – sufluri;
c – decubit lateral. b – raluri;
4. Ticurile sunt: c – murmur vezicular.
a – mişcări coordonate, repetate; 17. Tulburări de micţiune sunt urmatoarele:
b – mişcări convulsive, involuntare; a – poliuria, oliguria disuria;
c – contracţii involuntare a unuia sau mai multor muşchi. b – anuria, polakiuria, nisturia;
5. Demersul de planificare a îngrijirilor presupune: c – disuria, ischiuria, polakiuria.
a – stabilirea prioritaţilor de îngrijire; 18. Declanşarea hemoptiziei este precedată de:
b – stabilirea necesarului de materiale; a – senzaţia de căldură retrosternală, tuse;
c – stabilirea tehnicilor de îngrijire. b – senzaţie de vomă;
6. Sputa cu sânge, spumoasă, aerată, este: c – vărsătură.
a – hematemeza; 19. Pentru calcularea necesarului caloric, asistenta ia în consideraţie:
b – hematurie; a – vârsta pacientului;
c – hemoptizie. b – greutatea pacientului;
7. Sesizarea parţială a cea ce se întâmplă în jur se numeşte: c – vârsta, greutratea şi activitatea efectuată de pacient.
a – comă;
b – obnubilare; 20. Relaţia asistentă-pacient se bazează pe:
c – delir. a – încredere, demnitate, respect;
8. Flectarea antebraţului pe braţ după efectuarea puncţiei venoase: b – comunicare, colaborare;
a – favorizează revărsarea sângelui; c – aplicarea îngrijirilor, care nu-i depaşesc compeţenta.
b – produce hematom local; 21. Perspiraţia reprezintă o pierdere de:
c – opreşte sângerarea. a – apă şi căldură la nivelul pielii;
9. Flictenele serosanguinolente sunt caracteristice arsurilor de gradul: b – apă la nivelul pielii;
a – I; c – apă prin expiraţie şi la nivelul pielii.
b – II; 22.Hemiplegia reprezintă pierderea totală a funcţiei motorii a:
c – III. a – membrelor inferioare;
10. Tratamentul cu cortizon impune o dietă: b – unei jumătăţi laterale a corpului;
a – desodată, hipoglucidică; c – unui membru.
b – hiperproteică, hiperglucidică; 23. Starea de hipotermie este determinată de:
c – hidrică, normocalorică. a – pierdere exagerată de căldură;
11. Scopul injecţiei intravenoase este: b – creşterea arderilor din organism;
a – terapeutic; c – intensificarea metabolismului.
b – explorator; 24. Cauzele care favorizează escarele sunt:
c – anestezic. a – igiena defectuoasă, menţinerea îndelungată a pacientului în aceeaşi poziţie;
12.Flebalgia este determinată de: b – paraliziile;
a – injectare paravenoasă; c – cutele lenjeriei de pat şi de corp.
b – injectarea rapidă a soluţiilor iritante; 25.Consecinţele imobilizării îndelungate la pat sunt:
c – perforarea venei. a – spasme musculare;
13. Miofilinul are efect: b – atrofie musculară, escare;
a – cardiotonic; c – contracturi musculare.
b – bronhodilatator; 26.Semnele obiective ale durerii sunt urmatoarele:
a – creşterea frecvenţei pulsului şi respiraţiei; c – dispnee, poliurie.
b – modificarea expresiei faciale şi poziţiei corpului; 39. Pregătirea specifică intervenţiilor chirurgicale pe intestin are drept scop:
c – crşterea diurezei. a – dezinfecţia intestinului prin chimio- şi antibioterapie;
27.Recoltarea urinei pentru urocultură se face: b – prevenirea complicaţiilor;
a – înaintea începerii tratamentului cu antibiotice; c – golirea intestinului prin clismă înaltă.
b – concomitent cu administrarea antibioticelor; 40. Durerea din IMA are urmatoarele caracteristici:
c – din urina colectată timp de 24 ore. a – cedează la administrare de nitroglicerină;
28. In practică, asistentul medical se confruntă cu probleme de ordin: b – este violentă, insuportabilă;
a – legal; c – durează pesta 30 de minute.
b – moral; 41. Diagnosticul de certitudine în infecţia urinară este susţinut de:
c – etic. a – examenul sumar de urină;
29. Următoarele categorii de pacienţi, sunt mai expuse riscului infecţiilor nosocomiale: b – ureea şi creatinina sanguină;
a – vârstnicii, taraţii; c – urocultura.
