FORENSIC SCIENCE FORUM / FORUM CRIMINALISTIC

Issue 17/ 1 of 2015 (January-June)/ Volume VIII I SS N 18 44 -2 641

Article ID: 306.12015.917

Particularities of murder investigation in relation with methods used by the

perpetrator to suppress the victim's life.
/ Particularităţile cercetării omorului în funcţie de mijloacele şi procedeele
folosite de făptuitor pentru suprimarea vieţii victimei.

Marin RUIU, phD.1, Cezar CIOACA, phD.2

Homicide is a catch-all term meaning "the killing of a person,". We

won't spend much time on the legal definitions of each type, because laws
vary from state to state, and court decisions are constantly changing the
details. Instead, we'll categorize and examine homicides according to
motives and techniques, as these are far more useful in determining the
chances of apprehending the killer.
Justifiable homicide is one which is allowed by law. This includes
killing in self-defense, and killing to prevent the escape of a felon by a
Content description
(Eng.): police or other officer task forces. Citizens can use deadly force to protect
themselves or a third party against a serious attack, but if the felon turns
and runs.
Accidental killing can occur in several ways, and some of these can
be indictable. Killing with a motor vehicle can be very serious, especially
if the driver is legally under the influence of alcohol or another drug, or if
the investigating officer can show negligence.
Felonious killing can be premeditated (First-Degree), or impulsive
(Second-Degree).
Keywords: forensic science, investigation, detective, perpetrator , homicide
Article info: Received: /06/2015 Approved: /06/2015 Pages/ words: 8/2998

1 Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Romania, Forensic Science Department, mruiu@yahoo.com
2 Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Romania, cezar_forensic@yahoo.com

www.forum-criminalistic.ro 1
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2015

Omuciderea în termeni largi înseamnă "uciderea unei persoane". Nu

Rezumatul articolului
(Ro)
Cuvinte cheie:
Detalii articol:
vom sta mult timp pe definițiile legale ale fiecărui tip, deoarece legile
diferă de la stat la stat, și hotărârile judecătorești sunt în continuă
schimbare. În schimb, vom clasifica și vom examina omucideri în funcție
de motivele și tehnicile abordate, deoarece acestea sunt mult mai utile în
determinarea șanselor de arestare a criminalului.
Omuciderea justificată este cea care este permisă de lege. Aceasta
include uciderea în legitimă apărare, uciderea pentru a împiedica evadarea
unei infractor, de către poliţie sau alte forţe ale statului. Cetăţenii pot folosi
forţa mortală pentru a proteja propria viată sau a unei terţe persoane
împotriva unui atac serios, dar doar în cazul în care atacatorul se întoarce şi
execută un atac direct şi imediat.
Omorul accidental poate apărea în mai multe moduri, iar unele
dintre acestea pot fi condamnabile. Uciderea cu un autovehicul poate fi
foarte gravă, mai ales în cazul în care conducătorul auto este în mod legal
sub influenşa băuturilor alcoolice sau a unui medicament, sau dacă ofiţerul
de investigare poate arăta neglijenţă.
Omorul poate fi premeditat (de gradul întâi), sau impulsiv (de
gradul doi).
criminalistica, investigatii, investigator, infractor, omor
Primit: 20/05/2015 Aprobat: 29/05/2016 Pagini/ cuvinte: 5/3001

Article`s content : Cuprinsul articolului:

a.Introduction a.Introducere
b.Particularities of murder b.Particularitati ale omorului
c.Conclusions c.d.Concluzii
d.Bibliography e.Bibliografie

♦♦♦♦♦

a.Introducere această categorie depinde de la stat la stat.

