Teorii organizaționale

Curs Masterat

Syllabus

2019

Contact: Lect. univ. dr. Tudor Țiclău, ticlau@fspac.ro

Consultatii: Marți 12-14, sala 106

Descrierea Cursului

În cadrul cursului de Teorii Organizaționale îmi propun să parcurg principalele teorii privind studiul
organizațiilor și modul în care acestea funcționează. Organizațiile moderne sunt nevoite să supraviețuiască și să
se dezvolte într-un mediu dinamic, complex, iar înțelegerea motivelor pentru care unele organizații reușesc să
facă acest lucru iar altele nu, reprezintă un punct central de interes pentru oricine își propune să activeze într-o
organizație. De asemenea, organizațiile reprezintă sisteme complexe care pot fi analizate din mai multe
perspective: structură, resurse, oameni, interacțiune, rezultate. Cursul de față își propune să treacă în
perspectivă toate aceste abordări pentru a crea un nivel ridicat de înțelegere atât a conceptului de organizație
precum și a modului în care organizațiile funcționează și relaționează cu indivizii și mediul extern.

Printre subiectele abordate se numără:

 Conceptul de organizație, organizația formală vs. organizația informală, tipuri de organizații

 structuri organizaționale,

 teorii generale privind studiul organizațiilor

 cultură organizațională și leadership

 schimbare și dezvoltare organizațională, învățare organizațională, performanță

 comportament organizațional, motivație

Pe parcursul semestrului, studenții vor avea de realizat diferite teme individuale sau de echipă care au ca scop
dezvoltarea abilității de a opera cu un set de concepte abstracte în situații reale precum și deprinderea unor
abilități specifice pentru un student masterand: abilități de scriere academică, oratorie, sinteză și analiză,
argumentare, gândire critică. La finalul cursului studenții ar trebui să aibă capacitatea de a gândi logic și
sistematic asupra subiectelor parcurse și de a emite opinii argumentate în legătură cu acestea.
Obiectivele cursului

Obiectivul general al cursului este dezvoltarea capacității de înțelegere a organizațiilor și a modului de

funcționare prin utilizare a conceptelor teoretice studiate în viața reală.

La finalul semestrului participanții ar trebui:

 Să înțeleagă semnificația conceptului de organizație, a factorilor interni și externi care influențează

activitatea și performanța unei organizații

 Să înțeleagă specificul organizațiilor din sectorul public și impactul mediului extern asupra organizației

 Să cunoască și să înțeleagă principalele teorii privind studiul organizațiilor și să fie capabili să distingă
între specificul fiecăreia

 Să fie capabili să opereze cu următoarele concepte: leadership, cultura organizațională, structura

organizațională, birocrație, motivație, performanță organizațională, mediu organizațional, sisteme
complexe.

 Să dezvolte abilități specifice precum: sinteza informațiilor, analiză, abilități de scriere academică,
abilități oratorice și de prezentare, construcție logică a argumentelor

 Să dezvolte o gândire critică și capacitatea unui discurs logic asupra temelor parcurse

Bibliografie

Materialele bibliografice utilizate sunt capitole sau părți de capitole din următoarele cărți (dar nu numai). Pe
lângă acestea, studenții vor primi, pentru fiecare curs, materiale adiționale care trebuie parcurse.

1. Pugh, D. S, Organization theory. Selected classic readings, 5th ed., New York, Penguin Books, 2007.

2. Morgan, G., Images of organizations, Sage Publications, Thousand Oaks, California, 2006

3. Ott S. J., Shafritz J. M., Jang Y. S., Classic Readings in Organization Theory, 7th edition,
Wadsworth,Cengage Learning, 2011.

4. Tompkins, J. R., Organization Theory and Public Management, Belmont, Thomson Wadsworth, 2005.

5. Bolman, L. G., Deal, T. E., Reframing Organizations. Artistry, Choice, Leadership, 3rd ed., San Francisco,
Jossey-Bass, 2005.