b – cei supuşi manevrelor invazive; 42. Pacientul cu SIDA are obligaţia:
c – cei internaţi de urgenţă în spital. a – să nu fercventeze localuri publice;
30.Abilităţile asistentei medicale pentru a facilita interviul sunt: b – să nu doneze sânge;
a – capacitatea de a formula întrebări deschise; c – să-şi informeze partenerul despre boala sa.
b – disponibilitatea de ascultare activă a pacientului; 43. Căile de teansmitere a infecţiei HIV sunt:
c – disponibilitatea de a comenta datele obţinute de la pacient. a – calea sexuală;
31. Pe suprafaţa mucoaselor se pot aplica medicamente sub formă de: b – instrumente medicale contaminate;
a – soluţii; c – transplacentar, de la mamă la făt.
b – mixturi; 44. Următoarele boli se transmit pe cale aerogenă:
c – unguente. a – hepatita virală B;
32. Pregatirea preoperatorie se face în funcţie de: b – holera;
a – felul intervenţiei şi timpul disponibil; c – varicela.
b – starea fiziologică a pacientului; 45.În fracturile de coloană cervicală se aplică urmatoarele măsuri de urgenţă:
c – bolile concomitente. a – fixare suplimentară pe targă a capului faţă de trunchi;
33. Toracocenteza terapeutică se efectuează pentru: b – aplicarea unui guler cervical;
a – evacuarea unei colecţii de lichid pleural; c – asigurarea poziţiei semişezând.
b – stabilirea prezenţei unei colecţii de lichid pleural; 46. Toxicomania este o autointoxicaţie:
c – introducerea unor medicamente în cavitatea pleurală. a – conştientă;
34. Accidentele perfuziei sunt: b – inconştientă;
a – hiperhidratarea prin perfuzarea în exces; c – accidentală.
b – embolia gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulator; 47. Pentru masaj cardiac extern bolnavul va fi aşezat în poziţie:
c – flebită, necroză. a – decubit lateral stâng;
b – decubit dorsal pe un plan dur;
35. Prin injecţie intravenoasă se pot introduce în organism: c – Trendelenburg.
a – soluţii izotonice; 48.Problemele pacientului în timpul crizei epileptice pot fi:
b – soluţii hipertonice; a – oprirea respiraţiei;
c – soluţii uleioase. b – risc de traumatisme;
36. Criza de astm bronşic se caracterizează prin următoarele manifestari: c – depresie.
a – spută rozată, bradipnee; 49. Colapsul vascular se manifestă prin:
b – spută perlată, tahipnee; a – tegumente calde, hiperemice;
c – bradipnee expiratorie. b – hipotensiune arteriala: maxima sub 70 mm. Hg;
37.Pentru transfuzie, sângele trebuie încălzit: c – hipertermie.
a – pe o sursă de căldura: calorifer; 50. Complicaţiile obezitaţii sunt:
b – la “bain- Marie”; a – HTA;
c – lângă corpul pacientului. b – hipoglicemia;
38. Manifestările de dependenţă întâlnite la pacientul cu HTA sunt: c – artrozele.
a – palpitaţii, vărsături; 51. Functiile comunicarii sunt:
b – dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere; a – de motivare;
b – de invatare; a – motivarea si coordonarea echipei;
c - de motivare. b – cunoasterea obiectivelor de realizat;
52. Factorii intrinseci care influienteaza comunicarea sunt: c –cunoasterea si asumarea sarcinilor.
a – anxietatea; 65. Pregatirea comunicarii pp:
b – nivelul intelectual; a – stabilire locului si circumstantelor;
c – lipsa resurselor. b – clarificarea scopului;
53. Comunicarea eficienta cu pacientul pp: c – documentare despre ascultatori.
a – ajutor pentru constientizarea situatiei; 66. Valorizarea prsoanei ingrijite se poate realiza prin:
b – motivatii pentru schimbarea stilului de viata; a – explicatii privind activitatile de engrijire;
c – invatarea unor manevre de autoangrijire. b – facilitarea intelegerii si adaptarii la noile situatii;
54. Barierele in comunicare sunt reprezentate de: c – implicarea pacientului in activitatile de ingrijire.
a – atitudine empatica; 67. Comunicarea cu pacientul agresiv impune:
b – limbaj strict tehnic; a – limbaj clar, fara ambiguitati;
c – impunerea unor schimbari in stilul de viata. b – atitudine prudenta;
55. In comunicarea cu pacientul nu se recomanda: c – ton ridicat, ferm.
a – incurajarea manifestarii/exteriorizarii; 68. Comunicarea intre sectie si laborator se realizeaza prin :
b – oferirea informatiilor corecte; a – Rp.
