ORC : J12/2409/22.12.

2009; Cod fiscal : 21203539

IBAN : RO22 BTRL 0130 1202 U679 09XX – Banca Transilvania Cluj
Adresa de corespondenta: Cluj-Napoca 400 651 str.Paraului nr.5
Tel: 0264 432 616 Fax: 0264 432 661
Gsm: 0723 393 303; 0726 262 805
e-mail: office.cluj@sectra.ro; office@sectra.ro; URL: www.sectra.ro
________________________________________________________________________________________________________________________

TEST EVALUARE
Inginer sisteme de securitate

1. Ocupatia “inginer sisteme de securitate presupune”:

a Cunoasterea, in profunzime, a activitatilor legate de instalarea sistemelor de
detectie si alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza
perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in
caz de incendiu.
b Asigurarea activitatii de mentenanta si service aferente sistemelor de detectie si
alarmare efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala
si a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de
incendiu
c Ambele .

2. Inginerul sisteme de securitate:

a Se preocupa de asigurarea conditiilor corespunzatoare de lucru pentru realizarea,
punerea in functiune si mentenanta sistemelor de detectie si alarmare efractie, .
supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si
instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
b De activitatile de proiectare a sistemelor de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si
instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
c Ambele.

3. Competenţa reprezintă capacitatea de a aplica, combina şi transfera cunoştinţe şi

deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru realiza activităţile cerute la
locul de muncă Ce inseamna sa fi competent intr-o ocupatie?
a A aplica cunoştinţe tehnice de specialitate, a analiza si lua decizii. .
b A fi capabil sa lucrezi singur in orice situatie.
c Sa delegi eficient, sarcinile tale echipei pe care o conduci.

4. Competenţele necesare pentru evidenţa şi întocmirea documentelor în activitatea

echipelor de service şi instalare şi abilitatea de a raporta situaţiile deosebite,
observaţiile sau orice alte elemente considerate a avea impact asupra organizatiei si
activitătii sunt esentiale in desfasurarea activitatii unui inginer sisteme de securitate.
Ce informatii se vor inregistra in documentele “standard”?
a Tipul intervenţiei (service programat, depanare, instalare etc.), descrierea stării
sistemului, operaţiuni efectuate, numele membrilor echipei, confirmarea de către
beneficiar a conformităţii celor înscrise .
b Neconcordanţe între proiect şi situaţia de la amplasament sursele de obţinere a
datelor: de la clienţi, din proiecte, din documentaţiile tehnice şi interne, din
 standarde tehnice, din manuale etc. proceduri de circulaţie a documentelor în
cadrul organizaţiei
c Ambele .

5. Cum se intocmesc/completeaza documentele de evidenta?

a Datele şi informatiile sunt consemnate corect în documentele de documentelor
de evidenţă evidenţă specifice.
b Datele şi informatiile consemnate în documentele de evidenta sunt reale şi
verificabile.
c Ambele. .

6. Cum se face stabilirea si alocarea resurselor?

a Resursele materiale sunt stabilite corespunzător în conformitate cu .
caracteristicile activităţii.
b Conform planificarii realizate de managerul de proiect.
c Personalul implicat este anunţat asupra operaţiunilor pe care le va desfaşura.

7. Cum se planifica activitatile?

a In functie de prevederile contractuale.
b Planificarea succesiunii etapelor / fazelor este făcută în funcţie de caracteristicile .
tehnice, normele de mentenanta şi de particularitatile constructive ale
amplasamentului.
c Conform procedurilor interne.

8. Cum identificam riscurile in munca?

a Riscurile in munca sunt identificate in corelatie cu specificul activitatii de
executat.
b Riscurile in munca sunt identificate avandu-se in vedere toate aspectele relevante
pentru desfasurarea activitatilor.
c Ambele. .

9. In caz de accident se intervine:

a In conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare.
b Prin modalitati adaptate situatiei concrete si tipului de accident produs.
c Ambele .

