ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI- FACULTATEA DE ECONOMIE

AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

STUDENT: ADRIANA RADU,

GRUPA: 1320
 CARACTERISTICILE GENERALE ALE JUDETULUI

Dezvoltarea durabila si echilibrata a judetului Prahova reprezinta pentru Consiliul judetean dezideratul
fundamental al activitatii sale astfel încât aceasta entitate administrativa a României sa devina o zona
competitiva la nivel regional, national si european, cu o economie dinamica si diversificata.
Modernizarea infrastructurii judetului este cu siguranta cel mai valoros lucru pe care administratia
judeteana îl poate face pentru atenuarea disparitatilor existente între mediul urban si cel rural, pentru a
asigura locuitorilor judetului sansa afirmarii personale si accesul la o viata decenta si pentru a îmbunatati
climatul de afaceri. Infrastructura adecvata dinamizeaza dezvoltarea economiei si integrarea în pietele
nationale si internationale. Cresterea economica este cel mai important indicator pentru gradul de
dezvoltare al judetului. Din acest motiv crearea unei economii competitive este factorul cheie în
modernizarea judetului.

Judetul Prahova se situeaza în sudul lantului carpatic, pe directia NNV-SSE, limitat la Nord de judetul
Brasov, la Est de judetul Buzau, la Vest de judetul Dîmbovita si la Sud de judetele Ilfov si Ialomita.
Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, se afla la 60 km. de Bucuresti, capitala tarii, la 45 km.
de cel mai mare aeroport al României - Aeroportul International „Henri Coanda” Otopeni si la 110 km.
de municipiul Brasov.
În nordul municipiului Ploiesti, pe raza comunei Blejoi, se întretaie cele doua coordonate esentiale ale
continentului – paralela 45º latitudine nordica si meridianul 26º longitudine estica. Suprafata este de
4.716 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 2% din suprafata tarii. Situat pe pantele sudice ale Carpatilor,
aproape de curbura acestora, judetul Prahova are un relief complex, dispus în trepte proportional
repartizate, ce scad în altitudine de la nord la sud:
• Munti: 1.228 km2 (26,0%) altitudine de pâna la 2.507 m;
• Dealuri subcarpatice: 1.744 km2 (37,0%) cu înaltimi cuprinse între 400-900 m;
• Câmpii: 1.744 km2 (37,0%).

Structura administrativa: 104 localitati din care: 2 municipii, 12 orase si 90 comune cu 405 sate.
Tipologia localitatilor, potrivit criteriilor specifice Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean
Prahova:

Localitati urbane: municipii de importanta interjudeteana – municipiul Ploiesti (230.240 locuitori),

resedinta de judet – principal centru economico-social cu functiuni complexe industriale si tertiare
(administrative, politice, cercetare-dezvoltare, învatamânt superior). El constituie un important nod de
comunicatii având si o mare concentrare de dotari publice (ocrotirea sanatatii, învatamânt, cultura, sport,
comert, financiar-bancare). Pentru aceste considerente si având în vedere ca municipiul Ploiesti este
comunitatea urbana cea mai importanta a Regiunii Sud Muntenia, acesta a fost desemnat polul de
crestere, urmând a beneficia de un program special de dezvoltare si echipare urbana prin alocari de
fonduri structurale cu aceasta destinatie;
- municipiile de interes judetean – municipiul Câmpina (38.017 locuitori) – centru economico-social cu
profil dominant industrial-tertiar si dotari cu rol teritorial;
- orase cu profil dominant industrial-agrar dotate cu unitati de servire teritoriala: Baicoi, Boldesti-
Scaieni, Comarnic, Mizil, Valenii de Munte;
- orase statiuni turistice, cu activitati industriale si dotari de servicii de importanta locala: Azuga, Breaza,
Busteni, Sinaia, Slanic, Valenii de Munte;
- oras cu activitati agro-industriale si dotari de servicii de importanta locala: Urlati;
- oras cu activitati dominant industriale si dotari de servicii de importanta locala: Plopeni.

Localitati rurale:
- comune cu activitati predominant agricole;
- comune cu activitati predominant industriale: Brazi, Bucov, Filipestii de Padure, Floresti, Paulesti,
Poiana, Câmpina;
- comune cu activitati predominant turistice: Valea Doftanei, Telega, Maneciu;
- comune cu activitati mixte agricole-tertiare;
- comune cu activitati agricole–industriale–tertiare: Aricestii Rahtivani, Baltesti, Berceni, Blejoi,
Calugareni, Drajna, Filipestii de Padure, Magureni, Maneciu, Tinosu, Valea Calugareasca.

POZITIA GEOGRAFICA:

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova
cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile
Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si,
implicit, a celor economico-gepgrafice.

Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de
peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10
comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate.

Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.

RELIEFUL

Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui
in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe
alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai
inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa
partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m, prelungita in lungul Prahovei
pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE).

Intre cel mai inalt punct –varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a
Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m.
 Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%;
dealurile,36,5%; campia,37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar
delimitate prin denivelari de cel putin 200 m.

Muntii

Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din
formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o
denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua,
Bertea,Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor.
In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade
indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in
bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la
formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la
marginea muntilor.

Dealurile subcarpatice

Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de

relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine
dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare inalte.