Omuciderea justificată este cea care este
Cetăţenii pot folosi forţa mortală pentru a
permisă de lege. Aceasta include uciderea în
proteja propria viată sau a unei terţe persoane
legitimă apărare, uciderea pentru a împiedica
împotriva unui atac serios, dar doar în cazul în
evadarea unei infractor de către poliţie sau alte
care atacatorul se întoarce şi execută un atac
forţe ale statului. Unele state permit folosirea
direct şi imediat.
forţei mortale pentru a preveni sau a opri o
Omorul accidental poate apărea în mai
crimă, iar lista exactă a infracţiunilor permise în
multe moduri, iar unele dintre acestea pot fi

www.forum-criminalistic.ro 2
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
condamnabile. Uciderea cu un autovehicul
poate fi foarte gravă, mai ales în cazul în care
conducătorul auto este în mod legal sub
influenşa băuturilor alcoolice sau a unui
medicament, sau dacă ofiţerul de investigare
poate arăta neglijenţă.
Omorul poate fi premeditat (de gradul
întâi), sau impulsiv (de gradul doi).
b. Particularitati ale omorului
1. Omorul săvârşit cu arme albe şi corpuri
contondente.
Omorurile cu premeditare săvârşite cu
arme albe (obiecte înţepător-tăioase şi obiecte
despicătoare) sunt frecvent întâlnite în practica
noastră judiciară.
Leziunile produse de obiecte tăioase pot
fi situate în orice regiune a corpului, lungimea
lor fiind în funcţie de distanţa parcursă de lama
obiectului pe suprafaţa corpului victimei.
Marginile plăgii sunt netede, având un aspect
liniar, semicircular sau în unghiuri. Adâncimea
rănii depinde de rezistenţa ţesutului de forţa
loviturii[1] dar şi de eficacitatea obiectului
vulnerant.
La locul faptei, urmele de sânge
specifice omorului săvârşit cu obiecte tăioase
apar fie sub formă de împroşcare, în cazul
plăcilor arteriale, fie sub formă de bălţi, la
plăgile venoase.
Leziunile produse de obiecte înţepătoare
sau înţepător-tăioase (cuţit, foarfeci, baionetă
www.forum-criminalistic.ro
2/2015
cuţit etc.) au o formă apropiată de obiectul
vulnerant.
Lungimea plăgii se raportează la gradul
de înclinaţie dintre lama obiectului şi suprafaţa
penetrantă, practic aflându-se în faţa unei
acţiuni concomitent de perforare şi tăiere.[2]
Leziunile produse de obiecte
despicătoare (topor, bardă) se prezintă ca plăgi
tăiate sau zdrobite, în cazul în care lama nu e
ascuţită. Lungimea rănii depinde de lungimea
lamei obiectului şi de unghiul de înclinare. În
marea majoritate a cazurilor, leziunile sunt
produse la nivelul capului.
Identificarea armelor albe este relativă,
determinarea caracteristicilor de grup ale
obiectului vulnerant realizându-se după
lungimea şi adâncimea plăgii, care însă nu
concordă întotdeauna cu lungimea lamei.
Leziunile provocate prin penetrarea
oaselor late permit stabilirea cu multă precizie a
lăţimii lamei obiectului vulnerant.
Prin interpretarea modului în care se
prezintă leziunile pe corpul victimei se poate
face diferenţierea omuciderii de sinucidere. De
regulă, sinucigaşii preferă zona gâtului, a
toracelui, arterele radiale sau venele de la
încheietura mâinii. Plăgile sunt perpendiculare
pe axa gâtului sau mâinii şi frecvent,
sinucigaşul execută mai multe tăieturi paralele
până când reuşeşte să execute tăietura fatală.
Diferenţierea se poate face şi după
starea îmbrăcămintei, sinucigaşul pregătindu-şi
autolezarea prin desfacerea hainei şi a cămăşii,
ridicarea mânecii. În ipoteza omorului
3
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
premeditat, victimele sunt încheiate la haină sau
cămaşă, existând uneori o simetrie între punctul
de perforare a îmbrăcămintei şi plaga de pe
corp, însă lipsa acestei simetrii este explicabilă
prin mişcările victimei ce încearcă să se apere.
Posibilitatea sinuciderii este înlăturată şi
de existenţa plăgilor tăiate de pe mâini, tipice
încercărilor de apărare prin apucarea cuţitului,
ori prin acoperirea fetei sau toracelui, precum si
de existenta plăgilor in zona spatelui,
inaccesibilă pentru o eventuală autolezare.
Autolezarea în scop de sinucidere cu
toporul pare imposibilă totuşi, în practică au
existat şi asemenea cazuri de exemplu un
individ s-a sinucis aplicându-şi două lovituri cu
o toporişcă în zona occipitală[3].
Leziunile provocate de obiecte
contondente se prezintă sub forma unor plăgi
plesnite sau zdrobite şi reflectă forma suprafeţei
obiectului vulnerant pe oasele plate şi pe
îmbrăcămintea victimei.
Descoperirea pe corpul victimei de
leziuni produse de arme albe impune căutarea
instrumentelor creatoare de urme, inclusiv pe
căile de acces cu privire la obiectele