10. Pentru diminuarea riscurilor de mediu se actioneaza:

a Cu respectarea regulilor anuntate de catre beneficiar.
b Conform procedurilor interne, fara afectarea factorilor de mediu. .
c Ambele.

11. Ce urmarim atunci cand comunicam la locul de munca cu persoanele din subordinea
noastra?
a Capacitatea acestuia de a înregistra corect şi complet activităţile desfăşurate în
conformitate cu procedurile interne.
b Capacitatea acestuia de a exprima clar, într-o manieră potrivită nelămuriri, opinii
sau situaţii concrete.
c Ambele. .
12. Cum contribuim la perfectionarea profesionala a personalului din subordine?
a Studierea şi analiza documentatiei tehnice care se va face ori de câte ori apar noi
versiuni, echipamente, standarde sau variante.
b Nelamuririle, neconcordantele, deprinderile corecte şi rapide sunt rezolvate prin
studiu / practică individuală sau prin asistenţa unei persoane cu experienţă mai
mare.
c Ambele. .

13. Adultii invata mai usor daca:

a Sunt obligati s-o faca.
b Asociaza noile cunostinte cu experienta anterioara. .
c Nevoia de invatare este permanenta.

14. Seminar - “Forma de instruire a sudentilor pe baza de dialog, lucrari, ore de studiu
practice, organizate pe grupe de studenti si efectuate sub conducerea unui profesor,
asistent etc.” Cu cate persoane se organizeaza, optim, un seminar?
a 10 – 12 persoane, pentru a permite, atat o comunicare usoara cat si una .
interactiva.
b Peste 20 de persoane care vor fi impartite pe grupuri de lucru ce vor lucra separat
si se vor reuni pentru dezbateri.
c Ambele.

15. Desfasurarea intalnirii in cadrul unui seminar se face prin:

a Prezentarea metodelor si a tehnicilor de instruire – implicati activ fiecare
participant.
b Prezentarea formatorului si a participantilor – pentru a cunoaste competentele si
gradul de interses al fiecaruia.
c Ambele. .

16. In alegerea metodei de invatare una dintre acestea include sentimente, gesturi şi
adesea simulează realitatea. Care dintre cele prezentate are aceste caracteristici?
a Studiile de caz.
b Invatarea prin practica. .
c Invatarea prin ascultare si studiul individual.

17. Care dintre urmatoarele sunt utilizate ca metode de instruire?

a Prelegerea/expunerea.
b Studiul de caz.
c Ambele. .

18. Demonstraţia este o prezentare bazată pe acţiune pentru a arăta modul în care
funcţionează un anumit lucru. Care din urmatoarele reprezinta un avantaj in utilizarea
acesteia?
a O abordare directă şi neconvenţională. .
b Se obtin opinii dupa terminarea prezentarii.
c Ambele.
19. Studiul de caz utilizează o situaţie sau un scenariu specific ca metodă de instruire.
Studiul de caz este un exemplu de caz ipotetic sau real utilizat fie de prezentator fie de
participanţi. Studiul de caz trebuie elaborat în prealabil. Ce trebuie facut in afara
scenariului propriu zis?
a Trebuie repartizate sarcini, pentru a orienta discuţia într-o anumită direcţie. .
b Trebuie pregatit un plan de actiune pentru rezolvarea fiecarei probleme.
c Trebuie utilizate planse sau un video proiector.

20. Managementul riscurilor este procesul de:

a Identificare a riscurilor.
b Raspunsul la risc.
c Ambele .

21. Numim risc nesiguranţa asociată oricărui rezultat. Nesiguranţa se poate referi la
probabilitatea de apariţie a unui eveniment sau la influenţa, la efectul unui eveniment
în cazul în care acesta se produce. Riscul apare atunci cand:
a Un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur. .
b Efectul unui eveniment este cunoscut iar apariţia evenimentului este sigură.
c Atât evenimentul cât şi efectul acestuia sunt certe.

