Fili TICA.
Ese de doua-ori la luna, adeea in 1 . si 1 5 .
c. v. in formatu de o cola si jura etate.
| Manuscriptele si banii de prenumeratiune
sunt a se indreplâ la Redactiunea jurna­
e # PESTA 113
lului : Strad'a poştei vechie Nr. 1,
Anulu III. 1863
R O M A N U L
D o m n e , D o m n e ! ce bine-mi pare,
Câ sum mladitia de vitia m a r e ,
Câ sum nepotulu aceloru soldaţi,
Ce suntu si asta-di de toti lăudaţi,
Si vediu ev' ceriulu seninu si stelosu,
Ce-lu scie lumea de secii nuorosu
Reaetiune, séu : cine domnesce ?
(Urmare.)
VII. Innaltiarea.
A dóu'a di noutatea Parisului eră arestarea
D l u i Gatry. Cass'a si protocólele marinei fura vi­
sítate. Se descoperisa o perderé mai însemnata,
decâtu se presupusa. D'in o incuisetiune urma
alfa, d'ixi o ascultare a marturiiloru a l f a , si d'in
c) o prinsóre alt'a. Intr' aceste Gatry s'a reculesu si
Pretiulu de Prenumeratiune : pentru Mo­
narchie Austriaca la unu anu intregu 5 f.
la jumetate de anu 2 f. 5 0 xr. pentru Romu­
ri i'a si strainetate la unu anu intregu 7 f. l a
jumetate de arm 3 f. 5 0 xr. Prenumera­
tiune la trei lune nu se primesce.
U.
O Domne, D o m n e ! d a r ' r e u 'mi p a r e
Câ n u e ' n t r e g a tieruti'a, care-
Ni-o dede candu-va stramosiulu T r a i a n u ,
C a n d u stersa pet'a lui D o m i t i a n u ;
Ci d e s p i c a t a . . . . ca vai si a m a r u ,
Cum e mosi'a ce n ' a r e hotaru ! . . .
Victoriu Rusu.
a inceputu de n o u a-si aperà nevinovati'a. S e escâ
o certa lunga juridica, a cărei incheiare betra­
nulu Larmes n'o mai ajunsa in v i é t i a ; câci ş p a i -
m'a si fric'a d'in aceea-si diua i-a ruinatu saneta- j
tea. Colas era n e m a n g a é t u pentru pèrderla aces- j
tui tata amicabilu. Cu tòte câ elu remasa m o s c e - [
J
nitoriulu averii moderate a l u i , totu-si acest'a (
3 9
.
$ —
putienu l'a mangaétu. Bucurosu s'ar fi facutu cer-
sitoriu, daca numai ar fi potutu rescumperâ pre
tatalu seu celu bunu, pre D . L a r m e s d'in impera-
ti'a umbrei.
A c ü era intrebare: ce se faca ? Câci nu era
cu potîntia a trai onestu d'in averea sa moscenita.
„Ei," disa Paulin'a, „nu voesci a fi portatoriu de
socóte (comtabilu) la marina in loculu D l u i Lar­
m e s ?"
„ D o m n e ! dar' ce c u g e t i , domnisióra! C u m
asi poté a si cugeta la asia c e v a ? Portatoriu de
socóte la m a r i n a ! — E dreptu, câ eu adese ori
am gatatu tote lucrurile D l u i Larmes. mai alesu
iérn'a, candu patîmia de r e u m a t î s m u ; elu trebuia
numai sé se subscrie. Dar' ce cügeti Domnisióra!
Portatoriu de socóte la ministeriulu de m a r i n a !
D. L a r m e s indesiertu m'a fostu propusu de treiori
pentru dobendîrea unui postu vacantu de secre­
tarul. N u , eu nici n u c ü g e t u asia departe."
„Oh, modestia amabila; ce frumosu 'ti siede
acést'a!" disa Paulin'a, si se uita cu plăcere tăcuta
câtra junele sfiosu. „Gredi câ eu in rangu stau
celu putienu acolo, unde a stătu portatoriulu teu
de socóte la marina?"
„Dta te glumesci Domnisióra."
„Apoi cugetele tale nu se 'nnaltia tocmai
pana la mine ?"
„Nu nu, fromósa Paulina, bunetatea cerésca
a D t a l e se cobóra pana la mine."
Cu câte-va dile mai tardiu disa domnisiór'a
P o n s câtra Principele Sóubise, candu intr'o socie­
tate strălucita 'lu potü agrai pe a s c u n s u : „Prin­
cipele m e u nici aceea n u o scie, câ spaim'a si
superarea l'a ucisu pre Larmes, portatoriulu de
socóte, si câ densulu totu-si a devenitu j e r t f a in­
famului G a t r y ? "
„Nu sciu nici u n u c u v e n t u , gratiósa P a u ­
lina."
„Nu voesci a-ti si încorona fapt'a măreţia?
D t a poti impacá umbr'a betranului onorabilu,
daca v e i părtini pre fiiulu densului, care remasa
fâra protegeré perdutu si alungatu, adecă fiulu
de sufietu alu lui, Nícolae Rosier. Acest'a e tene-
rulu, care la incuisîtiunea cea renumita cerü i e r ­
tare de a pote intrá i n prinsóre, ba chiaru si a
mori in loculu Dlui Larmes, daca ar fi fostu de
lipsa."
„Mi aducu aminte."
„Acestu Rosier a fostu adeveratulu portato­ lui. Acést'a o facü si mai sentitóre. „Ore remasu-
riu de socóte; betranulu Larmes 'si dedea numai i-a familia?" intrebâ ea. „ E u sciu câ regele are
n u m e l e la lucrările densului. Implinesce deci o inima buna."
¿ d o r i n t i a a repausatului, care si in minutulu celu
¿3v9-d
26 —
de pe urma era ingrigitu pentru sortea fiului seu.
D t a insu-ti mi-ai disu odată, câ betranulu Lar­
mes trebue sé fie desdaunatu frumosu pentru
neplăcerile casiunate densului. Cum voesci deci
a-lu desdaunâ ? E l u n u mai vietiuesce. Binevoesce
a părtini pre fiulu de sufietu alu lui. Acestu mos-
cenitoriu onestu a părintelui merita loculu vacan­
tu alu lui l a marina. Insa elu stâ s e n g u r u sengu-
relu, nimenea n u graesce pentru elu."
„ C u m ? nimenea, candu tonulu de compăti­
mire si indurare suna de pe budie asia fromóse
pentru densulu ?" sioptîâ principele: „Ce ferice
asi fi eu, daca aceste budie numai odată ar fi disu
pentru mine u n u cuventu de i n d u r a r e ! Crede-me
câ eu mai multu asi merita compătimirea D t a l e
decâtu fiiulu portatoriului de socóte."
„Asia Strălucite Domnule, atuncea in ade-
veru ai fi nefericitu; n u voescu deci sé lipsésca
compătimirea m e a pentru Dta, precum n u lipsesce
sarcasmulu Dtale pentru mine."
„O!" striga principele: „destulu. Ce bucurosu
asi g e n u n c h i a innaintea Dtale, si ti-asi spune,
eâtu patîmescu. Insa te iéu de cuventu. Cine-e
acelu t e n e r u ? "
Paulin'a spusa n u m e l e : Nicolae Rosier. P r i n ­
cipele si-l'a insemnatu.
Cu ocaslunea binevenita 'si adusa aminte de
elu, candu peste putienu era la dómn'a P o m p a -
dour in conversare incrediuta. Dómn'a ins'a-si
incepü despre procesulu lui G a t r y , si c o m p a t î -
mia pre betranulu Larmes, care prin blastema-
ti'a domnului seu era aprópe de inchisórea v e c i -
nica s é u chiaru si de morte.
•,Aprópe ?" respunsa principele : „ba, di mai
bine, gratiósa Dómna, câ l'a rapitu mórtea. Grigea
si spaim'a 'lu ucisera pre s e r m a n u l u betranulu.
E l u stâ n e v i n o v a t u innaintea lui D d i e u , si cu
multiamire 'si aduce aminte acolo intre angeri de
numele angerului p a m e n t e s c u , care l'a scapatu
de perire."
Marquis'a se spaimentâ si era adencu mis-
cata. Principele observa acést'a, si se dede si elu
la superare, vorbindu despre sortea nemeritata a
multoru bărbaţi nobili. „Elu n u mai sufere" c o n t i ­
nua principele s i in adeveru i se stórsa o lacrima
d'in ochi. „ E l u nu mai pote fi rebonificatu nici
ajutoratu."
Dómn'a Pompadour vediü lácrim'a in ochii
? +
Principele acü i vorbi cu multa căldura des- n
9
_ <>Jf,l
5
<2 — 27 —