descoperite, trebuie să se noteze natura, poziţia
lor faţă de cadavru şi alte repere fixe din teren,
starea în care se află şi urmele pe care le poartă.
În ipoteza sinuciderii, obiectele
vulnerante sunt foarte uşor de găsit.
2. Omorul săvârşit prin asfixii
www.forum-criminalistic.ro
2/2015
Moartea violentă săvârşită prin asfixie
mecanică este o modalitate foarte frecventă de
omor, dar şi de sinucidere, datorită diversităţii
modurilor în care se realizează: spânzurare,
ştrangulare, ocluzia căilor respiratorii, înecare.
În timp ce celelalte modalităţi de
săvârşire a omorului prin asfixie nu exclud
posibilitatea sinuciderii, sugrumarea cu mâinile
nu poate fi decât consecinţa exclusivă a
omorului, fiind imposibilă o acţiune de
autolezare astfel. De asemenea, şi ştrangularea
cu laţul se întâlneşte de regulă în cazul
omuciderii.
La sugrumarea cu mâinile apar
echimoze, excoriaţii, determinate de acţiunea
degetelor, a unghiilor. Într-o astfel de ipoteză,
nu trebuie pierdut din vedere să se încerce o
eventuală ridicare a urmelor papilare de pe
pielea din zona gâtului şi a feţei cadavrului.
Sufocarea şi ocluzia orificiilor
respiratorii se poate face cu mâna, cu obiecte
moi (perne, plapumă), cu pungi de plastic, prin
presarea feţei de o suprafaţă dură sau de nisip.
Sufocarea este consecinţa unor acţiuni violente,
consecinţe a unei intenţii directe de a provoca
moartea victimei.
Acţiuni în exclusivitate cu caracter
violent sunt întâlnite în cazul ocluziei căilor
respiratorii, ce se realizează prin astuparea
căilor respiratorii cu diverse obiecte sau
materiale de genul cârpelor, hârtie etc.
Din categoria morţilor violente face
parte şi înecarea, moarte a cărei natură poate fi
4
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
diversă: sinucidere, omor, accident, catastrofă,
calamităţi naturale etc.
Trebuie stabilit faptul dacă moartea este
rezultatul omorului disimulat într-un accident.
3. Omorul săvârşit prin împuşcare
Omorul săvârşit prin împuşcare
reprezintă o modalitate de ucidere a unei
persoane mai des întâlnită în practică în
perioada post-decembristă (înainte de 1989
existând cazuri mai rar întâlnite)[4].
În scopul determinării naturii morţii prin
împuşcare se vor cerceta urmele principale ale
tragerii precum şi urmele secundare.
Astfel, trebuie descrise în amănunt
orificiul sau orificiile de intrare, zona corpului
unde sunt amplasate, aspectul exterior al
leziunii, orificiile de ieşire, precum şi urmele
secundare ale împuşcăturii: arsuri în jurul
orificiilor de intrare, urmele rezultate din
acţiunea gazelor, cele de funingine, de pulbere
nearsă, dispuse în formă de cerc în jurul
orificiului de intrare, dacă tragerea s-a făcut
perpendicular pe planul ţintei sau ovală, dacă
tragerea s-a făcut oblic, inelul de metalizare,
urmele de unsoare[5].
Descoperirea armei e una din sarcinile
importante ale cercetării la faţa locului. Trebuie
căutată atât în imediata vecinătate a cadavrului
cât şi în locuri unde făptuitorul a lăsat urme,
chiar şi pe căile de acces. Uneori arma poate fi
găsită în fântâni, ape curgătoare, îngropată în
pământ. Tuburile trase se vor căuta începând
din zona în care se bănuieşte că a stat
www.forum-criminalistic.ro
2/2015
infractorul. Proiectilele pot fi descoperite în
diverse locuri, în raport cu împrejurările în care
s-a comis fapta: în pereţi sau tavan, în
mobilierul din încăpere sau pe podea, în tocul
uşilor şi ferestrelor, în îmbrăcămintea victimei,
între diferite obiecte de îmbrăcăminte, în
cadavru sau în alte locuri[6].
Dacă au fost găsite arma, tuburile şi
gloanţele, trebuie să se stabilească poziţia
acestora faţă de cadavru cât şi a unora faţă de
celelalte.
Toate acestea, coroborate cu leziunile de
pe cadavru constituie elementele de bază în
stabilirea direcţiei, distanţei de la care s-a tras, a
unghiului de tragere, putându-se stabili cu
exactitate locul de unde s-a efectuat tragerea.
Descoperirea acestui loc e de natură să ducă la
descoperirea altor urme cu valoare pentru
cauză.
Arma descoperită trebuie examinată
pentru evidenţierea urmelor specifice tragerii, a
mirosului, a eventualelor urme papilare,
biologice. În acelaşi scop, pe tuburile găsite vor
fi căutate urme ale tragerii recente.
Determinarea acestor elemente este
evident importantă, mai ales în situaţii
particulare, în care trebuie diferenţiat omorul de
sinucidere sau determină încercarea de
disimulare a omorului prin accident, sinucidere.
4. Moartea prin otrăvire
Uciderea prin otrăvire este relativ rar
întâlnită în practică sub formă de omor
5
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2015

