1U9ROXPXO9,,,

,DQXDULH,XQLH

,VVXH9ROXPH9,,,
-DQXDU\-XQH

,661
'2,)25809,,, 5HYLVWm
(GLWXUD(VW)DOLD%XFXUHVWL

LQGH[DWm
ZZZIRUXPFULPLQDOLVWLFUR %',
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

ACADEMIA DE POLIȚIE „ALEXANDRU IOAN CUZA”

”ALEXANDRU IOAN CUZA” POLICE ACADEMY

ISSN 1844-2641

FORUM CRIMINALISTIC
♦♦♦
FORENSIC SCIENCE FORUM

Nr. 1, Volumul VIII

Ianuarie-Iunie 2015

Issue 1, Volume VII

January-June 2015

Revistă de prestigiu recunoscut, indexată în bazele de date internaționale EBSCO, Google Scholar și
PROQUEST. Revista este indexată în sistemul CrossRef (DOI 10.18283/FORUM)

Prestigious Recognised Journal, indexed in EBSCO, Google Sholar and Proquest International Databases. The journal
is indexed within CrossRef system (DOI 10.18283/FORUM)

Editura EstFalia
București, 2015
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

REVISTA FORUM CRIMINALISTIC ESTE PUBLICATĂ DE EDITURA ESTFALIA, EDITURĂ ACREDITATĂ

DE CONSILIUL NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (perioada 2010-
2012) – COD C.N.C.S.I.S. 294, NR.CRT. 130/35. WWW.EDITURA-ESTFALIA.RO

WWW.CNCSIS.RO

REVISTA A FOST SUPUSĂ PROCESULUI DE EVALUARE ÎN PERIOADA NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2010

ȘI FIGUREAZĂ ÎN EVIDENȚA C.N.C.S.I.S., COD 959/2010.
REVISTA ESTE INCLUSĂ ÎN BAZELE DE DATE INTERNAȚIONALE Google Scholar, EBSCO, CEEOL ȘI
PROQUEST.

Revista „Forum Criminalistic” este realizată de colectivul Departamentului de Criminalistică din cadrul
Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și apare semestrial (ianuarie/iunie – iulie/decembrie).
Articolele sunt recenzate prin metoda double-blind.Colectivul redacțional și/sau editura nu își asumă
răspunderea pentru conținutul articolelor – acesta aparține exclusiv autorilor. Redacția își rezervă
dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu respectă condițiile de fond/formă.

2
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

COLEGIUL EDITORIAL

Director
Prof.univ.dr. George-Marius ȚICAL

Director-adjunct
Conf.univ.dr. Adrian IACOB

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

Preşedintele consiliului ştiinţific

dr.CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI
Membru de onoare al Academiei Române

MEMBRII CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC

Prof.univ.dr. Georgeta UNGUREANU

Prof.univ.dr. Vladimir BELIŞ
Prof.univ.dr.Ștefan PRUNĂ
Sup.lect. ph.D Alina Monica HANDOREAN
Conf.univ.dr. Bogdan ȚONEA
Conf.univ.dr. Constantin DUVAC
Conf.univ.dr.Andrei BARBU
Lect.univ.dr.Georgică PANFIL
Lect.univ.dr. Victor DRĂGHICI
Lect.univ.dr. Florin BOBIN
Lect.univ.dr. Viorel COROIU
Lect.univ.dr. Marin RUIU
dr.Viorel VASILE

Redactor-şef:
Lect.univ.dr. Georgică PANFIL

Responsabil pentru calitate (redactor-șef adjunct)

Dănuț NECHITA

Senior Editor:
Lect.univ.dr.Nicolae GROFU

Secretar general de redacție:

lect.univ.dr. Horia RAȚĂ

Redactori:
cms.șef TALPAU Florin
asist.univ. Cezar CIOACĂ
asist.univ.drd.CătălinTOADER
drd.Antonela ȘOFINEȚ
Alina DUMITRU