22. Pot exista circumstante sau evenimente externe care trebuie sa aiba loc pentru ca
proiectul sa se poata incheia cu succes. Daca probabilitatea de aparitie a unui astfel de
eveniment este mare, el trebuie considerat presupunere. Este presupunere:
a Evenimente şi condiţii care ar stânjeni proiectul şi pentru care există o
probabilitate ridicată să se întâmple.
b Evenimente sau condiţii care trebuie să se întâmple şi pentru care există o mare .
probabilitate să se petreacă.
c Evenimente sau condiţii care trebuie să se petreacă şi pentru care există o
probabilitate ridicată să nu se întâmple.

23. Se verifică dacă trebuie listate ca ipoteze:

a Riscurile majore.
b Riscurile de nivel mediu.
c Riscurile de nivel scazut. .

24. Analiza de risc presupune un proces de identificare a riscurilor de securitate,

determinarea amplitudinii riscurilor, precum şi identificarea zonelor cu risc mare şi
care trebuie securizate. De ce se face o asemenea analiza?
a Pentru a dentifica măsurile de control pentru securizarea bunurilor firmei. .
b Pentru ca asa o cere legea.
c Ambele.

25. Vulnerabilitatea poate fi definită ca o slăbiciune în ceea ce priveşte procedurile de

securitate, arhitectura sistemelor de securitate, implementarea acestora, controlul
intern, precum şi alte cauze care pot fi exploatate pentru a trece de sistemele de
securitate şi a avea acces neautorizat la informaţii, bunuri si valori. Care amenintari la
adresa securitatii sunt cele mai frecvente?
 a Naturale si fizice.
b Accidentale.
c Intentionate. .

26. Care din urmatoarele metode de analiza a rsicurilor nu utilizeaza date statistice?
a Analiza cantitativa.
b Analiza calitativa. .
c Analiza pe post.

27. Ce presupune determinarea probabilitatii de impact?

a Determinarea existenţei unei anumite vulnerabilităţi şi posibilitatea exploatării
acesteia.
b Modalitatea de a fi diminuata prin utilizarea controalelor.
c Ambele. .

28. Pentru analiza calitativă a riscului se parcurg următorii 6 pasi. Care dintre nu se afla
printre acestia?
a Identificarea şi evaluarea activelor (bunurilor firmei)
b Calcularea pierderilor, totale, estimate. .
c Estimarea probabilităţii de producere.

29. Metoda cantitativă de calcul al riscului de securitate este folosită cu precădere la

firmele de mărime medie şi/sau mare. Metoda cantitativă expusă are însă anumite
neajunsuri. Care nu se afla printre acestea?
a Rezultatele ajută la managementul riscului prin investiţiile în securitate. .
b Dificultatea de a găsi un număr care să cuantifice cât mai exact frecvenţa de
producere a unui eveniment.
c Dificultatea de a cuantifica anumite valori.

30. Pentru a putea să reducem sau să eliminam riscurile trebuie ca firma să fie capabilă de
următoarele operaţii:
a Prevenirea - selectarea corectă a sistemelor/subsistemelor de securitate,
actualizarea componentelor acestora şi adaptarea acestora la schimbările care se
impun.
b Detecţia - filtrarea şi analiza informaţiei, analizarea alertelor, corelarea cu nevoile
firmei.
c Ambele. .

31. Mediul de securitate este “Spatiul multidimensional în care institutia îsi poate exercita
functiunile fără influente destabilizatoare din partea conditiilor externe si în sigurantă
fară de atacurile si amenintările posibile reprezintă mediul de securitate”. Ce factori
detrmina dimensiunile acestui mediu?
a Relatia dintre acesta si riscul asumat.
b Costurile posibil a fi suportate de catre beneficiar.
c Ambele. .
32. Mecanismul de securitate fizică, ca parte componenta a mecanismului de securitate a
unei institutii are ca scop principal detectia, întârzierea si stoparea (anihilarea) unei
actiuni ostile sau a unei situatii periculoase. Ce mecanisme reuneste acesta?
a Mecanisme cu rol de barieră fizică, detectie la efractie si incendiu, de control
acces, de supraveghere cu camere TV.
b Mecanisme de alarmare, interventie si stingere a incendiilor.
c Ambele. .