premeditat, fiind frecvent consecinţă a unor intervenind la un interval de timp mai mic sau
accidente sau sinucideri. mai mare.
Investigarea morţii prin otrăvire va avea Ridicarea obiectelor şi produselor
obiect stabilirea faptului dacă decesul s-a menţionate se impune cu atât mai mult cu cât
datorat sau nu intoxicării acute, a tipului de anumite toxine produc pe corpul victimei
substanţă toxică şi a cantităţii care a pătruns în leziuni minime sau necaracteristice.
organism. De asemenea, trebuie stabilite data
5. Moartea violentă determinată de alţi
intoxicării, forma de procurare şi persoanele factori.
care au favorizat obţinerea acesteia[7].
În astfel de situaţii, se procedează la Moartea violentă a unei persoane poate

ridicarea recipientelor (sticle, pahare, flacoane), fi produsă şi de alţi factori. De exemplu

tacâmurilor, resturi alimentare şi de hârtie, electrocutarea, temperaturile înalte sau foarte

vomismentelor şi chiar a materiilor fecale, joase.

întrucât ele pot evidenţia ingerarea unor Dacă moartea s-a produs prin

substanţe toxice. Acestea, împreună cu hainele, electrocutare ori ca urmare a temperaturilor

lenjeria de corp şi de pat trebuie ambalate şi înalte, cu ocazia examenului extern trebuie puse

sigilate, având în vedere că numai analiza de în evidenţă atât leziunile caracteristice, cât şi

laborator poate stabili cu certitudine dacă urme ce pot indica originea arsurii (funingine,

prezintă sau nu urme de substanţe toxice[8]. resturi de lichide), în raport cu acestea putându-

În literatura de specialitate se se stabili, natura şi cauza morţii, pe de o parte,

menţionează faptul că o clasificare exactă a iar pe de altă parte, dacă arsurile s-au produs în

substanţelor toxice şi a simptomelor clinice este timpul vieţii sau post-mortem[10]. Ultimul

dificil de efectuat deoarece acestea aparţin aspect prezintă importanţă deosebită din punct

domeniului toxicologiei medico-legale[9]. de vedere al cercetării întrucât arderea

De exemplu, intoxicaţiile acute pot fi cadavrului e o dovadă de ascundere a adevăratei

provocate de substanţe caustice(acid sulfuric cauze a morţii.