pre loculu v a c a n t u a portatoriului de socóte, des- umilita si multiamitóre la ministru si la alti dere-
pre cunoscintiele escelinte a lui Nicolae Rosier, si gatori mai innalti.
despre caraeteriulu solidu a lui. E l u s i - a stersu „Bucurosu te-am propusu regelui," disa mi­
làcrim'a apoi contìnua : „Si acestu tèneru acu nistrulu, ,,câci v o i a m u a stima in D t a memori'a
flamendiesce, càci n'are patroni. E l u e m o s c e n i - dlui Larme s."
toriulu virtuţilor si a seraciei părintelui seu „Meritulu m e u la denumirea D t a l e e de totu
nutritoriu." putienu," disa cancelariulu biroului ministerialu,
Dórnn'a P o m p a d o u r petrunsa pana la inima „totu-si marturisescu, câ a m avutu putiena certa
cu ambele sale mane apuca man'a principelui, pentru D t a ; câci lucrările Dtale sub numele Dlui
dicandu : L a r m e s , 'mi erau cunoscute. D e c i eu, ca omu
„Totu-deun'a te-am cunoscutu, Principe, de onestu, n'am potutu recomendâ pre altulu minis­
unu barbatu istetiu amabilu si cunoscatoriu de trului decâtu pre D t a . "
lume, insa nici candu de u n u omu b u n u si plinu Colas facü observarea la curtenirile sale, câ
de semtieminte. N u te ruşinezi innaintea m e a cu precum aceşti doi, asia toti cei'a-l-alti deregatori
ochii lacrimatori? Astu-felu de lacrimefacu onore mai innalti au lucratu pentru elu cu mareinimitate
unui barbatu. P e n t r u aceste primesce o sărutare jfâra ca densulu sé fie sciutu ceva despre tote. Si
dela mine. -Rosier trèbue sé ocupe l o c u l u părin­ candu l e povesti aceste domnisiórei P o n s , disa
telui seu." ea zimbindu :
Candu incepù a vorbi dómn'a la rege despre „ T u esci cam prostutiu, Colas. A i u i t a t u per-
acést'a ; disa regele : „In adeveru, ministrulu de són'a de frunte. Cere audîintia mane la principele
marina 'mi adusa o lista de denumiri spre sub­ Soubise, si-i săruta man'a. Sé n u te uiti."
scriere. E n cauta numai, aflà-vei numele celui'a „ N u principele Soubise e persón'a de frun­
despre care 'mi vorbesci." — Dómn'a 'lu asculta, te," disa Colas „ci s o r a m e a cea modesta si fru-
si in list'a de denumire pentru postulu de conto- mósa, la carea mai bucurosu sarutu man'a de o
ristu la marina afla propusu pre cutare Meuron. mie de ori." Insa Colas a avutu atât'a minte sé o
„Sè remana dar' asià. Ministrulu trèbue s è - l u faca acést'a adóu'a di si la principele S o u b i s e ; ér'
cunósca. E l u aceste le scie mai bine decàtu noi. principele, care in Colas vediü u n u téneru frumosu,
Sè nu ne amestecâmu deci in lucruri de aceste." a fostu destulu d e istetiu a-lu svatui sé-si de­
„Sîre," respunsa Marquis'a, „chiaru numai puna o m a g i u l u seu de multiamire la Dómn'a
amestecarea Maestâtii Tale potè duce la îndepli­ Pompadour. Portatoriulu de socóte la marina l'a
nire fapt'a nobila, ce o-ai inceputu, de carea Pari- ascultatu, si iubit'a regelui nu remasa de totu
sulu intregu e plinu de bucuria si plăcere. Maesta- rece la omagiulu densului, ce ea cugetă câ lu-a
tea T a ai deslarvatu pre blastematulu si ai scapatu si meritaţii. E a era cu atâtu mai bueurósa pen­
pre nevinovatulu. Cùgetulu celu d'in urma a mor­ tru fapt'a acesta, câci fu radîcatu nu numai u n u
tului ai fostu Dta, Sire, caci Dta l'ai scapatu. E l u téneru invetiatu, ci totu-deodata si frumosu.
dusa numele D t a l e in ceriu cu multiamire." D. Rosier, care nu era n o u in cerculu lucrâ-
R e g e l e se risa. „Totu-deun'a a v e a m u suspi­ riloru sale, cascigâ peste putienu îndestularea
ciune," disa „câ D t a porti corespundîntia cu cei tutoru mai mariloru sei, ba chiaru si a ministrului,
d'in ceriu ; c u m ai si potè sci altu-cum, câ sùfle- insa nu numaî pentru câ erau indestuliti cu lucră­
tulu portatoriului de socóte se afla acolo ? Deci rile lui, ci si pentru câ n u sciâ nimenea, cum ajun­
n u m e l e m e u ? D e m n u de onore. „Asia dara d'in sa elu la postulu acel'a pentru care i u recomen-
curtenire împrumutata trèbue sè tramitu si eu datu de toti unu altu favoritu. Mulţi presupuneau,
n u m e l e părintelui seu nutritoriu in deregatoria câ densulu stâ in referintia mai de aprópe cu cur­
la marina." R e g e l e stérsa numele lui Meuron, s i - tea. Deci fiecare'lu inunda c u o n ó r e a c e a mai mare.
lu p u s a pre Nicolae Rosier, Colas indestulitu cu sortea sa, si c u n o s c a n d u
„O ce maniosu esci Sîre, si totu-si asià calea secreta, pe carea poteâ merge pana la rege,
bunu!" disa iubit'a si sarutâ man'a monarcului, s'a si folosîtu de ocasiunea acést'a intre marginile
cu carea înscrisa numele. modestiei. Eră bineprimitu in tote societăţile;
multe Parisîene doriau a-lu prinde in clesce, ce
VIII. Palma. insa le incungiurâ.
Colas saltâ de bucuria primindu denumirea Sentiemintele Paulinei câtra densulu erau
i)regesca. Se si dusa îndată se-si faca curtenirea fragede si i n t î m e , câci Ta iubitu d'i-n inima curi
3* 9
— _ : . - C T ^
tote câ Colas i povestiâ adeseori despre cunoscin- acestu flacâu nasulu intre noi, ca sê-mi dee inve-
tiele sale cu femeile, precum si nesuintiele zadar­ tiatura candu delà elu nu o p r i m e s c u ? "
nice ale aeestoru fromseti; numai câta odata i Nici n u gatasa anglezulu cu vorb'a, c a n d u
diceá cu óresi-care infruntare: Colas i dede o palma si mai poternica. Anglezulu
„Mi pare cam reu, câ te-a facutu de porta- se sColâ cu i u t i m e d e p e locu, inclinandu-si capulu
toriu de socóte la marina. Ar fi fostu mai bine sé câtra vecinulu seu anglezu, care tocmai atuncea'si
remani descrietoriu de n o t e , asia vorbiamu cu dusa câtra gura u n u pocalu de punciu ferbinte. A c ù
t í n e candu voiamu." insa pocalulu se goli pe fati'a lui Brown. Sarira
toti de pe siediute. Brown scôsa sabi'a, Colas
E l u promisese câ va fi mai bunu de acü
asemenea, si innainte de a intreveni cei'a-l-alti,
nainte.
Colas si capetâ o împunsătura la man'a drèpta,
D u p a teatru mérsa odata intr'o sera c u câţi­
insa fâra ca osulu sê fie fostu vatematu. Anglezii
v a amici ai sei in gradîn'a Drouet, unde era o
si Francezii o luară pe pieioru; numai u n u
petrecere, la carea luară parte fromsetile Parisu­
francezii, B o n n a y e remasa l e n g a ranitulu Colas,
lui, unele chiaru si d'in clasele mai innalte. Acolo
si Ta dusu la u n u m e d î c u , care spusa c â i m p u n s a -
dedü de o cunoscuta, de fét'a compactorului, care
tur'a n a e perieulôsa, de ôrece sabi'a străpunsă
lucra pentru deregatoriele marinei. Fét'a n u era
numai carnea. Ran'a fu legata, si cu Colas métsa
ceva interesanta pentru elu, insa jocâ ca u n u an-
credînciosulu B o n n a y e la ospetari'a, unde locuia
geru cu D. B r o w n , cu unulu d'in personalulu
contele Oron.
soliei anglezesci. Colas era incantatu, si i-a parutu
bine candu vediü câ ea, trecandu pe l e n g a elu, l'a
observatu, si s'a uitatu amicabilu câtra densulu.
D o m n u l u Brown observa acést'a. D u p a j o c u an-
IX. R e s b o i u c u A n g l i ' a .
glezulu dusa pre domnisiór'a sé pauseze câtu de
putienu, si candu incepü a conversa c u ea, veni D o m n u l u B o n n a y e si CStas injurara trufi'a
Colas. E a o rupsa cu anglezulu, se scolâ si-lu angleziloru d'in inima. „Me miru câ curtea nòs­
insoti pre portatoriulu de socóte, care o poftîsa la tra intardia asià multu a rupe cornele cabinetului
jocu. A n g l e z u l u se maniasa ca foculu. neruşinaţii alu A n g l i e i ; d'ar aternâ dela mine,
D u p a finirea jocului Colas se retrasa intr' mane i-asi si dechiarà r e s b o i u / ' disa D . B o n n a y e .
u n u cotu a gradinei la u n u pocalu de punciu, Cuvintele aceste erau u n u balsamu adeveratu
intr'o societate frumosica, si spre nenorocirea lui pe ran'a lui Colas, si disa :
ocupasa locu fatia c u adoratoriulu fetei, c u care „Fii in linisce. N u vor trece nici 14. dile, si
jocasa. Erâ de fatia si u n u , cunoscutu bunu alu in Franci'a n u vei afla u r m a de anglezu, trèbue
lui, secretariulu B o n n a y e . ,âe pt>rtâmu resboiu in contra loru." D . B o n n a y e
se i'isa in s i n e , cugètandu câ poterea puneiului
Conversarea erâ vivace si curgea despre vorbesce d'in C o l a s , p e c a n d u acest'a cugeta l a
politica, si fiindu câ in societate erau numai fran­ poterea Paulinei.
cezi si anglezi, — objeptulu vorbiriloru fu referin- A dóua di insciintiâ pre Paulin'a despre tòte.
ti'a aeestoru dóua naţiuni un'a cu alt'a, pana in In orasiu nimenea n u vorbiâ despre acést'a, càci
urma venindu treab'a la infruntâri, se certară for- cei de fatia tacura pana 'ntr'unulu. Paulin'a iubi-
malu. Si candu anglezulu Brown observa pre tóre petrecu diu'a cu multa grige pentru scump'a
rivalulu seu p r e Colas, incepü totu mai aspru in viatia, si indata si mersa pe de afurisiulu la Colas,
contra franceziloru. Colas tacú, Brown era furiosu, trecandu peste coridorulu curţii pana la cbiliele
si intre altele disa: „ R e g e l e nostru trebuia se tra­ densului.
mita l a voi de solu, n u pre siefulu meu, ci pre „Ce ti-s'a intemplatu?" sioptîâ Paulin'a. „Ce
atare negutiatoriu s i m p l u , câci in diplomaţia si ai factitu? Cine si pentru ce te-a ranitu? Candu
acel'a v'ar fi invinsu, séu atare nevésta, de cari si unde s'a intemplatu? Cine e m e d î c u l u teu?"
noi a v e m u de sute deori mai frumóse decâtu dóm-
Colas i povesti tòte, si c a n d u gata, striga
n'a vóstra Pompadour."
Paulin'a : „Misielulu ! elu va fi sîlitu sè-ti dee în-
C o l a s , audiendu numele patrónei l u i , disa destulare. D'ar fi francesu, ar fi judecaţii la munci-
anglezului de totu i n c e t u : „Dle n u uita câ esci in tóre. E l u insa se tiene de s o l f a angleza; ast'a o
patri'a franceziloru !" A n g l e z u l u i respunsa cu o voiu precumpenì mai bine."
palma poternica, a d a u g a n d u : „de ce 'si intînde Aci putienu ai de a precumpenì" r e s p u n s a p