c – ignorarea trairilor pacientului. b – bilet de trimitere;
56. Limbajul corporal se manifsta prin: c- buletin de analize.
a – imbracaminte; 69. Medicatia stupefianta:
b – gesturi; a – se scrie pe condica in 3 exemplare;
c – postura. b – se pastreaza la patul bolnavului in plic special;
57. Acuratetea in comunicare inseamna: c – impune semnatura as. med. pe FO dupa administrare.
a – exprimare exacta; 70. Rolul intrbarilor in comunicarea cu pacientul este:
b – afirmatii conforme cu realitata a – de clarificare a simptomatologiei;
c – concordanta intre comunicarea verbala si cea nonverbala. b – de identificare a problemelor;
58. Divergentele in echipa sunt evitate prin: c – de invatare a tehnicilor de autoangrijire.
a – strategii eficiente de comunicare; 71. Comunicarea nonverbala:
b – atitudine deschisa; a – spune, uneori, mai mult decat cuvintele;
c – respectarea stricta a deciziilor sefului. b – poate fi niterpretata gresit daca nu suntem atenti;
59. In comunicarea cu pacientul se recomanda: c – poate intari sau submina mesajul.
a – atitudine empatica; 72. Comunicarea este procesul care:
b – intrebari deshise; a – permite schimbul de idei, ganduri si sentimente;
c – familiarism. b – implica schimb de cuvinte;
60. Comunicarea este eficienta cand ascultatorul: c – include simpatie.
a – este motivat; 73. Comunicarea nonverbala se realizeaza prin:
b – participa activ la comunicare; a – mimica;
c – noteaza informatiile. b – loc si timp;
61. Factorii extrinseci care perturba comunicarea sunt: c – scris.
a – zgomotul; 74. Intarirea sau subminarea mesajului se realizeaza prin:
b – emotiile; a – metamesaj;
c canalul de comunicare. b – scriere;
62. Lipsa raspunsului in comunicare inseamna: c – canal de comunicare.
a – stare de stres; 75. Comunicarea cu pacientul deprimat impune:
b – acceptarea mesajului; a – incurajarea manifestarii;
c – ignorarea mesajului. b – atitudine prudenta;
63. Pentru o buna comunicare vorbitorul trebuie sa manifeste: c – atitudine autoritara.
a – atentie, concentrare; 76. Modalitatile de comunicare intre membrii echipei sunt;
b – acuratete in exprimare; a – raportul scris;
c – relaxare. b – sedinta de lucru;
64. Eficienta activitatii in echipa este conditionata de: c – raportul stiintific.
77. Pofesionalismul as. med. in relatia cu pacientul pp: c - este determinata de factorii de risc.
a – respectarea modelului cultural al pacientului; 90. Emotiile si sentimentele sunt surse de dificuiltate de ordin:
b – impunerea unui nou stil de viata; a - fizic;
c – neutralitate fata de confidentele bolnavului. b - psihic;
78. Comunicarea persuasiva se realizeaza: c - social.
a – prin discutii fata in fata; 91. Abilitatea asistentei medicale in efectuarea unui interviu presupune:
b – daca sacultatorul a fost prevenit; a - spirit de observatie, subiectivism;
c – daca vorbitorul este o ,,autoritate”. b - concentrare, profesionalism;
79. Rlatia interpersonala participativa as. med./pacient pp: c - rutina, familiarisn.
a – cooperare; 92. In cadrul planului de ingrijiri, scopul etapei de analiza a datelor este:
b – parteneriat; a - stabilirea nevoilor de ingrijire;
c - hotarare in numele pacientului. b - stabilirea prioritatilor de ingrijire;
80. Relatia interpersonala paternalista as. med./pacient presupune: c - stabilirea obiectivelor.
a – cooperae; 93. Pacientul poate prezenta urmatoarele forme de dependenta:
b – parteneriat; a - potentiala;
c – hotarare in numele pacientului. b - actuala;
81.Istoria profesiei de asistent medical incepe din anul: c - permanenta.