6. Raboca H., Teorii Organizationale, Tritonic, Cluj-Napoca, 2013

Calendarul întâlnirilor

1. Curs introductiv. Prezentarea cerințelor și a metodelor de evaluare

 2. Introducere în studiul organizațiilor. Definiția conceptului de organizație. Public vs privat.

3. Teorii organizaționale clasice. (Weber, Taylor, Fayol, Gulick)

 Temă scrisă Birocrația –analiză carte Kafka-Procesul

4. Teorii organizaționale neoclasice. (Barnard, Simon)

5. Școala resurselor umane (Mayo, Maslow, McGregor, Maslow, Follet, Cyert, March)

6. Teorii privind motivația umană

 Temă scrisă – dezvoltarea unui sistem de motivare a studenților

7. Structuri organizationale

8. Teoria sistemelor. Ideea de mediu extern. (Burns & Stalker, Mintzberg, Barnard)

9. Teoria complexității, teoria haosului. (Bums, Stacey)

10. Organizația care învață

 Tema 3 – organizații care învață in sectorul public

11. Cultură organizațională

12. Leadership

13. Schimbare și dezvoltare organizațională

14. Munca în echipă. Dinamica de grup

Desfășurarea cursului

În fiecare săptămână, subiectele programate pentru discuție vor fi prezentate pe scurt de către instructor și
corelate cu teme mai largi privind studiul organizațiilor. O mare parte a cursului va fi dedicată discuțiilor,
analizei și dezbaterii critice a subiectelor din acea săptămână pe baza materialelor citite. Studenții sunt
încurajați și au responsabilitatea de a se implica activ în cadrul acestor discuții. Acest lucru presupune
parcurgerea în prealabil a bibliografiei și a materialelor aferente temei respective. În cadrul cursului, pot fi
realizate studii de caz pentru a promova gândirea critică și analitică. De asemenea la cererea instructorului,
studenții pot fi responsabili de realizarea unor scurte prezentări pe subiectul aflat în dezbatere în acea
săptămână, pornind de la materialele oferite dar și pe baza consultării altor surse de informații.

Participarea studenților la curs presupune parcurgerea materialelor bibliografice și îndeplinirea oricăror

obligații specifice asumate anterior (realizarea unor prezentări, predarea unei teme, participarea la o un
proiect de echipă).

Participarea la curs presupune pregătirea pentru acel curs!

Temele scrise trebuie predate la termenul stabilit pentru a fi evaluate. Orice lucrare trimisă ulterior
termenului stabilit nu va fi evaluată.

Evaluare și notare

Nota finală la acest curs va fi calculată după cum urmează:

Notă % Observații

Lucrări scrise pe 30% Fiecare lucrare scrisă valorează 1 punct din nota finală.
parcursul semestrului
(3) Lucrarea este luată în considerare doar dacă este predată la
termen.

ATENȚIE: Lucrările scrise de pe parcursul semestrului nu pot fi

retrimise în perioada de restanțe. Dacă studentul nu trimite
lucrarea scrisă la termenul stabilit va pierde punctajul respectiv
definitiv.

Participare activă curs 20% Activitatea din timpul cursului se cuantifică în puncte de
participare. Prin participare activă se înțelege:

 Intervenții repetate și relevante pe subiectul cursului

 Întrebări relevante adresate instructorului sau colegilor

 Observații sau comentarii/completări la intervențiile

colegilor

Îmi propun să avem un grad ridicat de interactivitate iar acest lucru

poate fi realizat prin participarea activă atât a instructorului cât și a
studenților și presupune, în mod fundamental, parcurgerea
materialelor pentru acel curs. Doar studenții care participă activ
au posibilitatea să obțină puncte de participare. Simpla prezență
nu este suficientă. Punctajul maxim se obține dacă un student
acumulează 10 puncte de participare.

Examen final 50% Examenul se va desfășura în perioada de sesiune și va consta într-

un set de maximum 20 de întrebări deschise. De asemenea,
examenul poate conține studii de caz pe care studenții să le
rezolve.
Atenție: toate lucrările scrise de la acest curs vor fi încărcate pe platforma de e-learning Moodle.
Lucrările trebuie încărcate înainte de termenul limită stabilit. Orice abatere de la aceste două condiții
conduce automat la descalificarea lucrării.