, tK^lKS
Colas. îndată ce convinti cu D . Brown, 'lu stra-
pungu, séu 'lu provocu la duelu. N u ca o m u ones-
tu ci ca u n u ucigatoriu m'a atacatu pe nesciute."
„Atunci ai fi nefericitu C o l a s / ' disaPaulin'a in-
grigita. „Sortea ar fi in contra ta, si oh eu atunci.
„ E l u si eu nu potemu remane in Paris. Mai
bine v a fi, daca v o m alungà d'in Franci'a pre toti
anglezii, si aşia multu se vorbesce despre pace si
resboiu cu Angli'a. Cardînalulu Bernis e pentru
p a c e ; asemenea si Soubise. Vorbesce c u acest'a.
Trèbue sè incèpemu resboiu. Principele are influ-
intia mare."
Colas si Paulin'a se si detiermurira indata a
dechiarà resboiulu cu Angli'a. Amendoi se ' m b u -
curara de reslninare. U n e i fetîtie iubitóre n u se
potè luà in nume de reu, cumca in mania p e n ­
tru s a n g e l e versatu a iubitului dorià a nimici
Angli'a intréga.
î n d a t ă ce conveni dens'a cu principele Sou­
bise, disa câtra acest'a c u o finétia femeésca :
„Dta v e i sci Principe intemplarea nenorocósa a
portatoriului de socóte ; elu fapt'a cea fromósa a
Dtale a resplatîtu-o cu sangele seu."
,,Cu sangele s e u ? " intrebâ uimitu Principele,
„eu n u sciu nimic'a."
Domnisiór'a P o n s i povesti tòte. Insa n'a
amintîtu nimic'a despre palma, càci Colas trebu­
ia sè figureze ca erou. D'in contra spusa, câ angle­
zii se espectorara mai alesu in contra principelui,
si a dómnei Pompadour. Principele insa dorià se
le scie tote mai de aprópe, dar' mai alesu batjo-
cur'a angleziloru asupra lui.
„Si cu ómeni de acesti'a te insotiesci, Prin­
cipe ?" contìnua Paulin'a : „Ce v a cugetà Parisulu
despre Dta, daca esci u n u l u d'intre cei ce dorescu
mai tare pace c u ómeni, cari au serbatóre candu
potu batjocori Franci'a in fati'a lumii, b a chiaru
pe pamentu francezu despretiuescu pre principele
celu mai p l a c u t u ? "
Aceste se intìparira asià de tare in ìnim'a
cea semtitóre a principelui, câtu pusa de o parte
chiaru si fragedimea, c u carea se porta fatia cu
Paulin'a — „Insa dela cine le scii tòte aceste?"
XJT^XJ S È J N r a U F l U
8 3 p u n e - m i inimiora
Ce doru te 'mpresóra,
Spune-mi ce doresci ?
Vrei tu avutia,
Auru séu domnia,
Séu vrei sè iubesci ?
intrebâ elu. „Orasiulu intregu le scie, le vorbesce ;
si de s ì g u r u D t a principe v e i fi celu d'in urma
care l e audi numai acuma. Si ast'a usioru se potè
esplica. Nimenea nu voesce a te supera. Insa te
rogu a-mi iertare câ s u m asià guraritia, ti-o spusei
-
caci n u v o e s c u petarea numelui Dtale "
Principele multianiitoriu i inunda manele c u
sanitàri. P a n a acù n u voià sè scie de resboiu, càci
era contrariulu lui Richelieu, care dorià resboiulù
numai ca elu sè fie comandantele supremu. Ca
sè le scie tòte d'in firu in perù, chiama l a s ì n e
pre D . B o n n a y e , pre martorulti celu mai adeve-
ratu, si-i demanda a-i povesti tòte farà crutiare.
Acest'a o si facù. Si principele indata se si dusa
l a Richelieu.
„Ti-am cetìtu" — disa principele câtra elu,
„memorandulu asupra pretensiuniloru anglezesoi.
D t a m'ai invinsu, precum vei invinge pre a n g l e -
zi. E u te partìnescu. Trèbue sè tramitemu soli'a
anglezésca a casa, si sè li dechiarâmu resboiulu."
Richelieu se uimì de acést'a stramutare
repede a principieloru. L'a imbratisiatu si se i m -
pacara. Amendoi promìsera a pune in mişcare
tòta petricic'a pentru de a induplecà la acést'a
pre Cardînalulu Bernis, si pre regele. Principele
sciù, câ pasii lui prin infiuinti'a dómnei P o m p a ­
dour sunt sîguri.
Si ast'a usioru se si intemplâ. Cuvintele lui
Brown câ „regele A n g l i e i trebuia sè tramita la
Franci'a, nu pre solulu ; ci pre atare negutiatoriu s é u
atare féta de piaceri, de cari Angli'a are c u m u l t u
mai fromóse decâtu cum e Pompadour" sternira in
peptulu ei u n u despretiu de mòrte si resbunare.
Colas inca fu u i m i t u , candu venira la elu
mai multi domni dela curte. E i fura tramisi de
dómn'a Pompadour, ca sè-lu asculte despre cele
intemplate in gradîn'a Drouet. Mărturisirea lui
fu descrisa, si prin elu subscrisa.
P e s t e trei dile solulu anglezu si primi inde-
reptu pasap ortulu pentru de a se indepartà d'in
Franci'a.
Resboiulu in contra Angliei fu deehiaratu.
(Va urmă).
D O R U .
„Nu voiu avutia
Auru séu domnia
Nu voiu nici amoru,
Voiu* numai sè sbóre
Neguri orbitóre
Care me 'ncungioru ! Ar. Densusianu.
'•CI
 C a r i n a .
(Novela istorica déla Jókai trad. de J. Codreanu.)
{Urmare.)
IV.
„ P a n e m et Circenses \" acest'a era simbolulu po- - Acést'a v a fi a nóu'a soţia in t e m p u de p a ­
I porului de Rom'a, d e c â t e ori flamandià, ori i-se uria. t r u luni.
Imperatorii i dedeau de m a n c a t u si de beutu, d'in C a r i n u p u s a capulu in pólele femeei, lenga densii
predile castigate dela nemici. C e tieneà de jocurile cir- jocau, cântau, si Aevius declama, nelasandu-se a veni in
curiloru, aste e r a u de o splendóre r a r a . confusiune de jocuri si cântece. L a u d a p r e C a r i n u d u p a
C a r i n u era celu mai vestitu in privinti'a acestoru tòte nevredniciele, fati'a-i r u m e n a , si sufletu-i erou. Des-
j o c u r i seculare, densulu intrebuintià u n u lucsu p a n a la cria jocurile seculare, in c a r e nu dede pace nici lui J u p i -
nebunia. I n t r u - o di circulu i n t r e g u era p r e s e r a t u cu prafu t e r Apollone, numai ca se innaltie p r e C a r i n u mai pre-
de a u r u ; in alta di e r a s a d ì t u cu selbe intregi ; de alta data, susu de ei.
spre cea mai mare mirare a poporului in mediu-loeulu verii, — *Ah, ce-va m e sùpera, n u sciarpe ; g e m u C a r i n u .
circulu representa o iarna. E r a acoperitu cu zepada, Doi trei sclavi sarira de odată la elu, 'i tocmiră pe­
c a r a t a d'in Carpatii Noricului si a Galliei pe c a r e siuerau rinile, perulu si vesmintele.
sute de sanii zurgalitóre. — E i , totu-si me sùpera.
— D o r a iambii lui Aevius te s ù p e r a ? intrèba Marciti,
barbieriulu imperatorelui.
Se 'lu c a u t â m u acum pe C a r i n u in palatiulu seu — Se potè ; taci Aevius.
propriu. Se incungiurâmu acestu edificiu imposantu, care Poetulu se inchina cu umilintia, p a n a c a n d u a s u p r a
cu gradin'a sa estînsa cuprinde o p a r t e i n t r e g a de ce- barbieriului c u g e t a morte, câ Fa i n t r e r u p t u in versuri.
t a t e , porţi aurite t e conducu pe corid6rele sale, c a r e se — D a ce baiu a m totu-si ? tipa Carinu. Gaciti odata.
finescu in stelpi, in atriumele late totu poporulu curţii e D a r ' eu t r è b u e se cùgetu p e n t r u mine in loculu v o s t r u ?
in mişcare, sclavii representeza p r e domni, si acesti'a p r e Ce-va m e iritéza, mi-ar place sé m e maniu.
sclavi, a c a r o r u i n t r a r e in salonele de lucsu ale lui C a r i n u — E u a m aflatu : disa barbierulu, aceste c â t e - v a fire
este r e g u l a t a prin u n u uriesiu t r a c i a n u . de b a r b a t e s ù p e r a pre t ì n e oh Carine, cari se afla pe ma-
Fericiţi s u n t u acei'a, cari potu i n t r a ! A h acolo n u réti'a-ti fatia, neodìhnindu-ti maiestàteculu nasu si g u r ' a .
umbla omulu p r e p a m e n t u , salonulu ovale pomposu n u Taia-le séu mai bine scóte-le afara. F a t i ' a t a farà de aceea
lasa se s t r ă b a t ă p a n a aici nici t e m p u nici a n u t e m p u . A c i asià frumósa femeésca e, si cu câtu a r fi mai frumósa, de-
nici candu n u e iarna, nici ve'ra, nici diua, nici nopte. Sa cum-va aceste semne urite a bărbăţiei nu-o a r desornà.
lonulu n ' a r e ferestri, de dupa perdelele s t r a p a r e n t e 'si do — D r e p t u ai Marcie. Si si lasâ sé i-se scòta acele fire
bendesce lumin'a dela nesce facle ce d ' a p u r u r e a a r d u , de b a r b a , si intru a t â t ' a fu de multiemitu cu barbieriulu,
a cărei serinu eternu se p a r e a fi o lume media intre r a incâtu d u p a acést'a 'lu denumi de prefectu.
diele lunei si a s6relui. I n t r ' e n s u l u d'in tote anutempurile I n minutulu acest'a se audì la usia c e - v a larma.
e furata frumse'ti'a, d'in ve'ra c a l d u r ' a slobozita prin tievi Mai multi cunoscura tonulu lui Mesembriu.
de s u b pamentu, d'in p r i m a v e r a florile, d'in iarna ghiati'a. J a n i t o r e l e Gralg'a de dieceori 'lu tipa dela usia, si
si d'in t o m n a pomele. C a r i n u nici c a n d u n u scie, candu si a c u m 'lu îndrepta pe m a n e .
r e s a r e , candu apune sorele ? candu ploie, candu n i n g e ? Carinu fu multiemitu cu tracianulu ; si 'lu lauda câ
la densulu tiene o desfătare eterna. ar potè fi cancelariulu Romei.
Si acum e lungitu acolo i n t r e perinile patului, in- — D a r ' eu nu meritu nemicu ? i n t r e b â Aevius,
n a i n t e a sa mes'a aşternuta, imprejurulu ei r e g i m e n t u de spaimentandu-se câ va r e m a n e afara d'in i m p a r t i r e a g r a -
lingatori de taiere, jucători, hetaere, eunuchi, cantaretie, tiiloru.
p a p a g a l i si poeţi. — P e n t r u t ì n e Aevius voiu edifica o basèrica, u n d e
D o i eunuchi i ducu m â n c a r e a la g u r a , d'in care a toti poeţii m u g u r i i cei mai d'inteiu s e i d e p u n a pe altari-
costatu câte unu blidu sute de mii. D e alta p a r t e frumo- ulu teu.
sele sclave i p u n u pocalulu cu vinu la g u r a , ce elu insa le — ' T i multiemescu p e n t r u basèrica si p e n t r u mu-
lasa tote neatînse, in sfersitu o femee frigîana ia vinu de gurii, ce-i scriu poeţii începători, d a r ' apoi T u s c u l a n u l u ?
C i p r u in gura, cu care imbia p r e tempitulu Carinu, si 'lu — Acei'a scii sub ce condîtiuni ti-l'am promisu.
a d a p ă d'in g u r a . — D a c a cu puterea'oratoriei mei©; cu dulcéti'a limbei
— P r e acesta femee o s'o iau de s o ţ i a ; disa c â t r a mele si cu fàrmeculu poesîai mele, voiu potè induplecà p r e
u n u l u d'in servitorii principali. Grliceri'a, p r e acea dina pamentésca, ca sé t e impartasiésca
— Ieri ai luatu un'a Domne, a cărei t a t a e procon- de gratiele ei. W a m adusu-o la tine ?
sulu. — A i adusu-o, da ce m i - a folosîtu ? fantóm'a acesta
— Asta-di me despartu de dens'a. D a r ' tat'a astei'a amagitóre, dupa ce prin v e d e r e a gratieloru sale mi-a t r a p -
cine e ? t a t u p a n a la nebunia poftele, mi-a insielatu secretele, si
— E panzariu de curte. de odata m'a risu, m'a impinsu dela sîne, m ' a parasîtu, si
— ' L u voiu denumi de proconsulu. de atunci de o suta de ori o dorescu m a i t a r e .

