Sunteți pe pagina 1din 3

ªaptezeci de ani de la premierã Thompson nu se desprinde foarte ta-

re, în ancheta „realã”, de modul de


a proceda din documentar, acesta

)
Jurnalism, politica si, bani conþinând, en abyme, douã-trei
principii ale construcþiei filmului.
Identitãþile se recompun din
înCitizen Kane fragmente, extrasele de presã
joacã rolul esenþial de documente
„istorice” (mai ales cã pe prima
Ioan Pop-Curºeu
paginã a ziarelor se poate distinge
La ºaptezeci de ani de la mai disparate ºi mai adesea data exactã la care s-au
premierã ºi dupã ce s-a situat de „impresionante”, documentarul petrecut anumite fapte), scurtcir-
mai multe ori în topul celor mai încearcã sã retraseze un portret cuitul de imagini contradictorii dã
bune filme din toate timpurile, coerent al lui Kane, fãcut cu opinii valoare ºi veridicitate ansamblului
Citizen Kane are încã multe sã contradictorii (Kane e un „comunist” etc. Ceea ce se pierde, ºi cu folos!,
spunã spectatorului de azi, pentru bancherii de pe Wall Street, este tonul, care dãuna la extrem
dovedindu-se de o acutã dar un „fascist” pentru muncitorii documentarului: el face loc unui
actualitate. Modernitatea radicalã a greviºti), din fragmente de mozaic demers aproape intimist, familiar,
filmului constã în acelaºi timp într- a cãror articulare trebuie sã dea în care ghicim cã reporterul aratã
o structurã narativã neobiºnuitã, ceva coerent ºi interesant. faþã de figura lui Kane un interes
conceputã dupã principiul unui joc Responsabil de acest documentar cald, o fascinaþie amicalã ºi o
de puzzle, cu scurtcircuitarea mai este Jerry Thompson, pe care deschidere de-a dreptul remar-
multor puncte de vedere, ºi în patronul sãu Rawlston îl criticã cabilã.
modul în care abordeazã câteva pentru faptul cã n-a reuºit sã Filmul, care în ansamblu este de
teme care nu sunt specifice pentru gãseascã un unghi de abordare fapt un exemplu de documentar
filmul tradiþional (sau pentru arta specific, care i-ar fi permis eventual desãvârºit (dupã procedeul
tradiþionalã, în general). Arta sã dezlege misterul vieþii lui Kane Thompson), povesteºte ºi iniþierea
narativã a lui Kane a fost elogiatã ºi sã monteze mai inteligent unui reporter, evoluând de la ºo-
de mari nume ale secolului XX, din fragmentele filmate sau exhumate vãieli de tinereþe la profesionismul
domeniul cinematografiei, al din arhive. Tot ceea ce spectatorul maturitãþii.
filozofiei ºi al literaturii, de la Sartre va reþine din documentar, spune Unul din mijloacele frecvente
ºi André Bazin, la Borges, Deleuze ºeful, este cã Foster Kane a fost prin care se reconstituie viaþa
ºi Truffaut. Constelaþii tematice un mare american: or, aceastã personajelor este folosirea
neobiºnuite se agregã în jurul informaþie s-a citit dupã moartea tãieturilor din ziare. Deja în
statutului mass-media ºi al condiþiei magnatului în toate ziarele. Ceea documentarul lui Thompson se
jurnalistului, care se preteazã unei ce trebuie gãsit este „an angle”, pe recurge la aceastã strategie menitã
abordãri ideale prin mijlocirea care reporterul îl poate identifica sã arate cât de diferit a fost privitã
limbajului cinematografic: ecranul doar conversând cu principalii moartea lui Kane: ziarele fidele
este mult mai potrivit pentru oameni care i-au fost aproape lui magnatului (The Inquirer, de pildã,
dezbaterea lor ºi pentru gãsirea de Kane pe parcursul vieþii sale, de care s-a legat întreaga sa
