ARGUMENT

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea

desfasurata în alte sectoare-chei din economia mondiala.
Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic
- diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism.
Romania imbratiseaza in varietatea sa, de la muntiiinalti pana la valurile inspumate ale
Marii Negre, aproape toate formele de relief, fiind faraindoiala o tara facinanta prin tot ce
reprezinta ea.
Certitudinea acestei afirmatii trebuie cautata in frumusetea sublima cu care natura a
daruit aceste pamanturi, in marturiile zbuciumate ale trecutului istoric si nu in ultimul rand in
privirile entuziasmate ale turistilor pentru care descoperirea fermecatoarelor obiective turistice
a insemnatdecoperirea unor noi perspective.
MuntiiCarpati cu nenumaratelepesteri, chei, defilee, cascade si lacuri alpine cu minunata
flora si fauna cuprinse in rezervatii naturale sau declarate monumente ale naturii, reprezinta un
izvor nesecat de incantare pentru iubitorii de drumetii, excursii alpinism si sporturi de iarna.
Blandele dealuri adesea impodobite cu podgorii si netedele campii, cuceresc prin
atmosfera calma in care sunt invaluite.DeltaDunarii cu varietatea sa floristica si faunistica rar
intalnita in lume este o unitate peisagistica deosebit de interesanta din punct de vedere stiintific
si nu numai, iar litoralul romanesc al Marii Negre ofera numeroase posibilitati de agrement.
Statiunile climaterice si balneare sunt indicate pentru odihna si tratament, ajutand in vindecarea
unor afectiuni dar si in mentinereasanatatii.

CAPITOLUL I JUDEŢUL BRAŞOV

1
I.1.Localizarea şi caracterizarea judeţuluiBraşov

Situat în zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul

arculuicarpatic, judeţulBraşov ocupă din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte
adepresiunilorBraşovşiFăgăraş.
Aşezările dacice şi ale populaţieidaco – romane a căror existenţă este atestată
prindescoperirile arheologice de la Braşov, Râşnov, Rupea, Zărneşti, Feldioara şi Teliu
dovedesc căşi după retragerea stăpânirii romane (271 e.n.), a existat o continuitate a
populaţieiautohtonecare s-a menţinutşi în perioada de trecere la feudalism şi în continuare până
astăzi. Alte aşezăricum este localitatea Codlea, este atestată de numeroase vestigii.

Castrul roman de la Râşnov este o mărturie a frontierei de nord – est a imperiului

Romancare trecea, în veacul al II-a după Cristos, în apropierea municipiului Braşov ; inscripţia
de pe piatră pomenind numele dacic străvechi al localităţii .
Braşovulşi împrejurimile sale, care constituie zona depresionară a Ţării Bârsei, aveaun
rol important în evul mediu, cele trei puncte strategice conferindu-le un rol economic, militar şi
politic.
Primul este Cetatea Făgăraşului, de unde spune legenda, a plecat Negru Vodă
săîntemeieze Valahia, Ţara Românească de la sud de Carpaţii Meridionali.
Cetatea şiţinutulcunoscut sub numele de ŢaraFăgăraşului au fost, timp îndelungat, un
spaţiu de continuitate al administraţiei româneşti după obiceiul vechi al pământului şi un punct
de sprijin în Transilvania al voievozilor valahi. Făgăraşul, ca ţinut este cunoscut încă din anul

2
1222 sub această denumirede Ţara Făgăraşului, identică cu Ţara Românească ( terra Blachorum
).

Al doilea punct strategic este Castelul Bran, strajă a trecătorii prin care circulau
mărfurile pe un circuit ce-şi avea terminalele vestice în Flandra şi Germania, iar în sud şi est în
Turcia şiOrientul Apropiat.

În fine, al treilea punct strategic a fost Braşovul atestat documentar la 1234, cel
maiimportantoraş al Transilvaniei în evul mediu care domina viaţa economică în secolele XIV
– XVI şi era o adevărată placă turnantă a ţărilor române (Transilvania, Valahia, Moldova ).
Braşovul se bucura de importante privilegii comerciale şi era centrul unde se
adunau bogăţiile vremii , se întâlneau oameni, se intersectau drumuri şi idei.
Din îndepărtate vremuri, dar mai ales de la începutul secolului al XIV-lea,
datorită poziţiei sale geografice privilegiată, ce îl situa înaintea Sibiului, Bistriţei, Clujului,
Sighişoareişi a altor oraşe din Transilvania , Braşovul ajunsese un important centru
meşteşugărescşicomercial care avea intense relaţii economice cu Ţara Românească şi Moldova,
încă din timpuldomnitorilor Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun şiŞtefan cel
Mare.
Bresle puternice, între care se aflau aurarii, ţesătorii, armurierii, au făcut ca
Braşovulsănu rămână doar un punct al comerţului de tranzit ci şi un înfloritor centru
meşteşugăresc.Locuitorii, harnici şi cu un dezvoltat simţ practic l-au înzestrat cu echipamente
caracteristiceoraşelor medievale europene: ziduri de cetate şi bastioane, turnuri exterioare de
supraveghere şi pază, depozite şipieţe, ateliere, prăvălii, hanuri, biserici şi spitale.
Ca bastioane ale apărării cetăţiiBraşovului au fost ridicate la sfârşitul secolului al XV-
leaTurnul Negru şi Turnul Alb.La poalele Tâmpei ne întâmpină Bastionul Ţesătorilorşi
Poarta Ecaterina.

3
 În centrul istoric al Braşovului , se află Casa Sfatului ce datează din anul 1420
careaparţinea breslei cojocarilor, casa Hirscher sau Podul Meşteşugarilor care împreună cu
piaţaveche este cea mai cunoscută efigie a Braşovului.

În imediata apropiere a acestora se înalţă impunătoarea Biserică Neagră, cea mai

mareclădire în stil gotic din sud-estul european care este recunoscută pentru valoroasa
colecţiedecovoare orientale din secolul XVI- XVII .
Construcţia acestui edificiu a fost începută în anul 1385 şi a fost terminată abiadupă 100
de ani.Partea ce mai veche a oraşului este Scheii Braşovului, dominată de silueta zveltă
aBisericii Sf. Nicolae, adevărată catedrală a ortodoxismului, ctitorie a unui şir de voievozi
dinValahiaşi Moldova.