3
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

4
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

TABLE OF CONTENTS

Gunshot residues element of perpetrator identification

306.
Viorel COROIU ………….. 9
Ways to commit and modalities to investigate the offense of driving a
307. car under the influence of alcohol or other substances
Andreea STĂNILĂ ………….. 15
Main causes related to errors in the field of forensic interpretation of
308. traces
Georgică PANFIL, Alexandru ANASTASESCU, Dănuț NECHITA ………….. 21
The proper administration of justice through military courts
309.
,RQ'5$*20$1David UNGUREANU ………….. 25
Particularities of murder investigation in relation with methods used by
310. the perpetrator to suppress the victim's life
Marin RUIU, Cezar CIOACĂ ………….. 3
Some aspects regarding the methodology of crime investigation
311. regarding family violence
Florin TALPĂU, Georgia VOICU ………….. 
Road traffic accidents, airbag – related injuries and deaths
312.
Horia RAȚĂ ………….. 
International police cooperation in preventing and combating the
313. cybercrime
Cătălin TOADER ………….. 
Forensic laboratory analysis, complementarity element related to the
314. investigation of economic and fiscal fraud
Octavian AMBROZIE, Alexandra DONCEA, Alecsandra GANU ………….. 
Basic aspects concerning the evidence aquisition in digital forensic
315. analysis
Cezara CRĂCIUNESCU ………….. 
Authenticity of digital images. Amped Authenticate, a case study
316.
Marius ANDRIȚA, Ionuț BADEA ………….. 
Specificities of bloodstains in case of crime scene investigation
317.
Petre Valentin BĂDIȚA ………….. 
Efficiency of cofinancing forensic units from Romania – a case study
318.
Bogdan ȚONEA, Ioan HOBU ………….. 

5
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

6
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

CUPRINS

Reziduurile tragerii, element de identificare a făptuitorului

306.
Viorel COROIU ………….. 9
Modalitatea de comitere și cercetare a infracțiunii de conducerea unui
307. vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe
Andreea STĂNILĂ ………….. 15
Principalele surse de erori în materia interpretării criminalistice a urmelor
308.
Georgică PANFIL, Alexandru ANASTASESCU, Dănuț NECHITA ………….. 21
Buna administrare a justiției prin tribunale militare
309.
,RQ'5$*20$1David UNGUREANU ………….. 25
Particularităţile cercetării omorului în funcţie de mijloacele şi procedeele
310. folosite de făptuitor pentru suprimarea vieţii victimei
Marin RUIU, Cezar CIOACĂ ………….. 
Unele aspecte privind metodologia investigării infracţiunilor privind
311. violenţa în familie
Florin TALPĂU, Georgia VOICU ………….. 
Leziunile traumatice și moartea produse prin acțiunea airbag-ului în
312. urma accidentelor rutiere
Horia RAȚĂ ………….. 
Cooperarea polițenească internațională pe linia prevenirii și combaterii
313. criminalității informatice
Cătălin TOADER ………….. 
Expertiza criminalistică, element de complementaritate in domeniului
314. investigarii criminalității economico-financiare
Octavian AMBROZIE ………….. 
Basic aspects concerning the evidence aquisition in digital forensic
315. expertise
Cezara CRĂCIUNESCU ………….. 
Autenticitatea imaginilor digitale. Amped Authenticate - studiu de caz
316.
Marius ANDRIȚA, Ionuț BADEA ………….. 
Elemente de specificitate în cazul căutării urmelor de sânge la fața locului
317.
Valentin BĂDIȚA ………….. 
Studiu de caz privind eficiența cofinanțării unităților criminalistice din
318. România
Bogdan ȚONEA, Ioan HOBU ………….. 