soluþii / rãspunsuri, decât pagina pornind – de pildã – îi sugereazã carierã) titreazã elogios despre o
tipãritã, sau decât orice alt suport patronul (în mod evident, un viaþã consacratã binelui public, în
imaginabil. Oricum, cred cã între reporter foarte bun), de la ultimul vreme ce ziarele ostile (The
structura narativã ºi tema ºi misteriosul cuvânt pronunþat de Chronicle, sau cele de extremã
jurnalismului existã legãturi Kane pe patul de moarte, acel stânga) vorbesc în termeni foarte
secrete, care conferã filmului „Rosebud” intrat cu surle ºi trâmbiþe duri de duºmanul lor nr. 1. În rapida
individualitatea sa esteticã în istoria cinematografiei, într-una revistã a presei, apar ºi titluri
inconfundabilã. din scenele antologice ale celei de- internaþionale, în limbile francezã,
În primul ºi în primul rând, la un a ºaptea arte. Aici se gãseºte spaniolã, rusã ori chinezã, ca ºi
prim nivel, filmul lui Orson Welles începutul unei aventuri care cum autorul documentarului ar vrea
se structureazã ca o anchetã combinã ancheta jurnalisticã ºi cea sã sublinieze marele ecou
jurnalisticã. Într-un studio de ºtiri, psihologicã, interesul profesional ºi internaþioal al morþii lui Kane. Iatã
la secþiunea News on the March, curiozitatea personalã a un repertoriu selectiv al
se elaboreazã un documentar reporterului, o aventurã în care firul respectivelor titluri de presã: Finds
despre viaþa celui care a fost unul roºu se pierde adesea pentru a place in the US Hall of Fame; Entire
dintre cei mai bogaþi ºi controversaþi face loc portretului unui om viu, cu Nation Mourns Great Publisher;
americani: Charles Foster Kane, suferinþele, cãderile ºi victoriile sale, The New York Daily Inquirer – CFK
magnat al presei, om de afaceri, în puternice contraste alb-negru ºi dies after lifetime of service; The
candidat nefericit la un post de cu numeroase nuanþe de griuri: pe Daily Chronicle – Death of
guvernator º. a. m. d. Pe un ton un principiu „cromatic” similar se Publisher Finds Few who Will
grandilocvent, cu o retoricã construieºte ºi imaginea. Mourn for Him; Le Matin –
60 preþioasã, cu imagini dintre cele E interesant de subliniat cã Publiciste décédé en son domicile
palatial; El Correspondencía Blowup al lui Michelangelo nistratorul sagace al banilor
(Madrid) – El Sr. Kane se murío... Antonioni (1966), când totuºi sãi. Sub acest regim al „amu-
Acelaºi gen de procedeu apare camera rãmâne dincoace de zamentului” se petrece ºi pre-
când se prezintã modul în care literele genericului, scena de luarea, împreunã cu Jed Leland
bancherul Thatcher a receptat dincolo neavând o legãturã alta (Joseph Cotten) ºi Bernstein, a
atacurile ziarelor lui Kane împotriva decât una pur simbolicã cu cotidianului muribund The New
trusturilor, sau când ziarele vorbesc evenimentele ulterioare. Cariera de York Inquierer. Spectatorii pãtrund
despre cariera de cântãreaþã a lui cântãreaþã de operã a lui Susan într-o redacþie impregnatã de un
Susan Alexander, a doua doamnã Alexander este retrasatã în imagini parfum de secol XIX, unde sosirea
Kane. În acest din urmã caz, tot ce supraimpresionate, unde titlurile celor trei tineri cu concepþiile lor
înseamnã Inquirer în SUA, de la presei de serviciu a lui Kane radicale despre jurnalism, va
Washington, la San Francisco, St. coexistã cu instantanee luate „pe provoca o adevãratã revoluþie.