Tot aici, cu peste cinci secole în urmă a luat fiinţă Prima Şcoală Românească şi în
secolulal XVI-lea, diaconul Coresi îşitipăreşte primele cărţi în limba română.Nota arhitecturii
medievale se regăseşte frecvent şi în celelalte localităţi din judeţpentrucă, expuşi la dese atacuri
străine locuitorii acestor meleaguri au înălţat, în secolele XIV – XV,cetăţi ale căror ruine
domină şi azi înălţimile din Râşnov, Rupea şiFeldioara.Majoritatea satelor locuite odinioară de
saşi păstrează şi azi biserici fortificate, lăcaşuriderugăşi adăpost, încăperi de locuit, şcoală,
meşteşugurişi cămări în care comunitatea păstra însiguranţă proviziile. Cea mai mare de acest
gen fiind la Prejmer, dar şi cele de la Viscri şiHomorod sunt la fel de interesante.

I.2.Aşezare geografică

Situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al Oltului, în interiorul

ArculuiCarpaticşideţinând 2,3% din suprafaţaţării (5351 Km2), judeţulBraşov se învecinează

4
cu opt judeţe. La est se mărgineşte cu judeţul Covasna, în sud-est cu judeţul Buzău, în sud cu
judeţelePrahova, DâmboviţaşiArgeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar în nord cu
judeţeleMureşşiHarghita.MunicipiulBraşov (reşedinţajudeţului) este situat la 25o30'
longitudine estică şi 45o45'latitudine nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.
Vecini:
Jud. Mureşşi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzău la sud-est, jud.Prahova,
DâmboviţaşiArgeş la sud şi jud. Sibiu la vest.
Suprafaţă:
JudeţulBraşov are o suprafaţă de 5.363 km², reprezentând 2,3%
dinsuprafaţaţării.Reliefuljudeţului este accidentat şicreşte în altitudine de la nord spre sud. La
nord seaflă Depresiunea Făgăraşuluişi Depresiunea Braşov, despărţite de către culmile scunde
ale
MunţilorPerşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podişul Târnavelor. Spre sud se
înalţăversantul nordic al Făgăraşului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine,
MunţiiBucegi,Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, MunţiiCiucaşşi o parte din Munţii
Întorsura Buzăului.

I.3.Căi de acces

A)Reţeaua căilor rutiere:

Din judeţulBraşovreţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 kmsunt
drumuri naţionale.
•Şoseleinternaţionale
E60
- Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bâle) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-Napoca -Braşov -
Bucureşti - Constanţa, cu prelungirea Poti - graniţa cu China
E68
- Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov
•Drumuri naţionale
DN1
- Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti
DN1A
- Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti - Buftea - Bucureşti
DN1J
- Şercaia - Comăna de Jos - Hoghiz
DN10
- Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău
DN11
- Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti - Bacău
DN73
- Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti
DN73A
- Predeal - Pârâul Rece - Râşnov - Şinca – Şercaia

B)Reţeaua căilor feroviare:

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul
dintrecele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc
şaseramificaţii:
Tronsonul
Braşov - Predeal - Bucureşti

5
Tronsonul
Braşov - Sfântu Gheorghe - Gheorgheni
Tronsonul
Braşov - Rupea - Sighişoara - Teiuş
Tronsonul
Braşov - Făgăraş - Sibiu - Vinţu de jos
Tronsonul
Braşov - Hărman - Întorsura Buzăului6
Braşov – Zărneşti.

I.4.Nivelul de dezvoltare economico-socială

Din punct de vedere demograficpopulaţia este aşezată în 4 municipii: Braşov,
Făgăraş,Săceleşi Codlea, 5 oraşe (Predeal, Râşnov, Rupea, Victoria, Zărneşti) şi 43 comune cu
150sate.Populaţia totală a judeţului la 01.07.2008 era de 596.642 locuitori, Braşovul fiind al
12 judeţ ca număr de populaţie din ţară. Populaţia este diversă din punct de vedere etnic si
cultural,diversitatedeteminată istoric.
Numărul populaţiei în perioada 2003-2007 a suferit unele modificări, ajungând ca înanul
2007 populaţia să înregistreze o scadere de 0,3% faţă de anul 2003.
Deşi ambele sexe înregistrează o scădere, bărbaţii câştigă teren în faţa femeilor.Popula
ţia masculină va creşte cu 0,1%, pe când cea feminină va scădea cu 0,1%. De asemenea,se
observă o evoluţie descendentă a numărului locuitorilor, scăzând cu 0,3% faţă de anul 2003.
Populaţia predominantă în judeţulBraşov este cea de etnie română, urmată de
maghiari(şi secui) , germane (şişvabi, saşi) şi alte naţionalităţi.

I.5. Zona Cristian-Brasov

Cristian vechi sat săsesc, care poartă arhitectura specifică (case masive cu porţi înalte),
Cristian respiră încă aerul patriarhal al trecutului. Biserica fortificată din centru, foarte bine
conservată, tronează impunătoare peste aşezarea din care saşii au plecat.
Cei emigraţi în Germania nu şi-au uitat rădăcinile; ei susţin financiar renovarea
şiîntreţinerea bisericii, care a rămas în sarcina bătrânilor comunei. Tot aici se află şirezervaţia
stejarilor seculari şi o comunitate care nu a uitat de obiceiuri şitradiţii.

Localizare:

Cristian (Neustadt, Keresztényfalva) se situează la 9 km de municipiul Braşov, în drum

spre Bran.
Comuna se întinde pe ambele părţi ale DN 73, drum ce face legătura cu Bucureştiul, cu
municipiul Piteştişi în partea nordică cu municipiile Cluj şi Târgu Mureş.
Cristian se află în zona de centru-vest a judeţuluişi se învecinează cu oraşul Ghimbav la nord,
la vest cu comună Vulcan, cu municipiul Braşov la est şi cu oraşulRâşnov la sud.
Date statistice:

6
Suprafaţa: 2773 ha, din care 880 ha de pădure
Populaţie: 4400 locuitori
Densitate: 158 locuitori/Km pătrat
Dacă în 1838 în comună erau 1588 de saşişi numai 724 de români, în 2002 doar 5,9 % din
populaţie erau de etnie germană (saşi), majoritari fiind românii (91,3 %).
Istorie:
În anul 1211 Regele Andrei al ÎI-lea al Ungariei cheamă cavalerii teutoni în Ţara Bârsei,
ca apărători ai coroanei regale. Coloniştiisaşi, veniţi odată cu cavalerii teutoni, au rămas în Ţara
Bârsei după alungarea cavalerilor în 1225, trăind alături de populaţia română. Prima atestare
documentară datează din anul 1362 când este menţionat ca Krestyenflau, într-o scrisoare a
regelui Ludovic de Anjou, apoi în 1367 când localitatea apare sub numele de Villa Cristiani. În
anul 1368 apare sub denumirea germană de Neustatt, care a şi rămas că denumire germană a
localităţiiNeustadt (Oraşul Nou). Legenda spune că denumirea de Cristian ar proveni de la
numele „Cristina” fiică unui înstărit din Râşnov care ar fi înfiinţat această comună.
În documentele vremii Cristianul nu apare cu statutul de oraş, ci târg sau sat. În decursul
secolelor pe aceste meleaguri s-au înregistrat o serie de evenimente, care au contribuit fie la
dezvoltarea vieţii, populaţieişi a economiei, fie la stagnarea pentru o vreme a dezvoltării ei
fireşti. În apropierea Cristianului, se află o pădure de stejari, cu unii copaci de peste 400 de ani.
Aceasta este declarată monument al naturii şi este protejată de lege. Reprezintă ultima
rămăşiţă a unei vechi păduri ce se întindea în această zonă a Ţării Bârsei, de aici provenind şi
simbolul care se află pe stemă Cristianului.
Monumentul marcant al localităţii este Biserica Sf Nicolae, denumită mai târziu Biserica
Evanghelică, construită în jurul anului 1270.
Obiective turistice:
Biserica fortificată săsească sec XIII
Biserica ortodoxă sec XVIII
Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial.
Casele săseşti
Pădurea de stejari (În apropierea Cristianului, se află o pădure de stejari, cu unii copaci
de peste 400 de ani. Aceastaeste declarată monument al naturii, fiind protejată de lege.
Reprezintă ultima rămăşiţă a unei vechi păduri ce se întindea în această zonă a Ţării Bârsei, de
aici provenind şi simbolul care se află pe stemă Cristianului.)
Sărbători locale, tradiţiişi obiceiuri:
Zilele Cristianului – Evenimentul care reuneşte cultura tradiţională română şi germană poartă
cununa Zilelor Cristianuluişi se desfăşoară în luna septembrie. Este vorba despre Ziua Bogăţiei,
dar şi ziua manifestărilor culturale româneştişi germane, cu fanfară, taraf, dansuri populare
interpretate de elevii Şcolii Generale din comuna Cristian, dansurile „Zoritorilor”, muzică
uşoară, muzică de petrecere şi foc de artificii.
Vestirea Naşterii Domnului – Pe data de 6 decembrie, Ceata de Zoritori din Cristian se
întâlneşte pentru a schimba vătaful. Vătaful este ales doar o data în viaţă pentru un an de zile.
De Sfântul Nicolae, seara, băieţii se strâng şi se duc la preot pentru a-i cânta colindele de Sfântul
Nicolae, specifice doar în Cristian. De Crăciun, timp de trei zile, Ceata de Zoritori merge la
fiecare casă pentru a vesti Naşterea Domnului. Localnicii lasă porţile deschise şi îi cinstesc cu
vin, cozonac şi bani. Sumele încasate sunt folosite la organizarea Balului Zoritorilor.
Balul Zoritorilor – tinerii din comună păstrează cu sfinţenietradiţia iar evenimentul este
organizat anual, în a două sâmbătă după Anul Nou. Participanţii primesc invitaţiile în Ajunul
Crăciunului, când zoritorii merg din casă-n casă la colindat. Cu banii primiţi de la gazde, se
pregăteşte balul unde, la miezul nopţii, se cântă colinde.
Balul mestecenilor (Sărbătoarea Mestecenilor) – În anul 2009, mai mulţi tineri din
Cristian au reuşit să readucă la lumină o tradiţie „adormită” de 15 ani – Balul Mestecenilor.

7
Este vorba despre o tradiţie, cunoscută şi sub numele de Maialul Rusaliilor, o serbare
câmpenească, preluată de la saşi. Băieţii din comună, îmbrăcaţi în costume populare, intitulaţi
grupul Zoritorilor, s-au dus cu o zi înainte de bal la casele fetelor nemăritate şi le-au agăţat la
poartă câte o creangă de mesteacăn, fiind astfel oficial invitate la bal. Aici fetele sunt prezentate
întregii comunităţişi cea mai frumoasă dintre ele este aleasă Prinţesa Balului.
Conform tradiţiei, fetele au la dispoziţie un an, până la următorul bal, pentru a-şi găsi
un soţ. Ziua dedicată Zeului Vegetaţiei, protector al vitelor, cailor, holdelor semănate, viilor şi
livezilor se numeşte Armindeni, în Transilvania, şi este prăznuită la 23 aprilie, când este
sărbătorit Sfântul Gheorghe. Sărbătoarea se mai păstrează în mai multe localităţi din
judeţulBraşov, fiind cunoscută cu numele de Armindeni, iar în altele, aşa cum este localitatea
Cristian, este cunoscută sub numele de Sărbătoarea Mestecenilor şi are loc în fiecare an în
duminica Rusaliilor.