33. Un sistem de securitate optim, aduce beneficii economice importante, atat din punct
de vedere al cresterii sigurantei persoanelor si bunurilor cat si datorita reducerii de
personal din activitatea de paza. Costurile de securitate sunt date de formula
(Cs=CHDW+CP+CI) care este formata din:
a CHDW = dispozitivele propriu-zise, instalare, punere in functiune si mentenanta
dar si cheltuielile de personal + CP = cheltuielile cu personalul (recrutare, .
pregatire, antrenare, salarizare) + CI = cheltuieli de infrastructura, etc.
b CHDW = dispozitivele propriu-zise, instalare si punere in functiune + CP =
cheltuielile cu personalul (recrutare, pregatire, antrenare, salarizare) + CI =
cheltuieli de interes general, etc.
c Ambele formule sunt corecte.

34. Un sistem de securitate optim, aduce beneficii economice importante, atat din punct
de vedere al cresterii sigurantei persoanelor si bunurilor cat si datorita reducerii de
personal din activitatea de paza. Costurile insecuritatii sunt date de formula
(Cn=Cp+Ca) care este formata din:
a Cp = costurile primare (bunuri distruse ca urmare a evenimentului produs) + Ca =
reprezinta costurile adiacente (reparatii sau inlocuiri de bunuri distruse, cheltuieli .
cu restabilirea imaginii institutiei pe piata, etc).
b Cp = costurile efectuate cu paza (bunuri distruse ca urmare a evenimentului
produs + costurile cu personalul de paza) + Ca = reprezinta costurile adiacente
(reparatii sau inlocuiri de bunuri distruse, cheltuieli cu restabilirea imaginii
institutiei pe piata, etc).
c Ambele formule sunt corecte.

35. Organizarea activitatii de instalare a sistemelor tehnice de detectie si semnalizare la

efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit inchis si a sistemelor
tehnice de monitorizare a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si
alertare in caz de incendiu se face utilizand “graficul de lucrari” care este elaborat in
functie de:
a Graficul de lucrari este elaborat in conformitate cu prevederile contractuale.
b Graficul de lucrari este elaborat pe baza proiectului aprobat.
c Ambele, la care se mai aduga si prevederile regulamentelor interne. .

36. Stabilirea resurselor necesare realizarii proiectului se face:

a Pe baza proiectului aprobat, in corelatie cu particularitatile sistemului de detectie
si semnalizare la efractie si control acces, sisteme tehnice de televiziune cu circuit .
inchis si/sau instalatiei de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
b Pe baza cererii clientului.
c Pe baza prevederilor legale.
37. Instruirea personalului implicat in efectuarea lucrarilor se face:
a Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit avand in vedere
particularitatile proiectului aprobat.
b Personalul implicat in efectuarea lucrarilor este instruit in corelatie cu pregatirea
si experienta acestuia.
c Ambele. .

38. TRIUNGHIUL FOCULUI contine 3 elemente, care reactionand intre ele duc la aparitia
focului. CONCEPTUL DE PREVENIRE A INCENDIILOR SE BAZEAZA PE SEPARAREA
ACESTOR 3 ELEMENTE! Care sunt acestea?
a OXIGEN – COMBUSTIBIL - CALDURA .
b OXIGEN – CARBURANT - CALDURA
c OXIGEN – COMBURANT - CALDURA

39. Elemente principale ale unui sistem de supraveghere sunt: centrala de alarmare –
senzori – dispecerat – infrastructura de comunicatii. Pe langa aceste elemente fizice nu
trebuie sa uitam sa ne referim la:
a Personalul de deservire.
b Procedurile de actiune in diferite situatii.
c Ambele. .

40. Alegerea tipului de sistem de supraveghere este influentata de:

a Obiectivul protejat (tipul acestuia, materiale care trebuiesc protejate) mediul
inconjurator.
b Amenintarile posibile.
c Ambele, alaturi de experienta acumulata in paza si protectia obiectivului .
respectiv.