In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400m.La

vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza
valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea
vestica , varfurile Magura Mare(911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele
mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea
lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele)
este denumita si subcarpatii interni.

Campiile

Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului
Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul
dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta
ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori
cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile
raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice.

Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia
Gherghitei.
CLIMA

Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul
Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca
elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune.

Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2ºC
in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10ºC in regiunea de campie, de unde
rezulta o amplitudine de circa 13º. Intre aceste extreme , temperatura medie anuala are valori
intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de
2-4ºC . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2º fata de cele de
pe culmi, consemnate mai sus.

Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in
functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului.

RETEAUA HIDROGRAFICA

Mai bine de ¾ din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al

Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici portiuni
depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe
limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului
Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului
Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei,
prin intermediul afluentilor Saratei.

Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul,
Varbilaul si Cricovul Sarat.

Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea
de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov.
Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici
Talea si Campinita.

POPULAŢIE

Starea populatiei. Judeţul P. are, după rezultatele provizorii ale recensământului general al
populaţiei din 1930, un număr de 478.007 locuitori.
 
Populatia judetului este repartizata astfel:
 
 a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative Numarul locuitorilor

  Total Barbati Femei
478.00
Total judet 7 235.697 242.310
116.17
Total urban 4 58.145 58.031
1. Municipiul Ploiesti 77.325 38.888 38.437
2. Orasul Câmpina 17.104 8.495 8.609
3. Orasul Filipestii-de-Târg 1.917 973 944
4. Orasul Sinaia 3.906 2.012 1.894
5. Orasul Slanic 6.274 3.046 3.228
6. Orasul Urlati 5.421 2.648 2.773
7. Orasul Valenii-de-Munte 4.217 2.081 2.146
361.83
Total rural 3 177.554 184.279
1. Plasa Câmpina 43.336 21.220 22.116
2. Plasa Draganesti 28.492 13.704 14.788
3. Plasa Filipesti 63.759 32.644 31.115
4. Plasa Ploiesti 67.916 33.205 34.711
5. Plasa Sinaia 24.236 12.148 12.088
6. Plasa Urlati 59.825 29.057 30.768
7. Plasa Valeni 74.269 35.576 38.693

b) Pe grupe de vârsta:
 
Grupe de
vârsta Locuitori Grupe de vârsta Locuitori
Toate vârstele 478.007 30 - 49 de ani 105.114
0 - 9 ani 130.748 50 - 69 de ani 43.659
10 - 29 ani 187.680 70 de ani si peste 7.442
     Vârsta nedeclarata 3.364

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale mişcării populaţiei în judeţul P.,  conform cifrelor
publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931-1936, sunt următoarele :

 
Cifra probabila a
populatieii judetului la
Anual 1 iulie în fiecare an Cifre absolute Proportii la 1.000 locuitori
Nascuti Mort Excedent Nascuti Mort Excedent
    vii i natural vii i natural
1930-
1935
(medie
anuala) - 17.833 9.102 8.732 35,7 18,2 17,5
1931 482.207   17.668 9.271 8.397 36,6 19,2 17,4
1932 491.271   18.886 9.348 9.538 38,4 19,0 19,4
1933 499.979   17.174 8.461 8.713 34,3 16,9 17,4
1934 509.001 17.839 9.208 8.631 35,0 18,1 16,9
1935 517.252   17.600 9.221 8.379 34,0 17,8 16,2
1936 525.945   17.833 9.465 8.368 33,9 18,0 15,9

La data de 1 iulie 1937 cifra probabilă a populaţiei judeţului P. era de  533.547 locuitori. Faţă de
populaţia numărată la  recensământul din 1930, şi anume 478.887, cifra aflată la 1 iulie 1937 
reprezintă un spor natural de 55.540 locuitori în timp de şase ani şi jumătate, ceea ce reprezintă o
creştere de 11,6 %.

RESURSE NATURALE:

Lungimea cursurilor de apă care traversează judeţul este de 1.786 km, suprafaţa bazinului
hidrografic este de 3.350 km2, iar suprafaţa lacurilor este de 13 km2.

Râul Prahova, principalul curs de apă, străbate judeţul de la nord la sud pe o lungime de 171 km.
Resursele de apă ale judeţului au sporit considerabil datorită celor două mari lacuri de acumulare
Paltinu (Valea Doftanei) şi Măneciu-Izvoare (Valea Teleajenului).
Agricultura. Suprafaţa agricolă (279.000 ha) asigură condiţii favorabile culturilor de cereale
(grâu, orz, orzoaică, porumb), legume, cartofi, plante tehnice, floarea soarelui, plante de nutreţ.

Suprafaţa agricolă cuprinde:

Suprafaţa arabilă (144.000 ha) din care suprafaţă cultivată 142.500 ha.. Ponderea suprafeţei
cultivate de societăţile comerciale şi societăţile agricole private şi de gospodăriile populaţiei în
suprafaţa cultivată, la principalele culturi, se prezintă astfel: 87,0% la cereale pentru boabe;
63‚0% la floarea soarelui; 50,5% la sfeclă de zahăr; 99,9% la cartofi de toamnă; 96‚1% la
legume; 58‚9% la viile pe rod; 91‚7% la numărul de pomi fructiferi. De asemenea, legumicultura
este prezentă în zona de sud a judeţului prin cultura de câmp, cultura de solarii şi sere de tip
industrial.

