Exemple de aplicaţii

numerice toamnă 2011

Aplicaţii numerice A.N.R.E.

Gradele I, II A+B, III A+B

ing. Stancu Lucian – Grd. II A + III B

31/10/2011
 Exemple de aplicaţii numerice A.N.R.E. toamnă 2011

1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de

230 V prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.

Date de intrare: U=230 V;

I=0,3 A;
t=15 min.
Se cere: W=?
Rezolvare:
W=P x t=U x I x cosφ x t = 230 V x 0,3 A x 15/60 h = 17,25 Wh = 0,01725 kWh

2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V

consumă un curent I = 5 A şi funcţionează la un cosϕ = 0,85. Să se determine puterea
activă consumată de electromotor.

Date de intrare: U=220 V;

I=5 A;
ϕ=0,85.
cosϕ
Se cere: P=?
Rezolvare:
P=U x I x cosφ=220 V x 5 A x 0,85 = 935 VA

3. Un radiator electric având rezistenţa R = 20 Ω este străbătut de un curent I = 10 A şi

funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?

Date de intrare: R=20 Ω;

I=10 A;
t=2h şi 45 min.
Se cere: Wa=?
Rezolvare:
Wa = P x t = R x I2 x t ;
2 h şi 45 min = 2+ h= 2,75 h
Wa = 20*100*2,75 = 5500 Wh = 5,5 kWh

4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi

electrice conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω,
dacă rezistenţa unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.
Date de intrare: R1=100 Ω, R2=200 Ω, R3=300 Ω, R4=0,25 Ω;
Se cere: RT=?
Rezolvare:
∗ ∗ ∗ ∗
G
∗ ∗ ∗

1
 1 600
R , , 54,54 Ω
G 11

R R , , R R 54,54 Ω 0,25 Ω 0,25 Ω 55,04 Ω

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se

determine rezistenţa electrică interioară a radiatorului.
Date de intrare: P=1800 W;
I=5 A;
Se cere: R=?
Rezolvare:
P 1800 W
P U∗I R∗I $% 8 Ω
I 225 A

6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de Pfc =

690 W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa
reşoului, ştiind că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.

Date de intrare: U=230 V;

Pfc =690 W;
It=5A.
Se cere: Rfc=?, Rreşou=?
Rezolvare:
+,- / 0 . 1
I)* 3 A ; R )* 76,6 Ω
. 1 3,- 4
. 1
I67ș9: I; < I)* 5A < 3A 2 A ; R 67ș9: 115 Ω
3=>ș?@ 4

7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit

monofazat având rezistenţa de 0,5 Ω, prin care trece un curent de 8A, tensiunea de
alimentare a circuitului fiind U = 230 V.

Date de intrare: U=230 V;

R =0,5 Ω;
I=8A.
Se cere: ∆U=?, ∆U%=?
Rezolvare:
∆U R ∗ I 0,5Ω ∗ 8A 4V
∆. 1
∆U% 100 ∗ 100 ∗ 1,74%
. 1

2
8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul
în conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele
circuitului şi curentul din fiecare derivaţie.

Date de intrare: R1=30 Ω, R2=90 Ω, R3=45 Ω

I=8A.
Se cere: U=?, I1=?, I2=?, I3=?
Rezolvare:
∗/ / ∗ ∗ D
G
∗/ ∗
E E

1 1
R , , 15 Ω
G 1 1

15 Ω
U R , , ∗ I 15 Ω ∗ 8 A 120 V
U 120 V
I 4 A ;
R 30 Ω
U 120 V
I 1,33 A ;
R 90 Ω
U 120 V
I 2,66 A
R 45 Ω

9. Un electromotor monofazat având randamentul η = 80% şi cosϕ = 0,89 este parcurs de

un curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din
reţea şi puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.

Date de intrare: U=230 V;

I=18A;
ϕ=0,89;
cosϕ
η=80%.
Se cere: Pabs=?, Pu=?
Rezolvare:
PHIJ U ∗ I ∗ cosφ 230 V ∗ 18 A ∗ 0,89 ∗ 0,8 2.947,68 W 2,95 kW 4CP
P: PHIJ ∗ η 2,95 kW ∗ 0,8 2,36 kW 3,2 CP
1CP=736W=0,736kW; Deci 1kW=1,36CP

10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul η= 90 %,

alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului
care pune în mişcare rotorul generatorului.

Date de intrare: U=230 V;

R=2,76A;
η=90%.
Se cere: Pm=?
Rezolvare:

3
 . 1
I 83,3 A
,D

P* U∗I 230 V ∗ 83,3A 19,16 kW

+- /, U0∗
PS 100 ∗ 21,28 kW 28,94CP
T /

11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere Sn = 10 MVA; tensiunile nominale

U1n = 20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nominal primar şi respectiv
curentul nominal secundar.

Date de intrare: Sn=10 MVA;

U1n=20 kV;
U2n=6,3 kV.
Se cere: Inpr.=?, Insec.=?
Rezolvare:
SW √3 ∗ U ∗ I
SW 10000
IWY6. 289,02A
√3 ∗ U W 1,73 ∗ 20
SW 10000
IWJ7*. 917,5A
√3 ∗ U W 1,73 ∗ 6,3
0
12. La temperatura mediului ambiant t1 = 15 C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini
electrice este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului
creşte la valoarea R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul
după funcţionare, ştiind că bobinajul este făcut din cupru cu coeficient de temperatură
α = 0,004 .
Z

Date de intrare: R1=40 Ω;

R2=50 Ω;
[
α=0,004 ;
Z
t1=150 C.
Se cere: t2=?
Rezolvare:
` `
R R \1 α∗ t <t _ $ 1 α∗ t <t $ <1 α∗
` `
`
t <t $a < 1b ∗ t <t $
` c
`
t t ∗a < 1b $t 15Z Za < 1b 15Z 250Z ∗
c ` ,
0,25 15Z 62,5Z 77,5Z

4
13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are
cosϕ = 0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit I
= 120 A. Să se determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.
Date de intrare: U=240 V;
I=120 A;
ϕ=0,83.
cosϕ
Se cere: S=?, P=?, Q=?
Rezolvare:
S U ∗ I 240 V ∗ 120 A 28.800 VA 28,8 kVA
P U ∗ I ∗ cosφ 240 V ∗ 120 A ∗ 0,83 23.901 VA 23,9 kVA
Q U ∗ I ∗ sinφ 240 V ∗ 120 A ∗ 0,56 16.128 VA 16,1 kVA
sin φ cos φ 1 $ ghiφ j1 < cos φ=0,56
14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn = 2 kW, In
= 5 A, cos ϕn = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest
electromotor.

Date de intrare: Pn=2 kW;

In=5 A;
ϕn=0,8.
cosϕ
Se cere: Un=?
Rezolvare:
PW 2000 W
PW UW ∗ IW ∗ cosφW $ UW 500 V
IW ∗ cosφW 5 A ∗ 0,8

15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2

ore şi 45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se
calculeze rezistenţa electrică a acestui fier de călcat.

Date de intrare: U=230 V;

W=4,850 kWh;
t=2h şi 45 min.
Se cere: R=?
Rezolvare:
W = P x t = U x I x t =(U2 x t)/R=>R=(U2 x t)/W;
2 ore şi 45 min = 2+ ore= 2,75 ore
R= (230*230*2,75)/4850 = 30 Ω

16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare

electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b) o lampă având rezistenţa R = 200 Ω, prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează
un timp t2 = 15 minute.
Date de intrare: P=2 CP;
t1=60 min.;

5
 R=200 Ω;
I=1 A;
t2=15 min.;
Se cere: Wtotală=?
Rezolvare:
a) consum electromotor:
1 CP = 736 W
W = P x t1 =2 x 736W x 1 h = 1472 Wh
b) consum lampa:
Se determină mai întâi puterea lămpii:
P = U x I = R x I x I = R x I2 = 200 x 12= 200W,
apoi consumul acesteia:
W = P x t2 = 200 W x 15/60 h = 200 W x 0,25 h = 50 Wh.
Deci:
Wtotală= 1472 Wh + 50 Wh = 1522 Wh = 1,522 kWh.
17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un
ampermetru şi un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se
determine factorul de putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.
Date de intrare: U=220 V;
I=80 A.;
P=14,1 kW.
Se cere: cosφ=?, Z=?, R=?, X=?
Rezolvare:
+ 14
Factorul de putere este: P=U x I x cosφ => cosφW 0,8
.∗3 1∗E 4
. 1
Impedanţa circuitului este: Z 2,75 Ω
3 E 4
Rezistenta activa este: R = Z x cosφ =2,75 Ω x 0,8 = 2,2 Ω
Reactanţa circuitului este: X √Z < R j2,75 < 2,2 j7,56 < 4,84
√2,72 1,65 Ω
18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl = 529
Ω şi un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia
electrică pe care o consumă cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără
întrerupere timp de o oră şi 45 de minute.

Date de intrare: U=230 V;

Rl=529 Ω;
Rfc=100 Ω
t=1h şi 45 min.
Se cere: Wlampă=?, Wfier=?, Wtotală=?
Rezolvare:
W=Pxt=UxIxt
I= U/R ;
Rezultă:
Wlampă = U x (U/R1) x t = 230 V x (230 V/529 Ω) x 1,75 h = 175 Wh=0,175 kWh
Wfier = U x (U/Rfc) x t = 230 V x(230 V/100 Ω) x 1,75 h= 926 Wh=0,926 kWh
6
 Wtotală =Wlampă + Wfier = 175 Wh + 926 Wh =1101Wh=1,101 kWh

19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către

o instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un
aparat TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ 1 .