7
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

8
 FORENSIC SCIENCE FORUM / FORU M CRIMINALI STIC
I s s u e 17 / 1 of 2 0 15 ( Jan u ary -Ju n e ) / Vol u m e VI I I IS S N 1 8 44 - 26 4 1
DOI: 1 0. 1 82 83/ FOR U M. V III. 17. 12 0 15. 3 06

Gunshot residues element of perpetrator identification/ Reziduurile tragerii,

element de identificare a făptuitorului

Viorel COROIU PhD1

Following the processes taking place by pressing the trigger, a large amount of burned and unburned
powder particles are thrown outside barrel gun, elements that are found in composition firing residue.
These types of secondary traces coming from gunpowder initiation, from bullet casing, the caps and
Content description the tube cartridge, is deposited on hand drawer on his clothes, the victim's body and the objects and
(Eng.): people in the vicinity of shooting. Because of this, the analysis of residue particles can be achieved
by identifying the shooter, but for a correct evaluation, results must be correlated with the information
from the case file and also interpreted in terms of certain factors that may lead to establishing wrong
conclusions.
gunshot residues, formation, composition, interpretation, uniqueness, ammunition, transfer, particle
Keywords:
degradation
Article info: Received: 03/04/2015 Approved: 25/04/2015 Pages/ words: 5/3274

Rezumatul articolului
(Ro)
Cuvinte cheie:
Detalii articol:
În urma proceselor ce au loc prin apăsarea trăgaciului, o mare cantitate de particule de pulbere arsă
și nearsă sunt aruncate în afara țevii armei, elemente ce se află în alcătuirea reziduurilor de tragere.
Aceste tipuri de urme secundare ce provin din pulberea de inițiere, din învelișul glonțului, din capsa
detonantă, precum și din tubul cartuș, se depun pe mâna trăgătorului, pe hainele acestuia, pe corpul
victimei, dar și pe obiectele și persoanele aflate în vecinătatea locului de tragere. Datorită acestui
fapt, prin analiza în laborator a particulelor de reziduuri, se poate realiza identificarea trăgătorului, iar
pentru o justă evaluare, rezultatele trebuie corelate datelor aflate la dosarul cauzei, și interpretate în
funcție de anumiți factori care pot duce la stabilirea unor concluzii eronate
reziduuri de tragere, formare, compoziție, interpretare, unicitate, muniție, transfer, degradarea
particulelor
Primit: 03/04/2015 Aprobat: 25/04/2015 Pagini/ cuvinte: 5/3274

Article`s content: Cuprinsul articolului:

a. Introduction a.Introducere
b. Main aspects related to GSR transfer b.Aspecte principale privind transferul u.s. ale împușcăturii
c. Conclusions c.Concluzii
d. References d.Referințe bibliografice

♦♦♦♦♦

a.Introducere rezultatele analizei acestora trebuie să fie utilizate

Cu siguranță, identificarea autorului
infracțiunii constituie una dintre cele mai importante
activități de cercetare întreprinse de organele judiciare
în vederea elucidării cauzei și înfăptuirea scopului
justiției. Reziduurile de tragere se prezintă astfel ca
elemente ce pot duce la identificarea făptuitorului
infracțiunii săvârșite prin utilizarea armei de foc, însă
împreună cu informațiile de la fața locului și cele
obținute în cursul anchetei.
Procesul de formare a reziduurilor de tragere
începe în urma declanşării tragerii prin apăsarea
trăgaciului, de la acest moment, un volum mare de
gaze incandescente fiind produse ca urmare a arderii
pulberii. Aceste gaze conțin dioxid de carbon,