| .Cy^ . . • • •
 — Nu-o puteai retienè cu sîl'a. frunte a r a t a d e m n i t a t e , p e budie p l a c e r é , in gropitiele
— î n t r e b a de sclavii mei, ce a facutu cu ei ? c a n d u fetiei se p u t e a o b s e r v a o a m ă g i r e s e c r e t a , si in întu­
le-am d e m a n d a t u sé retiena pre farmecatórea ast'a blaste- necimea ochiloru sei c u g e t a r e a adenca neesplicâbila, in
m a t a , a apucatu o cupa, in care era vinu, pronunţia câte-va care pitula tote misteriele pátimeloru, in tota t r a s u r ' a se
cuvinte vraciuitóre si cu aceea de odată isbi flacăra si observa o deochiare" iritabila, si o tristétia p r o t e s t a t ó r e ,
fumu d'intr'ens'a. Cu acést'a se intórsa cu o fatia inspai- Sofroni'a l a p r i m ' a privire t r a s a r i s a d'innaintea a c e s ­
mentatóre c â t r a sclavi, tiepandu cu u n u tonu durduito- tei figure, d a r a répede d u p a aceea dimbindu 'si intînsa
riu : cine n u se va pune cu fati'a la pamentu, si v a cu­ man'a d i c a n d :
teza sé se misce, de odată 'lu schimbu in porcu. Acesti'a — Scump'a m e a sora Gliceria !
toti s'au pusu cu fetiele la p a m e n t u , si femeea fermecatóre — Nu-ti i n t î n d e m a n ' a , disa femeea cu u n u tonu
pasindu peste capetele loru p a n a la usia, unde asià a lu- tristu. Nu-me itnbratisiâ. I n minutulu ce m'ai diaritu te-ai
atu v e d e r e a janitorelui, incâtu trei dile n ' a v e d i u t u alta infioratu de mine. T u t e spaimentezi de acesta figura —
decâtu intunerecu. D a r ' oh Aevius, de ce m e sîlesci sé si ai dreptu. P a t r u ani suntu, de c a n d u n u ne-am vediutu,
vorbescu atâte ? in t e m p u de p a t r u ani ai potutu audi a t â t e a blastemuri
— Carine fericitu ! Nu-e d e m n a acesta femee de tîne preste mine. si depe asia budie onorifice, in câtu n u fâra
A m descoperitu eu p e n t r u t î n e u n u t e s a u r u mai pretiosu causa trasarisi la p r i m ' a m e a vedere.
p e l a n g a c a r e Gliceri'a e u n u cometu l a n g a sóre, vinu — E u nici odată am incetatu a t e iubi:
langa nectaru, garófa langa a m b r o s i a . — C r e d u bucurósa, d a r ' sé nu vorbimu despre astea.
— Cine a r fi aceea ? P r e tîne t e invétia credînti'a-ti nóua a iubi si p r e inimicu,
— V è r g u r ' a acést'a e o crestina, prinsa prin ordì pre mine m'a invetiatu sortea a abdice de toti p r e carii
n u l u t e u cu alti consoti, si a r u n c a n d u - o in g r ó p a cu leii, i-am iubitu. I n s a asia e bine, acum nu e tempu de plân­
acesti'a in locu de a o despica in bucati, se i m b l a n d i r a la g e r e . A m auditu in secretu, cumca mane petrecerea cir­
v e d e r e a ei, si cu o reverintia se p l e c a r ă la piciórele ei, cului se v a fini ou morţi torturóse de m a r t i r i creştini.
lingandu-i manile. E u s è n g u r u a m vediutu. Paditoriulu — F i e , ce v a voi Dumnedieu. Disa Sofroni'a cu
spoliariului a scosu-o afara, si a predatu-o in manile ce- manele pe peptu.
loru mai selbâteci legionari ilirici se o tracteze d u p a plă­
cu. D a r a se vedi minune ? peste o ó r a toti acei selbâteci — P e n t r u Dumnedieu, aceea n u se v a intemplâ. D e
s t ă t e a u in genunchi innaintea e i , ascultandu-i fermeca- dóua ori am voitu se te scapu, de a m e n d ó u a orile m ' a m
tórele c u v i n t e , si udandu-i manile cu làcrimele loru, si intardiatu ; a c u m veniiu m a i de timpuriu. Schimba-ti ves­
c a n d u voira tribunii sé dee fét'a la a l ţ i i , n u o lasara, p a n a mintele cu ale mele, ia-ti valulu meu, statur'a 'ti s e m a n a
n u c a d i u r a toti morti. cu a m e a , nime nu v a poté observa schimbulu. A f a r a te
C a r i n u inghitia totu noduri de a m o r u si a l u n g a n d u aştepta servitorii mei cu cai p r e g ă t i ţ i , peste o ora vei
dela sîne m u e r e a cea n u m a i de c u r a n d u , facù semnu lui poté fi in bratiele părintelui si a amantelui teu.
Aevius. Gliceri'a 'si inchisa ochii de totu, r u m p e n d u cu g e ­
— Ada-mi innainte acea féta. nele sale o lacrima, ca c a n d u a r fi disa „părintele m e u ,
P o e t u l u fugi cu sigilulu imperatorelui c â t r a aresturi, amantele m e u . "
s p r e împlinirea m a n d a t u l u i . — Si t u ? intrebâ Sofroni'a.
— E u voiu r e m a n e aici in loculu teu.
V. — Si jocurile circului de m a n e ?
Sofroni'a era inchisa s è n g u r a intr'unu arestu. Radie- — Voru fi cu mine t e r m i n a t e .
le sórelui numai prin o ferestutia mica s t r ă b ă t e a u la — Nici o d a t ă ! disa Sofroni'a cu rivalitate maiestósa.
dens'a, si c a n d u lumina peste capulu femeei ingenunehinde, — P e n t r u ce n u asia ? P r e tîne t e iubescu acei'a,
se vedea strălucita de o gloria maiestósa. cari m e u r e s c u p r e mine, si dela cari p e n t r u u n u surisu
Era i m b r a c a t a in vesminte albe, c u r a t e , ca lumina- c o m p a t î m i t o r i u , asi primi asupra-mi t o r t ú r e l e aniloru.
tulu seu sùfletu. F a t i ' a sa r e p r e s e n t à o Unisce cerésca, p e D a c a d'intre noi dóua u n ' a t r é b u e sé pera, de ce ai p e r i
care n u m a i d e t e r m i n a t i u n e a era espresa. tu, p e n t r u care ei a r d e s p e r a ; si p e n t r u ce nu eu, a cărei
Usi'a arestului se deschisa, printr'ens'a i n t r a o figu­ m o r t e o-ar binecuventâ"? T u tieni altor'a o vie'tia fericita,
r a de o femee trùfasia, d a n d u temnîtieriului o p u n g a g r e a eu a r u n c u dela mine u n ' a amarita.
de gàlbeni, care lasâ usi'a deschisa d u p a s î n e . Sofroni'a cu ambe manile a p u c a p r e ale sorei sale si
F e m e e a ce i n t r a era învelita i n t r u u n u himationu cu ochii-si senini privi in ochii lacrimandi si plini de tris­
de m a t a s a g r e a , care preste umeri era incopciatu cu tétia a Gliceriei.
fibule cuprinse in d i a m a n t e , bogatele sale bucle e r a u cu­ — T u ai fostu acea f e m e e , care in n ó p t e a c a n d u
prinse la mediu-Iocu de o a n a d e m a stralucitóre si depe me p r i n s e r ă mi-ai imbiatu calulu teu p e n t r u scăpare.
acést'a a t a r n à in josu u n u valu luciu ca a u r u l u , si pe l a n g a — D e ce 'mi aduci acést'a innainte'?
t ò t a finéti'a lui t r a s u r e l e obrazului e r a u ne visìbile. Crè- — Aduci-ti aminte, ce ti-am respunsu eu ?
tiele r e g u l a r e ale paliului seu dovedìà gustulu nobilu, si — Acea ai disu, câ unui crestinu n u se cuvine a fugi
mărgelele grele ce a t â r n a u la coltiurile lui d o c u m e n t a u de periculu.
de u n u l u d'in cele mai de frunte r a n g u r i . — D e atunci am vediutu mórtea in multe forme,
Sofroni'a la siueratur'a matasei 'si r a d i c a ochii in si de nou 'ti dicu : D a c a aceea e voi'a lui D u m n e d i e u c a
susu, si vediendu o femee innaintea sa, i n t r e b â surprinsa : prin torturós'a mea mórte sé se p r e a m a r é s c a numele lui,
— Ce poftesci dela mine m a t r ò n a de r o m a n u ? F e - implinésca-se, eu iau cu bucuria cunun'a de m a r t î r u , c a r e
meea 'si r e d î c â valulu anademei, si lasâ se se v e d a o incingiâ capulu Mantuitoriului, si voiu binecuventâ ma­
s f i g u r a , cu care se obicinuiau a depinge p r e n i m f e , pe n'a, care-mi va deschide calea c â t r a ceriur^ O h l a acei'a