41. Senzorii cu microunde sunt dispozitive folosite pentru detectarea miscarii. Principiul
de functionare se bazeaza pe detectarea perturbatiilor produse de intruziune într-un
câmp electromagnetic generat de echipament. Constructiv, exista:
a Senzori monobloc, la care atât emitatorul cât si receptorul sunt realizati într-o
singura unitate.
b Senzori în tandem, formate din doua unitati separate, emitatorul si receptorul.
c Ambele tipuri .

42. Functionarea necorespunzatoare a senzorilor cu microunde poate fi cauzata, în primul

rând, de interferente cu alte echipamente cu microunde care functioneaza în banda X
dar si de:
a Obiectele metalice care se misca în câmpul de detectie al senzorului.
b Suprafetele metalice mari creeaza zone moarte, nedetectabile, în spatele lor.
c Ambele dar si instalarea improprie a senzorilor face posibila detectarea unor
obiecte care se deplaseaza în afara zonei de interes, declansându-se alarme .
aleatoare.
43. Detectoarele de vibratii sunt destinate montării pe pereti, tavane, dusumele pentru a
sesiza vibratiile mecanice produse de retezare, tăiere, găurire, perforare, izbire etc.
Cum pot fi neutralizate?
a Evitând patrunderea prin zona protejata sau alegând un punct si o metoda de
intruziune care sa permita absorbtia si difuzia vibratiilor.
b Generarea, persistenta dar aleatoare, a unui mare numar de alarme false, o lunga
perioada de timp, lucru care conduce la scaderea încrederii în functionalitatea
sistemului si ignorarea alarmelor.
c Ambele. .

44. Senzorii PIR sunt pasivi, adica dispozitivul nu emite nici un fel de energie, el doar
“asculta” mediul înconjurator pentru interceptarea formei de câmp energetic la care
este sensibil. Care sunt principalele cauze care genereaza alarme false?
a Schimbari bruste, naturale ale temperaturii cauzate de instalatii de încalzire, .
radiatia solara, animale etc.
b Instalarea gresita.
c Folosirea unor învelisuri termoizolante care stopeaza transferul caldurii corporale
catre exterior.

45. Detectoarele de vibratii pentru imprejmuiri functioneaza optim daca senzorii sunt
montati direct pe împrejmuirea din plasa de sârma. Dispozitivele electromecanice se
înseriaza de-a lungul unui cablu cu o lungime de maxim ______ m
a 200m
b 300m .
c 50m

46. O regula care trebuie respectata întotdeauna la proiectarea oricarui sistem de

supraveghere presupune :
a Realizarea unui studiu de fezabilitate care trebuie sa puna în balanta, pe de o
parte, cuantumul cheltuielilor necesare, iar pe de alta parte, performantele dorite
de la sistem si importanta obiectivului protejat
b Dublarea acestuia cu un sistem de supraveghere video.
c Utilizarea obligatorie a cel putin doua tipuri de senzori, tipuri complementare din
punct de vedere al posibilitatilor de neutralizare, functioneaza pe principii fizice .
diferite si nu se influenteaza reciproc

47. La ce se refera notiunea de “control al accesului”?

a Se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot
deveni un pericol pentru organizatia interesata. (munitie, armament, explozibili, .
substante halucinogene, radioactive sau toxice).
b Identificarea unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea
sau interzicerea patrunderii în obiectivul controlat.
c Ambele.

48. La ce se refera notiunea de “admitere a accesului”?

a Se refera la detectarea materialelor, substantelor, obiectelor care sunt sau pot
deveni un pericol pentru organizatia interesata. (munitie, armament, explozibili,
substante halucinogene, radioactive sau toxice).
 b Identificarea unei persoane cu o baza de date de cunostinte, pentru permiterea .
sau interzicerea patrunderii în obiectivul controlat.
c Ambele.