Date de intrare: U=230 V;

Plămpi=5x100W;
PTV=30 W;
Pfrigider=100 W.
Se cere: Imax=?
Rezolvare:
Pinst.= Plămpi + PTV + Pfrigider = 500 W + 30 W + 100 W = 630 W
+ 14
P = U x I x cosφ => ISHn 2,74 A
.∗*9Jo 1∗

20. Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m, cu
lungimea l = 228 m şi diametrul d = 6 mm;
b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent
electric I = 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
[
Date de intrare: a) ρ = Ω * mm2/m;
pq
l =228 m;
d = 6 mm;
b) I = 50 A;
t = 10 h.
Se cere: a) R=?; b) W=?
Rezolvare:
a) Determinam mai întâi secţiunea conductoarelor (S).
S = Π x r2 =3,14 x 32 =3,14 x 9= 28,26 mm2
s
R ρ∗
t
Ω∗SS E S E
R ∗ Ω 0,25 Ω
S E, SS / ,
b) W = P x t = U x I x t = R x I x I x t = 0,25 Ω x 50 A x 50 A x 10 h = 6250 Wh =
6,250 kWh

21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:

- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.
Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total IT
= 11 A.

Date de intrare: U=220 V;

Pr=1100W;
7
 Rc=110 Ω;
IT=11 A.
Se cere: Rfc=?
Rezolvare:
+= 14
I6HuvH;96 5 A
. 1
. 1
I*v9*HW 2 A
w Ω
Ifier = IT – (Iradiator+ Iciocan) = 11A-(5+2)A = 4A
. 1
R )* 55 Ω
3,x>= 4
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230
V. Firul interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi
rezistivitatea ρ = 5 Ω mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.
Date de intrare: U=230 V;
l = 4 m;
s =0,2 mm2;
ρ = 5 Ω mm2/m;
t = 45 min = 0,75 h.
Se cere: Pfc=?, Wfc=?
Rezolvare:
a) Ştiind că P = U x I, iar I = U/R
vom avea:
P = U 2 /R.
s ∗
Aflăm acum pe: R ρ ∗ Ω Ω 100Ω
t , ,
Înlocuind avem:
Pfc = U 2 / R = 2302/100 =52900/100 = 529 W
b) Wfc = P x t = 529x45/60 = 529 x 0,75 = 397 Wh = 0,397 kWh.
23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R 1,5 Ω şi cu reactanţa X = 2
Ω, precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul
se va exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

Date de intrare: R=1,5 Ω;

X = 2 Ω;
Se cere: Z=?
Rezolvare:
Z √R X j1,5 2 j2,25 4 j6,25Ω 2,5 Ω
, Ω
yosφ 0,6
z , Ω

8
24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn = 1500 W absoarbe un curent In
4,9 A la un factor de putere cos ϕn = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un
(dintre faze) la care funcţionează electromotorul.

Date de intrare: Pn =1500 W;

In = 4,9 A;
cos ϕn=0,85
Se cere: Un =?
Rezolvare:
}| [ƒ„„ … † [ƒ„„
Pn = √p x Un x In x cosφn => {| … q„Š …
√p∗~| ∗•€• ‚| [,‡p∗ˆ,‰ †∗„,Šƒ ‡,q

25. Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 =

2Ω, R2 = 3Ω, R3 = 4 Ω. Să se întocmească bilanţul energetic.

PROBLEMA REZOLVATA PE PAGINA SEPARATA(fosta nr.10)

26. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are
o rezistenţă electrică R = 4 Ω şi ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se determine lungimea
conductorului din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.

Date de intrare: s =6 mm2;

R = 4 Ω;
ρ = 1/32 Ω mm2/m.
Se cere: l =?
Rezolvare:
s ∗J Ω ∗ SS
R ρ∗ $l 4 ∗ 6 ∗ 32 m 768 m
t ρ
Ω ∗ ŒŒ
Œ

9
27. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu
rezistenţa de 30 Ω ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă
a câte 75 W, funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia
electrică totală consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.

Date de intrare: R = 30 Ω;
I = 8 A;
Plampă=75 W;
t=1h şi 15 min.
Se cere: W =?
Rezolvare:
Puterea plitei este: P1 = R x I² = 30 Ω x 82 A2 = 1920 W = 1,92 kW,
Puterea becurilor este: P2 = 4 x Plampă = 4 X 75 W= 300 W = 0,3 kW,
W= (P1+P2) x t = (1,92 + 0,3) kW x (1+15 / 60) h= 2,22 kW x 1,25 h = 2,775 kWh

28. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22 Ω este alimentată printr-un circuit cu

conductoare din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l =
40 m. Tensiunea la plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b) curentul electric din circuit;
c) tensiunea la bornele plitei.
Date de intrare: Rp = 22 Ω;
ρ = 1/32 Ω mm2/m;
s = 2,5 mm2;
l = 40 m;
U = 230 V;
Se cere: a) Rc =?
b) I =?
c) Ub =?
Rezolvare:
s Ω ∗ SS S
a) R ρ∗ ∗ Ω 0,5 Ω (pentru un conductor), deci :
t S , SS E
Rc = 2 x R = 2 x 0,5 Ω = 1 Ω pentru circuit.
. 1 4Ω
b) I 10 A
Ž - Ω Ω
c) ∆U = Rc x I = 1 Ω x 10 A = 10 V (pierderea de tensiune din circuit),
deci tensiunea la bornele plitei va fi:
Ub = U- ∆U =230 V – 10 V = 220 V

29. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu cu

rezistivitate ρ = 1/32 Ω mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu
o tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I =
5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;

10
 c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20
minute.
Date de intrare: l = 32 m;
ρ = 1/32 Ω mm2/m;
s = 2,5 mm2;
U = 230 V;
I = 5 A;
Se cere: a) R =?
b) P =?
c) W =? t= 20 min.
Rezolvare:
∗s Ω ∗ SS ∗ S
a) R ρ∗ ∗ Ω 0,8 Ω
t S , SS E
b) P = (U – ∆U) x I
Căderea de tensiune pe circuit până la receptor :
∆U = R x I = 0,8 Ω x 5 A = 4 V
P = (230 – 4) V x 5 A = 226 V x 5 A = 1130 W = 1,13 kW
c) W = P x t = 1130 W x 20/60 h = 377 Wh =0,377 kWh

30. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R =
40 Ω şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un
ampermetru şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi
tensiunile la bornele rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.
Date de intrare: U = 230 V;
R = 40 Ω;
X = 30 Ω;
Se cere: Z =?, Ubrez.=?, Ubbob.=?
Rezolvare:
Impedanţa circuitului: Z √R X √40 30 √1600 900 j2500Ω 50 Ω
. 1
Indicaţiile ampermetrului: I 4,6 A
z Ω
Ω
Indicaţiile cosfimetrului: cosφ 0,8
z Ω
Ubrez. = R x I = 40 Ω x 4,6 A = 184 V
Ubbob. = X x I = 30 Ω x 4,6 A = 138 V

31. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor
care are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la bornele
generatorului U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile
consumate în circuit (activă şi reactivă).

Date de intrare: U = 2000 V;

R = 8 Ω;
X = 6 Ω;
Se cere: S =?, P =?, Q =?
Rezolvare:

11
 Impedanţa circuitului este: Z √R X √8 6 √64 36 j100 Ω
10 Ω
. 1
Curentul in circuit este: I 200 A
z Ω
E Ω
cosφ 0,8 Ω
z Ω
sin φ cos φ 1 $ sinφ j1 < cos φ j1 < 0,64 j0,36 0,6
Puterea aparentă a generatorului este:
S = U x I = 2000 V x 200 A = 400.000 VA = 400 KVA
Puterea activă consumată în circuit este:
P = U x I x cosφ = 2000 V x 200 A x 0,8 = 320.000 VA= 320 kW
Puterea reactiva consumata in circuit este:
Q = U x I x sinφ = 2000 V x 200 A x 0,6 = 240.000 VAr = 240 kVAr

32. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm , din

2

aluminiu cu ρ = 1/34 Ω mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220

V, un radiator cu rezistenţa Rr = 20 Ω şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul
dinspre sursă al circuitului;
b) energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.