,acid clorhidric,acid azotic,sodă caustică etc.), Deşi moartea prin frig este în general o

mercur ,plumb, arsenic,stricnină, cianuri, moarte accidentală, situaţiile de omor nu pot fi

morfină, barbituricele, oxid şi bioxid de carbon, excluse. Pot exista situaţii când îngheţarea

alcool etilic şi metilic, pesticide etc. cadavrului este făcută pentru a camufla cauza

Evident că substanţele toxice produc reală a morţii[11].

reacţii şi leziuni specifice naturii lor şi a dozei Toate constatările făcute cu ocazia

în care au fost introduse în organism, decesul cercetării la faţa locului, toate urmele şi
mijloacele materiale de probă descoperite,

www.forum-criminalistic.ro 6
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
relevate, fixate şi ridicate vor trebui descrise
amănunţit în procesul-verbal, respectând
întocmai condiţiile de fond şi formă. Este
obligatorie consemnarea tuturor constatărilor
făcute, indiferent dacă între urmele, mijloacele
de probă ori diversele împrejurări ale cauzei şi
versiunile elaborate cu privire la modalităţile
concrete de săvârşire se poate stabili sau nu o
conexiune logică. Aceasta se va face ulterior,
când cel ce efectuează cercetarea
posibilitatea să coreleze toate datele şi indiciile,
să aprecieze la justa lor valoare probele obţinute
şi să le raporteze la ceea ce a perceput
nemijlocit cu prilejul examinării
faptei[12].
6. Particularităţile cercetării omorului urmat
de dezmembrarea cadavrului
Dezmembrarea cadavrului denotă gradul
de periculozitate al infractorului, sângele rece şi
indiferenţa cu care şi-a executat victima.
Motivul pentru care făptuitorul recurge la un
asemenea gest, nu poate fi decât unul singur; el
încearcă să nu fie identificat, prins şi tras la
răspundere.
În astfel de cazuri, în care cadavrul este
dezmembrat, organele de urmărire penală se
sesizează , de regulă, prin descoperirea unei
părţi din cadavru.
Prima problemă care se pune este aceea de
a descoperi locurile unde au fost aruncate sau
www.forum-criminalistic.ro
2/2015
îngropate celelalte părţi din cadavru şi apoi de a
stabili identitatea victimei.
Prin stabilirea identităţii victimei se
ajunge la locul unde s-a săvârşit omorul iar în
raport cu datele oferite de examinarea acestuia,
la elucidarea faptului dacă locul unde s-a comis
infracţiunea coincide sau nu cu cel în care a fost
dezmembrat cadavrul[13].
Cercetarea la faţa locului presupune tot
are
atâtea activităţi de acest fel câte părţi din
cadavru au fost descoperite, astfel încât, în
final, să se contureze locul săvârşirii infracţiunii
în toată accepţiunea sa. Specifice în astfel de
locului
cazuri sunt următoarele categorii de urme: piese
sau părţi de îmbrăcăminte, sfori rămase pe
părţile cadavrului ori care au servit la ambalarea
lor, hârtie, material plastic, cârpe, saci , urme
ale mijloacelor de transport etc..
Uneori, se descoperă numai oase
disparate, fragmente de os ori cartilagii, resturi
de ţesut osos provenite de la incinerări,
amestecate cu cenuşă de provenienţă umană sau
alte corpuri străine.
Examenul părţii din cadavru poate pune în
evidenţă atât leziuni, cât şi anumite semne
particulare necesare pentru identificarea
victimei: cicatrice, negi, tatuaje sau malformaţii
congenitale etc.