49. IDENTITATE: “ansamblu de date prin care se identifica o persoana” . Metoda utilizata,
cunoscuta ca “biometrie”
a Aspectul persoanei (cum arata persoana).
b Numele.
c Indicii fiziologice (elemente fiziologice imuabile, specifice fiecarei persoane). .

50. Cele mai des intalnite sisteme de verificare sunt codurile de bare, cartelele magnetice,
cartelele de proximitate, smart cardul etc. Care dintre acestea a fost primul?
a Codurile de bare. .
b Cartelele magnetice.
c Cartelele de proximitate.

51. Termenul „biometrie” se refera la toate tehnicile de identificare bazate pe o serie de

caracteristici fizice sau fiziologice, dificil sau imposibil de modificat sau imitat. In ce
domenii ale activitatii umane sunt acestea cel mai des utilizate?
a Criminalistica.
b Admitere acces .
c Sanatate.

52. Fiecare organizaţie indiferent de mărimea sa ar trebui să aibă un plan de actiune si de

control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui inclus obligatoriu ca o componenta
critica fiind una din principalele surse de informatii ce joaca o serie de roluri:
a TVCI ajuta la protejarea vietii umane, deoarece permite vizualizarea de la distanta
a ceea ce se intampla si permite echipelor de securitate sa ia primele masuri.
b TVCI ajuta la reducerea vătămarilor corporale prin faptul ca vizualizeaza
persoanele care au nevoie de ajutor si se poate trimite personal si echipament de
protectie.
c Ambele. .

53. Fiecare organizaţie indiferent de mărimea sa ar trebui să aibă un plan de actiune si de

control al dezastrelor iar sistemul TVCI ar trebui inclus obligatoriu ca o componenta
critica fiind una din principalele surse de informatii ce joaca o serie de roluri:
a TVCI reduce expunerea la efectele fizice ale dezastrelor (incendii, inundaţii,
cutremure etc) sau ajută la prevenirea sau cel puţin la evaluarea pagubelor
produse.
b TVCI inregistreaza situatia personalului si a bunurilor înainte de dezastru pentru a
putea fi comparate cu situatia de dupa dezastru.
c Ambele, alaturi de faptul ca TVCI este utila în restabilirea functionarii normale a .
organizaţiei.

54. Pentru a minimiza riscul de incendiu precum si impactul sau asupra patrimoniului,
orice institutie publica sau privata trebuie sa-si dezvolte si implementeze un plan de
protectie contra incendiilor. Ce trebuie sa cuprinda acest plan?
 a Elemente de prevenire, îmbunatatiri necesare pentru unele constructii vechi,
metode de detectare a incendiilor
b Personalul care actioneaza în caz de evenimente.
c Ambele. .

55. Senzorii automati monitorizeaza una sau mai multe caracteristici ale incendiului:
detectoare termice care masoara caldura, detectoare de fum care sesizeaza prezenta
aerosolilor specifici, detectoare de flacara care masoara optic prezenta focului deschis,
detectoare de gaze care sesizeaza prezenta produsilor rezultati din ardere etc. Ce
factor asigura un sistem de înalta eficienta si functionalitate?
a Calitatea echipamentelor tehnice utilizate.
b Selectarea corecta a senzorilor, facuta functie de caracteristicile constructiei si a .
materialelor existente
c Corectitudinea amplasarii senzorilor.

56. Detectoarele termice au fost folosite începând cu anii 1800, multe dintre ele fiind în
productie si astazi. Ele detecteaza fie cresterea temperaturii în afara unui domeniu
determinat (de regula 57°-74°C), fie prin masurarea vitezei anormale de crestere a
temperaturii într-o perioada scurta de timp. Care sunt avantajele acestora?
a Fiabilitate.
b Pret scazut
c Ambele, alaturi de simplitatea intretinerii. .

57. Detectoarele de fum sesizeaza un incendiu functie de fumul generat în faza incipienta
existand doua variante principiale de senzori: cu ionizare sau fotoelectric.
Detectoarele fotoelectrice, sunt mai potrivite pentru:
a Detectia focului cu ardere mocnita (uzual provenit din hârtie, materiale textile .
etc.) caracterizat de particule de combustie în plaja 0.3÷10.00 microni.
b Detectia focului cu ardere cu flacara.
c Ambele.