Date de intrare: l = 30 m;
S = 4 mm2;
ρ = 1/34 Ω mm2/m;
U = 220 V;
Rr = 20 Ω;
Pl = 330 W.
Se cere: a) ∆U% =?
b) W =? T = 1 h şi 15 min.
c) ∆W =?
Rezolvare:
+• 14
a) Is 1,5 A
. 1
Iradiator = U / Rr = 220 V / 20 Ω = 11A
Itotal = 11 A+1,5 A = 12,5 A
Căderea de tensiune va fi:
s
∆U = 2 R x I, dar R ρ ∗ deci :
t
∗s∗3 Ω ∗ SS ∗ S∗ , 4 D
∆U ρ∗ ∗ V 5,5 V
t S SS
∆. , 1
În procente : ∆U% 100 ∗ 100 ∗ % 2,5 %
. 1
b) W = P x t
Pr = U x Iradiator = 220 V x 11 A = 2420 W = 2,42 kW
Wradiator = Pr x t = 2420 W x 1,25 h = 3025 Wh = 3,025 kWh
Wl = Pl x t = 330 W x 1,25 h = 412,5 Wh = 0,4125 kWh
c) ∆W = ∆U x Itotal x t = 5,5 V x 12,5 A x 1,25 h = 85,9 Wh

12
33. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi
având fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel.
Pierderea de tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ∆W din circuit într-o perioadă de timp t = 100
ore de funcţionare simultană a lămpilor.
Date de intrare: U = 220 V;
P1 = 200 W;
P2 = 40 W.
Se cere: a) Rc =?
b) ∆W =? t= 100 h.
Rezolvare:
a) Căderea de tensiune în volţi va fi :
∆.%∗. 1∗ , %
∆U V 5,5 V
%
∆U = Rc x Ic => Rc = ∆U / Ic
Ptotal = 3 x P1 + 7 x P2 = 3 x 200 W + 7 x 40 W = 880 W
Ic = Ptotal / U = 880 W / 220 V = 4A
Rc = ∆U / Ic = 5,5 V / 4 A = 1,375 Ω
b) ∆W = ∆U x Ic x t = 5,5 V x 4 A x 100 h = 2200 Wh = 2,2 kWh

34. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17 Ω

funcţionează în paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω mm2/m, în lungime de l
= 20 m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de
tensiune pe circuit ∆U = 3%;
b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

Date de intrare: U = 220 V;

P1 = 363 W;
R = 17 Ω;
t = 105 min. = 1,75 h
Se cere: a) S =? ρ = 1/32 Ω mm2/m; l = 20 m; ∆U = 3%;
b) ∆W =?
Rezolvare:
a) Il = P1 / U = 363 W / 220 V = 1,65 A
Ir = U / R = 220 V / 17 Ω = 12,94 A
Ic = I1+Ir = 1,65 A + 12,94 A = 14,59 A
Căderea de tensiune în volţi va fi:
∆U = 220 V x 3% / 100% = 6,6 V Dar :
∆U = Rc x Ic = (ρ x 2 x l x Ic ) / S de unde :
∗s∗3- Ω ∗ SS ∗ S∗ , / 4 E ,
S ρ∗ ∗ mm 2,76 mm
∆. S , 1 ,
Se alege secţiunea standardizată de 4 mmp.
b) W = P x t
13
 P1 = 363w
Pr = U x Ir = 220 V x 12,94 A = 2846,8 W
Ptotală = P1+Pr = 363 W + 2846,8 W = 3209,8 W
Wtotală = Ptotală x t = 3209,8 W x 105/60 h = 5617 Wh = 5,617 kWh

35. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu
tensiunea pe fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se
determine puterile activă şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu
un factor de putere cosϕ = 0,72.

Date de intrare: Uf = 220 V;

I = 10 A;
ϕ = 0,72.
cosϕ
Se cere: P =?, Q=?
Rezolvare:
Tensiunea de linie este: U1 = √3 x Uf =1,73 x 220 V = 380V
Cunoscând factorul de putere de 0,72 determinam unghiul şi sinϕ, care sunt:
sin φ cos φ 1 $ sinφ j1 < cos φ j1 < 0,52 √0,48 0,69
ϕ = 44 ; sin ϕ =0,69
Puterea activă este: P = √3 x U1 x I x cos ϕ = 1,73 x 380 V x 10 A x 0,72 = 4733 W
= 4,733 kW.
Puterea reactivă este: Q = √3 x U1 x I x sin ϕ = 1,73 x 380 V x 10 A x 0,69 =
4536,06 VAr = 4,536 kVAr

36. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi
alimentată la tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos ϕ = 1) de 30 A. Ce
secţiune minimă trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune
considerându-se de 3% iar ρ = 1/34 Ω mm2/m.

Date de intrare: U = 230 V;

I = 30 A;
l = 150 m;
cosϕϕ = 1.
Se cere: S =?
Rezolvare:
’
• ‘ ∗ unde: L = 2 x l = 2 x 150 m = 300 m;
“
∆{ ∆{%∗{ p∗qp„ ”‰„
∆{% [„„ ∗ $ ∆{ … … ”, ‰ …
{ [„„ [„„ [„„
’∗~
∆{ ‘∗
“
’∗~ [ Ω ∗ ••q p„„ •∗p„ † ‰„„„
“ ‘∗ ∗ ••q pŠ, ˆ ••q
∆{ pˆ • ”,‰ … qpˆ,”
Se alege secţiunea standardizata imediat superioara adică 50 mm2

37. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu

secţiunea s =2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor
cu o rezistenţă neinductivă (cos ϕ = 1) de 5Ω ; se consideră ρ = 1/32 Ω mm2/m.
14
 Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

Date de intrare: l = 40 m;
S = 2,5 mm2;
U = 230 V;
R = 5 Ω;
ρ = 1/32 Ω mm2/m;
cosϕϕ = 1.
Se cere: I =?
Rezolvare:
’ [ Ω ∗ ••q ˆ„ • ˆ„
•• ‘∗ ∗ Ω „, ƒ Ω ;
“ pq • q,ƒ ••q Š„
{ qp„ … qp„
U = I x (Rreceptor + 2 x Rc) => ~ † pŠ, p †
• q∗• • ƒ q∗„,ƒ Ω ”
38. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32 Ω mm /m, de lungime l=
2

400 m şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de

putere cosϕ=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

Date de intrare: U = 400 V;

ρ = 1/32 Ω mm2/m;
l = 400 m;
S = 95 mm2;
P = 100 kW;
cosϕϕ = 0,8.
Se cere: ∆U% =?, ∆P% =?
Rezolvare:
+ 0 14
a) I 180,64 A
√ ∗.∗*9Jo ,D ∗ 1∗ ,E , 1
δ = I/S = 180,64 A / 95 mm2 = 1,9 A/mm2
Ω ∗ ŒŒ
√ ∗—∗s∗3∗*9Jo ,D ∗ ∗ S∗ E , 4∗ ,E , Ω∗4
b) ΔU Œ
32,89 V
t / SS
∆. ,E/ 1 E/ 1
∆U% 100 ∗ 100 8,22 %
. 1 1
Ω ∗ ŒŒ
∗—∗s∗+ ∗ ∗ S∗ 0 Ω∗14
c) ΔP% Œ
12,85 %
t∗. ∗*9J o / SS ∗ 1 ∗ ,E / 1

39. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32 Ω

mm2/m având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de
putere nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire)
cosϕ = 0,8, randamentul η = 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de
tensiune ∆Upa = 14% , o densitate a curentului la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind
la pornire un curent IP = 5IN . În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere
de tensiune în reţea ∆U = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4 mm2 , 30 A pentru
s = 6 mm2 , 41 A pentru s = 10 mm2
15
- densitatea curentului la pornire;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Date de intrare: U = 220 V;
ρ = 1/32 Ω mm2/m;
l = 50 m;
PN = 5CP;
cosϕϕ = 0,8;
η = 0,9;
∆Upa = 14%;
δpa = 20 A/mm2;
IP = 5 IN;
∆U = 5%.
Se cere: a) s =?, Iadm.= 23 A, s = 4 mm2;
Iadm.= 30 A, s = 6 mm2;
Iadm.= 41 A, s = 10 mm2
b) δp=?;
c) ∆Up=?.
Rezolvare:
P = 5 CP = 5 x 736 W = 3680 W
+ E 0 E 14
d) P = U x I x cosϕ x η => I 23,23 A
.∗*9Jo∗η 1∗ ,E∗ ,/ E, 1
Determinam secţiunea luând în considerare căderea de tensiune în regim permanent şi
curentul nominal al electromotorului :
∆U = 5% x U = 5 x 220 / 100 = 11 V
Ω ∗ ŒŒ
—∗ ∗s∗3∗*9Jo —∗ ∗s∗3∗*9Jo ∗ ∗ S∗ , 4∗ ,E
ΔU R x I x cosϕ $S Œ
t ™. 1
E E, Ω∗SS ∗4
5,28 mm
1
Alegem secţiunea standardizata de 6 mm2.
Verificări :
a) La S = 6 mm2 conf. enunţ Iadm.= 30A, mai mare ca In electromotor.
b) Ip = 5 x In = 5 x 23,23 = 116,15 A
δp = Ip / S = 116,15 / 6 = 19,36 A/mm2 < 20A/mm2.
c) Pierderea de tensiune la pornire :
Ω ∗ ŒŒ
—∗ ∗s∗3Ž ∗*9Jo ∗ ∗ S∗ , 4∗ ,E / / Ω∗4
ΔUY Œ
48,39 V
t SS /
∆.Ž E, / 1 E / 1
adică în procente: ∆UY % 100 ∗ 100 21,99 % $ 14%
. 1 1
Se alege S = 10 mm şi se reface verificarea pentru pct. c :
2

Ω ∗ ŒŒ
—∗ ∗s∗3Ž ∗*9Jo ∗ ∗ S∗ , 4∗ ,E / / Ω∗4
ΔUY Œ
29,04 V
t SS
∆.Ž /, 1 / 1
adică în procente : ∆UY % 100 ∗ 100 13,2 % $ 14% deci
. 1 1
se încadrează.
Deci secţiunea circuitului se alege 10 mm2.

16
40. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul η = 0,9 şi cos ϕn =
0,8 este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată,
având lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi ρ = 1/32 Ω mm2/m.
Să se determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al
întrerupătorului automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor,
releul termic poate fi reglat la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.