Păşunile ocupă 75.000 ha iar fâneţele 32.000 ha. Există peste 16.000 ha de livezi şi pepiniere
pomicole şi peste 10.000 ha de vii şi pepiniere viticole reprezentate prin binecunoscutele
podgorii Dealu Mare-Urlaţi, Valea Călugărească cu zona Seciu-Boldeşti-Scăieni, Ceptura,
Tohani-Gura Vadului.

Pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră ocupă 152.000 ha, apele şi bălţile se întind pe o
suprafaţă de 9.600 ha.

Sectorul zootehnic are un potenţial material valoros – 63.800 bovine, 110.000 porcine, 136.000
ovine şi caprine, 3.000.000 păsări - efectivele de animale înregistrând creşteri faţă de anul
anterior. Cea mai mare parte din efectivele de animale sunt crescute în gospodăriile populaţiei.

Resursele principale ale subsolului sunt: petrol, gaze naturale, sare, cărbune, calcar.

Judeţul Prahova dispune de o reţea de cale ferată în lungime de 348 km din care 163 km este
electrificată. Densitatea de 73,8 km/1.000km2teritoriu situează judeţul pe locul 3 în ţară.

Demarat în anul 2002, Programul de modernizare a căii ferate Bucureşti – Ploieşti – Braşov,
componentă a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentând o investiţie de
aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale şi externe, a transformat acest sector în
cale ferată de mare viteză. În cadrul aceluiaşi program a fost inclusă şi modernizarea Gării de
Sud a municipiului Ploieşti, aceasta devenind Eurostaţie la standarde europene, ceea ce a
implicat nu numai reabilitarea staţiei şi a spaţiului adiacent, dar şi modernizarea infrastructurii de
comunicaţii CF pentru culoarul IX Paneuropean.

GRAD DE URBANIZARE

Situat în partea centrală a României şi având o suprafaţă de 4.716 kmp, judeţul Prahova are o
populaţie de 798.285 locuitori şi o densitate de 169,3 locuitori/kmp. Gradul de urbanizare al
judeţului este de 50,0%, iar populaţia ocupată are următoarea structură: 27,2% industrie, 21,4%
agricultură, 9,1% construcţii, 5,7% transport şi depozitare, 14,5% comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 3,6% învăţământ şi 18,5% servicii.
Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Ploieşti, cu o populaţiei de 222.461
locuitori. Situat pe pantele sudice ale Carpaţilor, aproape de curbura acestora, Judeţul Prahova
este caracterizat de proporţionalitatea formelor de relief - munţi 26,2% (Vf. Omu - 2505 m),
dealuri 36,5% şi câmpii 37,3%.

Limita nordică desparte judeţul Prahova de judeţul Braşov şi traversează toate formele de relief,
de la munţi la câmpie, iar la vest de judeţul Dâmboviţa, pornind de la vârful Omu pe culmea de
răsărit a Bucegilor coborând spre câmpie până la confluenţa Cricovului Dulce cu Ialomiţa.

Limita sudică străbate câmpia pe direcţia vest-est şi desparte judeţul Prahova de judeţele Ialomiţa
şi Ilfov.

Punctul extrem Vecinii

NORD Comuna Mãneciu judeţul Braşov

SUD Comuna Poenarii Burchii judeţul Ilfov
EST Comuna Boldeşti- judeţul Buzău
Grãdiştea
VEST Oraş Sinaia judeţul
Dâmboviţa
 
Împărţirea administrativă a judeţului Prahova
din care: Numãr
Suprafaţa Numãr
  sate
- kmp - localitãţi municipii oraşe comune
total
Total 4716 104 2 12 90 405
judeţ
 
Altitudinea oraşelor
Localitatea Altitudinea Localitatea Altitudinea
-m- -m-
PLOIEŞTI 165 COMARNIC 555
AZUGA 930 MIZIL 125
BÃICOI 310 / 285 PLOPENI 252
BOLDEŞTI- 205 / 190 SINAIA 880
 SCÃENI
BREAZA 600 SLÃNIC 450
BUŞTENI 875 URLAŢI 142
CÂMPINA 435 VÃLENII DE 350
MUNTE

PROGRAME DE CARE BENEFICIAZA JUDEJUL

Măsura 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

Obiectiv:

▪ Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile;

▪ Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane;

▪ Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă;

▪ Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare a

apelor uzate;

▪ Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei.

Măsura 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor

contaminate istoric Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidenţiază

importanţa unei abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcţia facilităţilor
de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi reciclare,
conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producţiei de deşeuri şi a impactului negativ al
acesteia; recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire; depozitarea finală sigură a deşeurilor
acolo unde nu există posibilitatea recuperării.

Măsura 3. Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea

şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în

localităţile cele mai afectate de poluare

Obiective:

▪ Reducerea efectelor schimbărilor climatice şi reducerea emisiilor de poluanţi proveniţi de la

sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate de poluare;

▪ Ameliorarea nivelului minim de concentraţie a poluanţilor în localităţile vizate;

▪ Îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei în localităţile afectate.