58. Detectorul cu camera de ionizare consta în doua placi încarcate electric si o sursa
radioactiva ………. necesara pentru ionizarea aerului dintre placi.
a Americiu 214
b Americiu 241 .
c Americiu 224

59. Unde se folosesc modulele adresabile?

a Ca interfata intre centralele adresabile si detectorii conventionali. .
b Ca interfata intre centralele adresabile si detectorii adresabili.
c Ambele.

60. Pe buclele inchise in sistemele adresabile se recomanda intercalarea unui izolator la

cel putin ……… de detectori.
a 12
b 32 .
c 24
61. Detaliile de instalare sunt stabilite:
a Pe baza proiectului aprobat.
b Prin compararea proiectului aprobat cu realitatea din teren.
c Ambele. .

62. Detaliile de instalare sunt stabilite:

a In corelatie cu particularitatile sistemelor de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si
instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
b In conformitate cu prevederile reglementarilor interne.
c Ambele. .

63. Realizarea traseelor de cabluri:

a Sunt realizate in conformitate cu proiectul aprobat.
b Sunt realizate in conformitate cu cerintele speciale ale beneficiarului exprimate in
contract sau corespondenta oficiala.
c Ambele. .

64. Realizarea traseelor de cabluri:

a Sunt realizate in conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in
domeniu.
b Sunt realizate cu respectarea normelor de sanatate si securitate in munca.
c Ambele, in plus, sunt realizate cu mijloace tehnice adecvate. .

65. Lucrarile de instalare a sistemelor de detectie si alarmare efractie, supraveghere

video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si instalatiilor de
semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu sunt efectuate :
a In conformitate cu prevederile normativelor si standardelor in domeniu.
b In conformitate cu proiectul aprobat.
c Ambele, in plus, sunt realizate conform graficelor de executie. .

66. In cadrul punerii in functiune a sistemelor de detectie si alarmare efractie,

supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si
istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu, testele de verificare
sunt efectuate:
a In corelatie cu particularitatile sistemului si/sau instalatiei de semnalizare. .
b Conform cerintei beneficiarului.
c Conform prevederilor legale.

67. Punerea in functiune:

a Este efectuata in corelatie cu particularitatile sistemelor de detectie si alarmare
efractie, supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a
sistemelor si istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
b Punerea in functiune este efectuata in conformitate cu prevederile
reglementarilor interne.
c Ambele. .
68. Beneficiarul este instruit:
a Avand in vedere particularitatile sistemelor de detectie si alarmare efractie,
supraveghere video, control/admitere acces, paza perimetrala si a sistemelor si .
istalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu.
b Confrom cerintelor si regulamentelor acestuia.
c Ambele.

69. Planul de mentenanta este intocmit:

a Pe baza specificatiilor tehnice ale echipamentelor.
b De comun acord cu beneficiarul.
c Ambele. .

70. Defectiunile sunt constatate:

a Pe baza verificarilor efectuate.
b Prin compararea parametrilor de functionare stabiliti in documentatia tehnica si
constatarile la fata locului.
c Ambele. .

71. Defectiunile sunt constatate:

a In corelare cu sesizarile beneficiarului. .
b Conform unei planificari.
c Conform normelor interne ale beneficiarului.

72. Instalaţiile de semnalizare a incendiilor trebuie să asigure:

a Detectarea incendiilor, atât pe căile de circulaţie pentru funcţionarea normală a
construcţiilor, cât, mai ales, în spaţiile şi încăperile auxiliare, precum şi în acele
încăperi în care incendiul ar putea evolua nestânjenit, rară a fi observat în timp
util.
b Avertizarea ocupanţilor (utilizatorilor) din clădire asupra pericolului de incendiu şi
transmiterea de instrucţiuni (mesaje) pentru evitarea panicii.
c Ambele. .