Louis, Detroit ºi New York, vorbeºte viu” din sãlile de concert. Kane crede cã redacþia unui ziar,
în termeni elogioºi despre marea Toate aceste fragmente de chiar „de dimineaþã”, trebuie sã fie
„divã” a muzicii de operã („New realitate reconstituite pe baza deschisã 24 de ore, pentru cã
York in furor for Susan Alexander”), unor secþiuni prin ziare impun un acesta e timpul real în care circulã
în vreme ce spectatorii filmului au ritm specific ºi o personalitate ºtirile, de aceea se mutã acolo cu
ocazia sã descopere o realitate cu inconfundabilã naraþiunii cine- paturi, dulapuri ºi o casã întreagã.
totul diferitã, în care – nemaiputând matografice. Doar în felul acesta, Spre deosebire de vechiul
sã suporte ridicolul la care se se poate exprima plenar viziunea redactor-ºef al ziarului, Kane nu þine
expune în mod constant – Susan despre lume a lui Orson Welles, sã fie serios: îl preocupã ºi faptul
face o tentativã de sinucidere... marcatã de buimãcealã, nesi- divers minor, care astãzi ar þine de
Dupã un vag principiu de tipul guranþã, instabilitate, amestec de sfera de interes a tabloidelor; nu
audiatur et altera pars, mai existã miºcare ºi de tensiune, responsa- ezitã sã-ºi îndemne reporterii sã
în film momente când opoziþia The bilã de impresia de stranietate pe recurgã la ºantaj pentru a obþine
Inquirer / The Chronicle este care o produc filmele sale, obþinutã informaþii relevante; aplicã un
flagrantã, cum e foarte concentrata prin suprapunerea a douã miºcãri principiu conform cãruia titlul face
scenã în care, cu o mãiestrie diferite (aº zice chiar divergente): ºtirea, afirmând „if the headline is
cinematograficã inegalabilã, se a actorilor ºi a aparatului de filmat. big enough, it makes the news big
descrie evoluþia primei cãsnicii a lui Viziunea despre lume ºi oameni a enough”, ºi þine sã-ºi cucereascã
Kane, cu Emily Monroe Norton, lui Welles este subliniatã auditiv ºi cititorii cu orice preþ. Pe lângã
nepoata preºedintelui SUA. Într-o muzical, acesta fiind în mod aceastã strategie de rechin, Kane
succesiune de planuri de o mare limpede filmul unui om de radio, încearcã sã practice ºi un jurnalism
fluiditate, se trece de la o înþelegere aºa cum afirmã ºi criticul Tudor social (trebuie, spune el, sã pun în
perfectã între soþi, la rãcealã ºi apoi Caranfil. Muzica unei imaginare acest ziar altceva decât text ºi
la ostilitate: în finalul relaþiei lor, opere flaubertiene intitulate poze), atacând trusturile, militând
aºezaþi fiecare la un capãt al Salammbô se combinã cu pentru drepturile celor fãrã loc de
imensei mese de sufragerie, cei doi fragmente de jazz ºi cu tonalitãþi muncã sau lipsiþi de adãpost ºi
citesc ziarele care le corespund cel simfonice bubuitoare în tema hranã, ceea ce îi dã o aurã de
mai bine – Kane þine în mânã filmului (cea care însoþeºte reformator. În The Inquirer, tânãrul
Inquirer, în vreme ce Emily se panoramicele pe castelul Xanadu), jurnalist are intenþia sã spunã doar
delecteazã cu The Chronicle, într- într-un ansamblu de o aiuritoare „adevãrul”, dar într-un mod cât se
unul din cele mai perfecte exemple perfecþiune semnat Bernard poate de modern („quickly and
de ironie cinematograficã din toate Herrmann ºi supervizat de Welles simply and entertainingly”), ºi mai
timpurile. însuºi. ales fãrã sã lase vreun interes
Un alt procedeu de mare impact Dar ce înseamnã jurnalismul particular sã interfereze cu ceea ce
vizual este de a prezenta clipe din pentru Kane? Rãspunsul la se vãdeºte adevãrat.