Măsura 4: Protecţia naturii

Pe teritoriul judeţului Prahova există Parcul Natural Bucegi (parţial – 8.322 ha) şi şase arii
protejate cu statut de zonă naturală protejată: Muntele de Sare Slănic Prahova, Locul fosilifer
Plaiul Hoţilor Sinaia, Abruptul Prahovean Bucegi, Munţii Colţii lui Barbeş Sinaia, Tigăile din
Ciucaş-Măneciu-Cheia, Arinişul de la Sinaia - Cumpătul (conform Legii nr.5/2000 privind
aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate).

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
este stability prin O.U.G. nr. 236/2000 care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile
a patrimoniului natural.

Măsura 5: Protecţia împotriva inundaţiilor

Ultimii ani s-au caracterizat în anumite perioade printr-un regim cu excedent pluviometric care a

condus la grave alunecări de teren, care au afectat reţeaua de drumuri şi prăbuşiri ale platformei
acestora, afuieri ale fundaţiilor de poduri şi prăbuşiri de ziduri de sprijin.

Cauzele naturale ale producerii fenomenului au fost:

- ploi abundente de lungă durată;

- propagarea viiturilor din amonte suprapusă peste viiturile locale.

Cauzele antropice care au favorizat fenomenul sunt:

- depozitarea diverselor materiale şi gunoaie în albia minoră a cursurilor de apă;

- neîngrijirea vegetaţiei astfel încât aceasta a crescut necontrolat pe malul râurilor;
- neîntreţinerea lucrărilor hidrotehnice existente, care au fost realizate special pentru
atenuarea viiturilor şi combaterea inundaţiilor

STRUCTURA ECONOMICA:

Structura economica sectoriala

În judetul Prahova sunt operationali 15.6601 agenti economici, reprezentând circa 32% din
numarul unitatilor active ale Regiunii Sud Muntenia si cca. 3,3% din totalul unitatilor din
România. În ceea ce priveste distributia întreprinderilor pe clase de marime, în judetul Prahova,
sunt predominante microîntreprinderile (0-9 salariati), detinând o pondere de 85,8% din numarul
 total al unitatilor active. Întreprinderile mici si mijlocii reprezinta 13,6%, iar cele mari (peste 250
de salariati) doar 0,6%. Cele mai multe unitati economice din judetul Prahova activeaza în
sectorul comertului cu ridicata si cu amanuntul, repararea si întretinerea autovehiculelor, a
bunurilor personale si casnice (47,9%), în sectorul tranzactiilor imobiliare, închirieri si activitati
de servicii prestate în principal întreprinderilor (14,7%) si în industria prelucratoare (13,1%).

Investitii straine
Pozitionarea judetului în vecinatatea municipiului Bucuresti si ponderea ridicata a personalului calificat
au determinat unele companii straine sa realizeze investitii în conditii avantajoase. Datorita politicii
coerente de atragere a capitalului strain pe teritoriul judetului îsi desfasoara activitatea firme precum:
UNILEVER, TIMKEN, COCA COLA, UPC, MOL, LUKOIL, OMV, LA FESTA, INTERBREWEFES
BREWERY, BRITISH AMERICAN TOBACCO, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, YAZAKI,
JOHNSON CONTROLS, S.C. CALSONIC KANSEI ROMANIA S.R.L etc. De asemenea, pentru a
corespunde celor mai înalte cerinte ale comertului modern si standardelor europene de comercializare si
expunere, si-au consolidate prezenta marile magazine comerciale de tip hipermarket: METRO
CASH&CARRY, PRAKTIKER, CARREFOUR, BRICOSTORE, SELGROS, KAUFLAND,
INTERHOME de tip supermarket: BILLA, INTERREX, PROFI, PENNY si de tip mall: WINMARKT
si PRIMAVARA.
În perioada 1991-2007, în judetul Prahova au fost înregistrate peste 2.200 societati comerciale cu
participare straina la capital2, cca. 40,4% din numarul societatilor existente în Regiunea Sud Muntenia.
Valoarea capitalului social subscris al acestor societati comerciale a fost de 822.024,72 mil. RON, ceea
ce reprezinta cca. 9,29% din valoarea capitalului la nivel regional. În anul 2007, în judetul Prahova au
fost înmatriculate peste 300 societati comerciale cu participare straina la capitalul social2. Valoarea
capitalului social total subscris de aceste societati a fost de 5.915,9 mii lei RON.

În clasamentul primelor 40 de societati comerciale dupa participarea straina la capitalul social subscris
se afla firme care activeaza în judetul Prahova: S.C. Kaufland România S.C.S., S.C. Alexandrion Grup
România S.R.L., S.C. Calsonic Kansei Romania S.R.L., S.C. Dural S.R.L., S.C. Samrock Comimpex
S.R.L., Lukoil România S.R.L., UPC Romania S.R.L. etc. În functie de numarul societatilor comerciale
cu participare straina la capital, în anul 2006, judetul Prahova s-a situat pe locul 11 la nivel national, (pe
locul 1 fiind municipiul Bucuresti urmat de judetul Timis), iar în functie de valoarea capitalului social
total exprimat în valuta, pe locul 8, (pe locul 1 situându-se municipiul Bucuresti urmat de judetul Ilfov).

Agricultura
Judetul Prahova este situat într-o zona în care legumicultura, pomicultura, viticultura si zootehnia
reprezinta activitati economice importante. Obiectivul fundamental care sta la baza desfasurarii
activitatii în agricultura îl reprezinta redresarea si asigurarea conditiilor pentru relansarea agriculturii, în
concordanta cu potentialul natural, economic si uman de care dispune judetul Prahova, în scopul
asigurarii securitatii alimentare a populatiei si crearea disponibilului pentru export.