Participarea la curs

Pentru fiecare curs în parte instructorul va trimite o serie de materiale de citit (bibliografie) obligatorii
pentru toți studenții. Ele reprezintă baza discuțiilor și dezbaterilor din cadrul cursului. Instructorul poate cere
realizarea unor prezentări individuale pentru un anumit curs de către studenți. În cazul unei astfel de
prezentări (a anui/unor articol/articole) studenții trebuie să se încadreze într-un timp de 15 minute. Studenții ar
trebui să prezinte principalele idei ale articolului într-un mod concis și clar. De asemenea pot folosi următoarele
întrebări ca un ghid în realizarea prezentări:

1. Care sunt principalele idei ale articolului? Care este tema centrală?

2. Care sunt asumpțiile autorului? Care sunt principalele abordări teoretice/teorii utilizate?

3. Care sunt principalele argumente aduse de autor în favoarea asumpțiilor promovate?

4. Care sunt punctele tari și punctele slabe?

5. Puteți identifica contra-argumente la asumpțiile și argumentele articolului?

6. Care este opinia dumneavoastră cu privire la subiectul și ideile promovate în articol?

7. Este subiectul relevant pentru studiul organizațiilor?

Informații importante privind sesiunea de re-examinare/restanțe

- Nota de la participarea la curs precum și lucrările scrise de pe parcursul semestrului nu pot fi

recuperate în perioada de re-examinare. În perioada de restanțe/re-examinare se poate recupera
doar examenul scris

Politici în cadrul cursului

Prezența la curs nu este obligatorie. Participarea la curs presupune parcurgerea materialelor de la bibliografie
și capacitatea de a dezbate pe marginea acestora. Temele scrise trebuie predate la data indicată de instructor
altfel nu vor fi evaluate.
Integritate Academică

Reguli privind plagiatul și frauda academică în rândul studenților

Integritatea academică este o componentă de bază a culturii instituționale la FSPAC. Prin activitățile
educaționale și didactice la care participă, studenții FSPAC își pot însuși un nivel ridicat de etică și
comportament academic. Orice abatere de la normele de integritate academică este considerată fraudă
academică și este penalizată în funcție de gravitatea faptei.

Este responsabilitatea studentului de a se asigura că temele, lucrările și sarcinile de lucru realizate pe parcursul
studiilor universitare de la FSPAC nu includ abateri de la normele de integritate academică. De asemenea, este
responsabilitatea studentului să caute clarificări oricând are incertitudini și să solicite asistență în verificarea
normelor de bună conduită la realizarea lucrărilor scrise. În general, noțiunea de plagiat se referă la preluarea
ilegitimă, cu sau fără intenție, de către un autor a unor produse intelectuale și prezentarea lor drept muncă
proprie. Prin urmare, unii autori consideră plagiatul ca fiind un furt intelectual.

Legea 206/2004 definește plagiatul ca abatere de la normele de bună conduită în cercetarea științifică,
dezvoltarea tehnologică și inovare: “expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format
electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice
extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a
face trimitere la sursele originale” (Legea 206/2004, art. 4. lit. d).

Plagiatul fiind o formă de fraudă academică cu consecințe grave, la FSPAC se urmărește familiarizarea
studenților cu principiul toleranței zero față de orice formă a acestui tip de fraudă academică. Cap. II. Tipuri de
fraudă academică

1) Copiatul de la un coleg în cadrul unui examen, copiatul temelor sau al lucrărilor practice;

2) Utilizarea frauduloasă a unor notițe sau a altor surse (inclusiv electronice) în cadrul unui examen fără
cunoștința titularului de curs/seminar; nerespectarea cerințelor menționate de titularul de
curs/seminar pentru un examen desfășurat acasă;

3) Acordarea permisiunii de a copia unui coleg sau să trimită o lucrare ca fiind a lui/a ei;

4) Prezentarea unei lucrări/proiect realizat de orice persoană alta decât semnatarul, obținută contra cost;

5) Predarea aceleiași lucrări la mai multe cursuri/seminare fără înștiințarea și aprobarea titularului de
curs/seminar;

6) Falsificarea datelor utilizate în lucrări/proiecte, alte forme de inducere în eroare a cadrelor didactice;

7) Acceptarea unei note pentru un proiect de grup în care studentul nu a participat; 8) Plagiatul.