c^ji
 n u li este mórtea chinu, e a r o r ' a bucuri'a li-se incepe d u p a de totu despretiulu dela fet'a unui patriciu r o m a n u . Oh,
morte. se n u scie nici o d a t a densulu acest'a, ca de v a sci cu ce
— D a r ' acei'a, p r e carii i lasi aici ? pretiu traiesce, se v a sinucide.
— E i me v o r u vede d'in colo de mormentu, — T u ai sciutu si aceea, cumca ascunsulu conreli-
— Unde-i v a a l u n g a desperarea. Oh asculta-me gionariloru mei e t r a d a t u , si de aceea ai g r a b i t u acolo
Sofronia. P e n t r u t î n e acum se r o g a dóua fiintie, cari pre i n n a i n t e ?
mine me blàstema. D e vei primi ace'sta m o r t e cumplita, — Mai nainte cu doua dile am d a t u de scire lui
nici p e ceea-l-alta lume n u te v e i i n t a l n i cu densii, càci in- Manliu, insa densului i-a fostu u r i t u se intre in cas'a mea.
fiorârile vieţii i v a p e r s e c u t a p a n a la Hades (iadu) ; oh A c u m n'ai altu modu de scăpare, si sortea asia v a fi m a i
lasa se moriu eu lasa-me se fiu u i t a t a , neplansa de nime, bine indestulata. Cine merita si 'si doresce mortea, more, ca­
n e b i n e c u v e n t a t a , n e r e d o r i t a , ajungă intru-o di dóua rii se v o r u b u c u r a de vietia, si o merita, v o r u fi fericiţi. Asia
fericiri pre c a r u n t u l n teu p ă r i n t e , un'a, viéti'a ta, a l f a va fi aceea bine. Reint6rce-te la părintele teu si la a m a n ­
m ó r t e a mea. ta, dulce Sofronia, si duceti-ve d u p a a c e s t ' a d e p a r t e , d e ­
— Oh G l i c e r i a , nu e mórtea p e n t r u asià inima p a r t e de aici.
trista.
— Credi, câ n u m e voiu uità cu odihna in ochii e i ? VI.
— Nu fericita. Mórtea e lume nóua acelui'a, care Sofroni'a innadusita de plânsu se a r u n c a in bratiele
crede, i n t u n e r e c u e t e r n u acelui'a, c a r e n u crede. sororei sale, ca o năluca i-se p ă r e a a-i reveni p o r t r e t u l u
— F i e mie acestu intunerecu. P r e mine numai stralucitoriu de visu a vietiei fericite, p ă r e a câ v e d e pre
p o v a r a a vieţii me apasă, nu dorescu a m a i trai d'in nou, iubitulu seu p ă r i n t e , care p r e dens'a de atâte ori a numi-
voiescu se me sfersiescu u i t a t a , voiescu se odîhnescu in tu-o lumin'a ochiloru, si pre a m a n t e l e ei, a c â r u i a m o r u
m o r m e n t u n e c e r c e t a t a , lasandu nemic'a ast'a de splen­ c u r a t u i promitea atâti'a ani de fericirea v e n i t ó r e . P o t e -
dóre, in c a r e n u m a i patimile suntu adeverulu. T u traiesce rea inimei ei s'a franta subt acestu chipu t o r t u r a t o r i u , si
si te b u c u r a multu. farà potere cadiù in bratiele surorei sale, care o tieneà cu
— Oh Gliceria ! de ce t r e b u i se se schimbe fati'a fatia curagiósa si desperata i m b r a t i s i a t a ca o dieitia mito­
t a in a t â t ' a întunecime ? logica p r e u n u a n g e r u consangénu, tienendu de lumea
— A s i a d a r a ? candu-va n u era deosebire intre noi altui D u m n e d i e u .
Sùfletu-mi a fostu asià lucitoriu, fati'a-mi asià serina ca — Grabesce de aici, disa femeea, dandu-i p e umeri
a t a ; oh asià asemenarè aav*»n.mn v e a m u noi
n n i ! B a si objeptulu himatîonulu ei. P o t i merge cu coragiu, u n d e te v a conduce
amorului n i - a fostu unulu*, si n ' a m tainuitu, ne-am invoitu, servitorele meu. Nimenea n u va observa schimbulu.
c â de densulu v a alege, ceea-l-alta se abdica fericita. N u . N u potu primi dela t î n e acestu sacrificiu ;
— D e te-ar fi alesu pre t î n e , acum amendóua am s t r i g a Sofroni'a luptandu-se cu ins'a-si iniîn'a sa. D u m n e ­
potè fi fericite. dieu opresce acest'a.
— Cu mine e Fatumulu s c u m p a sora ! Dumnedieii Dumnedieulu teu e D u m n e d i e u l u i u b i r e i ; disa
n'au voitu asià. Colo susu prin mani secrete salbaticescu Gliceri'a cu fatia innuorata, decum-va p e n t r u acesta iubire
sortea omului, si 'lu sumutia preste tòta viéti'a, cine d a r ' e n u voiesci sé te s c a p i ; eu 'ti j u r u c u m c a diu'a acést'a v a
acel'a, care p ò r t a socotéla de spiritele n ò s t r e ? Barbatulu, fi epoc'a infiorâriloru p e n t r u lume. D e t u t e vei sacrifica
d u p a c a r e m'am maritatu, a fostu u n u miseru d e liber- D u m n e d i e u l u i teu, voiu sacrifica R o m ' a la ai mei, si voiu
t î n u , c a r e veni atunci, candu de Manliu fui delaturata, si afurisi-o astu-feliu in câtu n u m a i sdremtiele vor aflà secu-
a r a t a n d u o s e n s ó r e secreta, ce d o c u m e n t a a s u p r a părin­ lii d'in p u r p u r ' a regésca.
telui nostru, cumca densulu a fostu p a r t a s i u la conjuratiu- F é t ' a gàlfeda t r e m u r a in bratiele sororei sale.
n e a t i e s u t a in contra lui C a r i n u , m ' a sîlitu, se me mari- Acest'a 'i asiediâ cu o d i h n a a n a d e m ' a in p e r u l u ei,
t u dupa densulu. si valulu pe fatia.
— Si tatalu meu de aceea te-a afurisitu. — Asia a cum esti scapata. D e te vor i n t r e b à , cine
— Nici odata sè-si r e t r a g ă blastemulu. Acel'a s'a te-a s c a p a t u ? spune câ n u l'ai cunoscutu. N u voescu s%
implinitu. Acelu servitoriu ticalosu 'si p e r d ù capulu, dora inim'a p e n t r u mine p r e cine-va. Retaci-mi numele.
p e n t r u câ m'a vediutu imperatorele. D'in acestu minutu Sofroni'a s t r e n g e à in b r a t i e p r e soru-sa cuprinsa
tòta viéti'a mi-a fostu o lupta, a carei a r m e fu lingu­ de plânsu amarii, si nu poteà se se d e s p a r t ă de dens'a. Gli­
şire si amăgire. T r e b u i a in totu m o m e n t u l u se a p e r u p r e ceri'a o g r ă b i .
t a t a l u meu. Càti ómeni resufla aici, toti suntu inemicii — D u - t e grabesce, n u me s ă r u t a , n u e bine sé me
sei! ' L u uresce a u g u s t u , câ n u i-se lingusiesce, urescu-lu saruti. Fatumulu (nenorocire) e l e g a t u de budiele mele,
curtenii, câ e de omenia, uresce-lu poporulu, câ e bogatu, si Sofroni'a totu-si, a sarutatu-o, si in m o m e n t u l u acel'a
uresce-lu totu pecatosulu , p e n t r u câ aiei v i r t u t e a se pri- a i n t r a t u Aevius a c o m p a n i a t u de o t r u p a d e g a r d i ş t i pre­
vesce de conjuratiune in contra pecatului. P r e tota Rom'a toriani.
t r e b u i se o supunu, dela A u g u s t u p a n a la plebeu, ca se-i — S u n t e m t r a d a t e ! tipa Gliceri'a, scutîndu cu insu-
padiescu perulu incaruntîtu Acolo am fostu in orgiele si corpulu seu pre soru-sa, si c u o furia selbàteca stri­
mi Carinu, am lăsatu se-mi aplaudeze in Amfiteatru la jgandu a supra lui Aevius. Cine te-a t r a m i s u aici, sycofantu
tota â d u n a t u r ' a , si decâte ori am r u p t u in bucâti sentînti'a miserâbilu
m i s e r â b i l u ?? Te-ai r a t a c i t u ;: acesta temnitia
t e m n i t i a ,, n u e ba-
de m6rte alui M e s e m b r i u . lingusindu-o d'in manile spio- canalu.
n i l o r u , demagogiloru, senatoriloru, lictoriloru si d'in in- — Acest'a e o colivia de a u r u , in care in locu de o
su-si m a n ' a lui Carinu. columbitia am aflatu doua.
— Si t a t ' a de aceea te-a afurisîtu. — P u n e - t i glumele aceste in versurile tale, insa n u
— A a v u t u dreptu. Acest'a a fostu o fapta d e m n a le impartasi mie, pasa m a i incolo.
 — D a c a voesci sè vini cu mine, bucurosu, insa p r e
m i n e a u g u s t u m ' a t r a m i s u aici.
Gliceri'a sioptì iute in urechile soru-sei :
— Sè n u t e t r ă d a i , c â 'mi esti sora, c â atunci si t a -
talu t e u e p e r d u t u .
Si cu acést'a se intórsa c â t r a pretoriani.
— Orbiloru cutediatori ! Me cunósceti p r e mine ? E u
sum g r o z a v ' a Grliceria, c a r e voiu a d u c e plóia de focu peste
voi, candu veti fi in lupta, care voiu esundà apele i n n a i n t e a
vòstra, si voiu slobozi in mediu-loculu verii i a r n ' a p e r e n -
durile a r m a t e i vòstre, de veti muri de dens'a, ca muscele
de t ó m n a ! N u vi adùceti aminte d e Trivius, p r e care in
furia-mi l'am prefacutu in cerbu, si n u m a i a t u n c i i-am r e -
d a t u form'a d e omu, c a n d u l'au spintecatu canii ; vediu-
t u - a t i i n n a i n t e a portii mele p r e acele caryatide in forma
de p é t r a , acele e r a u nesce sclave conjurate a s u p r a - m i p r e
cari prin ùnic'a suflare le-am petrificatu ? Voiţi, c a se v e
lipescu de aceşti pareti, ca p r e nesce s t a t u e de p é t r a ? séu
sè v e prefăcu in animale selbàtece, cari v e veti r u m p e
m a n e u n ' a p r e a l f a in cìrcus ? Care d'intre voi v a c u t e d i à
a-si r e d ì c à m a n ' a ? Cine v a i n d r e s n i sè stee in calea m e a ?
T o t i p r e t o r i a n a se d e t e r a in l à t u r i cuprinşi de o
frica farmecatóre, n u m a i Aevius pasì innainte-i.
— D r a g a l a s i a femee ; a r fi lucru d e prisosu se fàr-
meci p r e acesti ómeni in animale, d a r ' de ai preface in
p é t r a acésta inima, sè n u te iubésca. A c u m insa iérta, sè
dùcemu p r e crestin'a acést'a i n n a i n t e a a u g u s t u l u i c a r e alta
data t e v e d e b u c u r o s u si p r e t i n e , insa a c u m p r e e a .
Gliceri'a sioptì d e s p e r a t a sorórei galfedite :
— Acum mai m a r e g r o z ă v i a te aştepta d e c â t u mór-
tea. D a r ' fii t a r e . S u b balteulu acel'a, cu care t e - a m in-
cinsu, este u n u stiletu (pumnalu) ascutitu, p i t u l a t u . . .
esti romana, n u t r è b u e sè-ti s p u n u mai multu.
Cu. acést'a s t r i n g a n d u man'a Sofroniei, iesì p r i n r e n -
durile pretoriani loru neinvrednicindu p r e Aevius nici cu
o privire.
(Va urmà.)