Structura fondului funciar:

Suprafata agricola a judetului Prahova pe categorii de folosinta:

Principalele culturi: cereale pentru boabe, floarea soarelui, soia boabe, cartofi, sfecla de zahar, legume,
tomate, ceapa, plante furajere si furaje verzi, varza si pepeni. Aplicarea îngrasamintelor în anul 2007 s-a
realizat pe 176.480 ha., din care: îngrasaminte chimice pe 91.048 ha., îngrasaminte naturale pe 10.679
ha., amendamente pe 200 ha., insecticide, fungicide si erbicide pe 74.553 ha. S-au executat lucrari de
întretinere, fertilizari(organice si chimice), însamântari si supraînsamântari pe 107.253 ha. din care
62.467 ha. în zona montana.

Efectivele de animale pe specii:

4 Industria
Dezvoltarea unui sector industrial dinamic si puternic capabil sa faca fata cerintelor unei economii de
piata constituie un punct central al planului de dezvoltare, fiind un sector economic important, creator de
noi locuri de munca.
Structura economica a judetului Prahova este caracterizata de dominarea industriei. Complexa si
diversificata, industria este reprezentata prin toate ramurile ei. Ponderea cea mai mare în productia
industriala o detine ramura prelucrarii titeiului, urmata de cea a industriei alimentare, a bauturilor si
tutunului, masini si echipamente, chimica si prelucrarea cauciucului, extractiva, textile si produse textile,
metalurgie, constructii metalice si produse din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii), prelucrarea
lemnului (inclusiv mobilier), alte produse din minerale nemetalice, celuloza, hârtie, carton si poligrafie
si alte activitati industriale.
Prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pacura, uleiuri minerale, etc.) este o activitate de traditie,
prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa în functiune în anul 1856 la Ploiesti. În aceasta ramura
functioneaza importante unitati, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de productie, componenta a
PETROM-OMV care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu în România, S.C.
PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinariile ROMPETROL VEGA S.A. din Ploiesti si STEAUA ROMÂNA
S.A. din Cîmpina. Dupa o perioada de câtiva ani de declin si de incertitudini, industria petroliera din
judetul Prahova a redobândit o dinamica buna, intrând într-un amplu proces de retehnologizare si
modernizare, pe fondul unui management privat care îsi pune amprenta asupra calitatii produselor,
competitivitatii si îndeplinirii cerintelor de ecologizare a mediului.
Dispunând de materii prime, industria alimentara s-a dezvoltat în toate zonele judetului. În ultimii ani si-
au dezvoltat activitatea un numar important de unitati de prelucrare a carnii, laptelui si de vinificatie prin
implementarea unor proiecte cu finantare prin programul SAPARD, cu tehnologii la standarde europene:
S.C Recunostinta Prodcom Impex S.R.L. – Filipestii de Padure, S.C. Principal Construct S.R.L. –
Filipestii de Padure, S.C. SALSI S.A - Sinaia, S.C. Agrisol International Ro S.R.L. - Boldesti Scaieni,
S.C. Ladrisi Group S.R.L. – Ceptura, S.C. Cramele Prahova S.A. – Ploiesti, S.C. Domeniile Viticole
S.R.L. - Gura Vadului, S.C. Moldvin Trading S.R.L. – Ceptura, S.C. Unicom Production S.R.L.
Productia de bauturi si tutun este realizata în principal de catre societatile cu participare importanta de
capital strain: COCA COLA, CRAMELE PRAHOVA HALEWOOD, INTERBREWEFES BREWERY,
LA FESTA INTERNATIONAL ROMÂNIA, BRITISH AMERICAN TOBACCO.
O alta ramura importanta a industriei judetului Prahova – pe locul trei din punct de vedere al productiei
industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si chimic, rulmenti grei,
echipamente si piese de schimb) reprezentata în ceea ce priveste investitiile straine de firme de marca:
TIMKEN Ploiesti, PCC STEROM, etc. În prelucrarea cauciucului, Compania transnationala
MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.A. din Floresti. Foarte dinamice sunt
industria textila si a produselor textile reprezentate de: BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER,
etc.; industria materialelor de constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si cartoane.
Productia destinata exportului a reprezentat 31,2% din totalul productiei livrate.
Analiza SWOT a judetului din punct de vedere economic, social si ecologic