Date de intrare: Pn = 15 kW;

η = 0,9;
ϕn = 0,8;
cosϕ
Un = 3x380 V;
L = 100 m;
S = 25 mm2;
ρ = 1/32 Ω mm2/m.
Se cere: a) In =?;
e) ∆U=?;
f) Imax=? (1,05 – 1,2) In.
Rezolvare:
}| [ƒ„„„ š
a) Pn = √p x Un x In x cosφ x η => ~|
√p∗{| ∗•€•‚| ∗η [,‡p∗pŠ„ …∗„,Š∗„,‰
[ƒ„„„ …†
p[, ”‰ †
ˆ‡p,p …
b) Facem ipoteza că la bornele motorului alimentat prin linia trifazată de lungime
L=100 m avem tensiunea şi curentul nominal. Utilizând curentul nominal calculat mai sus
determinăm căderea de tensiune pe linie.
[ Ω ∗ ••q
√p∗‘∗’∗~| ∗•€•‚| [,‡p∗ ∗[„„ •∗p[,”‰ †∗„,Š ˆpŠƒ,Š‰ Ω∗†
∆{ pq •
ƒ, ˆŠ …
“ qƒ ••q Š„„
c) Imax = 1,2 x In = 1,2 x 31,69 A= 38,03 A

41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează
un receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos ϕ = 1) R = 20 Ω, situat
la o distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se
consideră ρ = 1/32 Ω mm2/m Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

Date de intrare: S = 6 mm2;

ϕ = 1;
cosϕ
R = 20 Ω;
L = 192 m
U = 220 V;
ρ = 1/32 Ω mm2/m.
Se cere: a) Ub =?;

17
 b) W=?;
c) ∆W=?.
Rezolvare:
a) Rezistenta conductorului liniei monofazate
q∗’ [ Ω ∗ ••q q∗[‰q • pŠˆ
•• ‘∗ ∗ Ω q Ω
“ pq • ” ••q [‰q
{ qq„ … qq„
~ † [„ †
• •• q„ q Ω qq
∆U = Rc x I = 2 Ω x 10 A = 20 V;
Tensiune la bornele receptorului este Ub =U – ∆U = 220 V – 20 V = 200 V
b) W=Ub x I x cos φ x t = 200 V x 10 A x 1 x 30/60 h = 1000 Wh = 1 kWh
c) Energia disipată în conductoare prin efect Joule-Lentz este
∆W = Rc x I² x t = 2 Ω x 10² A2 x 30 / 60 h = 100 Wh = 0,1 kWh

42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat,
un reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R = 50 Ω. Tensiunea
la plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la
reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi,
considerându-se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

Date de intrare: R = 50 Ω;;

U = 230 V;
∆U%=10%;
Se cere: a) Wreflector =?; t = 10 h/zi
b) Wpierdută=?;
Rezolvare:
∆.%∗. ∗ 1 1
∆U 23 V
a) Ub = U – ∆U = 230 V - 23 V = 207 V
I = Ub / R = 207 V / 50 Ω = 4,14 A
Wreflector = Ub x I x nr. zile x t =207 V x 4,14 A x 30 zile x 10 h/zi = 257094 Wh
= 257,094 kWh
b) Wpierdută = ∆U x I x nr. zile x t = 23 V x 4,14 A x 30 zile x 10 h/zi = 28566 Wh
= 28,566 kWh

43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă

la tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având
conductoare din aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2;
ρ = 1/32 Ω mm2/m. Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

Date de intrare: U = 220 V;;

Pl = 3300 W;
L = 200;
S = 16 mm2;
18
 ρ = 1/32 Ω mm2/m
Se cere: a) Ul =?; ∆Ul =?;
b) Wl=?; t = 30 min.
Rezolvare:
a) Pl = U x I
I = Pl / U = 3300 W / 220 V = 15 A
q∗’ [ Ω ∗ ••q q∗q„„• ˆ„„
•• ‘∗ ∗ Ω „, ‡Š Ω
“ pq • [” ••q ƒ[q
∆U = Rc x I = 0,78 Ω x 15 A = 11,7 V
Ul=U +∆U= 220 V +11,7 V = 231,7 V
∆{ [[,‡ … [[‡„ …
∆{% [„„ ∗ [„„ ∗ ƒ, pq %
{ qq„ … qq„ …
b) Wl = Pl x t = 3300 W x (30 / 60) = 1650 Wh = 1,65 kWh

44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La
capătul opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit
este de 5%. Să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.

Date de intrare: U = 220 V;;

Pr = 3135 W;
∆U%=5%;
S = 16 mm2;
Se cere: a) R1 =?; R2 =?;
b) Wr=?; t = 10 min.
Rezolvare:
a) Ub = U – ∆U = 220 V – 0,05 x 220 V = 220 V – 11 V = 209 V
I = Pr / Ub = 3135 W / 209 V = 15 A
R1 = ∆U / I = 11 V / 15 A = 0,73 Ω
R2 = Ub / I = 209 V / 15 A =13,9 Ω
b) Wr = Pr x t = 3135 W x (10 / 60) h = 522,5 Wh = 0,5225 kWh

45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care

alimentează polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub,
să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se
redimensioneze circuitul. Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim
normal şi la pornirea electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului
strungului: 7 kW, tensiunea de alimentare 380/220 V, cos ϕ = 0,8 (se consideră aceeaşi
valoare atât în regim normal cât şi la pornire), randamentul η = 0,9, curentul de pornire IP
= 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, ρ = 1/34 Ω mm2/m, pierderea de tensiune la
pornirea electromotorului < 10% , densitatea admisibilă de curent pentru Al, în regim
permanent δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20 A/mm2.

Date de intrare: S = 2,5 mm2;

Pe = 7000 W;
19
 U = 380/220 V;
cosϕϕ = 0,8;
η = 0,9;
IP = 6 Inominal;
L = 20 m;
ρ = 1/34 Ω mm2/m;
∆Up% < 10%;
δN = 6 A/mm2;
δp = 20 A/mm2.
Se cere: a) Să se verifice dacă prin acest circuit se poate alimenta
strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul
b) Se verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în
regim normal şi la pornirea electromotorului strungului.
Rezolvare:
Pn = Pu = η x Pabs => Pabs = Pn / η = √3 x U x In x cosφ =>
}| ‡„„„ š ‡„„„ …†
~| [ˆ, ‡‰ †
√p∗{∗•€•‚∗η [,‡p∗pŠ„ …∗„,Š∗„,‰ ˆ‡p,p …
Ip = 6 x Inominal = 6 x 14,79 A = 88,74 A
În conformitate cu normativul I7/2000 anexa 6 rând 8 conductorul de Al de 2,5 mm²
poate fi utilizat pentru realizarea circuitelor de forţă trifazate din interiorul clădirilor -
se verifică pierderile de tensiune, densitatea de curent şi se face calculul de încălzire:
a) Verificarea conductorului de alimentare d.p.d.v. al căderii maxime admisibile de
tensiune şi d.p.d.v. al încălzirii maxime în regimul de funcţionare de durată)
∆U = √3 x In x R x cosφ
’
unde • ‘ ∗
“
∆U = √3 x 14,79 A x (1/34) Ω mm2/m x (20/2,5) m/mm2 x 0,8 => ∆U = 4,8 V
∆{ ˆ,Š … ˆŠ„ …
∆{% [„„ ∗ [„„ ∗ [, q” % < ∆Umax.adm
{ pŠ„ … pŠ„ …
Pentru branşamente alimentate din reţeaua stradală φt=5% conductorul
îndeplineşte cerinţa de cădere de tensiune maxim admisibila
În conformitate cu art. 4.8 din I7/2002 Imax adm pentru 3 conductoare Al izolate
cu PVC montate în tub
Imax.adm = 15A
Iabs.motor = 14,79A < Imax.adm = 15A pe care, în consecinţă conductorul îndeplineşte
cerinţa de încălzire maxim admisibilă
b) Verificarea conductorului de alimentare d.p.d.v. al căderii maxim admisibile de
tensiune si d.p.d.v. al densităţii de curent maxim admisibile in regimul de
pornire
b1) Ip = 6 x In
∆Up = 6 x ∆Ureg funct durata = 6 x 4,8 A = 28,8 V
∆Up[%] = 6 x 1,26 = 7,56% < 10% (valoarea maxim admisibila conform
enunţului problemei) şi conductorul îndeplineşte cerinţa de cădere de tensiune maxim
admisibilă în regim de pornire a motorului
b2) In conformitate cu art. 5.1.17 din I7/2002 densitatea maxim admisibila pentru
conductoarele de aluminiu in regimul de pornire al motoarelor este de 20A/mm2
Deci densitatea curentului de pornire:
δp = Ip / S = 6 x In / S = 6 x 14,79 A / 2,5 mm2 = 35,496 A/mm2 > 20A/mm2

20
 deci conductorul nu îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în regim de
pornire.
Pentru S = 4 mm2 avem densitatea de curent δp = 6 x 14,79 A / 4 mm2 = 22,19
A/mm2 > 20A/mm2 deci nici aceasta secţiune nu îndeplineşte cerinţa de secţiune
maxim admisibilă în regim de pornire
Pentru S = 6mm2 avem densitatea de curent δp = 6 x 14,79 A / 6 4 mm2 = 14,79
A/mm2 < 20A/mm2 deci se îndeplineşte cerinţa de secţiune maxim admisibilă în
regim de pornire. Se va impune secţiunea minimă de 6mm2 pentru conductorul de
alimentare a strungului

46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate ρ = 1/34 Ω

mm2/m, de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează
un tablou de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
- un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
- două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite
separate);
- 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ∆U=2%.
Electromotoarele au randamentul η = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la
pornire) cosϕ = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune
∆up=10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se
conectează fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10
mm2, 105 A pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20
A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

Date de intrare: U = 380/220 V;