M u s' a Romana,
a l m a n a c u belestristicu, r e d î g e a t u d e D . J . Joviti'a ai armoniei interne a poesîeloru merita loculu p r i m u ; insa
esitu d e sub tîpariu, si p a n a a c u m a se si afla in manele | daca l u â m u in c o n s i d e r a r e tempulu dela 1853. p a n a
onor. publicu cetîtoriu. asta-di, de c a n d u a d e c ă literatur'a n o s t r a facil o p r o p a -
A v e m u t o t u - d é u n ' a óresi-care bucuria, candu a p a r e sire m a r e — t r è b u e sé m a r t u r i s h m i , câ „Diorile B i h o r u l u i "
c â t a o c a r t e romanésca, càci prin ast'a de s î g u r u n u a t â t u in p r o p o r t i u n e a j u n g u mai multu decâtu Mus'a.
a u t o r i u l u , câtu publiculu cetîtoriu si respective litera- N ' a v e m de scopu sé t r à g e m u p a r a l e l a intre colec-
t u r ' a n ò s t r a natiunala se inavutiesce. Bucuri'a nòstra lajtiunile de mai susu, — cu tòte câ n ' a r strica d a c a j u r n a -
a p a r e r e a Musei R o m a n e este dupla, càci a) aceea e o c a r t e ilistic'a r o m a n a p e lenga politîc'a cea innalta, s'ar ocupă
p e s t e t o t u b u n a , si merita a o c u p à l o c u p e més'a dóm- i câta odată si cu de aceste, — ne m a r g i n i m u numai la Mu-
neloru r o m a n e , b) p o t e r e a spirituala a literatiloru n o s t r i | s ' a R o m a n a , si a d e c ă : la operatele acelei'a d'in p u n t u de
(cea mai m a r e p a r t e ) este c o n c e n t r a t a aci, — incâtu po-j v e d e r e criticii.
temu dice, c â nesuintiele Dlui J o v i t i ' a , de n ' a r fi facutuj Mai n a i n t e de tòte insa afllmu de lipsa a observa,
nimica a l f a , decâtu n u m a i o c o l e c t i u n e d e l u c r ă r i beletris-jcâ critîc'a fiindu inca la noi in starea sa — am potè dice
tice dela literaţii j u n i ai nostri — sunt fromóse si de res- i — primitiva, p r e c u m si l i t e r a t u r ' a nostra abià innaintata,
pectatu. ;nici nu potè privi strictu elaboratele d u p a cum s'ar cu-
Noi d'in p a r t e a nòstra dela 1852. incóce cunóscemu veni, càci p a r t e suntemu n u m a i diletanţi in l i t e r a t u r a ,
trei séu m a i bine p a t r u colectiuni d e l u c r ă r i beletristice, p a r t e publiculu nostru e a t â t u de sentitoriu, c â t u critîc'a
ce v e d i u r a l u m i n a intre romanii d'in Austri'a ; adeca : a ) nici nu o privesce de alt'a, decâtu de u n u atacu, prin care
„ D i o r i l e Bihorului" si b ) „Versuintii r o m a n i " (1853.) respectivii se sentiescu vatemati de multeori si in
e d a t e de c â t r a societatea de l e c t u r a a j u n i m e i r o m a n e onore ; nesciindu c â tocmai critîc'a b u n a potè a r e t à a d e -
s t u d i ó s e in O r a d e a M a r e ; c) „ M u g u r i i " d e c â t r a s t u d î n - ; v e r u l u precum si n e a d e v e r u l u iu tòta goleciunea sa, prin
tii d'in A r a d u (1859.) d) „Mus'a R o m a n a " d'in anulu acest'a j u r m a r e potè a r e t à calea a d e v e r a t a , pe c a r e a a r t r e b u i sè
ce o a v e m u la m a n a (cele-l-alte, p r e c u m Poesiile lui Mure-!piece scrietoriulu.
s i a n u , incercârile poetìce ale Dlui Boiu si plevele edate d e : Crutiâmu deci nu numai persónele, cu cari critîc'a
d o c t o r a n t u l u P e t r i c u , apoi B u c h e t u de semtieminte n a - j n i c i c a n d u nu are d e a face, ci in câtu se potè si operatele
tiunali, n u sunt colectiuni.) (Musei.
Asemenandu-le aceste un'a cu alt'a, aflâmu câ d'intre j P o e s ì a priuia „ P o e t u l u si Mus'a r o m a n a " a esitu
tòte ,,Mus'a r o m a n a " a t â t u in privinti'a limbei, c â t u si a i d ' i n p é n ' a meritatului I>. A*. D l a r i e n e s c u ; dicu m e r i t a t u:
1
3* «5
's 34

insa n u p e n t r u poesîele sale originale ce se ocupa cu poesî'a C a n d u F l o r e n e m a n g a e t a iese afara la c a m p u , lenga

mai sublima, càci acele s u n t n u m a i i n c e r c â r i debile, ei u n u riurelu culege flori, le a r u n c a in apa, c u g e t a n d u e â
p e n t r u poesîele poporale, d a r ' m a i alesu p e n t r u dîliginti'a acele vor a n o t â p e a p a p a n a l a a m a n t u l u e i ; e unulu
neobosita cu carea a scapatu de p e r i r e a e t e r n a mai m u l t e d'intre cele mai fromose pasage.
B a l a d e si Colinde poporale. Si acést'a e destulu, ca cine-va N u m a i unic'a insemnare mai avemu a s u p r a acestei
se fie a n u m e r a t u intre literaţii meritati. p o e s î e ; a d e c ă : c â t r a incheiare n u e lucrata cu d e s t u l a
I n poesî'a acést'a, ide'a fundamentala in a d e v e r u e dîligintia, se vede c â autoriulu s'a g r a b i t u c u ea, de aceea
frumósa, insa n u nóua, càci acést'a se afla p r e l u c r a t a si nici n u se pote a s e m e n â cu cele-l-alte p â r t i a ei. — I n
in literatur'a altoru naţiuni cu multu mai precisu si mai privinti'a formei observâmu, câ D . Marienescu face multe
bine. U n e l e p a s a g e suna frumosu, ér' in altele nici chiaru licentii poetice, cari nici n u se potu privi de atari d. e.
g r a m a t i c a n u e r e s p e c t a t a , u n d e „licenţia poetica non t î n' in locu de t î n e nu se pote p u n e i n n a i n t e a unui
d a t u r " ; d. e. c u v e n t u ce se'ncepe cu litera c o n s u n a n t a ; p r e c u m nici
„Si toti munţii si toti codrii 'mi s t a gat'a de pornire." p a n ' in locu d e p a n a. Aceste insa usioru se potu dela-
t u r â p e lenga o g r i g e mai marisiora.
D o r a a r fi mai bine s t a u , câci m u n ţ i i si c o d-
r i i sunt in m u l t a r i u . N u scimu : cum codrii si munţii „ P o l i x e n a " Dl ui Aromi Densusiaisu s e dice
potu sta g a t ' a d e p o r n i r e ? L a acest'a se recere o fantasia a fi b a l a d a , ce nu e dreptu. Istori'a Polixenei d'in t e m p u l u
de totu viua. — E r ' ceea ce dice autoriulu despre lir'a s a : resboiului t r o i a n u e destulu de i n t e r e s a n t a p e n t r u de a fi
,,Si-alu ei cantecu cu magia peste lume se resfira." p r e l u c r a t a si in forma de balada. I n s a recerintiele unei
balade, celu putienu noi, n u le aflâmu in ea.
e p r e a multu, ce n ' a cutediatu a o d i c e : nici u n u Virgi- Balad'a e poesîa epica, seu mai b i n e : u n u soiu de
l i u ; p r e c u m si sirulu alu 3 2 . epos, in c a r e a se p o v e s t e s c e a t a r e i n t e m p l a r e isto­
„Si-mi insufla spiritu si mie, si idei sublime d'in fire (?) rica, insa descrierea totu-deun'a t r e b u e se fie sentimen­
Ca cunun'a cea de lauru s'o meritu spre nemorire."
t a l a depinsa c u colori câtu mai vii si plăcute. Se ocupa cu
I n sirulu 3 5 . nu se pote face c o n t r a g e r e a : fapta, d a r ' mai alesu cu pers6n'a carea implinesce fapt'a,
,,0-acordeza si 'si asiedia smd," ci mai bine : de aceea person'a baladei j o c a rolulu primu p a n a la finea
„O acorda si 'si asiedia smd." povestei.
s t r o f a a 12-ea d'in regiunile fantasiei trece la a m a n t a Balad'a ca se fie petrundiatore a uneori t r e c e cu
fâra sucesu, si intr'unu t o n u nenimeritu, dicandu : iutime dela o scenare la a l f a , c a si c a n d u ar fi continu­
,,Canta-mi d' i n (?) a ta naţiune angerulu teu celu frumosu , a r e a celei de mai n a i n t e ; insa i n t r e r u p e n d u - s e scenarea
Câ-e o feta mandra, buna, peptu-i senceru, amorosu. prima, c o n t i n u a r e a o face cetîtoriulu in idea p a n a la sce­
S i - u n u p r u n c utiju la ea pe bratie, mama dulce si muiere." etc. n a r e a a d6u'a. Si ast'a se 'ntempla mai alesu la momintele
I n s a i n c h e i a r e a pote sta si am pote dice bine, vorbindu tragice, (in balade person'a adese-ori a r e de â se l u p t a si
d e s p r e Mus'a i n d e p a r t a t a : cu pedece mari.)
„Si o vedu cum pere 'ndata ! ah d'in ochi mi s'a perdutu ; A c e s t ' a e teori'a baladei p e s c u r t u d u p a scol'a c e a
Lumea mare-asiâ fiintia nici odată n'a vediutu. mai noua a lui Victorien H u g o . — Altu-cum a u fostu ba­
Eu me uitu in giuru de mine si sum senguru, n'am plăcere, — ladele c â t r a finea secolului t r e c u t u , candu i n t r e aceste si
Me desceptu. Si vedu câ-su visuri, — si semtiu greu a mea
dorere." intre romantie se făcea o deosebire d e t o t u m i c a ; si
era-si altu-cum in evulu de mediu-locu, ce la francezi si
I n m e t r u ici si colea se afla c â t e v a scăderi neinsemnate, italieni nu erâ alt'a decâtu c a n t u r i amorose, cari apoi se
insa d i s p ă r u de sine i n n a i n t e a cetîtoriului o c u p a t u de intrebuintiau de tecstulu musîcei de jocu (d'in b a 11 a r e,
ide'a cea fromosa fundamentala a poesîei. — a jocâ, s'a formatu : b a 1 a d' a.)
Mai a r e D . Marienescu in „Mus'a R o m a n a " o poesîa Asta-di, p r e c u m disei, balad'a i n s e m n a altu-ceva, si
p o p o r a l a cam lunga, insa cu multu mai p l ă c u t a mai usi- se recere se fie scurta, si scenarea p e t r u n d i a t o r e , p r e c u m
1