a – 1860; 94. Diagnosticul de nursing:
b – 1848; a – este fix;
c - 1949. b – se schimba in functie de reactiile pacientului;
82. Nevoile fundamentale ale omului: c – deriva din diagnosticul medical.
a - se interconditioneaza; 95. Ingrijirea bolnavului impune as. med. cunostinte:
b - sunt commune tuturor oamenilor; a – stiintifice, tehnice, relationale;
c - au aceeasi prevalenta pe parcursul vietii. b – etice, legislative;
83. Diagnosticul de ingrijire se stabileste in urmatoarea etapa a planului de ingrijire: c – de comunicare.
a - planificarea interventilor; 96. Sanatatea este definita de OMS ca fiind:
b - analiza datelor; a – o stare de bine fizic si psihic;
c - evaluare. b – absenta bolii;
84. In efectuarea ingrijirilor asistenta medicala trebuie sa tina cont de:: c – o stare de bine fizic, psihic si social, chiar daca exista un dgn. medical sau un handicap.
a - dreptul la informatie al bolnavului; 97. Acordarea ingrijirilor holistice presupune recunoasterea faptului ca:
b - dreptul la autonomie al bolnavului; a – omul este un tot unitar alcatuit din trup, minte, suflet;
c - interesele institutiei. b – omul nu poate fi separat de mediul sau, fara suferinta;
85. Caracteristicile esentiale ale ingrijirilor de nursing sunt: c – oamenii au aceleasi aceleasi manifestari in cursul imbolnavirilor.
a - tratamentul bolilor si recidivelor; 98. In exercitarea profesiei as. med.:
b - imbunatatirea si promovarea sanatatii; a – respecta omul ca fiind o entitate bio-psiho-sociala cu valori si principii proprii de viata;
c - prevenirea imbolnavirilor. b – implica familia si apartinatorii in efectuarea ingrijirilor;
86. Ingrijirile primare de sanatate sunt: c – acorda ingrijiri sigure.
a - ingrijiri esentiale de sanatate; 99. Sursele de dificultate ale pacientului sunt:
b - ingrijiri accesibile si acceptabile ca pret de cost; a – lipsa fortei;
c - ingrijiri de recuperare a sanatatii. b – lipsa vointei;
87. Prima scoala de nurse a fost infiintata de: c – lipsa cunoasterii.
a - Virginia Henderson;
b - Florence Nightingale; 100. Culegerea datelor se efectueaza:
c - Dorothea Orem. a – la internarea pacientului;
88. Componentele esentiale ale unui model conceptual sunt: b – zilnic, doar dimineata;
a - valorile si postulatele; c – cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire.
b - elementele profesionale;
c - nevoile fundamentale umane.
89. Dependenta potentiala:
a.- se ia in calcul in cursul unei imbolnaviri;
b - este cronica;
Barem corectare :

1. – b 26. – a b 51. – abc 76. – a b


2. – b 27. – a 52. – ab 77. – a c
3. – c 28. – a b c 53. – a bc 78. – a c
4. – b 29. – a b 54. – bc 79. – a b
5. – a 30. – a b 55. – c 80. – c
6. – c 31. – a b c 56. – abc 81. – a
7. – b 32. – a bc 57. – abc 82. – a b
8. – a b 33. – a c 58. – ab 83. – b
9. – c 34. – a b c 59. – ab 84. – a b
10. – a 35. – a b 60. – ab 85. – b c
11. – a b c 36. – c 61. – c 86. – a b
12. – b 37. – c 62. – ac 87. – b
13. – b 38. – b 63. – abc 88. – a b
14. – c 39. – a b c 64. – abc 89. – a c
15. – a 40. – b c 65. – abc 90. – b
16. – b 41. – c 66. – abc 91. – a b
17. – c 42. – b c 67. – ab 92. – a b
18. – a 43. – a b c 68. – bc 93. – a b c
19. – c 44. – c 69. – c 94. – b
20. – ab 45. – a b 70. – abc 95. – a b c
21. – c 46. – a 71. – abc 96. – c
22. – b 47. – b 72. – a 97. – a b
23. – a 48. – a b 73. – ab 98. – a b c
24. – a c 49. – b 74. – a 99. – a b c
25. – b 50. – a c 75. – a b 100. – a c