CAPITOLUL II FORME DE TURISM PRACTICATE

ÎN JUDEŢUL BRAŞOV

II.1.FORME DE TURISM ÎNTALNITE

8
 Complexă şi diversificată, oferta turistică a judeţului asigură condiţii pentru practicarea
a numeroase forme de turism:
Turismul montan este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a suprafeţei mari
acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi bazelor de cazare din
localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naţionalşiinternaţional;
propice pentru practicarea drumeţiei, a sporturilor de iarnă, alpinismului, speoturismului;
Locaţii cum ar fi Predeal şi Poiana Braşov care sunt centrate pe sezonul de schi dar, datorită
frumuseţii peisajului au un potenţial ridicat pentru dezvoltarea turismului şi în afara sezonului
rece.
Poiana Braşov ocupă locul întâi între staţiunile de schi din ţară, oferind schiorilor 10
pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri şi dotate cu instalaţii
de transport pe cablu. Oraşul Predeal dispune de 7 pârtii de schi omologate internaţional cu o
lungime totală de aproximativ 8 km amenajaţi. În municipiul Braşovfuncţionează de la
începutul anului 2010 un patinoar olimpic. În judeţulBraşov există o reţea bună de transport pe
cablu. Sunt două telecabine care fac legăura între poalele muntelui Tâmpa şi vârful acestuia, în
municipiul Braşovşi alte două telecabine în Poiana Braşov din Kanzelşi cea de la Capra Neagră,
care urcă pe muntele Postăvarul.Pe lângă acestea au fost puse în funcţiuneşi telegondole şi 6
tele-schi-uri în Poiana Braşovşi în Predeal.
Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice
şi de arhitectură pe întreg teritoriul judeţului, de multitudinea de obiceiuri, tradiţii, evenimente
culturale cu caracter periodic. Mare parte dintre evenimente sunt organizate/sprijinite de
autorităţile publice locale şi mai nou sunt organizate şi de către Clubul Economic German în
parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului din judeţulBraşov.
Turismulreligioseste practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au
loc, în timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de
credincioşi.Mai mult, pe teritoriul judeţului se găsesc şapte complexe monahale şi numeroase
biserici cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită.
Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaţie, mountainbike,
deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montane ale
judeţului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul şi râsul, în
judeţulBraşov trăind 30% din populaţia de mari carnivore a Europei, precum şibirdwatching la
Dumbrăviţa denumită "Delta Braşovului" sau “Delta dintre munţi” unde au fost identificate
peste 200 specii de păsări. Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie,
geologie, paleontologie în rezervaţiile naturale ale judeţului.
Turismul rural reprezintă una dintre cele mai eficiente soluţii de armonizare a
cerinţelor turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. Frumuseţea zonei
rurale şi conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru turismul
intern cât şi pentru turismul extern. În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm
spectaculos. Turismul rural îşigăseşteadepţii printre persoanele interesate de retragerea în
natură, absenţa mediului mecanizat şi a poluării sonore, întoarcerea la autenticitate şitradiţii.
Agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moeciu, Bran) şi în
Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potenţial natural, istoric şi turistic deosebit,
precum şi în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Braşov.
Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul gospodăriei
ţărăneşti, a serviciilor de cazare, masă, agrement şi alte servicii complementare acestora fiind

9
practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate secundară, activitatea
desfăşurată în gospodăria sau ferma proprie rămânând principala ocupaţieşi sursă de venit.
Ecoturismul este o formă de turism în care principala motivaţie a turistului este
observarea şi aprecierea naturii şi a tradiţiilor locale legate de natură şi care trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii (definiţia consacrată a Organizaţiei Mondiale a Turismului):
- conservarea şi protejarea naturii;
- folosirea resurselor umane locale;
- să aibă un caracter educativ, respect pentru natură
- să realizeze conştientizareaturiştilorşi a comunităţilor locale;
- să aibă un impact negativ minim asupra mediului natural şisocio-cultural.
În judeţ există pensiuni eco-certificate precum şi tururi eco-certificate oferite de
operatori braşoveni. - zona Zărneşti - acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel mai avansat
din România, favorizat atât de cadrul natural excepţional (Parcul Naţional Piatra Craiului), cât
şi de activitatea de organizare şi promovare a acestui tip de turism de către Administraţia
Parcului Naţional Piatra Craiului, - zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş,
unde funcţionează, în prezent, Centrul Educaţional de Ecologie şi Ecoturism - zona Buneşti-
Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenţial deosebit pentru o
dezvoltare ulterioară în această direcţie - zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se
practică un turism incipient de tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest
sens.
Turismul de afaceri şiconferinţe, din perspectiva căruia judeţulBraşov se bucură de
un interes în creştere favorizat de dotările oferite de multe dintre hotelurile şi pensiunile din
judeţ (săli de conferinţă utilate corespunzător) Turismul de recreere: staţiunile Poiana Braşov,
Predeal, Bran – Moieciu – Fundata; Turismul de circulaţie, practicat în ambele forme de tranzit
şi itinerant/ de circuit Turismul de sfârşit de săptămână, practicabil în zonele montane şi
subcarpatice; Turismul balnear/ de tratament este nevalorificat încă la adevărata valoare deşi
există potenţial – zona Homorod, Predeal, Perşani.
Potrivit studiului realizat de E-Cultura în 2015, 71% dintre turiştiîşi planifică vizita în
judeţ luând în considerare trei factori relevanţi: peisajul, sporturile de iarnă şi legenda lui
Dracula. Principala destinaţie a turiştilor este municipiul Braşov unde în anul 2015 au sosit
aproape jumătate (48%) din totalul turiştilor care au vizitat judeţul. Oraşul Predeal precum şi
zona Bran Moieciu sunt următoarele locaţii frecventate de către turişti.
Municipiul Braşov datorită cadrului natural, al obiectivelor istorice, culturale este în
sine un punct de atracţie în oricare dintre anotimpuri. Pe lângă obiectivele turistice şi culturale
vizitatorilor le sunt oferite condiţiişioportunităţi de petrecere a timpului prin existenţa de parcuri
de distracţii pentru copii şiadulţi, înot, saună, masaj, gimnastică de întreţinere, cinematograf
precum şioportunităţi de a îmbogăţicunoştinţele cu privire la artă culinară tradiţională
românească, obiceiuri populare româneşti.
Cu toate că există magazine cu articole de artizanat şimeşteşugăreşti nu sunt prea multe
ocazii de a achiziţiona produse cu specific local. Începând din 2008 există posibilitatea de a
realiza turul municipiului Braşov cu autocarul turistic în scopul facilitării accesului turiştilor la
informaţiişi obiective. Predealul şi Poiana Braşov sunt importante locaţii pentru practicarea
sporturilor de iarnă (în special schi) Principalele oportunităţi oferite turiştilor sunt practicarea
schiului alpin şi de fond pe pârtii cu diferite grade de dificultate, schiului şisăniuşului,