viaþa personajelor prin titlurile de aceastã întrebare este important În sensul acestui jurnalism
presã. Pe fond negru, apare un titlu pentru decriptarea sensurilor pe social axat pe cãutarea
de ºtire, de pildã „Kane marries care le putem atribui acestei „adevãrului”, el ºi compune o
“Singer””, „Kane builds opera house”, personalitãþi complexe ºi Declaration of principles, inseratã
în vreme ce spectatorii disting, în contradictorii, precum ºi pentru pompos pe prima paginã ºi
corpul însuºi al majusculelor, felul legitimarea sau delegitimarea semnatã, asumatã în nume
în care s-a desfãºurat evenimen- „procedeului Thompson”, acela de propriu. Iat-o, în transcriere: „I. I’ll
tul real. Printr-un efect de zoom a realiza colaje din titluri de presã. provide the people of this city with
înainte, camera traverseazã Într-o primã fazã, înainte de a intra, a daily paper that will tell all the
literele, intrând în miezul realitãþii, la 25 de ani, în posesia uneia dintre news honestly. II. I will also provide
dar o realitate structuratã exact cele mai mari averi din lume (locul them with a fighting and tireless
aºa cum o reprezintã presa de 6), lui Kane i se pare cã „it would champion of their rights as citizens
senzaþie. Ecouri ale acestui proce- be fun to run a newspaper”, ceea and as human beings.” Jed Leland
deu cinematografic de mare forþã ce provoacã uimirea dispreþuitoare îi cere hârtia, presimþind cã este un
se regãsesc în genericul filmului a bancherului Thatcher, admi- soi de „document”: într-adevãr, 61
dupã ce prietenia lor se rupe ºi personajele filmului – relativizeazã “Songbird””, „Entrapped by wife as
dupã ce Kane pare sã fi trãdat cinismul afirmând cã da, într-adevãr, love pirate, Kane refuses to quit
definitiv idealurile din Declaraþie, rãzboiul americano-hispanic din race”, „Susan Alexander revealed
Jed i-o trimite înapoi într-un 1898 a fost rãzboiul personal al lui as woman nesting with publisher
moment critic. Este vorba de Kane, dar cã fãrã el nu încape nicio while he was prating about
debutul lui Susan pe scena operei îndoialã cã SUA nu ar fi avut morality”, „Insists he will still be
din Chicago, construitã special niciodatã Canalul Panama. elected governor, despite fact that
pentru ea, când singurul text critic Presa îi dã lui Kane acces liber he is trapped in woman’s boudoir”.
negativ este început de Leland ºi la cele trei tipuri de putere care Existã la Kane un soi de
sfârºit de Kane însuºi cu o probitate fundamenteazã orice socitetate: schizofrenie: în ciuda imenselor
ºi cu un masochism mai presus de puterea simbolicã (= a controla mijloace de care pare a dispune,
orice închipuire. Probitatea minþile ºi reacþiile oamenilor, a el nu reuºeºte sã conjuge cele trei
profesionalã a lui Kane nu-l construi sensuri simbolice ºi mituri tipuri de putere, rãmânând o fiinþã
împiedicã sã-ºi concedieze moderne prin articolele inserate în mereu neîmplinitã, mereu
prietenul, dar trimiþându-i un cec de ziare), puterea economicã (deºi nedesãvâºitã, un învins mai
25.000 de dolari, pe care îl primeºte Kane – dupã pãrerea întemeiatã a degrabã decât un învingãtor, totul
înapoi ferfeniþã, împreunã cu lui Thatcher – nu a ºtiut niciodatã fãrã a renunþa nicio clipã la orgoliul
„documentul” care atestã elanurile sã construiascã o afacere ºi sã care rãmâne principala sa trãsãturã
unei tinereþi deja de mult apuse. investeascã) ºi în fine puterea de caracter, alãturi de o invincibilã
Debutul lui Susan este pe de altã politicã. Ar fi multe de spus despre naivitate copilãreascã... În fond,