1 Alexandru Ioan Cuza Police Academy, Romania, Forensic Science Department, coroiu_viorel@yahoo.com.

www.forum-criminalistic.ro 9
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
monoxid de carbon, apă sub formă de vapori şi oxizi
de azot. În masa de gaze sunt prezente, de
asemenea, particule de pulbere arsă, cât şi nearsă şi
elemente ale pulberii de iniţiere.
Proiectilul acţionează ca un dop într-o sticlă
cu şampanie bine agitată. Când glonţul părăseşte
gura ţevii armei, presiunea împinge cu viteză mare
reziduurile de tragere în afara ţevii armei.[1]
În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că
reziduurile de tragere constau într-un amestec de
particule care conțin stibiu, plumb, bariu, fie individual,
fie în combinații, iar dimensiunea poate varia de la 1
la 100 microni. Vaporii produși în capsa detonantă se
află într-un mediu ermetic astfel particulele sferoidale
rezultate vor conţine diferite combinaţii între
elementele chimice prezente. În funcţie de tipul
pulberii utilizate, unele particule vor conţine un singur
element - Pb sau Ba -, două elemente – PbBa - și chiar
trei elemente - PbBaSb.
Între obiectivele urmărite în cadrul cercetării
la fața locului în cazul infracțiunilor comise prin
utilizarea armelor de foc se numără descoperirea,
recoltarea, conservarea, ambalarea şi transportul
reziduurilor de tragere şi al mijloacelor materiale de
probă purtătoare de reziduuri de tragere în vederea
efectuării analizelor de laborator. Aceste analize
fizico-chimice sunt necesare pentru diferențierea
reziduurilor de tragere de alte particule
asemănătoare, putându-se astfel soluționa unele
aspecte privitoare la împrejurările comiterii faptei
prevăzute de legea penală.
b. Aspecte principale privind transferul
urmelor secundare ale împușcăturii
Contaminarea şi transferul RT ca urmare a
unor manipulări greşite sau prin contaminarea cu RT
de la o tragere anterioară pot să conducă la rezultate
fals pozitive.[2]
Este recomandat ca prelevarea de probe de
la subiect să se efectueze în timpul cel mai scurt, pe
cât posibil în locul în care acesta se află, iar în cazul
în care acest fapt nu este posibil, se va încerca
protejarea mâinilor în pungi de hârtie. O eventuală
introducere a mâinilor suspectului în pungi de plastic
are un efect negativ asupra reziduurilor tragerii,
deoarece mâinile vor transpira, iar reziduurile de
tragere se vor desprinde de pe mâini și vor fi
transferate pe suprafața pungii.
Se recomandă ca subiectul să nu fie aşezat
pe bancheta din spate a autovehiculelor poliţiei înainte
www.forum-criminalistic.ro
1/2015
de a i se preleva probe. Mai trebuie luat în considerare
faptul că orice contact cu orice ofiţer de poliţie ce
poartă sau foloseşte arma, poate fi o sursă de transfer
a reziduurilor de tragere. Este important ca organele
de poliţie ce ajung la faţa locului să cunoască faptul
că încătuşarea cu mâinile la spate a posibilului
trăgător poate duce la dislocarea reziduurilor tragerii
și distrugerea unor probe ce conțin particule de
reziduuri.
Manipularea ulterioară a pistolului, cum ar fi
descărcarea, reîncărcarea, curăţarea, precum şi
ridicarea tuburilor cartuş, uneori poate duce la
depunerea mai multor reziduuri decât tragerea
efectivă. [3]
La polul opus, rezultate fals negative pot fi
determinate de purtarea mănușilor sau spălarea
mâinilor. Indiferent de tipul armei, întotdeauna se vor
depune reziduuri de tragere pe mâinile trăgătorului.
Deşi mâinile sunt cele mai vizate, au
capacitate de retenţie a particulelor cea mai mică, de
pe ele dispărând cel mai uşor reziduurile tragerii. De
altfel, de pe acestea, reziduurile tragerii se
îndepărtează cel mai uşor prin spălare.
Pe lângă zonele de depunere a reziduurilor
de tragere specialiştii au acordat atenţie şi perioadei
de depunere. În acest sens, au fost efectuate
experimente cu două pistoale şi un revolver şi au
arătat că depunere de reziduuri ale tragerii durează
câteva minute după momentul tragerii. Acest timp
trebuie luat în considerare de către criminalişti
deoarece o persoană ce pătrunde imediat în câmpul
infracţional poate fi contaminată, iar trăgătorul, care
părăseşte rapid locul faptei, poate fi gazda unei
cantităţi mai mici de reziduuri ale tragerii decât ar fi
fost de aşteptat. [4]
Dată fiind utilizarea tot mai crescută a muniţiei
fără plumb, nu mai este posibilă identificarea
particulelor conţinând plumb, bariu, stibiu ca şi
caracteristice, specifice tragerii cu arme de foc, ceea
ce împiedică identificarea corectă a particulelor tip RT
şi poate conduce la rezultate fals negative [5], vom
vorbi în acest sens despre importanța tipului de
muniție utilizată la încărcarea armei de foc.
Pulberile de inițiere utilizate cel mai frecvent
conțin stifnat de plumb, azotat de bariu, sulfură de
stibiu și ca urmare reziduurile de tragere conțin în
principal elementele chimice Pb, Ba, Sb. Se pot întâlni
și pulberi de inițiere pe bază de mercur, în special în
muniția fabricată în Europa de Est și utilizată în
Orientul Mijlociu. În prezent însă, din motive