ora si mai n a t u r a l a decâtu „ P o e t u l u si M u s ' a " si acest'a de aceste aflâmu la Bolintînianu, unele la Grozescu si
se afla pe pagin'a 67. „ F l o r i l e a m o r u l u i . " I n acest'a se Vulcanu. „ P o l i x e n a " se abate dela aceste in t6ta pri­
s p u n e cum a i u b i t u F i o r e p r e Georgitia, acest'a era-si p r e vinti'a.
F l o r e . Georgitia a fostu sîlitu a m e r g e in bătălia in c o n t r a Cu m u l t u m a i bine sunt nimerite „ P l â n g e r i l e " Dlui
tureiloru si a m a n t ' a lui r e m a s a acasă fâra m a n g a e r e i n s a Densusianu ( p a g . 145.) Aceste iesu d'in adencuiu inimei,
cu a m o r u l u in p e p t u , spera câ densulu se v a reintoree si cetîndu- ie, pari câ sentiesci tote dorerile, suferintieîe
sanetosu si o v a l u a de soţia. Asia s'a si intemplatu. poetului, a t â t u te p e t r u n d u . Ideile sublime, si m i n u n a t e
Ideile minunate, limb'a nefortiata cu cuvinte c u r a t u j g c u r U l ' d p ] t ' ca a p ' a cristalina a riului d'in munţi,
m a U a a a

poporale, si c u r g e r e a ideiioru ne suprinde de totu, i n c â t u ! _ Ohiaru si inceputulu e a t â t u de fromosu, câtu nu n e

potemu mărturisi, c â ast'a e poesî'a cea mai b u n a cea mai potemu retiene a nu-îu r e p r o d u c e :
nimerita d'intre tòte câte le-am cetîtu p a n a a c u m a dela „Ah! lasa-me copil», se* 'nnecu a mea dorere
autoriulu ; d o c u m e n t u viu, câ sfer'a Dlui Marienescu e In lungi tarenti de lâeremi niacaru pe unu minutu,
poesî'a poporala si nu cea sublima, maestrita : — d e alta Câci inim'ami gelesce, dar' fâra mângâiere,
De candu tu candîdu angeru sborandu ai disparata."
p a r t e e v e d e r a t u , câ poesî'a acést'a e l u c r a t a cu m u l t a
g r i g e si se potè privi de efluinti'a studiului asupra poesîei D a r ' inca asemenârile cele frumose, ce le aflâmu
poporale. dela inceputu p a n a la c â p e t u ! I n adeveru, daca D . D e n -
j F o r t e frumosu descrie amorulu loru c e r c e t a r e a cea susianu n u scria nimicu alt'a d e c â t u n u m a i aceste „ P l â n -
j d'in u r m a si d e s p ă r ţ i r e a lui Georgitia de Flore, innainte geri," t r e b u i a se m a t u r i s î m u inca si a t u n c e a câ densulu
I d e a m e r g e in batalìa. T o t u asià de frumosu m a n g a e m u e poetu si inca poetu, de cari la noi in Austri'a putieni se
«^m'a pre fét'a sa superata, afla. N u n e lingusimu. câci n ' a v e m u nici u n u interesu, ci £
fc
c rrQ-fg
 s p u n e m u numai adeverulu dupa p ă r e r e a n ò s t r a indîvidu î>. J o s i v u V u l c a u u , Redactoriulu „ U m o r i s t u l u i "
ala ; càci cu câtu cetîramu mai desu acést'a poesìa cu are o b a l a d a frumosica „Prisonieriulu R o m a n u ' si o p o -
a t â t u m a i multe fromseti a f l à r a m u i n ea. I n p r i v i n t i ' a l i n W e s i a „ A m a n t e i m e l e . " B a l a d ' a e scrisa p e s c u r t u , si d e s -
bei aflâmu, câ aceea e sublima, totu-si putienu latinizata, ./tulu de precisa dupa fórm'a cea mai nóua. I n a dóu'a n u
petrundiat(5re t o t u - s i nu trece la estremitâti seu a b s u r - /aflâmu acelu focu, si aceea dìligintia in p r e l u c r a r e , ce le
dităţi. Reproducemu inea si i n c h e i a r e a : v e d e a m u adeseori mai n a i n t e in poesiele Dlui Vulcanu.
„Cum florile lipsite d'a sorelui lucire, — D e n s u l u n'a facutu ca altii m a i multi, sé serie poesìe
De blândele lui radie se uscu si nu mai sunt: indata ce i vine a t a r e idea bunisióra, si apoi se p r e t i n d ă
O ! astu-feliu, dulce steua, lipsitu d'a ta zimbire numele de poetu, literatu (scrietoriu d u p a D . Joviti'a) etc.
Me uscu in florea vietiei si sboru câtra mormentu."
ci innainte de a pasì la publicitate, a studîatu p r e poetii
Mai vina dar' odată, o ! steua peregrina, mai renumiţi a U n g a r i e i , d'intre nemti inai alesu p r e
Pan' roşele vietiei-mi deplinii n'a vesceditu, Heine si p r e B e r a n g e r d'intre francezi. D e aceea potemu
Si versa-a tale radie, ceresc'a ta lumina
Pe fruntea mea palita, pe sufletu-mi umbritu ! dice, câ D . Vulcanu prin dîliginti'a si studîuîu seu a intre-
cutu pre multi poeti, cari dora au mai multa a. n. „ v e n a
D . G e o r g i u T e u t u poetu renumitu d'in Romani'a poetica" deeâtu densulu. Si totu-si acestu j u n e de m a r e
e unulu d'intre talintele cele mai frumose. Poetu nascutu, sperantia si-a lasatu terenulu propriu, t r e c a n d u la altulu,
a cărui lira te incanta, te rapesce. Cetiţi numai „ O r b u l u " la alu glumeloru, la umoru, ce nu se potè intrunì de feliu
-
(pag. 33.) „ I n g r a t u l u / ce la noi se dice „nemultiamitori- nici cu talentulu nici c u n a t u r ' a s a seriósa. I n s a cine p ò r t a
u l u " ( p a g . 112.) si ve veti convinge câ densulu e u n u vin'a? óre nu publiculu, care partinesce cu niultu m a i
p r e o t u santitu a Museloru. Momintele tragice sunt de­ caldurosu caricatúrele, deeâtu literatur'a seriósa?
pinse cu colori a t â t u de vii, câtu le sentiesci si apoi te in-
fiori de starea unui orbu. (Credu câ u n ' a d'intre aceste U. J u l i a n u G r o z e s c u prin balad'a sa „ F l o r i c ' a " si
doua poesîe fromose se v a pote reproduce mai t a r d i u si poesî'a „ M a r e esci t u D ó m n e " documentéza de nou, câ
in Aurora, daca vom fi mai usiorati de manuscriptele cele are multa aplecare spre poesìa, si mai câ 1' am potè p u n e
multe, ce le avemu acuma.) I n s a poesî'a cam glumetia la loculu primu intre poetii t e n e r i ai nostri, ba chiaru si
(pag. 192.) „ R e m a n i sanetosu," nici n u se pote a m e s u r â d'intre cei mai vechi p r e D . Marienescu, si Z . Boiu i'a
cu cele doua de mai n a i n t e ; b a chiaru si metrulu in unele intrecutu de m u l t u ! „ F l o r i c ' a " ( p a g . 84. ) e o balada, de
locuri este gresitu. d. e. cari putiene aflâmu la poetii nostri d'in Austri'a, insa c u
a t â t u m a i multe in Romani'a, p r e cari densulu i-a stu-
,,Câ cu ea de d u s i m a n i eu m'asi aperâ. d i a t u - a m potè dice-mai multu, deeâtu ori-care poetu tè-
Sîlab'a d u s i- ar t r e b u i se fie l u n g a , pe c a n d u aci e n e r u de ai nostri. L i m b a usióra, poporala, m e t r u bunu,
sc u r t a . E r ' candu Marie'a i dice intr'altele : idei frumóse, si precisiune, tòte le ani in balad'a acést'a.
„Se ruginiu d'aicea, o prea mendrnlu meu ! Ide'a insa nu e nóua, b a chiaru ca poveste se scie pe totu
Câ 'n aceste locuri a fi lenga tîne loculu in siedietori, u n d e fetele convinu érn'a sé tòrca. —
Totu-deun'a c h i p u r i n'oiu se aflu eu." P o e s î ' a „ M a r e esci tu Dómne'"' e u n ' a d'intre cele m a i
n'are intielesu bunu, câci c u v e n t u l u : c h i p u r i n u es- b u n e a „Musei.'
prime aceea, ce ar dori se esprime poetulu. (Va urmà).

Cununa de varietăţi.
(*) J u n i m e a r o m . s t u d i ó s a l a V i e n ' a la • g e n i u M o c i o n i si A. C i m p o n i e r i u . P r o d u c t i u -
ajunulu anului curinte è r a serba o serbatóre n a t i u n a l a in jnile musîcale a d. d. L e u G o i a n u, C o r n u , C o s t a e h e
ospetari'a „la Calulu A l b u " suburbiulu Leopoldinu. D u p a 'cav. de B u c h e n t h a l si a orchestrului i n c a c o n t r i b u i r a
7 óre se coadunara toti junii, d. d. senatori imperiali, funcţi­ !multu la voi'a entusîastica, ce domni la festivitate. D u p a
onarii rom. d'in Vien'a si aiti barbati ai natiunei. D u p a 112. ore se î n d e p ă r t a r ă , dupa ce d. T r o m b i t i a s i u sa-
finirea cinei serbatoresci, se deschisa festivitatea prin pre- ilutâ anuiu nou cu o cuventare in carea provoca p r e toti
siedîntele comitetului b a r o n u Gr. V a s î 1 e u c a r e inchinaila f r ă ţ i e t a t e , l a c o n c o r d î a d u r a t o r e . — A s t u -
in sanetatea ospetiloru. Apoi u r m a u v e r t u r a d'in o p e r a i feliu de frumosu si nobilu serba j u n i m e a rom. d'in V i e n ' a
Vilh. Teli esecutata de dnii E u g e n i u M o e i o n i, M. iajunuîu anului nou,-e'ra noi ii dorimu fericire si constantia
G o i a n u , V i c t o r u C o r n u s i J . P a s c u cu multa ipe calea nobila, pe carea p u r e e s e r a . Se traiesea ! e

precisiune, Corulu de musi, a vocala diresu de A. B r o t e a ' 0 B a 1 u 1 u j u r i s t i 1 o r u, d'in 30. 1. t r . se pote

a c a n t a t u mai multe piese acomodate festivităţii ; vorbi inumi straiueitu in tota privintia, in care fu r e p r e s e n t a t a
junele Cicerone T r o m b i ! i a s i u ; u r m a r ă toastele d. d. j si aristocraţia m a g i a r a in nnmeru insemnatu. I n t r e costu-
arcim. P o p a s u , c a v . A ì d u l e a n u si M o g â . Mai jmele m a g i a r e v e d i u r a m u si vesminte romanesci, ce le im-
mare furóre facù d. J a 1 o sn i t i a u u (alias U r i u ) p r i - j b r a e â ' D . S a n d r u R o m a n u profesoriuiu limbei si a litera- j
mulu artìstu r o m a n u , primulu cometu ce se ivi pe ceriulu turei romane la universitate, si Redactoriu alu Concordiei, i
nostru in musìc'a vocala, cu tonulu seu celu c u r a t u ca — I n 4. F e b r . se tienii u n u baiu si mai straiueitu t o t u in j
argintulu. Mai v o r b i r ă d . d. G a l u , A s s e n t e S e v e r u , aceea-si sala a redutei si acest'a fu balulu artîstiloru m a - j
C)Dr. S î l a s i , E . Z e l e s c h i , G r e g o r o v i t i a , E u - giari. L a 12. ore se tienii pe doua tribune innalte u n u p