ρ = 1/34 Ω mm2/m;
l = 20 m;
S = 2,5 mm2;
PT = 5 kW;
PM1 = 4 kW;
PM2 = 2 kW;
Pl = 30 x 200 W = 6 kW;
∆U% = 2%;
cosϕϕ = 0,8;
η = 0,9;
Ipornire = 5 Inominal;
∆up=10%;
Se cere: a) Sc=?, Iadm = 75 A ptr. S = 10 mm2;
Iadm = 105 A ptr. S = 16 mm2;
Iadm = 135 A ptr. S = 25 mm2.
21
 b) δp = ?, δpadm = 20 A/mm2
c) ∆Up% = ?
Rezolvare:
Pentru determinarea secţiunii coloanei de alimentare, consideram faza cea mai
încărcată faza R, la care sunt racordate electromotorul trifazat de 5 kW, electromotorul
monofazat de 4 kW şi 10 lămpi însumând puterea de 2 kW şi calculăm în prealabil curenţii
absorbiţi de aceştia.
IT = PT / √3 x U x cosϕ x η = 5000 A / (1,73 x 380 V x 0,8 x 0,9) = 5000 W / 473,2 V
= 10,5 A
IM1 = PM1/ U x cosϕ x η = 4000 W / (220 V x 0,8 x 0,9) = 4000 W / 158,4 V= 25,2 A.
Il =Pl / U= 2000 W / 220 V = 9,09 A

∆UT = 2 x 380 / 100 = 7,6 V

∆UM1 = 2 x 220 / 100 = 4,4V

Calculam secţiunile:

ST = (√3 x ρ x l x IT x cosϕ) / ∆UT = (1,73 x 20 x 10,5 x 0,8) / (34x7,6) =290,6 /

258,4 = 1,1 mm2

SM1 =2 x ρ x l x IM1 x cosϕ / ∆UM1 = (2 x 20 x 25,2 x 0,8) / (34x4,4) = 806,4 /

149,6 = 5,4 mm2
Sl =2 x ρ x l x I / ∆U = 2x20 x9/ (34x4,4) = 360/149,6 = 2,4 mm2
Stotal = 8,9 mm2
Alegem secţiunea standardizată de 10 mm2
Verificări :
a) încălzirea conductoarelor în regim permanent de funcţionare :
în plină sarcină curentul total pe faza R este de 10,5 A + 25,2 A + 9 A = 44,7A
dar conform enunţ la S = 10 mm2, curentul maxim admis în regim de durată este
de 75 A, deci se încadrează.
b) densitatea curentului la pornire :
Ip = (10,5+25,2) x 5= 178,5A ( cazul pornirii simultane a ambelor
electromotoare)
δpm = Ip / S = 178,5 A / 10 A = 17,8 A/mm2 < 20 A/mm2 ( se încadrează)
c)pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului :
∆Up = R x I = (ρ x l x Ip x cosϕ) / S = (20 x 178,5 x 0,8) / (34 x 10) = 8,4 V
In procente : 8,4 x 100 / 220 = 3,8% < 10% conform enunţ.
Secţiunea de 10 mm2 aluminiu este corespunzătoare.
47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu
cu rezistivitatea ρ = 1/32 Ω mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate:
un electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştiind că acestea
absorb la pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este η = 0,95, factorul
de putere (în regim normal şi la pornire) este cosϕ = 0,9, pierderea de tensiune în coloană
este ∆U=3% şi că pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a
electromotoarelor este ∆Up =12%.
22
Secţiunea calculată se va verifica la:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul
maxim admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s =
2,5mm2, 20 A pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20
A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.

Date de intrare: ρ = 1/34 Ω mm2/m;

l = 30 m;
PM1 = 2,5 CP = 2,5 x 736 W = 1840 W = 1,84 kW; UM1=380 V;
PM2 = 2 kW; UM2=220 V;
Ipornire = 3 x Inominal;
η = 0,95;
cosϕϕ = 0,9;
∆U = 3%;
∆Up=12%;
Se cere: a) Sc=?, 1) Iadm = 16 A ptr. S = 2,5 mm2;
2) Iadm = 20 A ptr. S = 4 mm2;
3) Iadm = 27 A ptr. S = 6 mm2.
b) δp = ?, δpa = 20 A/mm2
c) ∆Up% = ?
Rezolvare:
a) Calculam secţiunea necesara motorului trifazat:
PM1 = 2,5 CP = 2,5 x 736 W = 1840 W = 1,84 kW
PM1 = √3 x UM1 x I M1 x cosϕ x η
P› 1840 W 1840 VA
I› 3,27 A
√3 ∗ U› ∗ cosφ ∗ η 1,73 ∗ 380 V ∗ 0,9 ∗ 0,95 562,08 V
Căderea de tensiune în volţi va fi:
∆. ∆.%∗. ∗ E 1 1
∆U% 100 ∗ $ ∆œ 11,4 V Dar:
.
∆U = √3 x R x I = (√3 x ρ x l x I M1 x cosϕ) / S de unde :
S = (√3 x ρ x l x I M1 x cosϕ) / ∆U = (1,73 x 30 m x 3,27 A x 0,9 / (32 Ω
mm2/m x 11,4 V) = 0,4 mm2
Calculăm secţiunea necesară motorului monofazat:
PM2 = UM2 x I M2 x cosϕ x η
+• 0 14
I› 10,63 A
.• ∗*9Jo∗η 1∗ ,/∗ ,/ EE, 1
Căderea de tensiune în volţi va fi:
∆. ∆.%∗. ∗ 1 1
∆U% 100 ∗ $ ∆œ 6,6 V
.
∗s∗3• Ω ∗ SS ∗ S∗ , 4∗ ,/ D ,
S ρ∗ ∗ mm 2,7 mm
∆. S , 1 ,
Secţiunea necesară pentru coloană la o ∆U = 3% va fi:
ST = 0,4 mm2 + 2,7 mm2 = 3,1 mm2. Se alege secţiunea standard de 4 mm2.
Verificări:
1) încălzirea conductoarelor în regim permanent de funcţionare:
În plină sarcină curentul total este de IT = I M1 + I M2 = 3,27 A + 10,6 A = 13,87 A
23
 Dar conform enunţ la S = 4 mm2., curentul maxim admis în regim de
durată este de 20 A, deci se încadrează.
2) densitatea curentului la pornire:
Ip = 3 x IT = 3 x 13,87 A = 41,61 A ( cazul pornirii simultane a ambelor
electromotoare)
b) δpm = Ip / S = 41,61 A / 4 mm2 = 10,4 A/mm2 < 20 A/mm2 ( se încadrează)
c) pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultana a electromotoarelor:
∆Up = R x I = (ρ x 2 x l x Ip x cosϕ) / S = (2 x 30 m x 41,61 A x 0,9) / (32 Ω
mm /m x4 mm2) =17,6 V
2

În procente: 17,6 V x 100 / 220 V = 8% < 12% conform enunţ.

Secţiunea de 4 mm2 aluminiu este corespunzătoare.
48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un
tablou secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal
In. Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea γ = 34, cos ϕ = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în
regim normal cât şi la pornire) şi η = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent,
pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de
curent pentru Al, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea
echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se
determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de curent în regim de
pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la
faza R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va
rezulta, în acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luând în considerare
curentul total din faza R,unde este racordat electromotorul monofazat.

Date de intrare: U = 380/220 V

l = 25 m;
PM1 = 4 kW; UM1=380 V;
PM2 = 2 kW; UM2=220 V;
Pl = 20 x 100 W = 2 kW
Ipornire = 6 x Inominal;
∆U = 3%;
∆Up=10%;
γ = 34 m/Ω Ω mm2;
cosϕϕ = 0,7;
η = 0,9;
Imax.adm = 30 A ptr. S = 6 mm2;
δadm.p = 20 A/mm2
Se cere: a) Sc=?
b) δp = ?
c) ∆Up% = ?
24
 Rezolvare:

În fig. 1 avem repartizarea sarcinii pe fazele reţelei. Rezultă că faza R este cea
mai încărcată având 4/3 kW + 2 kW motoare electrice

a) Calculam secţiunea necesara motorului trifazat:

Pn = η x Pabs
PM1 = √3 x UM1 x I M1 x cosϕ x η
P› 4000 W 4000 VA
I› 9,66 A
√3 ∗ U› ∗ cosφ ∗ η 1,73 ∗ 380 V ∗ 0,7 ∗ 0,9 414,16 V
Calculăm secţiunea necesară motorului monofazat:
PM2 = UM2 x I M2 x cosϕ x η
+• 0 14
I› 14,43 A
.• ∗*9Jo∗η 1∗ ,D∗ ,/ E, 1
Ifaza_R_regim_nominal = I M1 + I M2 = 9,66 A + 14,43 A = 24,09 A < Imax.adm = 30 A
Ip = 6 x Ifaza_R_regim_nominal = 6 x 24,09 A = 144,54 A
3Ž , 4 4 4
δY 24,09 $ δHuS.Y 20
t SS SS SS

Se observă că în regim de pornire se depăşeşte densitatea de curent admisă de

20A/mmp. În regim normal ne încadrăm în curentul maxim admisibil al coloanei. Este
necesară redimensionarea coloanei în funcţie de densitatea de curent admisă în regim de
pornire a motoarelor:
3Ž , 4
S ¢ 7,2 mm , alegem Sredimensionat= 10 mm2
Ÿ ¡Œ.Ž
ŒŒ
Căderea de tensiune se va calcula în ipoteza unei încărcări uniforme la nivelul
încărcării fazei R care este cea mai încărcată fază pentru secţiunea iniţială a coloanei. În
acest caz căderea de tensiune se calculează cu relaţia:
Calculăm în două ipoteze:
a) considerând un consum trifazat la încărcarea fazei R de 24 A în regim normal şi
de 144A în regimul de pornire
b) considerând un consum monofazat la încărcarea fazei R de 24 A în regim normal
şi de 144A în regimul de pornire