10
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
ecologice, pentru a evita contaminarea aerului cu
plumb, majoritatea producătorilor de muniție pentru
armele de foc oferă muniție fără plumb care conține
Al, Si, Cu și Zn, asociate uneori cu elementele Sr, Sn,
K și/sau Ba.[6]
Totodată, trebuie să se țină cont de
posibilitatea ca particulele cu compoziții similare
reziduurilor de tragere să provină din alte surse decât
tragerea cu o armă de foc. Prin perspectiva
diferențelor între modalitatea de formare, diferă și
distribuția spațială a elementelor din cele două tipuri
de particule, acest aspect putând fi vizualizat sub
acțiunea razelor X prin construirea unei hărți a
obiectului în litigiu.
Morfologia şi compoziţia sunt cruciale în
procesul de analiză întrucât ne ajută să diferențiem
reziduurile de tragere de alte particule similare
acestora. Dacă am omite unul din aceste elemente în
procesul de analiză, am putea obţinute rezultate
incorecte în ceea ce privește proveniența particulelor
recoltate.
Până în prezent pirotehnica, ingineria
electrică, industria automobilelor au fost identificate ca
surse de particule având compozitia similară cu cea a
reziduurilor de tragere.
S-a demonstrat faptul că particule
asemănătoare reziduurilor de tragere sunt utilizate la
construcția sistemelor de frânare ale autoturismelor.
Datorită acestui aspect, numeroasele experimente
efectuate de cercetători pun în evidență importanţa
compoziţiei chimice a reziduurilor de tragere. Putem
aminti următoarele experimente realizate:
ƒ John Giacalone a afirmat, pornind de la
cercetarea efectuată pe plăcuţe de frână, că
particule similare reziduurilor de tragere pot fi
produse de acestea, dar pot să fie deosebite
pe baza morfologiei specifice particulelor de
reziduuri de tragere.
ƒ Experimentul lui A. J. Schwoeble, care a avut
ca obiect 20 discuri de frână provenite de la
autoturisme marca Volkswagen, a pot să apară într-un anume caz [10], dar ajută foarte
demonstrat că particulele similare reziduurilor
de tragere au o compoziţie diferită, MgSiFe.
ƒ În Germania, experimentul realizat de Karl
Lueftl şi colegii săi, în cadrul căruia au testat
plăcuţele de frână folosite la autoturisme
marca BMW. Aceștia au observat un număr
mic de particule similare reziduurilor de
tragere, dar din compoziţia cărora a lipsit
Bariu.
www.forum-criminalistic.ro
1/2015
Atunci când Pb, Sb și Ba se combină într-o
singură particulă, aceasta este definită ca fiind unică
pentru reziduurile de tragere, deoarece nu există nici
o altă sursă cunoscută a acestui compus. [7] Fiecare
element individual sau alte combinații ale acestor
elemente sunt clasificate drept caracteristice pentru
reziduurile de tragere. Menționăm faptul că tipul
compoziţiei este un factor important care ajută la
interpretarea particulelor şi la formularea unei
concluzii. În cazul particulelor din categoria
reziduurilor unice, descoperirea acestora în urma
examinării în laborator ne conduc la concluzia certă
că avem de a face cu reziduuri de tragere. Particulele
caracteristice reziduurilor de tragere, dar nu și unice,
ne oferă indicii că avem de a face cu reziduuri de
tragere.
În abordarea „formală”, particulele tip
reziduuri de tragere evidenţiate într-o probă sunt
interpretate conform regulilor unui protocol general de
interpretare, pentru a determina dacă particulele
provin dintr-o sursă specifică sau nu. Problema cea
mai importantă a abordării „formale” o constituie faptul
că anumite muniţii (muniţia fără plumb) nu produc
particule de reziduuri de tragere „caracteristice”. În
abordarea „specifică”, „de la caz la caz”, particulele tip
reziduuri de tragere descoperite pe o suprafaţă sunt
comparate cu muniţia utilizată. Se apreciază că
această abordare este de mai mult ajutor în justiţie.
Ea permite utilizarea rezultatelor subestimate
de abordarea formală în anumite situaţii şi evită
supraestimarea rezultatelor în altele. Este
recomandat ca abordarea „specifică”, „de la caz la
caz” să fie urmată ori de câte ori este posibil în
interpretarea particulelor tip reziduuri de tragere. [8]
S-a remarcat necesitatea utilizării teoremei lui
Bayes în interpretarea reziduurilor de tragere dat fiind
faptul că experții sunt singurii care dețin cunoștințe
teoretice și practice în baza cărora pot evalua acești
factori. Metodele dezvoltate pe baza teoriei lui Bayes
[9] nu pot încorpora întreg spectrul de aspecte care
mult la prezentarea în justiție a rezultatelor analitice
obținute.
Stabilirea unui raport de probabilitate pentru
evaluarea importanței unei probe ce conține reziduuri
de tragere permite criminalistului, în eventualitatea
unor ipoteze conflictuale, să ia în considerare nu
numai informația referitoare la posibila sursă a uneia
sau mai multor particule, ci în special dacă aceasta
este corelată cu modul de operare a unui suspect.
11
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum
Există situaţii în care făptuitorul introduce mâinile în
buzunar după comiterea faptei. Datorită capacităţii
