Sunteți pe pagina 1din 1

Anca Bălinişteanu (Carp)

MIE an 1

Rezilienţa
Rezilienţa este acea capacitate a fiinţelor umane de a se adapta pozitiv la o situaţie
nefavorabilă. Însă nu la orice situaţie, ci mai degrabă la una ce te afectează în mod
direct. Exemplul dat de Borys Cyrulnik, în cartea Murumurul Fantomelor “Nu urâm
piatra de care ne lovim, pur şi simplu ne doare. Dar când lovitura vine de la o persoană
cu care am stabilit o relaţie afectivă, după ce am suferit lovitura, suferim şi a doua oară,
în urma reprezentării ei.” mi se pare că face o diferenţă între ce simţi cu adevărat şi
puterea ta de a percepe şi de a trece peste un impediment, fie că este vorba de o
agresiune fizică, verbal, deces. Durerea provocată de anumiţi factori este resimţită ca o
simplă durere fizică, dar nu şi pe plan spiritual. Doar ce te afectează în mod direct îţi
oferă şi această adaptabilitate la factorii de stres şi mediu şi putere de a trece peste.
Rezilienţa se referă la adaptarea pozitivă în urma unei experienţe traumatice, totodată
păstrându-ţi intactă sănătatea mentală. Această calitate este dobândită în urma unor
experienţe de viaţă, a unor trăiri, nu doar există în gena noastră ca optimismul,
capacitatea de a rezolva problem, abilităţile de comunicare. Există şi modalităţi de
întărire şi cultivare a rezilienţei, pt a putea face faţă problemelor, ca de exemplu
susţinerea socială, o relaţie foarte bună cu familia, cu prietenii , religia.

Rezilienţa se construieşte pe baza experienţei anterioare. Orice eşec sau traumă poate fi
privit ca un beneficiu pt dezvoltarea personală. Însă această adaptabilitatea nu o posedă
toată lumea, şi nici nu poate fi transmisă de la persoană la persoană. Depinde de tăria si
caracterul fiecăruia dintre noi de a se adapta la aceste schimbări majore din viaţă şi de a
le folosi cu scopul de a ne autodepăşi.