10
patinajului pe patinoare artificiale, învăţarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul
şcolilor de schi pentru începători cât şi pentru avansaţi.
Culoarul Bran-Moieciu-Fundata – este o destinaţie care a atras atenţiaturiştilor după
1990 când a început şi dezvoltarea infrastructurii de cazare. Castelul Bran, cadrul natural,
drumeţiile ce pot fi realizate prin pădurile din zonă, micile pârtii de schi sunt oportunităţi de
recreere pentru turiştii ce aleg ace Unităţi de cazare din judeţulBraşov Sursa datelor:
DirecţiaJudeţeană de Statistică Braşov Această creştere a fost înregistrată în primul rând
datorită numărului mare de pensiuni construite atât în mediul urban cât şi în mediul rural. În
2001 erau 183 de pensiuni (atât în urban cât şi în rural) iar în 2009 doar în rural sunt 187 de
pensiuni.
Din datele înregistrate reiese faptul că turiştii români, la fel ca şi cei străini ce se cazează
în structurile din judeţ preferă hotelurile. Acest lucru poate fi explicat atât prin numărul de
locuri mai mare de care dispun acestea cât şi de posibilităţile de divertisment/ recreere (piscine,
centre de îngrijire corporală, etc.) Numărul total de înnoptări înregistrate în unităţile de cazare
din judeţ în anul 2015 a crescut faţă de 2010 cu 11%.
Hotelurile au indice de utilizare a locurilor de cazare peste capacitatea medie a celorlalte
unităţi de cazare înregistrată la nivel judeţean. Taberele şcolaredeşi au număr mic de locuri de
cazare au un grad şi mai mic de ocupare de unde decurge faptul că e necesar a regândi politica
de funcţionare a acestora pentru a-şi atinge scopul propus. Indicele de utilizare a capacităţii de
cazare înainte de 1990 era de aproximativ 60%, în prezent, el a scăzut la jumătate. Pentru
creşterea acestuia, se impun o serie de măsuri cum ar fi: diversificarea pachetelor de servicii
turistice, oferte sau chiar implementarea unei strategii de marketing privind turismul braşovean.
La nivel de judeţ activitatea de promovare/marketing turistic nu reprezintă încă un
sprijin real în ceea ce priveşte punerea în valoarea a potenţialului de care dispune judeţul.
Judeţul dispune de 10 Centrele de Informare turistică: (CIT) Piaţa Sfatului din municipiul
Braşov, Făgăraş, Râşnov (coordonat de Primărie), Centrul de Informare de Patrimoniu
UNESCO din incinta CetăţiiRâşnov, Săcele, Sâmbăta de Sus, Şinca Nouă, Predeal, Centrul de
Informare Turistică de la Liceul Sportiv (lângă Baza Sportivă Olimpia), Punctul de Informare
Turistică din faţa Gării CFR Călători Braşov. Misiunea acestor centre este de a oferi
turiştilorinformaţii privind potenţialul turistic, locaţia obiectivelor, programul de vizitare a
obiectivelor de interes turistic, mijloace de acces, detalii privind infrastructura de cazare. Din
diverse motive numai 6 dintre CIT- uri sunt funcţionale.
Brandul turistic in anul 2009 a fost lansat cu ocazia participării la Târgul Internaţional
de Turism de la Berlin “Braşov, Be.Live it”. Brandul este vital pentru
poziţionareainternaţională a judeţului. Brandul turistic al Braşovului este dezvoltat şi
coordonat de către Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului din JudeţulBraşov -
APDT, în cooperare cu Consiliul JudeţeanBraşovşiAgenţia de Dezvoltare Durabilă a
JudeţuluiBraşov.
Evenimente Cultura şi spiritualitatea judeţului sunt reflectate prin numeroasele
evenimente care au loc anual în judeţ. Clubul Economic German (DWK) în parteneriat cu
APDT şi Consiliul JudeţeanBraşov au început organizarea şi dezvoltarea unor evenimente în
scopul reînvierii şi/sau dezvoltării unor tradiţii, creării unor atracţii turistice unice şi sustenabile,
dinamizării circulaţiei turistice. Principalele manifestări derulate în 2009 şi 2010 sunt: Micul
Oktoberfest, Târgul de Crăciun (Christkindlesmarkt), Turnirul Cetăţilor, Evenimentele
Primăverii etc.

11
 Pentru a creşte numărul de turişti trebuie să existe un efort de marketing mai concertat
la nivel individual şi colectiv (de ex. prin ANTREC sau ANAT), pentru a atrage mai mulţiturişti
din Bucureştişi din alte părţi. Majoritatea pachetelor turistice ale unităţilor, deşi atractive, au
fost concepute pentru a deservi în special turiştii români (nu pot fi ofertate activităţi cum ar fi:
excursii de zi cu vizitarea atracţiilor turistice din zonă sau din împrejurimi, programe agro-
turistice, drumeţii între comunităţi, de la cabană la cabană etc).

II.2 NORME DE PROTECȚIA MUNCII ȘI P.S.I.

Protecția muncii constituie un ansamblu de activități instituționalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții,
integrității corporale și sănătății salariaților sau a altor persoane participante la procesul de
muncă.
Normele de protecția muncii stabilite prin lege reprezintă un sistem unitar de măsuri și
reguli aplicabile tuturor participanților la procesul de muncă.
Activitatea de protecție a muncii asigură aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătățirea
condițiilor de muncăși pentru reducerea efortului fizic, precum și măsuri adecvate pentru munca
femeilor și a tinerilor.
Prevederile legii se aplică tuturor persoanelor juridice și fizice la care activitatea se
desfășoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiții
prevazute de lege.
Normele privind prevenirea și stingerea incendiilor sunt obligatorii pentru toate
activitățile din economia națională, indiferent de forma de proprietate: agenții economici din
sectorul public, privat și cooperatist, inclusiv cu capital străin, care desfășoară activități pe
teritoriul României, autoritățile și instituțiile publice. (Norme Generale de prevenire si Stingere
a Incendiilor)
Echipamentele tehnice electrice trebuie să fie proiectate, montate, întreținute și exploatate
în așa fel încât să fie prevenite electrocutările, incendiile și exploziile. Proiectantul este obligat
să stabilescă zonele cu atmosfera potențial explozivăîn vederea alegerii echipamentelor tehnice
cu grad corespunzător de protecție. Beneficiarul este obligat să solicite proiectantului modul de
evacuare a zonei.
Verificarea mijloacelor și a echipamentelor tehnice electrice de protecție înainte de
utilizare, de punerea în funcțiune și periodic (în exploatare), trebuie facută conform prevederilor
normelor specifice.
În locurile cu pericol de incendiu sau explozie trebuie să fie luate măsuri de protecție
împotriva descărcărilor electrice datorate electricității statice (prin legare la pământ a
elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor
electrizante etc.).
Protecția la suprasarcină și la curent maxim trebuie să fie astfel realizată, încât în cazul
apariției unui defect care poate pune în pericol personalul, să deconecteze în timp normat
instalația sau echipamentul electric respectiv. Siguranțele fuzibile deteriorate trebuie înlocuite
numai cu siguranțe originale și calibrate, conform indicațiilor proiectantului.
Este interzis ca în exploatarea, întreținerea și repunerea în funcțiune a unei instalații sau
a unui echipament electric, să se aducămodificari față de proiect. În cazuri speciale, se pot
efectua modificări numai cu acordul proiectantului.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric
trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
La exploatarea echipamentelor electrice trebuie să existe următoarele documente:
- instrucțiuni de exploatare;