Strengths - Puncte tari

- Accesibilitate, atractivitate fata de investitori;
- Bogatia si varietatea resurselor naturale;
- Conditii naturale favorabile dezvoltarii economice.
- Municipiul Ploiesti este desemnat pol de crestere.
- Sectoare industriale traditionale bine dezvoltate precum: extractia si prelucrarea petrolului, fabricarea
utilajului petrolier si chimic;
- Dezvoltarea sectorului de servicii;
- Existenta unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt si existenta bazei de cercetare în
domeniile petrochimiei, resurselor minerale, utilajului petrolier precum si zootehniei si viticulturii.
- Suprafata arabila reprezinta baza de dezvoltare a unei agriculturi capabile sa obtina produse ecologice,
sisteme antigrindina;
- Potential agricol si zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a judetului;
- Fertilitate ridicata a pamântului, potential forestier ridicat în partea de nord a judetului.
- Forta de munca calificata în sectoarele industriale traditionale;
- Promovarea unei imagini performante a judetului.
- Pondere mare a I.M.M.-urilor în total unitati active, dezvoltarea activitatilor în parcurile industriale;
- Mediu economic deschis.
- Cadru natural deosebit, retea de cazare si dotari corespunzatoare pentru primirea turistilor;
- Conditii favorabile pentru dezvoltarea diferitelor forme de turism: agroturism, turism de tranzit, turism
de week-end, turism cultural, turism tematic etc.;
- Tabere scolare în zone atractive;
- Potential natural, cultural si istoric pentru dezvoltarea turismului.
- Forta de munca calificata, adaptabila, creativa si relativ ieftina;
- Pondere ridicata a populatiei ocupate în sectorul serviciilor;
- Existenta politicilor active de angajare;
- Resurse de educare, formare si instruire bune, programe speciale pentru modernizarea unitatilor de
învatamânt;
- Unitati scolare racordate la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, scoli aflate în programul de
instalare a centralelor termice.
- Grad ridicat de cuprindere în învatamântul general si liceal, existenta universitatii si a facultatilor
private.
- Proiecte pentru realizarea statiilor de epurare si a retelelor de canalizare în localitatile judetului.

Weaknesses - Puncte critice

- Poluare, trafic intens.
- Infrastructura rutiera suprasolicitata;
- Dezvoltarea urbanistica influentata de zona industriala;
- Existenta de zone monoindustriale;
- Cooperare redusa între cercetare si industrie;
- Pondere mica a tehnologiilor moderne în industrie si agricultura;
- Predominarea productiei cu valoare adaugata mica.
- Exploatarea necorespunzatoare a terenurilor agricole si parcelarea terenurilor în conditii de ineficienta;
- Competitivitate si eficienta scazuta a agriculturii;
- Capital investitional redus în agricultura;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole;
- Practicarea, în multe zone, a agriculturii de subzistenta.
- Scaderea ponderii industriei în PIB prelucratoare si industrii poluante.
- Starea actuala a infrastructurii tehnicoedilitare;
- Venituri relativ reduse ale populatiei (în special pensionari si din mediul rural).
- Declinul general al populatiei, scaderea populatiei active si ocupate, sporul natural negative, pondere
ridicata a populatiei vârstnice;
- Nivel educational scazut al populatiei rurale, nivel scazut al oportunitatilor de angajare în special în
mediul rural;
- Dezechilibrul pietei muncii, scaderea interesului pentru instruirea profesionala;
- Lipsa oportunitatilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale, venituri reduse.
- Resurse financiare limitate ale autoritatilor locale pentru realizarea unor lucrari ample de reabilitare si
consolidare a cladirilor unitatilor de învatamânt.
- Localitati în care nu sunt organizate servicii de salubrizare si lipsa unor politici locale pentru colectarea
diferentiata a deseurilor.

Opportunities - Oportunitati
- Judet de rang I, distanta mica fata de Bucuresti;
- Accesul facil la serviciile educationale, culturale si comerciale oferite de capitala.
- Parcul national Bucegi situat în nord-estul judetului
- Cooperarea între mediul de afaceri si administratia public, accesul la piata interna a Uniunii Europene;
- Cresterea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar;
- Îmbunatatirea calitatii mediului de afaceri, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor
economice, imbunatatirea nivelului de atractivitate al judetului.
- Utilizarea patrimoniului industrial existent;
- Retehnologizarea unor întreprinderi creaza cadrul favorizant pentru atragerea investitorilor;
- Revitalizarea activitatilor economice în cadrul parcurilor industriale situate în zona centrala a judetului.
- Import de tehnologie, diversificarea activitatilor în localitatile judetului;
- Terenuri, cladiri, disponibile, forta de munca calificata.
- Posibilitatea înfiintarii de baze de agrement si de petrecere a timpului liber, posibilitatea dezvoltarii
turismului de tranzit, datorita drumurilor nationale intens circulate;
- Concesionarea terenurilor disponibile pentru diversificarea serviciilor turistice;
- Cresterea potentialului turistic si îmbunatatirea calitatii serviciilor turistice.
- Capital de forta de munca feminina pentru industria usoara si servicii;
- Dezvoltarea formelor de stimulare a angajarilor, programe de includere sociala în mod egal pe piata
fortei de munca, a femeilor si barbatilor;
- Cooperarea în domeniul educatiei si formarii.
- Programe de asfaltare a drumurilor publice pâna la unitatile scolare;
- Microbuze pentru transportul elevilor din satele izolate;
- Program de informatizare, tehnici moderne de educatie.