Constatarea medico legală trebuie sa
răspundă unei problematici diverse, cum ar fi:
sexul, vârsta, talia aproximativă, culoarea
părului, procedeul utilizat pentru dezmembrarea
7
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
cadavrului, instrumentul folosit pentru
secţionare, prezenţa urmelor de violenţă, grupa
sanguină, apartenenţa tuturor părţilor la un
singur cadavru, eventual mecanismul producerii
morţii şi data instalării ei.
Tot în scopul stabilirii identităţii victimei
se impune identificarea şi ascultarea tuturor
persoanelor care domiciliază sau lucrează în
apropierea locurilor unde au fost găsite părţile
din cadavru ori pe căile de acces spre acestea.
În situaţia în care victima a fost
identificată şi s-a stabilit locul săvârşirii
infracţiunii se va trece la efectuarea celorlalte
activităţi de urmărire penală în vederea
descoperirii făptuitorului şi probarea activităţii
sale.
Cât priveşte ascultarea martorilor din
rândul membrilor de familie, a vecinilor ori a
colegilor de serviciu trebuie să se insiste pe
stabilirea împrejurărilor în care a dispărut
victima, explicaţiile date cu privire la lipsa
acesteia, cine le-a făcut, comportamentul unor
persoane ulterior dispariţiei ş.a.
c.Concluzii
Nu au existat comparatii între crime,
deoarece omuciderile sunt cazuri majore şi
există un efort deosebit pentru a aduna dovezi
fizice în toate cazurile. Cu toate acestea, este
rezonabil să presupunem că rezultatele se
transfera asupra cazului, între diferitele
categorii de infracţiuni, deoarece multe tehnici
de investigare sunt aceleaşi, indiferent de
www.forum-criminalistic.ro
2/2015
infracţiunea. Pur şi simplu, o amprentă pe o
armă leagă suspectul cu arma, chiar dacă
victima moare sau nu[14].
Referințe bibliografice
[1] Gh. Scripcaru şi M. Terbancea, Patologie medico-legală,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970, pag. 208,
citat de E. Stancu, Criminalistică, op. cit., pag 241 ;
[2] E. Stancu, Tratat de Criminalistică, Ediţia a v a , Editura
Universul Juridic 2010., pag 572;
[3] E. Stancu, op. cit., pag 572 ;
[4] Emilian Stancu, op. Cit. pag.574;
[5] V. Măcelaru, Urmele create prin folosirea armelor de foc, în
“Tratat practic de criminalistică”, vol. I, Ministerul de Interne,
Bucureşti, 1976, pag. 275 ;
[6] V. Măcelaru, op.cit., pag. 285 ;
[7] E. Stancu, op. cit., pag. 575 ;
[8] C. Aioniţoaie, Curs de tactică criminalistică, vol. II, Academia
de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, Bucureşti, 1983, pag. 9 ;
[9] P.Kirk Crime investigation Physical evidence and police
laboratory ,Interscience Publishers Inc.,New York.1966,
pag.284;
[10] V. Beliş, Medicina legală, Editura Teora, Bucureşti, 1992,
pag. 117;
[11] V. Bercheşan, I. N. Dumitraşcu, Cercetarea omorului în
“Tratat de metodică criminalistică”, vol. I, Editura Carpaţi,
Craiova, 1992, pag. 51;
[12] V. Bercheşan, C. Pletea şi E. I. Sandu, Cercetări la faţa
locului în “Tratat de tactică criminalistică”, Editura Carpaţi,
Craiova, 1992, pag. 51 ;
[13]V. Bercheşan, I. N. Dumitraşcu s.a, Cercetarea omorului în
“Tratat de metodică criminalistică”, vol. I, Editura Carpaţi,
Craiova, 1994, pag. 73.
[14] B. Rapp Homicide Investigation : A Practical
Handbook , 1987, Loompanics Unlimited Washington
pg. 18.
8