12
 - instrucțiuni de protecție împotriva pericolului de electrocutare;
- instrucțiuni de intervenție și acordare a primului ajutor în caz de electrocutare;
- programul de verificări periodice ale echipamentelor electrice și ale mijloacelor de
protecție împotriva pericolului de electrocutare.
Instalațiile electrice în faza de experimentare trebuie săîndeplinească toate condițiile
prevăzute în standarde și norme specifice pentru protecția împotriva electrocutării sau a
accidentelor tehnice. Este interzisă folosirea instalațiilor sau a echipamentelor improvizate sau
necorespunzătoare.
Recepționarea și punerea în funcțiune a unei instalații sau a unui echipament electric
trebuie făcute numai după ce s-a constatat că s-au respectat normele de securitate a muncii.
Măsurile care pot fi folosite pentru protecția împotriva electrocutării sunt următoarele:
 închideri în carcase sau acoperiri cu învelișuri exterioare (protecție prin
carcasare);
 folosirea mijloacelor de protecție electroizolante;
 alimentarea la tensiune redusă de protecție;
 executarea intervenților la instalațiile electrice (depanări, reparări, racordări
etc.) trebuie să se facă numai de personal calificat în meseria de electrician,
autorizat și instruit pentru lucrul respectiv;
 executarea intervențiilor în baza unei autorizații de lucru, a sarcinilor de
serviciu sau a unui proces-verbal;
Pentru evitarea accidentelor, măsurile de protecție care pot fi aplicate sunt următoarele:
 folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS
 legarea la pământ;
 izolarea suplimentară de protecție;
 deconectarea automatăîn cazul apariției unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase;
 folosirea mijloacelor de protecție electroizolante.
Carcasele și invelisurile exterioare ale instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa
fie rezistente la solicitările fizice și chimice în mediul în care funcționează.
Instalațiile sau locurile unde există sau se exploateazăechipamente electrice trebuie să fie
dotate, în funcție de lucrările și condițiile de exploatare, cu următoarele categorii de mijloace
de protecție:
 mijloace de protecție care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia față
de elementele aflate sub tensiune sau față de pământ;
 indicatoare mobile de tensiune, cu ajutorul cărora se verifică prezența sau lipsa tensiunii;
Întreținerea, reglarea, depanarea, repararea și prima punere sub tensiune a echipamentelor
electrice trebuie facută numai de personal calificat în meseria de electrician autorizat și instruit
pentru aceste operații la echipamentele respective.
La nivelul fiecărei unități patrimoniale se constituie o comisie de prevenire și stingere a
incendiilor care are următoarele atribuții:
 organizează, îndrumă și controleaza activitatea de prevenire și stingere a incendiilor;
 asigură înlăturarea imediată a cauzelor care pot genera incendiu;
 organizează și instruiește echipele de intervenție pentru stingerea incendiilor
 asigură asistența și întreținerea în bună stare de utilizare a instalațiilor, utilajelor,
aparaturii și mijloacelor de prevenire și stingere a incendiilor;
 asigură cunoașterea și respectarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor;
 organizează evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în caz de incendiu;
Angajatii vor fi instruiți în mânuirea mijloacelor de stingere a incendiilor pentru a
interveni rapid și corect ori de câte ori situația o cere și este obligat:

13
 să cunoască, să aplice întocmai și permanent normele de prevenire și stingere a incendiilor;
 să întreținăîn stare perfectă de funcțiune toate mijloacele de stingere și să nu le folosească
decât pentru scopul indicat;
 să mențină libere, curate și în bună stare căile de acces, culoarele, scările etc.;
 sa cunoască bine căile de evacuare;
 să dea imediat alarma și să anunțe unitățile de pompieri;
 să cunoască unde sunt mijloacele de stingere și să intervină imediat și eficient la stingerea
incendiilor.
Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt reglementate de Legea nr.
53/2003 – Codul muncii, republicată, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţiişisănătăţii în
muncă, cu modificările și completările ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii
speciale, ale contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele
de protecţie a muncii.

CAPITOLUL III DOTAREA ȘI ECHIPAREA

PENSIUNII AGROTURISTICE TOSCANA

Societatea comercială S.C. DAVID INVESTIȚII INTERNATIONAL S.R.L. a fost

înființată în anul 2007.
Întreaga activitate a firmei este subordonată misiunii acesteia, și anume asigurării unor
câștiguri corecte și echitabile ale acționarilor săi prin desfășurarea unei activități profitabile și
prin dezvoltarea unei organizări eficiente orientată spre reducerea continuă a costurilor.

14
 Societatea este preocupată de îmbunătățirea situației economice proprii, dar și de
satisfacerea în parametri optimi ai nevoilor clienților și de imaginea sa publică, pe care va
încerca să o îmbunătățească continuu, atât direct prin serviciile oferite, cât și indirect prin
activitățile de publicitate.
Viziunea firmei : să ofere clienților servicii de o calitate ridicată, în special în domeniul
serviciilor turistice.
Misiunea firmei : să obțină câștiguri corecte și echitabile respectând interesul clienților.
Strategia firmei : modernizare și diversificare. Direcționarea resurselor proprii și
atragerea de resurse adiacente destinate obiectivelor subscrise și asumate.
Forma de organizare
Societate cu răspundere limitată.
* încadrată ca întreprindere în categoria IMM, în sub-categoria microîntreprinderilor, conform
Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţăriişi dezvoltării IMM, cu modificările şi
completările ulterioare
Localizare, adresa sediului social principal, sucursale, filiale
Sediu social: Brașov, Str. Anton Pann, nr. 9, Județul Brașov, Regiunea Centru, România
Punct de lucru:
Regiunea 7 Centru, Județul Brașov, municipiul Brașov, str. Stejerișului, nr. 40.
Cod Unic de Înregistrare SC DAVID INVESTIȚII INTERNATIONAL SRL : 26154660.
Numărul de înregistrare în Registrul Comerțului SC DAVID INVESTIȚII INTERNATIONAL
SRL : J 08/1197/2007.
Prin intermediul prezentului proiect se dorește înființarea unei pensiuni agroturistice
moderne în Brașov, într-o zonă cu potențial turistic ridicat.