73. Echipamentul de control şi semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie să

semnalizeze fară ambiguitate, următoarele stări de funcţionare ale instalaţiei de
semnalizare a incendiilor:
a Starea de veghe, când echipamentul de control şi semnalizare este alimentat de o
sursă de alimentare electrică şi în absenţa semnalizării oricărei alte stări.
b Starea de defect, când este semnalizat un defect .
c Ambele. .

74. Clădirea trebuie împărţită în zone de detectare astfel încât locul de origine a alarmei
să poată fi determinat rapid din indicaţiile date de echipamentul de control şi
semnalizare la incendiu (centrala de semnalizare). Trebuie asigurate circuite de rezervă
pentru identificarea semnalelor de la declanşatoarele manuale de alarmă (butoane de
semnalizare) astfel încât să fie prevenite semnalele eronate (false). Impărţirea clădirii
pe zone de detectare trebuie să ţină seama şi de următoarele reguli:
 a Aria desfăşurată a unei singure zone trebuie să fie mai mică sau egală cu 1600 m2 .
.
b Distanţa de căutare (în interiorul unei zone), pentru a avea confirmarea vizuală a
incendiului, trebuie să fie mai mică sau egală cu 100 m.
c Ambele.

75. Tipul cel mai indicat de detector utilizat pentru asigurarea protecţiei persoanelor din
clădirile civile (publice) este:
a Detectorul de flacara.
b Detectorul de fum. .
c Detectorul de caldura.

76. Detectoarele de fum şi de căldură punctuale se montează pe tavan, alte tipuri, după
caz, putându-se monta şi pe pereţi. Performanţele detectoarelor punctuale depind de
înălţimea încăperii, conform tabelului 1. Detectoarele trebuie amplasate în aşa fel
încât elementele lor sensibile să fie în apropierea plafonului la o distanţă maximă de
____ din înălţimea încăperii.
a 5% .
b 1m
c 0,5m

77. Nu se recomandă montarea detectoarelor de fum sau căldură în apropierea pereţilor,

la mai puţin de ……., pe aceeaşi distanţă de ……. păstrându-se spaţiul liber în jurul
oricărui detector.
a 1m/1m
b 500mm/500mm .
c Ambele sunt corecte.

78. Incăperile destinate echipamentelor de control şi semnalizare (centrală de

semnalizare) aferente instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi sistemelor de alarmă
împotriva efracţiei trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
a Să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat
ca amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al reţelei respective,
asigurând un grad de securitate corespunzător.
b Să fie situate, de regulă, la parter, în spaţii uşor accesibile din exterior, în
vecinătatea acceselor de intervenţie ale pompieilor; când specificul clădirii
impune, se admite amplasarea echipamentelor de control şi semnalizare aferente
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor şi sistemelor de alarmă împotriva
efracţiei la alte niveluri ale clădirii.
c Ambele. .

79. Amplasarea corpurilor de iluminat din dispeceratele cu monitoare TV se face astfel

incât să nu existe lumină directă atât naturală, cât şi artificială pe ecranele acestora.
Cum se instaleaza echipamentele si aparatura de comanda?
a Echipamentele şi aparatura de comandă se instalează pe pereţi 'la nivelul privirii .
operatorului, la minim 0,8 m de la pardoseală.
b Echipamentele şi aparatura de comanda se instaleaza conform normativelor in
vigoare.
 c Ambele.

80. Cablurile care trebuie să rămână în funcţiune mai mult de 1 minut după detectarea
incendiului trebuie să reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau să fie
protejate pentru această perioadă. Aceste cabluri sunt cele care asigură:
a Conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi echipamenul de
alimentare cu energie electrică dacă se găsesc în carcase diferite.
b Conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi panourile repetoare
de semnalizare şi/sau de comandă.
c Ambele, in plus, conectarea dintre părţi ale echipamentului de control şi .
semnalizare dacă se găsesc în carcase diferite si funcţionarea într-o zonă cu risc
mare de incendiu.