mari de transfer a particulelor de reziduuri de tragere,
acestea se transferă de pe mâini în buzunar. Au
existat situaţii în care aceste particule au rămas prinse
în buzunar, între pliurile formate de material şi
scamele acumulate în interiorul acestuia. Particulele
au fost foarte bine protejate de elementele existente
în buzunar încât nu au fost afectate de spălările şi
curătările repetate ale pantalonilor. Aceste particule
au fost recuperate după 16 luni de la momentul
tragerii.[11]
Vitezele de depunere, transfer şi persistenţa
particulelor tip RT nu sunt încă înţelese, deşi sunt
critice pentru orice interpretare. Fără aceste studii, o
particulă care nu este "caracteristică" poate fi lăsată
deoparte ca fiind fără valoare în justiţie, în timp ce un
fragment de sticlă, care deţine un conţinut informativ
mai redus, poate fi considerat valoros, deoarece
cercetarea a demonstrat aceasta.[12]
Pentru a evalua corect dovezile de transfer,
este important să se înțeleagă modul în care aceste
particule persistă și mediul în care transferul a avut
loc. Grupările de particule unice și caracteristice GSR
joacă un rol important atunci când se consideră că
avem de a face cu depunerea directă a acestora, însă
trebuie luată în considerare și posibilitatea transferului
pe mâini sau pe haine de la alte persoane datorită
contactului direct. [13]
O atenţie deosebită trebuie acordată hainelor
întrucât acestea sunt un bun mediu de păstrare a
reziduurilor de tragere. Aceasta se datorează faptului
că particulele de pe mâinii pot dispărea ca urmare a
spălării, a trecerii timpului sau a efectuarea unor
activităţi. În cazul hainelor, deşi persistenţa
particulelor de reziduuri ale tragerii este mai mare
decât în cazul mâinilor, aceasta depinde la rândul ei,
de tipul materialului din care sunt fabricate cât şi de
eventualele procese fizice la care sunt supuse. Acest
aspect a fost confirmat de un experiment ce a implicat
împachetarea, sigilarea şi depozitarea pentru o
perioadă de doi ani a unui obiect vestimentar
contaminat cu particule de reziduri ale tragerii. În urma
analizei s-a descoperit că particulele existau în
continuare după cei doi ani. [14]
Hainele trebuie manipulate cu grijă, nu
trebuie scuturate sau supuse altor fenomene fizice
care ar putea avea ca efect îndepărtarea reziduurilor
rezultate în urma împușcăturii.
www.forum-criminalistic.ro
1/2015
În ceea ce privește degradarea, amintim
faptul că particulele de reziduuri de tragere sunt
particule durabile, compuse din metale grele ce provin
de la componentele muniției. Particulele anorganice
care sunt examinate pot rezista într-un mediu normal
pe termen nelimitat. Deși particulele nu se
degradează în condiții normale, acestea nu pot rezista
pe mâinile sau hainele subiectului pentru mult timp
datorită activității fizice a subiectului.[15]
Se poate realiza transferul de reziduuri de
tragere de la polițiști la persoanele cu care intră în
contact, în special vorbim despre persoane suspecte,
care urmează a fi supuse recoltării de probe de pe
mâini sau haine. O recomandare în vederea evitării
riscului de transfer este reprezentată de ţinerea
armelor de foc şi a cartușelor utilizate departe de kitul
de prelevare a reziduurilor de tragere.
Un studiu în trei părți a fost realizat de către
Debra Kowal care a încercat să determine apariţia
reziduurilor de tragere în mediul de aplicare a legii. În
prima parte a studiului, de la jumătate dintre vehiculele
aparținând substaţiilor Poliției Statele din Los Angeles
au fost prelevate probe de pe bancheta din spate.
Particule de reziduuri ale trageri formate din două
elemente au fost detectate la 45 din 50 de probe
analizate. În cazul a patru dintre cele 45 probe cu
reziduuri formate din două elemente, au fost
identificate particule de PbBaSb. Din cele 50 de probe
doar la 5 dintre ele nu a fost identificată prezenţa
reziduurilor de tragere.[16]
Cel de-al doilea studiu a fost realizat cu privire
la transferul secundar de particule de pe bancheta din
spate a unui vehicul pe mâinile unui reţinut. Astfel, o
persoană încătuşată, cunoscută că are pe mâini
reziduuri ale tragerii a fost plasată pe bancheta din
spate a unui vehicul de patrulare pentru aproximativ
10 minute. Aceasta a fost urmată de o persoană
cunoscută şi despre care se ştia că nu are pe mâini
reziduuri ale tragerii. Prelevarea de probe de la cel de-
al doilea a demonstrat că pe mâinile sale se aflau 12
particule cu trei elemente (PbSbBa) de reziduuri de
tragere şi 10 particule compuse din două elemente ce
au fost transferate de pe banchetă.
A treia parte a studiului a descris transferul,
care a avut loc atunci când un individ cu mâinile fără
a prezenta urme de reziduuri de tragere a fost
încătuşat de către un ofiţer de serviciu şi a fost plasat
timp de 10 minute pe bancheta din spate a unui
vehicul de patrulare. Din cele 41 de probe recoltate de
la astfel de subiecţi, 20 au avut o medie de 5 particule
12
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 1/2015

