Rolul sanatatii si a sistemului de sanatate in startificarea sociala

https://www.revistacalitateavietii.ro/2008/CV-3-4-2008/08.pdf
https://www.europeansocialsurvey.org/docs/findings/ESS7_toplines_issue_6_health_Romani
an.pdf
https://psygnificant.files.wordpress.com/2013/01/sociologie_curs_5_ok.pdf
https://www.academia.edu/5082638/Stratificare_social%C4%83_%C8%99i_inegalitate_socia
l%C4%83
https://www.academia.edu/4116424/Structur%C4%83_stratificare_%C8%99i_mobilitate_soc
ial%C4%83

Stratificarea sociala este procesul prin care resursele valorizate social sunt distribuite in mod
ilegal, cu alte cuvinte procesul prin care emerg si se perpetueaza inegalitati sociale.

Printr-un sistem de stratificare sociala intelegem un complex de institutii care genereaza si

mentin ingalitati.

Conceptul de stratificare sociala se refera, in sociologie, la modul in care membrii unei societati
sunt pozitionati in ierarhia sociala conform unor resurse, precum averea, prestigiul sau puterea,
dar si la inegalitatile sociale rezultate ca urmare a distributiei inegale a acestor resurse. Light,
Keller si Calhoun

Pentru ca, inegalitatile resurselor care determina pozitia sociala variaza de la o societate la lta,
toate societatile sunt caracterizate de un grad mai scazut sau mai ridicate de inegalitate sociala.
Astfel, s-a condus la intrebarea daca este utila sau nu stratificarea sociala unei societati, iar
teoriticienii stratificarii sociale au impartiti aceast fenomen in doua tabere:
Perspectiva functionalista care sustine ca: stratificare si inegalitatile sociale sunt inevitabile si
necesare. In aceasta perspectiva, stratificarea sociala este un fenomen universal si necesar
generat ca efect al nevoii societatii de a gasi ocupanti potriviti pentru pozitiile importante.
Perspectiva conflictualista sustine ca stratificarea sociala nu este necesara pentru societate.
Aceasta perspectiva sustine ideea ca sistemele de stratificare sociala au aspecte disfunctionale,
cum ar fi: limitarea posibilitatii de a descoperi si pregati ocupanti talentati in segmente de
populatie care provin din familii cu resurse limitate si posibilitatea membrilor de a-si transmite
avantaje si pozitia sociala pe care o ocupa.
Ambele perspective, sunt de acord ca sistemul de motivare a indivizilor de a ocupa diversele
pozitii si de a indeplini obligatiile asociate prin recompense materiale si de prestigiu diferentiate
este principalul factor care genereaza stratificarea sociala.

Teorii clasice ale stratificarii sociale

Parametrii sistemelor de stratificare sociala

Sistemele de stratificare sociala se refera la modul in care are loc stratificare in diverse societati,
acestea diferentiindu-se in functie de (Grusky, 1994):
Natura resurselor pe baza carora se contureaza inegalitatile sociale(economice, politice,
culturale, sociale);
Gradul de inegalitate, discrepantabdintre resursele detinute de indivizi din pozitii sociale
distincte;
Relevanta atributelor date la nastere: valorizarea sociala inegala a unor trasaturi personale cum
ar fi sexul, etnia, culoarea ochiilor;
Gradul de cristalizare a claselor social: pozitia superioara dupa un anumit criteriu de ierarhizare
se asociaza cu pozitii superioare si dupa alte criterii. Intr-un sistem de stratificare sociala
puternic cristalizat, indivizii pot fi caracterizati prin consistenta de status, adica din priza
pozitiilor ierarhice a diferitelor statusuri pe care le detin sau pe care le ocupa.
Gradul de rigiditate: se refera la continuitatea in timp a pozitiei sociale, mai precis la sansele ca
un individ sa isi schimbe apartenenta la o categorie sociala sau pozitia sa in ierarhia sociala