parte revelatoriu pentru modul cum campania lui Kane pentru postul de Citizen Kane aratã cât de tare
jurnalismul construieºte imagini, guvernator al statului New York, de corupe puterea, mai ales într-o
transmite informaþii neadevãrate ca pe poziþii liberal-democrate, în lume în care e asociatã cu mass-
fiind perfect autentice ºi poate sã opoziþie cu reacþionarul Jim W. media, cum se structureazã
transforme de pildã o fatã simplã Gettys. Kane îºi propune o reformã sensurile ºi polii de forþã în
fãrã niciun talent special într-o socialã, oarecum în spiritul societatea modernã, funciar diferitã
„mare” cântãreaþã de operã. reformelor promovate prin ziarele de cea tradiþionalã. Corupþia prin
În fond, toatã aceastã dialecticã sale, ºi promite cã va ordona o putere, difuzã în cazul lui Kane, pe
a raportului dintre Kane ºi lumea anchetã în cazul Gettys, în vreme care-l face sã piardã iubirea a douã
presei nu aratã altceva decât cã ce rivalul sãu îl ºantajeazã pornind femei ºi preþuirea lui Leland,
pentru magnatul american, dupã ce de la relaþiile extra-conjugale cu flagrantã în cazul Gettys, rãmâne
a trecut de faza „amuzamentului”, Susan Alexander. În faþa refuzului cea mai profundã emblemã a
presa a devenit un formidabil mijloc lui Kane de a se retrage din cursa shakespearismului lui Orson
de putere, o posibilitate extrem de pentru iubirea ºi voturile oamenilor, Welles. Filmul lui Welles, deºi nu e
eficientã de a controla minþile ºi The Daily Chronicle titreazã primul care se preocupã de lumea
reacþiile oamenilor, de a le forma „Candidate Kane caught in love jurnalismului (ar mai putea fi citate:
gusturile ºi opiniile. Setea de putere nest with “singer””, alãturi de douã Viva Villa! de Jack Conway ºi It
a lui Kane se întinde ca o caracatiþã fotografii montate în douã inimi: o happened one night de Frank
în multiple direcþii: cele treizeci ºi prezentare kitsch ºi melodramaticã Capra), o face la un nivel
ºapte de ziare nu-i ajung, de aceea ce va duce direct la înfrângerea lui nemaiîntâlnit pânã atunci ºi
preia controlul unei reþele de radio, Kane, în faþa cãreia ziarele sale nu inaugureazã o tradiþie de reflecþie
creeazã douã sindicate, investeºte pot face altceva decât sã titreze la asupra raporturilor dintre mass-
în transatlantice ºi acumuleazã o rândul lor „Fraud at polls”, în loc de media, politicã, putere ºi bani, care
colecþie nesfârºitã de obiecte magnificul „Kane elected” pe care trece prin La dolce vita al lui Fellini
menitã sã-i dea sentimentul cã e îl pregãtiserã deja. ªtirea de (1960), mergând pânã la Pro-
stãpânul lumii. Tot setea de putere senzaþie a primei pagini este fessione: reporter de Michelangelo
e cea care-i anihileazã orice simþ însoþitã în The Chronicle de Antonioni (1975) ºi Network de
moral, lucru vizibil în preluarea unei subtitluri culese cu diverse Sidney Lumet (1976), sau pânã la
butade atribuite lui William caractere, menite sã discrediteze The Truman Show de Peter Weir
Randolph Hearst (cel mai plauzibil moralitatea candidatului: „The (1998), sau The Insider de Michael
model pentru personajul lui Orson highly moral Mr. Kane and his tame Mann (1999).
Welles). Un reporter trimis în Cuba
telegrafiazã cã totul e calm, cã nu
e niciun eveniment la orizont, cã nu
va fi rãzboi ºi cã tot ce poate trimite
Elemente primordiale

ziarului sunt poeme în prozã, la


care Kane dicteazã o telegramã
care constituie un perfect model de
cinism: „You provide the prose
poems, I’ll provide the war.” În
depoziþia lui, Bernstein – cel mai
62 apropiat de Kane dintre toate