Threats - Amenintari
- Grad de sanatate afectat de poluare;
- Situarea în zona seismic, existenta unor zone expuse la risc natural (alunecari de teren, inundatii,
eroziuni) care necesita masuri specifice.
- Calitate scazuta a managementului industrial si agricol, lipsa marketingului si promovarii;
- Riscul de a nu face fata presiunii competitive existente în Uniunea Europeana;
- Lipsa capitalului de sustinere investitiilor în economie;
- Slaba putere financiara a proprietarilor de terenuri agricole conduce la imposibilitatea cultivarii
suprafetelor;
- Nivel scazut privind procesarea si marketingul produselor agricole, fragmentarea exploatatiilor
agricole;
- Încetinirea procesului de dezvoltare si diversificare al economiei rurale;
- Procesul lent de modernizare si restructurare al agriculturii;
- Numar redus al I.M.M.-urilor cu activitati în domeniul prelucrarii si valorificarii superioare a
produselor
agro-alimentare.
- În lipsa investitorilor, exista pericolul degradarii bazei turistice existente determinând scaderea
numarului turistilor;
- Fara utilizarea potentialului turistic veniturile populatiei ar scadea, populatia ocupata s-ar diminua si
implicit bugetul localitatilor ar fi afectat simtitor, toate acestea în contextual ramânerii în anonimat a
zonei.
- Rata somajului, subestimarea problemelor sistemului educational;
- Nivel scazut al investitiilor angajatorilor în perfectionarea si pregatirea resurselor umane;
- Migrarea fortei de munca cu înalta calificare, lipsa oportunitatilor de angajare;
- Multiple surse de poluare;
- Depasirea nivelului pentru anumiti indicatori ai factorilor de mediu, existenta solurilor poluate.
- Majorarea tarifelor de salubritate pentru recuperarea investitiilor, educatia cetatenilor.

Concluzii si propuneri

Mentinerea în spatul rural a unei populatii viabile si stabile necesita promovarea de politici menite sa
asigure optimizarea gradului de ocupare a resurselor de munca din agricultura si servicii conexe,
concomitent cu dezvoltarea unor activitati neagricole alternative, care sa absoarba surplusul de forta de
munca din agricultura. Propunerea privind eliberarea din activitatea agricola a persoanelor care au
depasit vârsta de pensionare, în conditiile garantarii unui venit cel putin echivalent cu cel obtinut în
prezent din activitatile agricole desfasurate, sub forma de pensii sau rente, cu conditia disponibilizarii
pamântului pe care îl poseda, o consideram rezonabila. Aplicarea unei astfel de scheme, începând din
anul 2007, se va concretiza în absorbtia din agricultura a circa 1 milion de fermieri vârstnici, care vor
pune la dispozitia tineretului, prin arendare sau concesionare, o suprafata disponibilizata, semnificativa
prin schema de promovare anticipata a persoanelor care depasesc vârsta de 55 de ani se pot disponibiliza
circa 300.000 de persoane.
Perspectivele de dezvoltare a spatiului rural sunt afectate negativ de infrastructura slab dezvoltata si
ineficienta, care nu poate asigura oportunitati suficienta de atragere a populatiei agricole disponibilizate
în activitati neagricole.
Drept urmare, dezvoltarea unei infrastructuri materiale si sociale rurale buzoiene, care s-o apropie cel
putin de nivelul celei din mediul rural, va facilita înfiintarea de activitati neagricole în spatiul rural, care
sa genereze crearea de noi locuri de munca permanente sau temporare. O gama larga de activitati
nonagricole se pot dezvolta în spatiul rural din prahova cu conditia sporirii capacitatii de absorbtie a
fondurilor financiare angrenate prin diferite programe derulate de Uniunea Europeana sau institutii
financiare internationale. Cresterea atractivitatii acestui spatiului rural, printr-o dezvoltare
corespunzatoare a infrastructurii si largirea accesului la surse financiare din sistemul bancar si
cooperatist rural, vor contribui, de asemenea, la înfiintarea de IMM-uri si alte activitati neagricole,
contribuind astfel la îmbunatatirea calitatii vietii în spatial rural.
Problema dezvoltarii rurale constituie unul din cele mai dificile teste privind integrarea României în
structurile economico-sociale ale Uniunii Europene. De aceea, interventiile autoritatilor publice centrale
si locale privind dezvoltara spatiului rural trebuie completate cu parteneriate public-private si cu
initiative privata. Daca problemele cresterii pensiilor persoanelor din mediul rural, a constituirii unor
pensii suplimentare, a pensionarii anticipate constituie, prin excelenta, o problema de natura publica,
problemele privind dezvoltarea infrastructurii rurale pot fi rezolvate printr-un parteneriat public-privat,
deoarece populatia rurala trebuie atrasa în finantarea unor lucrari ce se executa în folosul întregii
comunitati. Politicile educationale care, în prezent, reprezinta un atribut al politicii publice, pot evolua si
ele în directia unui parteneriat public-privat, în masura în care populatia va accepta sa suporte o parte a
costului reconversiei ei profesionale. În schimb, înfiintarea de IMM-uri si a altei activitati neagricole se
afla în perimetrul de actiune al initiativelor private, pe masura ce infratructura rurala va cunoaste
îmbunatatiri vizibile. Totodata, politicile migratiei rurale, care în prezent au un caracter predominant
privat, ar trebui sa treaca în sfera parteneriatului publicprivat.

Transferul fortei de munca de la activitatile agricole la cele neagricole necesita o reevaluare a

modalitatilor de instruire, de calificare si formare de abilitati a persoanelor din cadrul comunitatilor
rurale. în aceasta directie, responsabilitatea revine, în primul rând, Ministerului Educatiei si Cercetarii,
care prin elaborarea de programe specifice sa raspunda nevoilor de instruire si calificare a populatiei din
zonele rurale. În acest sens, un prim pas ar fi înfaptuirea si extinderea scolilor, profesionale agricole si
nonagricole.