compuse din două elemente, transferate de la ofiţerul [6]. Idem.

de serviciu sau vehiculul de patrulare, 17 nu au avut
reziduuri de tragere – nu s-a efectuat transferul de
particule şi 4 conţineau particule PbBaSb. În 3 dintre
aceste 4 cazuri, ofiţerii au folosit armele de serviciu în
timpul schimburilor. Al patrulea caz de transfer a fost
notat la un individ care a fost încătușat de către un
ofiţer care a utilizat arma de foc în ultimele 30 de zile.
Într-o altă ordine de idei, autorii studiului
Kowal au demonstrat în prima parte, că reziduurile de
tragere se găsesc pe banchetele din spate ale
maşinilor de patrulare. În partea a doua, au
demonstrat că transferul de reziduuri de tragere de pe
bancheta din spate a unui vehicul la individ este
posibil. Şi în partea a treia a studiului, rezultatele au
indicat că reziduurile de tragere pot fi transferate dintr-
un mediu de aplicare a legii. Cu toate acestea, nu
există date suficiente pentru a calcula statistic o rata
de transfer a reziduurilor de tragere.
c. Concluzii
Se poate afirma faptul că reziduurile de
tragere pot fi descoperite pe mâinile persoanei care a
executat tragerea, acest aspect prezentând o
deosebită importanță în lămurirea împrejurărilor
comiterii infracțiunii prin prisma potențialului
identificator, însă rezultatul analizelor fizico-chimice a
reziduurilor trebuie interpretate în funcție de datele și
informațiile cuprinse în dosarul privind cauza, în
vederea exploatării corecte a acestora și aflarea
adevărului.
[7]. A.J. Schwoeble, David L. Exline, Current Methods in
Forensic Gunshot Residue Analysis, CRC Press 2000.
[8]. Stoian M. G., Galan E., Ciofu V., Urmele secundare ale
împuşcăturii - martori invizibili ai infracţiunilor cu violenţă
demascate de microscopia electronică, Criminalistica, 1,
29-35, Editor Asociaţia Criminaliştilor din România,
Bucureşti, 2009.
[9]. Teorema lui Bayes este una din teoremele fundamentale
ale teoriei probabilităților, care determină probabilitatea
apartenenței evenimentelor și a obiectelor la o anumită
grupă - http:// ro. wikipedia. org/wiki/ Teorema_lui_Bayes.
[10]. L. Fojtasek, T. Kmjec, Time periods of GSR particle
deposition after descharge – final results, Forensic Science
International, 2005, p. 153.
[11]. Brian J. Heard, Handbook of Firearms and Ballistics -
Second Edition, Ed. Wiley –Blackwell, 2008, p. 260.
[12]. Stoian M. G., Galan E., Ciofu V., Urmele secundare ale
împuşcăturii - martori invizibili ai infracţiunilor cu violenţă
demascate de microscopia electronică, Criminalistica, 1,
29-35, Editor Asociaţia Criminaliştilor din România,
Bucureşti, 2009.
[13]. A.J. Schwoeble, David L. Exline, Current Methods in
Forensic Gunshot Residue Analysis, CRC Press 2000,p.
15.
[14]. James Smith Wallace, Chemical Analysis of Firearms,
Amunnition and Gunshot Residue, CRC Press, 2008, p.
177.
[15]. A.J. Schwoeble, David L. Exline,op. cit., p. 14.
[16]. Kowal, D., Gunshot Residue in the Law Enforcement
Environment. Presented at the California Association of
Criminalists meeting, Glendale, California, 2000.