25
 Ipoteza a)
l
∆U = 3 * r * I * cos ϕ = ρ * * I * cos ϕ
s
1 * 25
∆Un = 3 * * 24 * 0.7 = 3,42V
34 * 6
∆Un 3,42 *100
∆Un[%] = *100 = = 0.9%〈 2%
Un 380
∆Upornire = 6 * ∆Un = 3,42 * 6 = 20,54V
∆Upornire 20,54 *100
∆Upornire[%] = *100 = = 5,4% < 10%
Un 380
Se observă că în ambele regimuri nominal şi respectiv de pornire simultană
căderea de tensiune se încadrează în valorile limită din enunţ de 2% şi respectiv de 10%
Rezultă că singurul motiv al necesităţii amplificării coloanei îl constituie depăşirea
densităţii admisibile de curent în regimul de pornire.
Ipoteza b)
Verificăm căderea de tensiune pe coloana redimensionată şi în ipoteza unui
curent monofazat de 144A
În acest caz vom utiliza relaţia:
l
∆Upornire = 2 * ρ * * I * cos ϕ
s
1 * 25
∆Upornire = 2 * * 144 * 0.7 = 14.8 ≅ 15V
34 * 10
∆Upornire 15 * 100
∆Upornire[%] = * 100 = = 6.8% < 10%
Un 220
Rezulta o cădere de tensiune de cca. 7% care se încadrează şi în această ipoteză în
căderea de tensiune maxim admisă de 10%
Verificăm căderea de tensiune pe coloana redimensionată şi în ipoteza unui
curent monofazat de 24A
l
∆Upornire = 2 * ρ * * I * cos ϕ
s
1 * 25
∆Upornire = 2 * * 24 * 0.7 = 2,46 ≅ 2,5V
34 * 10
∆Upornire 2,5 * 100
∆Upornire[%] = * 100 = = 1,1% < 2%
Un 220
Rezulta o cădere de tensiune de cca 1,1% care se încadrează şi în această ipoteză în
căderea de tensiune maxim admisa de 2%

49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la

care sunt racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat
având puterea Pm =10 kW, cosϕ=0,9, randamentul η=0,9 şi Ipornire = 6
Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu
lungimi de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32 Ω
mm2/m. Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru
coloană, considerându-se pierderile de tensiune:
26
 o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în
regim de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
- încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A
pentru s = 2,5mm2, 23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru
circuitele trifazate se consideră: 16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2,
27A pentru s = 6 mm2;
- densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
- pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.
Date de intrare: U = 3x380/220 V
l1 = 25 m;
l2 = 30 m;
Pm =10 kW;
cosϕϕ = 0,9;
η = 0,9;
Ipornire = 6 x Inominal;
Pl = 51x100 W=5100 W=5,1 kW;
l3=35 m;
ρ = 1/32 Ω mm2/m;
Se cere: a) Sc=?, ∆Um = 3%;
Sc=?, ∆Up =10%;
Sc=?, ∆Ul =2%;
Sc=?, ∆Uc =1%;
b) Sc se vor verifica la:
circ. monof. Imax. = 18 A ptr. S = 2,5 mm2;
Imax. = 23 A ptr. S = 4 mm2;
Imax. = 30 A ptr. S = 6 mm2;
circ. trif. Imax. = 16 A ptr. S = 2,5 mm2;
Imax. = 20 A ptr. S = 4 mm2;
Imax. = 27 A ptr. S = 6 mm2;
c) δp = ?, δpa = 20 A/mm2;
d) ∆Up = ?
Rezolvare:
Calculăm mai întâi secţiunea necesară circuitului electromotorului:
P = √3 x U x I x cosϕ xη
I = P / (√3 x U x cosϕ x η) = 10000 W / (1,73 x 380 V x 0,9 x 0,9) = 18,7 A
Căderea de tensiune în circuit în volţi:
∆U = 3% = (3 x 380 V) / 100 = 11,4 V
∆U = R x I = (ρ x l x I x cosϕ) / S de unde:
S = (√3 x ρ x l x I x cosϕ) / ∆U = 1,73 x 30 m x 18,7 A x 0,9 / (32 Ω mm2/m x
11,4 V)= 2,37 mm2
Se alege secţiunea standard de 2,5 mm2
Verificări:
a) încălzirea conductoarelor în regim permanent de funcţionare:
27
 Conform enunţ la S = 2,5 mmp, curentul maxim admis în regim de durată
este de 16A < 18,7 A, deci nu se încadrează.
Alegem secţiunea imediat superioară, adică S = 4 mm2 pentru care curentul
maxim admis este conform enunţ de 20 A > 18,7 A.
b) densitatea curentului la pornire:
Ip = 6 x In = 6 x 18,7 A = 112,2 A
δpm = Ip / S = 112,2 A / 4 mm2 = 28 A/mm2 > 20 A/mm2 (nu se încadrează)
Alegem secţiunea imediat superioară, adică S = 6 mm2 şi refacem
verificarea:
δpm = Ip / S = 112,2 A / 6 mm2 = 18,7 A/mm2 < 20A/mm2 (se încadrează)
c) pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului:
∆Up=√3 x R x Ip x cosϕ = (√3 x ρ x l x Ip x cosϕ) / S = (1,73 x 30 m x 112,2 A x
0,9) / (32 Ω mm2/m x 6 mm2) = 27,3V.
În procente: 27,3 x 100 / 380 = 7,2% < 8% conform enunţ.
Secţiunea necesară va fi S = 6mm2
Calculăm secţiunea necesară pentru circuitele lămpilor:
Vom repartiza câte 17 lămpi pe fază.
I = P / U = 17 x 100 / 220 = 7,7 A
Căderea de tensiune în circuit în volţi:
∆U =2 % = 2 x 220 / 100 = 4,4 V
∆U = R x I = (ρ x 2 x lx I) / S de unde:
S = (ρ x 2 x l x I) / ∆U = (2 x 35 m x 7,7 A) / (32 Ω mm2/m x 4,4 V) = 3,8 mm2
Alegem secţiunea standard de S = 4 mm2
Secţiunea necesară pentru coloană:
Sc = 6 mm2 + 4 mm2 = 10 mm2
Verificări :
- vom face numai la pierderea de tensiune admisă în coloană (1%), deoarece cele
două secţiuni însumate corespund fiecare în parte la verificările aferente.
It = 18,7 + 7,7 = 26,4A
∆U =√3 x R x It x cosϕ = (√3 x ρ x l x It x cosϕ) / S = (1,73 x 25 m x 26,4 A x
0,9) / (32 Ω mm2/m x 10 mm2) = 3,2V adică în procente:
∆U% = (3,2 V x 100) / 380 V= 0,84% < 1% conform enunţ.
50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru,
montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V,
cos ϕ = 0,7; η = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%.
Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de durată)
admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar γCu = 57. Conform tabelelor pentru trei
conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea maximă de durată
este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea electromotoarelor pentru
conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.

Date de intrare: l = 50 m;
Pm = 20 kW;
U = 3x380 V;
cosϕϕ = 0,7;
η = 0,9;
28
 ∆Umax.adm.p = 12%;
∆Umax.adm.sarcină = 3%;
γCu = 57 m/Ω Ω mm2;
Ipornire = 6 x Inominal;
Stabel = 6 mm2;
Itabel = 42 A;
δadm.p.Cu=35 A/mm2;
Se cere: a) Sc=?
Rezolvare:
∆UY % ∗ U 12 ∗ 380 V
∆USHn _HuS_Y96Wv67 45,6 V
100 100
∆UJH6*vWă % ∗ U 3 ∗ 380 V
∆USHn _HuS_S9;96_JH6*vWH 11,4 V
100 100
Determinarea curenţilor de sarcină nominală şi de pornire:
Pn = η x Pabs
Pn = √3 x U x I n x cosϕ x η
PS 20000 W 20000 VA
IW 48,29 A $ 42 ¥
√3 ∗ U ∗ cosφ ∗ η 1,73 ∗ 380 V ∗ 0,7 ∗ 0,9 414,16 V
In > Imax.scurtă.durată

Observăm că prima cerinţă testată nu este îndeplinită. Trecem mai departe şi

verificăm şi densitatea de curent în regimul de pornire:
IY 6 ∗ IW 6 ∗ 48,29 A 289,74 A
IY 289,74 A A
δY 48,29
S 6 mm mm

δY $ δHuS.Y.¦:
Determinăm secţiunea din condiţia de respectare a densităţii maxime admise de
curent in regimul de pornire:
IY 289,74 A
SSvW _W7* 8,28 mm
δHuS.Y.¦: 35 A
mm
Alegem secţiunea imediat superioara de 10 mm2
Din tabele ar trebui să verificăm şi respectarea condiţiei referitoare la
încărcarea coloanei în regimul de durată: In > Imax.scurtă.durată
Neavând date în problemă pentru această verificare trecem mai departe!
Calculul căderilor de tensiune evident utilizând noua secţiune pentru coloana de 10
2
mm :
s S
∆U √3 ∗ R ∗ IW ∗ cosφ √3 ∗ ρ ∗ ∗ IW ∗ cosφ 1,73 ∗ Œ ∗
t D ∗ SS
Ω∗ŒŒ
/ ,/ 4∗Ω
48,29 A ∗ 0,7 5,13 V
D
∆U § ∆œSHn _HuS_S9;96_JH6*vWH

∆UY 6 ∆UW 6 ∗ 5,13 V 30,78 V § ∆USHn _HuS_Y96Wv67

29
 ∆UY § ∆œSHn _HuS_Y96Wv67

51. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit
cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa
activă de 3 Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o rezistenţă activă de 6 Ω şi o
reactanţă inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de
6 Ω.