Dezvoltarea durabila a spatiului rural la nivelul Judetului Prahova se fundamenteaza pe obiective si

strategii ce difera în functie de timp, spatiu si resursele disponibile, sub forma mai multor alternative. În
perspectiva dezvoltarii durabile a agriculturii, dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatii
rurale implica si constientizarea necesitatii planificarii dezvoltarii si a evaluarii corecte a punctelor forte
si slabe ale comunitatilor rurale respective, a oportunitatilor si riscurilor existente sau potentiale, care
vor determina pentru fiecare comunitate rurala actiuni prioritare de scurta si de lunga durata. În acest
sens, spiritul de initiativa si responsabilitatea locuitorilor din spatiul rural se înscriu ca elemente
definitorii pentru comunitatile rurale.
Dezvoltarea durabila a spatiului rural si a comunitatilor satesti se desfasoara în legatura cu dezvoltarea
teritoriala regionala, desi ele prezinta o serie de deosebiri privind scala la care se deruleaza obiectivele si
actiunile, modul de abordare, controlul dezvoltarii, efectele economice si sociale scontate, modalitatile
de finantare si conditiile realizarii lor etc. În acest context, dezvoltarea spatiului rural si comunitatile
rurale pot fi considerate si un demers de dezvoltare teritoriala, prin stimularea si formarea dezvoltarii
interne, sub multitudinea componentelor sale, mobilizând în acest sens, mijloace economice, umane si
financiare, care concura la aceasta dezvoltare si asigura convergenta lor.
 Dezvoltarea agriculturii din judetul Prahova se bazeaza în mod direct pe orientarile investitiilor în acest
sector argumentându-se mai ales prin necesitatea acestora pentru anumite destinatii: echipamente
tehnice agricole, irigatii, animale cu înalt potential genetic - prima populare, achizitionarea de material
seminal de calitate, protectia mediului, capitalul uman.
a) Investitiile în echipamente tehnice (tractoare si masini agricole, alte utilaje agricole) determinate de
urmatorii factori: gradul de încarcare pe tractor si combina, gradul de uzura al tractoarelor si masinilor
agricole, existenta unor mari decalaje între randamentele fizice obtinute în productia vegetala din tara
noastra, fata de tarile Uniunii Europene, existenta unui mare dezechilibru între oferta si cererea de
servicii de mecanizare, structura parcului de tractoare, pe game de puteri.
b) Investitii în animale cu înalt potential genetic - prima populare si achizitionarea de material seminal
de calitate sunt determinate de: factori cantitativi (tendinta de reducere a efectivelor de animale); factori
calitativi, care masoara gradul de intensificare a zootehniei buzoiene (randamente, cantitatea de produse
de origine animala (neprelucrate) obtinute la unitatea de suprafata agricola utila înregistrate în tara
noastra, comparativ cu cele obtinute în tarile Uniunii Europene); necesitatea asigurarii calitatii si
securitatii produselor agroalimentare.
c) Investitiile în irigatii sunt determinate de: conditiile naturale de clima si sol, gradul avansat de
deteriorare a infrastructurii de irigatii (a sistemelor de irigatii), sporirea randamentelor agricole,
dezvoltarea durabila a zonelor rurale.
d) Investitii în protectia mediului
În conditiile utilizarii unor tehnologii intensive de productie agricola, activitatea de productie agricola
trebuie sa se realizeze în conditii de durabilitate, respectiv sa nu degradeze factorii de mediu: apa, aer,
sol. Pentru atingerea acestui deziderat, atât statul, cât si producatorii agricoli trebuie sa înteleaga, sa
accepte si sa contribuie la realizarea unor investitii, care sa conduca la protejarea factorilor de mediu.
e) Investitii în capitalul uman
Investitiile în agricultura este necesar sa fie realizate, atât în capitalul fizic, cât si în capitalul uman,
deoarece, ambele categorii de investitii sunt esentiale pentru evolutia exploatatiilor agricole, din punct
de vedere economic, social si de mediu.
Capitalul uman existent în sectorul agricol poate reprezenta o sursa importanta de competitivitate, nu
neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca, cât mai ales prin nivelul de calificare. În
acest sens consideram ca sunt necesare:
• instalarea tinerilor agricultori în spatiul rural si dobândirea, de catre acestia, a cunostiintelor
profesionale necesare utilizarii tehnologiilor moderne si a capacitatii manageriale de a fundamenta
deciziile de achizitionare a factorilor de productie, în functie de anumite structuri agricole. Dobândirea
cunostiintelor profesionale ale agricultorilor se poate realiza prin: serviciile de consultanta agricola
(publice si private), dar mai ales, prin îmbunatatirea sistemului educational în spatiul rural, cu referire
speciala la diversificarea formelor de pregatire profesionala;
• formarea la producatorii agricoli a deprinderilor, abilitatilor necesare desfasurarii activitatilor de
natura neagricola, care pot conduce la cresterea veniturilor în exploatatia agricola.
Consideram ca, pentru a deveni factori importanti de competitivitate în sectorul agricol românesc,
principalele orientari ale investitiilor identificate în agricultura, precum si resursele nationale publice si
private necesare realizarii lor, trebuie sa se regaseasca deopotriva în strategiile de politica economica
agricola interna si în atentia producatorilor agricoli.