Referințe bibliografice

[1]. Stoian M. G., Galan E., Ciofu V., Urmele secundare ale
împuşcăturii - martori invizibili ai infracţiunilor cu violenţă
demascate de microscopia electronică, Criminalistica, 1,
29-35, Editor Asociaţia Criminaliştilor din România,
Bucureşti, 2009.
[2]. Stoian M. G., Galan E., Ciofu V., Urmele secundare ale
împuşcăturii - martori invizibili ai infracţiunilor cu violenţă
demascate de microscopia electronică, Criminalistica, 1,
29-35, Editor Asociaţia Criminaliştilor din România,
Bucureşti, 2009.
[3]. James Smith Wallace, Chemical Analysis of Firearms,
Amunnition and Gunshot Residue, CRC Press, 2008, p. 128
[4]. L. Fojtasek, T. Kmjec, Time periods of GSR particles
deposition after discharge-final results, Forensic Science
International 2005,pp. 132-135.
[5]. Stoian M. G., Galan E., Ciofu V., Urmele secundare ale
împuşcăturii - martori invizibili ai infracţiunilor cu violenţă
demascate de microscopia electronică, Criminalistica, 1,
29-35, Editor Asociaţia Criminaliştilor din România,
Bucureşti, 2009.

www.forum-criminalistic.ro 13