Tipuri de plagiat:

1) Asumarea unei opere realizate de altcineva, a unui text în întregime sau doar parțial, indiferent de
dimensiunea părților copiate incluse în lucrare;
2) Adaptarea de conținut copiat, modificând cuvinte cheie, dar păstrând structurile formale și verbale, fără
creditarea sursei;

3) Adaptarea de conținut copiat, modificând structura, dar păstrând ideile centrale, fără creditarea sursei;

4) Copierea exactă a unor pasaje fără marcarea lor corectă ca fiind citate, dar folosind referințele în mod
corect, sugerând o parafrază.

Sancțiuni aplicate în cazurile de fraudă academică altele decât plagiatul

În funcție de gravitatea faptei, se aplică următoarele sancțiuni:

1) Eliminarea din examen, nepromovarea materiei cu posibilitatea prezentării în restanță;

2) Eliminarea din examen, nepromovarea materiei fără dreptul la restanță, obligația repetării disciplinei în
anul următor.

Sancțiuni aplicate în cazurile de plagiat

1) Pierderea punctelor prevăzute în fișa disciplinei pentru activitatea la care este detectat plagiatul. La
această sancțiune se adaugă mustrare verbală sau mustrare scrisă, în funcție de gravitatea faptei.

2) Nepromovarea materiei, cu sau fără dreptul la restanță, în funcție de gravitatea faptei. La această
sancțiune se pot adăuga alte sancțiuni prevăzute de regulamentele Universității, inclusiv exmatricularea
studentului.

3) În cazul lucrării de licență: În funcție de gravitatea faptei, se poate recurge la următoarele sancțiuni:
refacerea lucrării și prezentarea ei într-o sesiune ulterioară; nepromovarea examenului de licență,
interzicerea dreptului de a susține la FSPAC examenul de licență în viitor. Profesorul poate cere Comisiei de
etică responsabilizarea studentului prin sancțiuni suplimentare, dintre cele prevăzute de regulamentele
Universității. Cap. VI. Proceduri de sancționare Pentru sancționare este suficientă acțiunea cadrului
didactic. Dar la contestația studentului (depusă în termen de 48 de ore de la comunicarea deciziei) se poate
forma o comisie din 3 membri (personal didactic sau de cercetare titulari), numită de directorul de
departament, pentru a rezolva contestația. Din comisia de 3 membri, numită de directorul de departament,
nu face parte cadrul didactic care a sesizat neregula. Atunci când consideră că e necesar, această comisie
audiază atât pe cel care a sesizat neregula, cât și pe cel care a comis-o, pentru a decide asupra cazului.
Atunci când este cazul, se poate apela și la Comisia de etică a FSPAC sau la Comisia de etică a UBB. Comisia
de etică a FSPAC poate fi sesizată atât de cadrul didactic, cât și de student. Consultarea Comisiei de etică a
UBB se propune de către Comisia de etică a FSPAC, în cazurile în care se propune exmatricularea
studentului.

În cazul lucrărilor de licență, dizertație și al tezelor de doctorat susținute în cadrul FSPAC, autorii acestora
vor depune declarații de non-plagiat. Pentru detectarea cazurilor de plagiat se vor folosi Turnitin și orice
alte mijloace tehnice și materiale pe care Universitatea le are la dispoziție.
În esență, în lectura unui text este crucial ca instructorul/cititorul să fie capabil să discrimineze contribuția
autorului textului de a altor indivizi. Atâta timp cât nu este clar unde începe și unde se încheie contribuția
autorului, există probleme la nivel de respectare a integrității academice.

Sfatul cel mai simplu: când ești în dubiu, citează!

Sancțiuni:

În cazul în care un student trimite orice fel de material (lucrare individuală, lucrare de echipă, prezentare)
plagiat va fi automat exclus din cadrul cursului neavând posibilitatea să ia parte la sesiunea de re-examinare!

Pentru informații cu privire la modalitatea de citare accesați următorul link:

http://www.cardiff.ac.uk/insrv/resources/guides/inf057.pdf