Obiectivul general al proiectului:

Creșterea calității infrastructurii turistice la nivelul orașului Brașov și acoperirea cererii
pentru servicii de cazare turistică.
Diversificarea gamei de servicii oferite de către societate, prin abordarea unui segment de piață
nou și anume domeniul oferirii de servicii de cazare turistică pentru clienți.

Descrierea Pensiunii turistice Toscana

Prin intermediul prezentului proiect se urmărește numai realizarea dotării și echipării

corespunzătoare a construcției existente.
Caracteristicile construcției sunt următoarele:
– număr nivele : D+P+1E+M1+M2
– înălțimea liberă : parter – 3,00m; etaj – 2,60m; mansardă – 2,60m
A. Sistemul constructiv
Fundațiile construcției sunt realizate din beton armat.
Zidăria este executată din cărămizi GVP, cu structură de rezistență cu sâmburi și stâlpi din beton
armat, centuri și grinzi din beton armat.
Planșeele peste demisol, parter și etaj sunt din beton armat.
Șarpanta este din lemn, cu învelitoare din țiglă, în două ape, cu lacarne mari.
B. Asigurarea cu utilități
Construcția este conectată la rețele de utilități, nefiind necesare lucrări de construcții
suplimentare pentru asigurarea acestora.
Structura funcțională a pensiunii
Pensiunea „TOSCANA” este proiectată într-o singură clădire, având regimul de
înălțime D+P+1E+M1+M2.

15
Construcția este alcătuită din următoare încăperi:
Demisol
Apartament – format din două camere, baie și terasă

Camera pentru centrala termică și spălătorie

Serviciul de spălătorie asigură serviciile de întreținere a curățeniei la nivelul pensiunii, cât şi
serviciile de spălare, uscare şi călcare pentru dotările textile aferente pensiunii.
Adăpost Protecție Civilă
Sas adăpost
Saună

Depozit cazare
Casa scării
Parter
Bucătărie
Sală mese

16
Grupuri sanitare
Recepție
Hol+casascării+anexe
Etaj
4 camere cu baie proprie și terasă
Oficiu
Hol+casa scării
Mansardă 1
4 camere cu baie proprie și terasă
Hol+casa scării
Mansardă 2
1 apartament format din două camere, o cameră de zi, terasă, hol și baie proprie
Hol+casa scării
Soluția funcțională aleasă prezintă o desfășurare a construcției pe cinci niveluri (demisol, parter,
etaj, mansardă 1, mansardă 2), cu următoarea structură funcțională:

Amplasare
Mansardă Mansardă Suprafață
Tip încăpere Demisol Parter Etaj 1 2 (mp)

17
 Apartament
(inclusive terasă) X 70,21
Adăpost Protecție
Civilă X 14,42
Sas adăpost X 12,78
CT și Spălătorie X 15,88
Saună X 14,57
Depozit cazare X 9,79
Hol și casa scării X 9,71
Bucătărie X 15,88
Sală mese+terasă X 100,57
Grupuri sanitare X 23,37
Recepție X 16,00
Hol+casascării+anexe X 24,18
4 camere+bai+terasa X 149,08
Oficiu X 9,79
Hol+casa scării X 27,14
4 camere+bai+terasa X 127,43
Hol+casa scării X 39,89
Apartament+terasa X 102,22
Hol+casa scării X 11,17