Date de intrare: Ulinie = 220 V;

RR = 3Ω, XR = 4Ω;
RS = 6Ω, XS = 8Ω;
RT = 8Ω, XT = 6Ω;
Se cere: Pcircuit=?
Rezolvare:
Determinarea puterii active absorbite de circuit :
Pcircuit = PR + PS + PT
Z= R2 + X2
R
cos ϕ =
Z
ZR = RR + XR = 32 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5 Ω
2 2

RR 3
cos ϕ R = = = 0 ,6 Ω
ZR 5
ZS = RS + XS = 62 + 82 = 36 + 64 = 100 = 10 Ω ,
2 2

RS 6
cos ϕ S = = = 0 ,6 Ω
Z S 10
ZT = RT + XT = 82 + 62 = 64 + 36 = 100 = 10 Ω
2 2

RT 8
cos ϕ T = = = 0 ,8 Ω
Z T 10

U 2 linie 220 2
PR = U linie * I R * cos ϕ R = * cos ϕ R = * 0,6 = 5808W
ZR 5
U 2 linie 220 2
PS = U linie * I S * cos ϕ S = * cos ϕS = * 0,6 = 2904 W
ZS 10
U 2 linie 220 2
PT = U linie * I T * cos ϕ T = * cos ϕ T = * 0,8 = 3872W
ZT 10

Pcircuit = PR + PS + PT = 5808 + 2904 + 3872 = 12584 W = 12.584kW ≅ 12,6kW

30
Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :
Q circuit = Q R + Q S + Q T
Z= R2 +X2
R
sin ϕ =
Z
ZR = RR + XR = 32 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5 Ω
2 2

XR 4
sin ϕ R = = = 0 .8 Ω
ZR 5
ZS = RS + XS = 62 + 82 = 36 + 64 = 100 = 10 Ω ,
2 2

XS 8
sin ϕ S = = = 0 .8 Ω
ZS 10
ZT = RT + XT = 82 + 62 = 64 + 36 = 100 = 10 Ω
2 2

XT 6
sin ϕ T = = = 0 ,6 Ω
ZT 10

U 2 linie 220 2
Q R = U linie * I R * sin ϕ R = * sin ϕ R = * 0,8 = 7744VAr
ZR 5
U 2 linie 220 2
Q S = U linie * I S * sin ϕ S = * sin ϕS = * 0,8 = 3872VAr
ZS 10
U 2 linie 220 2
Q T = U linie * I T * sin ϕ T = * sin ϕ T = * 0,6 = 2904VAr
ZT 10

Q circuit = Q R + Q S + Q T = 7744 + 3872 + 2904 = 14520 W ≅ 14.52kW ≅ 14,5kVAr

Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :

S circuit = S R + SS + S T
S R = PR + Q R = 5808 2 + 7744 2 = 9680VA
2 2

SS = PS + Q S = 2904 2 + 3872 2 = 4840VA

2 2

S T = PT + Q T = 3872 2 + 2904 2 = 4840VA

2 2

S circuit = S R + SS + S T = 9680 + 4840 + 4840 = 19360VA ≅ 19,4kVA

31
52. O linie electrică aeriană cu tensiunea de 0,4 kV, cu conductoare din cupru având ρ =
0,017 Ω mm2/m, alimentată din sursa A, are schema şi caracteristicile din figură.

Se cere:
a) să se determine pierderea maximă de tensiune;
b) să se interpreteze rezultatul considerând că pierderea de tensiune admisibilă este de
10%.
× Σ13 (r × P + x × Q )
1
∆U =
Un

l A−1 300
rA−1 = ρ = 0,017 = 0,102Ω
S A−1 50

x A−1 = x01 × l = 0,31 × 0,3 = 0,093Ω

l1−2 200
r1− 2 = ρ = 0,017 = 0,097Ω
S1−2 35

x1−2 = x02 × l = 0,345 × 0,2 = 0,069Ω

l 2 −3 150
r2−3 = ρ = 0,017 = 0,102Ω
S 2−3 25

x 2−3 = x03 × l = 0,33 × 0,15 = 0,05Ω

S A−1 = S1 + S 2 + S 3 = 90 − j 25

S1−2 = S 2 + S 3 = 50 − j15

S 2−3 = S 3 = 20 − j15

∆U max =
1
(rA−1 × PA−1 + x A−1 × Q A−1 ) + 1 (r1−2 × P1− 2 + x1−2 × Q1−2 ) + 1 (r2−3 × P2−3 + x 2−3 × Q2−3 ) =
Un Un Un

1
(0,102 × 90 + 0,093 × 25) + 1 (0,097 × 50 + 0,069 × 15) + 1 (0,102 × 20 + 0,05 × 15) = 13,23% > 10%
380 380 380

32
53. La o reţea trifazată de 6 kV alimentată din staţiile de transformare A şi B, ale căror
tensiuni sunt egale şi coincid ca fază, sunt racordate mai multe locuri de consum.
Lungimile porţiunilor de reţea, în km, secţiunile conductoarelor, în mm2, sarcinile, în kW
şi factorii lor de putere sunt indicate în schema reţelei.
Să se determine pierderea maximă de tensiune pentru regimul de funcţionare
normal şi pentru regimul de avarie al reţelei.
Se neglijează pierderile de putere pe linii.
În regimul de avarie se presupune că se scoate din funcţiune acea porţiune din reţea
a cărei ieşire din funcţiune determină căderea maximă de tensiune într-un punct oarecare
al reţelei;
Pentru conductorul cu s=35mm2 se consideră r0=0,91 Ω/km şi x0=0,353 Ω/km iar
pentru cel cu s=16 mm2 r0=1,96 Ω/km şi x0=0,377Ω/km.

100 kW 80 kW
cosφ = 0,8 cosφ = 0,9

3 km, 35 mm2 a 2 km, 35 mm2 b 3 km, 35 mm2 c 4 km, 35 mm2

A O ? ? ? OB
1,5 km 16 mm2 1,5 km 16 mm2

d 40 kW 80 kW e 40 kW
cosφ = 0,7 cosφ = 0,8 cosφ = 0,8

Fig. 1

33
 Calculam puterile reactive aferente fiecărui punct de control:

P [kW] cosφ tg φ Q [kVAr]

P = S cos ϕ 100 0,8 0,754 75,4
Q = S sin ϕ
Q sin ϕ 80 0,9 0,488 39,04
= = tgϕ
P cos ϕ
40 0,7 1 40
Q = P * tgϕ
40 0,8 0,754 30,16

80 0,8 0,754 60,32

fig. 2

Calculăm rezistenţele şi reactanţele fiecărui tronson. Rezultatele obţinute sunt

prezentate în tabelul alăturat:

l s r0 R x0 X
Tronson
[km] [mmp] [Ω/km] [Ω] [Ω/km] [Ω]

Aa 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059

ab 2 35 0,91 1,82 0,353 0,706

bc 3 35 0,91 2,73 0,353 1,059

Bc 4 35 0,91 3,64 0,353 1,412

ad 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

ce 1,5 16 1,96 2,94 0,377 0,5655

34
 fig. 3

Conform enunţului UA=UB în aceste condiţii vom considera în fiecare nod sarcina
pe rând. Contribuţia fiecărei surse va fi dependentă de impedanţa până la nodul respectiv.
Cum între punctele A-B avem conductor omogen pentru calculul momentelor vom utiliza
distanţele de la fiecare nod la capetele circuitului. În acest caz vom utiliza datele din fig. 2
Aplicăm raţionamentul pentru circulaţia puterii active. Vom detalia calculul pentru
nodul a. Pentru celelalte noduri vom prezenta datele în tabelul de rezultate următor:
3km * PAa = 9km * PBa
PAa+PBa=100+40=140kW
Din prima ecuaţie deducem PAa = 3 * PBa înlocuind în ecuaţia a doua obţinem: 4 *
PBa = 140
Rezolvând PBa=35 şi deci PAa= 3 * 35 = 105 kW

Aportul la
Distanta de la nodul consumul
Total analizat la nodului
Nodul putere
in nod sursei sursei
sursa A sursa B
A B
[km] [km]
[kW] [kW]

a 140 3 9 105,00 35,00

b 80 5 7 46,70 33,30

c 120 8 4 40,00 80,00

Total 191,70 148,30

Rezultă din analiza efectuată că nodul B este alimentat din ambele surse.
Vom face o analiză similară şi pentru circulaţia de putere reactivă:

35
 Total Distanţa de la nodul analizat la Aportul la consumul nodului
Nodul putere sursa A sursa B sursei A sursei B
în nod [km] [km] [kVAr] [kVAr]

a 115,4 3 9 86,55 28,85

b 60,32 5 7 32,90 27,42

c 69,2 8 4 23,07 46,13

Total 142,52 102,40

Şi în acest caz obţinem aceeaşi concluzie: nodul b este alimentat din ambele surse
Calculăm aportul celor două surse la puterea nodului b:

PAb = 191,7 – 140 = 51,7 kW PBb = 148,3 – 120 = 28.3 kW

QAb = 142,52 – 115,4 = 27,12 kVAr QBb= 102,4 – 69,2 = 33,2 kVAr

Secţionăm imaginar nodul b şi obţinem două tronsoane alimentate radial din

staţiile A si B. Aceste tronsoane vor avea în nodurile b aceeaşi tensiune respectiv aceeaşi
cădere de tensiune de la sursa la fiecare nod b

fig. 4

Pentru calculul căderilor de tensiune vom utiliza relaţia :

3

∆U Ab =
∑ (RiPi + XiQi) = 2,73 *100 + 1,059 * 75,4 +
1

Un 6
2,73 * 40 + 1,059 * 40 (2,73 + 1,82) * 51,7 + (1,059 + 0,706) * 27,12
+ + =
6 6
351,7896 151,56 283,6188 786,9684
= + + = ≅ 131,16V
6 6 6 6

Pentru verificare calculăm şi căderea de tensiune pe reţeaua alimentată din nodul

B:
36
 3

∆U Bb =
∑ (RiPi + XiQi) = 3,64 * 80 + 1,412 * 39,04 +
1

Un 6
3,64 * 40 + 1,412 * 30,16 (3,64 + 2,73) * 28,3 + (1,412 + 1,059) * 33,2
+ + =
6 6
346,32448 188,18592 262,3082 796,8186
= + + = ≅ 132,8V
6 6 6 6

Se remarca obţinerea unor valori sensibil egale pentru căderile de tensiune.