é : r^ag£
:??'i>o-
 prologu privitoriu la p ă r t i n i r e a artiloru frumose. Mulţi­ Brasiovu. Si p a n a ce vomu c a p e t à sciri m a i detaiate despre
m e a e r a a t â t u de m a r e , câtu innainte de 1 2 . ore nici d e c u r g e r e a concertului acest'a,-avemu sé i n s e m n â m u ,
v o r b a n u e r a se pote j o e â cine-va, numai p e la 3 — 4 . o r e cumca stimat'a D r a c a totude'un'a, asià si acum a s t e r n i t u
c a n d u poporimea se r a r i in câtu-va, se incepu balulu a d e - sentiemintele cele mai vie d e p i a c e r e in ascultătorii sei,
veratu. si a p l a u s u r i l e n e n u m e r a t e e r a d o c u m e n t a r a c u l t u r ' a musi­
0 U n u c a s u j u r i d î c u . I n s e p t e m a n e l e t r e c u t e c a l a r a p i t ó r e , cu carea stim. D r a face onore numelui ro-
ealetorisa c u t a r e t e n e r u p e calea ferata, u n u altu teneru, manu. Noi n e tienemu fericiţi, potendu-i aduce multia-
c a r e siedeâ l e n g a densulu, 'si b a g a m a n ' a in posinariulu mita publica p e n t r u binevointi'a n e p r e g e t a t a , cu carea
celui'a-l-altu. „Ce voesci D o m n u l u m e u ? " i n t r e b â d e i n n a i n t â o intreprindere folosîtore, c u m e gimnastîc'a
acest'a. „Voescu n u m a i aceea la ce am d r e p t u , " fu res- r o m . d'in Brasiovu !
punsulu. „ C u m asia ? D t a se aibi d r e p t u a-ti b a g a man'a in ( * ) B e u t u r a s u f l e t e s c a. D l u G r a t i o l e t profe-
posinariulu meu ? " „ D a . î n d a t ă 'ti si esplicu p e n t r u ce. soru francezu intr'o p r e l e g e r e psicologica, vorbindu si
V e d i e u a m d r e p t u a baga man'a m e a in posinariulu despre s ă r u t ă r i , p r e aceste le defîniâ in modulu u r m a t o -
1
m e u ! " ,,Da, si a p o i ? ' „Apoi D t a l e ast'a nu-ti este ier- riu : A s a r u t à insémna a b e sufletu. P r i n u r m a r e s ă r u t a ­
t a t u . " „ F i r e s c e câ n u . " „ A c u vedi, D t a l e 'ti este iertatu r e a e beutUra spirituala. Dîferinti'a i n t r e b e u t u r ' a acést'a
a-ti b a g a m a n ' a in posinariulu D t a l e . " „ L u c r u prefirescu." si intre cele-l-alte, e cumca bunéti'a b e u t u r e i sufletesci
„ D e c i : d a c a eu am d r e p t u d e a-mi baga man'a si acolo, a t â r n a dela calitatea vasului in c a r e se c u p r i n d e ! — L u -
u n d e D t a l e nu-ti este i e r t a t u : cum se n ' a m eu d r e p t u a n d u - n e d u p a definitiunea acést'a bine n i m e r i t a , vom in-
a-mi b a g a m a n ' a si acolo, u n d e D t a l e 'ti este i e r t a t u ? " tielege si aceea, cum se potè omulu imbetà d e s a r u t â r i .
fu conclusulu minunatu. A l t u - e u m beti'a acést'a e a t â t u de n e v i n o v a t a , incâtu
(*) N e c r o l o g u . U n u t e l e g r a m u d'in Gherl'a de scrietoriului modestu a l u sireloru acestor'a, n u i - a r pare
d a t u l u 2 3 . J a n u a r i u , a d r e s a t u „ G a z e t e i T r a n s i l v a n i e i ' ni reu s e fie p u r u r e a bétu de s a r u t â r i ; càci astu-feliu d e beţia
-

a d u s a trist'a scire despre mortea DIui J o a n u S i p o - nici in sant'a „ P r a v i l a " n u e oprita !

t a r i u fostu a b l e g a t u la dîet'a a r d e l e a n a si asesoru la (*) D . J o n u J o v i t i ' a ni p r e d e d e u r m a t ó r e a p r o-
sedri'a cottului Doboc'a. Toti câţi a u cunoscutu insusirile v o c a r e : U u s t r ' a familia de Mocioni a a v u t u b u n e t a t e a
eminente, d a r ' mai alesu c u l t u r a j u r i d i c a a r e p a u s a t u l u i , marinimósa, de a p r e n u m e r à la subscrisulu 100. de esem­
v o r u fi adencu întristaţi p e n t r u m o r t e a t e m p u r i a a sa, p l a r e d'in „ M u s' a R o m a n a " a l m a n a c u beletristicu pe
a t â t u d'in privintie p r i v a t e , c â t u si d'in privintie natiunali. anulu 1865. p e n t r u t e n e r i m e a studiósa si in specie p e n t r u
Se-i dicemu d a r a acestui b a r b a t u escelinte c u inima păt­ stipendîsti Ilustrei familie, — deci subscrisulu am onore
r u n s a d e d o r e r e : „ F i e - i tierin'a usiora !" a p r o v o c a p r e toti acei teneri, cari se b u c u r a d e v r ' u n u
0 T e n e r i m e a r o m a n a d'in Pest'a, inimata de ajutoriu d'in p a r t e a marinimósei familie, ca celu m u l t u
sucesulu frumosu a concertului d'in anulu t r e c u t u , v a d a p a n a in finea lunei lui F a u r u c. v. se m e insciintieze p r i n
si estu-tempu in 18. F e b r . c. n. u n u concertu i m p r e u n a t u epistola francata, câ u n d e am de a li tramite" e s e m p l a r ele
cu baiu socialu in sal'a ospetariei „ l a T i g r u , ' ' unde se vor p u e n u m e r a t e ; càci in casu c o n t r a r i u se v o r u i m p a r t i la
p r o d u c e si mai multe domnisiore r o m a n e de aicea. Veni- t è n e r i si nestipendiati. P e s t ' a 2 7 . J a n u a r i u 1 8 6 5 . J o n u
t u l u c u r a t u se oferesce p e n t r u a j u t o r a r e a juristiloru lipsiţi Joviti'a. (Locuinti'a : U n t e r e D o n a u Zeile N r . 7. 2. Stock.)
dela U n i v e r s i t a t e . Si p a n a c a n d u am pote comunica m a i
p e l a r g u despre r e s u l t a t u l u acestui concertu, lasâmu se
u r m e z e aci P r o g r a m ' a . 1). Josivu H a y d n op. 20. N r o . Posta Redactinnii.
4. esecutatu d e orchestrulu tenerimei a d e c ă : D . Siepe-
t i a n u c a diriginte, P e r i a n u , Poenariu, J a n c u , P o r u t i u D l u i B o r i l l a . Le-am priraitu cu multiatnita, le vom in-
2). „ L a reinfiintiarea Metropoliei r o m a n e , " poesîa de J . trebuintiâ.
D n e i M. S. O vom comunica indata ce ne va ierta spatiulu.
J o v i t i a , declamata de D . D r a g a . 3 ) . „ R i e n z i " de W a g - D l u i J. P . F . in V. Peste totu d'in lucrările poetice ale
n e r , p e P i a n o F o r t e d e D s i o r ' a Irin'a Nedelcu si D. S t . Dtale se vede câ ai mare aplecare la depingerea sceneloru drama­
P e r i a n u . 4 ) . „ S e r e n a d a " d e D . J . J a n c u , esecutata de tice. La ast'a insa se recere nu numai aplecare, ci penelu finu, co­
o r c h e s t r a . 5). „Caliculu" poesîa umoristica de J . V u l c a n u , lori bine alese, candu mai deschise, candu mai incluse, urmandu i n -
s'a-si natur'a; apoi inca si limba usiâra, totu-si poternica si preluc­
d e c l a m a t a de autoriulu. 6). „Mediulu n o p ţ i i " si „ L u c i a di rare perfecta. Unele le vom intrebuintiâ ca incercâri de mare spe-
L a m e r m o r " c a n t a t a de Dsior'a Constanti'a de D u m t s a si a rantia. Critice primimu bucurosu. Dîsertarea despre literatura e de
c o m p a n i a t a pe P i a n o de. 7). „ U v e r t u r ' a " operei „ B a n k B â n " totu lunga; medu'a scosa si pusa in ordene logica ar fi de folosîtu.
e s e c u t a t a de orchestru 8 ) . „Mersu d'in oper'a T a n h ă u s e r " D l u i At. M. M. in L. Ne rogâmu de atare novela, cu carea
tare ne-ai deoblegâ,
de Wagner, esecutata pe Piano Forte de Dsior'a Elen'a
Joanoviciu si D . profesoriu d e C o n s e r v a t o r i u E n g e s e r . In loculu insertiunei d'in Nro. 2. a. c. de sub rubric'a
9). „ P o t p o u r r i d'in arii r o m a n e " de o r c h e s t r u . 1 0 ) . „Me­ acést'a, — ce numai d'in erórea culegatoriului s'a pusu acolo, — ne
lancolia p a s t o r a l a " de F r . P r u m e , p e P i a n o F o r t e de rogàmu a ceti urmatórele : Eogàmu cu totu respectulu pre on. pre­
numeranti ai nostri, sé binevoiésca a reclama in epistola nesigilata,
D s i o r a Elen'a Nedelcu si p e violina de J o a n e Siepetianu. i n d a t a ce nu vor primi atare nùmeru ;
11). „ U n u devotamentu familiei H u r m u s a c h i " p o e s î a de Totu de odata ni luàmu voie a roga pre toti doritorii de a
A . M u r e s i a n u , declamata de V . P a p u . 12). „Mersulu prenumerà „Auror'a Romana," se binevoiésca a grabi cu prenume-
U n i r e i " esecutatu de orchestru. ratiunea, ca sé ne potemu orienta in privinti'a esemplareloru tipa-
rinde. Esemplare complete d'in anulu c. inea mai avemu.
(*) C u n o s c u t ' a v i r t u o z a D r ' a E . C i r c ' a a da- Redactinnea.
t u u n u concertu p e n t r u folosulu gimnasticiloru romani d'in

P r o p r i e t a r i u , r e d a p t o r u respundietoriu si edatoriu : I O A N i C H I U M I C U L E S C U .

Cu tìpariulu lui EMERICTJ BAKTALITS.