Descrierea serviciilor oferite

Pensiunea ”TOSCANA” va oferi pe piață servicii hoteliere de un nivel calitativ
corespunzător unei pensiuni de 4 stele. Aceste servicii sunt detaliate în paragrafele următoare.
Servicii de cazare
Pensiunea are o capacitate de cazare de 8 camere și două apartamente, ceea ce înseamnă
minim 24 de locuri de cazare.
Pentru primul an de funcționare se preconizează un grad de ocupare de 53,75%, acesta
urmând să crească cu 5% începând cu anul al doilea de funcționare.
Facilități suplimentare oferite clienților :
– TV color în cameră;
– programe TV prin cablu;
– acces la internet, xerox, fax și telefon internațional.
Servicii de servire a mesei
În cadrul pensiunii, clienții acesteia vor avea posibilitatea de a servi mic-dejunul în
cadrul acesteia, în spațiul special amenjat de la parterul clădirii.
Din studiile și estimările realizate anterior se estimează că numărul mediu al clienților pe zi,
pentru primul an de funcționare, va fi de 11, iar veniturile medii realizate din această activitate
18
/ client vor fi de 15 RON. Serviciile de servire a mesei vor conduce la venituri medii zilnice de
165 RON.
• Ce nevoi satisface punerea în funcțiune a obiectivului turistic
Prin înființarea unei pensiuni turistice, dotate și echipate corespunzător, societatea
dorește satisfacerea tuturor cerințelor clienților în materie de calitate și bun gust. În cadrul
pensiunii se dorește crearea unei ambianțe plăcute, care să creeze un spațiu primitor, cald și
care să asigure pe lângă confortul fizic și confortul psihic atât de necesar beneficiarilor.
Totodată, prin crearea unei structuri de primire turistică modernă și performantă, dotată
cu mobilier și dotări moderne și performante, potențialii clienți vor fi motivați să opteze pentru
această soluție de cazare sau de servire a mesei, datorită condițiilor excelente oferite.
Cererea pentru acest tip de servicii în arealul în care va fi implementat proiectul de față
este justificată de următoarele date statistice :
– Număr de agenți economici susceptibili să organizeze reuniuni și traininguri cu participarea
unor invitați din alte localități/țări – la nivelul orașului Brasov există un număr de aproximativ
19.000 de firme (dintre care societăți care se încadrează în categoria firmelor mari și care au
relații de colaborare cu societăți comerciale importante din alte țări ale Uniunii Europene: S.C.
Electrica S.A., S.C. Roman S.A, S.C. IAR S.A., S.C. Tipotex S.A., S.C. Design Construct
S.R.L.), care desfășoară activitate economică și care, în scopul dezvoltării unor relații
comerciale durabile, primesc în orașul Brașov parteneri (români și străini) pentru diverse
întâlniri de afaceri. Din acest motiv, aceștia au nevoie de un spațiu modern în cadrul căruia
partenerii de afaceri să fie cazați și unde să aibă posibilitatea de a servi masa.
– Număr turiștilor care vizitează zona turistică Brașov este de aproximativ 370.000 de persoane
pe an, cu valori putin mai ridicate pe perioada de iarna față de perioada de vară.
– În cadrul orașului Brașov activează instituții publice (Primărie, Administrația Financiară,
Complexul Militar Brașov, Direcția de Control Financiar de Stat, etc.), sanitare și de învățământ
(primar, gimnazial, liceal, universitar) care întrețin relații de colaborare cu entități similare din
țară și străinătate. Schimburile de experiență, vizitele reciproce, evenimentele comune
organizate generează cerere de servicii de cazare și servire a mesei care nu sunt, până la acest
moment, acoperite de unitățile turistice existente.
Pentru a putea oferi clienților servicii de o calitate ridicată, firma va apela la introducerea
unor tehnologii moderne în procesul de prestare a serviciului. Acest aspect, coroborat cu
angajarea de personal specializat va conduce la obținerea unor rezultate economice pozitive
pentru firmă și totodată va conduce la formarea unei clientele fidele.
Tehnologiile la care va apela societatea sunt:
Crearea unui sistem de rezervări online prin intermediul site-ului
Prin intermediul site-ului de internet ce va fi construit, societatea va oferi potențialilor
clienți posibilitatea de a vizualiza imagini din toate încăperile pensiunii. Astfel, clientul are
posibilitatea de a-și alege camera care i se potrivește cel mai mult și să facă o rezervare.
Plata serviciilor se va putea face și pe cale electronică, prin intermediul cardurilor
bancare
În cadrul societății se va instala un cititor de carduri bancare. Cu ajutorul acestuia plata
serviciilor se va face și în mod electronic. Această modalitate de plată este din ce în ce mai
folosită datorită avantajelor pe care le oferă, dintre care cel mai important fiind rapiditatea
tranzacțiilor.
Utilizare tehnologii moderne/performante (bucătarie, aer condiționat)
Societatea noastră dorește înființarea unei pensiuni care să dispună de toate echipamentele și
dotările necesare pentru oferirea unor condiții de cazare și de servire a mesei care să corespundă
nevoilor clienților. Echipamentele și dotările care vor fi achiziționate au fost prezentate în
cadrul subpunctului 2.1 al prezentului plan de afaceri.
Dezvoltarea unei baze de date cu clienții firmei

19
 Societatea își va dezvolta o bază de date în care va stoca, cu acordul acestora, datele
tuturor clienților firmei, inclusiv datele lor de contact. Astfel, societatea le va putea trimite
informații cu privire la ofertele și pachetele turistice pe care le lansează, precum și orice alte
tipuri de informații care ar putea prezenta interes pentru aceștia.
Avantajele serviciilor oferite
Serviciile de servire a mesei (mic dejun) care vor fi oferite de către pensiunea
“TOSCANA” beneficiază de un avantaj competitiv față de ceilalți ofertanți de pe piață, datorită
calității specialităților culinare oferite și calității ridicate a serviciilor. Totodată interesul
clienților pentru serviciile de servire a mesei va fi stimulat prin oferirea unor preparate cu
specific italienesc şi a unor preţuriexcepţionale.
Serviciile de cazare prezintă un avantaj competitiv față de concurență datorită condițiilor
de confort asigurate de clădirea nou dotată și utilată modern, calitățiii serviciilor oferite și
prețurilor practicate.
De asemenea, este de subliniat faptul că poziționarea spațiului de cazare pe drumul care
face legătura între orașul Brașov și stațiunea montană Poiana Brațov îi conferă incontestabile
avantaje concretizate prin accesul facil, prin posibilitatea de a atrage clienți și a se face
cunoscută prin simpla prezență lângă o cale deosebit de circulată de către turiști.
Clienții pensiunii se vor putea bucura, cu ușurința conferită de distanțele scurte, atât de
obiectivele turistice, istorice și culturale ale municipiului Brașov cât și de posibilitățile de
recreere și de practicare a diferitelor sporturi, mai ales în perioada de iarnă, din stațiunea
montană Poiana Brașov.
Proiecte legate de activități viitoare
Odată cu formarea unei clientele și dezvoltarea afacerii se dorește dezvoltarea serviciilor
complementare după cum urmează :
– amenajarea unui loc de joacă pentru copii;
– amenajarea unui teren de sport destinat clienților pensiunii;
– legarea sejurururilor petrecute la pensiunea TOSCANA de alte activități turistice și de
recreere pe care le oferă alți agenți economici din zonă, pe baza încheierii unor parteneriate
reciproc avantajoase.

20
BIBLIOGRAFIE

1. T. Foris, D. Dima ( coordonatori), Manual de formare manageriala in turism, Editura

Psihometria, Sibiu, 2001.
2. C. Florea, M. Bugan, Maitre d’hotel, Editura Gemma Print, Bucuresti, 2003.
3. Stefania Mihai s.a. Tehnologia Hoteliera, manual clasa a XII –a , licee economice cu
profil de turism, Editura Niculescu, Bucuresti, 2003.
4. A.C. Mihail ( coordonator), Tehnologie hoteliera Housekeeping, Editura Gemma Print,
Bucuresti 2002.
5. G. Stanciulescu ( coordonator), Lexicon de termeni turistici, Editura oscar Print,
Bucuresti, 2002.
6. Radu Nicolescu, Tehnologia restaurantelor, Editura Editor Inter – Rebs, Bucuresti,
1998.
7. RaduNicolescu, Somelierul, profesia viitorului, Editura Editor Inter – Rebs,
Bucuresti, 1999
8. Economia turismului, Proiecte şi referate, Andreea Băltăreţu,Nicolae Neacşu, Monica
Neacşu
9. Anuarul statistic al judeţului Braşov, 2007.
10. www.Braşov.ro
11. www.brasovtourism.eu

21