Pentru regimul de avarie consideram indisponibil tronsonul «ab » În acest caz
tronsonul Bb în lungime de 7 km va fi parcurs suplimentar faţă de cazul precedent de
puterea S = 51,7+j 27,12 kVA ceea ce va conduce în nodul b la o cădere de tensiune mai
mare decât dacă indisponibilizăm tronsonul bc deoarece în acest caz tronsonul Ab de doar
5 km ar fi fost parcurs suplimentară de o putere mai mică S=28,3+j 33,2 kVA
Vom utiliza datele din figura 5

fig. 5

Pentru calcul vom utiliza căderea de tensiune determinată pentru nodul b înainte de
retragerea din exploatare a tronsonului ab la care vom adăuga căderea de tensiune
provocată pe 7 km de puterea S=51.7+j 27.12 kVA

Vom avea relaţia :

(3,64 + 2,73) * 51,7 + (1,412 + 1,059) * 27,12 396,86
∆U Bb = 132,8 + = 132,8 + = 198.86V
6 6

54. O reţea trifazată de 0,4 kV alimentată din punctul A, cu conductoare din cupru având ρ
= 0,017 Ω mm2/m are secţiunea conductoarelor, lungimile tronsoanelor şi sarcinile
menţionate în figură.
Să se determine pierderea maximă de tensiune considerând că sarcinile sunt rezistive.

37
 g

0,15 A/m

f 80 m

16 mm2
50 m

50 mm2 25 mm2
a b d
A 100 m 100 m eA
75 m 50 m
30A
20A 16 mm2 15A
80 m 10A

c 25A

55. O LEA 110 kV s.c. echipată cu conductoare de OL-Al de secţiune 185 mm2, cu
diametrul 19,2 mm şi ρ = 1/34 Ω mm2/m, are o lungime de 40 km şi coronamentul din
figură (cu distanţele în mm).
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
respectiv susceptanţei specifice
7,57368
b0 = 10-6 S/km
a
lg
b
2. Să se reprezinte schemele electrice echivalente în Π şi T ale liniei şi să se calculeze
parametrii acestora. Se neglijează conductanţa liniei.

2550

4200

3250

38
56. 1. Să se determine parametrii electrici (RT, XT, GT şi BT ) ai unui transformator cu
două înfăşurări de 31,5 MVA 115 ± 2x2,5% / 6,3 kV, pierderile în cupru de 105 kW,
pierderile în gol de 40 kW, usc[%]=9% şi i0[%]=1,2%. Parametrii electrici se vor raporta
la tensiunea de pe plotul maxim al înfăşurării primare.
2.Să se reprezinte schema electrică echivalentă, în Γ, a transformatorului de la punctul
1.

57. Un post de transformare care alimentează un consumator este echipat cu două

transformatoare trifazate identice, de 1600 kVA, 6/0,4 kV, având fiecare:
∆Psc = 18 kW; ∆P0 = 2,6 kW; usc % = 6%; i0 % = 1,7%;
Se cer parametrii electrici ai unui transformator raportaţi la tensiunea secundară şi
schema electrică echivalentă (în Γ ) a postului de transformare.

58. Pe o plecare subterană a unei reţele electrice de 10 kV alimentată de la o staţie de

transformare se produce un scurtcircuit trifazat.
Să se calculeze valoarea curentului de defect şi reactanţa minimă a unei bobine de
reactanţă care ar trebui montată pentru limitarea puterii de scurtcircuit la cel mult 100
MVA.
Lungimea, secţiunea conductoarelor de cupru, rezistenţa şi reactanţa specifice ale cablului
sunt indicate în figură. Se consideră că scurtcircuitul este produs de o sursă de putere
infinită şi se neglijează componenta aperiodică a curentului de scurtcircuit.
k (3)
3x240 mm2 Cu – 5 km

ro = 0,07632 Ω/km, xo = 0, 08 Ω/km

10,5 kV 10 kV

59. Să se determine cu cât se reduce puterea de scurtcircuit trifazat pe barele A1 de 110 kV,
în schema electrică din figură, în cazul în care se funcţionează cu cupla C1 deschisă, în
comparaţie cu funcţionarea cu cupla C1 închisă.
Cupla barelor de 220 kV C2 este în permanenţă închisă.

S = 500 MVA S = 500 MVA

x = 0,3 C2 x = 0,3
220

S = 200MVA S = 200 MVA

usc = 11% C1 usc = 11%
110
A1 A2

S =400MVA S = 400 MVA

usc = 10% usc = 10%

S = 350 MVA S = 350 MVA

x”d = 12%
~ ~
x”d = 12%
39
 60. Să se determine puterile de scurtcircuit la timpul t = 0 în cazul unui scurtcircuit trifazat
pe barele A1 de 220 kV ale staţiei A în următoarele ipoteze:
a) cuplele staţiilor A şi B, respectiv CA şi CB sunt închise;
b) cupla CA închisă, cupla CB deschisă;
c) cupla CA deschisă, cupla CB închisă.
Schema şi caracteristicile circuitelor sunt indicate în figură.

S = 1000 MVA
x = 0,4 B1 A1
L= 80 km
S = 800 MVA
x0 = 0,42 Ω/ km x”d = 20%
ST = 800 MVA
usc = 12%
CB CA
ST = 800 MVA
usc = 12%
L= 80 km
S = 800 MVA
x”d = 20%
x0 = 0,42 Ω/ km
S = 1000 MVA
B2 A2
x = 0,4

61. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 ± 2x2,5% /

6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV. Tensiunea pe barele sursei,
sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii transformatoarelor (identice şi raportate
la primar) sunt indicate în figură
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta pe barele
de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV raportată la primar,
atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune, ştiind că tensiunea minimă pe
barele consumatorilor, în regim de avarie (raportată la înaltă tensiune) este U!b = 96,2
kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a căderii de
tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri
A B XT = 66 Ω b

l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km
Sb
45 + j 36 MVA

UA=117 kV RT =3,9 Ω

40
 62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de câte 10 MVA
este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene paralele de 35 kV. Pe partea
de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea
nominală a înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe
barele de 6 kV ale staţiei B este de 15,5 MVA, din care Sb1 =14 MVA consum local iar Sc
=1,5 MVA se transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei.
Caracteristicile liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se menţine
tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi transformatoare şi
componenta transversală a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv
transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.

A B r0 = 0,33 Ω/km
x0 = 0,342 Ω/km C

l = 14 km 2 km
10 MVA
1,5 MVA
cosφ=0,7
r0 = 0,33 Ω/km
∆Psc= 92 kW
x0 = 0,412 Ω/km 14 MVA
Usc = 7,5%
cosφ=0,7

63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de 115 ±

3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV să fie aproximativ
aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc sarcinile pe 6 kV: Smax.= 65 +
j45 MVA (cu transformatoarele în paralel); Smin.= 20 + j15 MVA (şi funcţionează un
singur transformator) şi caracteristicile, identice, pentru fiecare dintre cele două
transformatoare:
Sn = 40 MVA; ∆Pcu = 80 kW; ∆Pfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.

64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA este
alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel - aluminiu 3x185
mm2 cu ρ = 0,029 Ω mm2/m şi cu fazele aşezate în linie, distanţa între fazele vecine fiind
de 3175 mm. Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ∆Pcu = 120 kW; ∆Pfe = 30 kW; io% = 2% ;
© ª , %
raportul de transformare ¨
E
Tensiunea pe bara A este de 115 kV iar puterea maximă absorbită de consumator în
punctul C este Sc = 25 + j 20 MVA

Se cere:

41
 1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
inductanţei specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = 10=6 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze:
- parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru transformator (în Ѓ );
- pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se neglijează
pierderile de tensiune în elementele reţelei;
- pierderea totală de tensiune; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca la sarcina
maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

A B C

OL-AL 3x185 mm2 - 30 km

SC
25+ j 20 MVA

UA =115 kV Uc =35 kV

65. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi sarcinile
staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu conductoare din oţel
aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8 mm şi ρ = 0,0324 Ω mm2/m,
cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale inductanţei
specifice
a
x0 = 0,145 lg Ω/km,
0,779b
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = 10=6 S/km
a
lg
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ∆Pcu = 80 kW; ∆Pfe = 20 kW;
usc% = 10% ; io% = 2% ;

42
Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum şi
transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel

C B b
2
30 km
OL-AL 3x120 mm 10 MVA
CE 25 km

30 km

A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA

Sa = 15 + j10 MVA

66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului coborâtor de

servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât puterea de scurtcircuit
trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe barele de 6 kV ale staţiei bloc de
servicii proprii.
Datele sunt precizate pe figură

24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
S=∞
x = 0,45 Ω/km

X"d = 0,18

SG=388 MVA
40 MVA

6 kV

43