Ciroza hepatică

CONF. DR. POSTOLACHE PARASCHIVA

 Definiție

o Proces cronic difuz caracterizat histologic prin necroză,

fibroză și regenerare nodulară, a cărui consecință este
pierderea structurii și funcționalității normale a ficatului.
Clasificarea cirozelor hepatice

1. Morfologică:
- micronodulară (noduli<3mm), se întâlnește cel
mai frecvent în etiologia alcoolică;
- macronodulară (noduli>3mm) este de obicei
posthepatică acută virală B, C;
- ciroza mixtă.
Clasificarea cirozelor hepatice

2. Etiologică:
- alcoolică, predominantă la bărbați, cu ficat
mic în faza decompensată, hepatomegalie în faza
compensată
- virală B, C, D, cu ficat mic markeri virali
prezenți
- ciroza din bolile colestatice: ciroza biliară
primitivă, ciroza biliară secundară.
Cauze
o consum cronic de alcool
o antecedente de hepatită virală
o consum de medicamente
o intervenții chirurgicale
Semne
 stare de nutriție deficitară, cu scăderea țesutului
adipos și a masei musculare
 icter (poate fi primul semn, situație în care poartă
denumirea de icter revelator). Apare mai ales în
cirozele biliare și în fazele finale din cirozele
alcoolice
 atrofie testiculară

 tulburări de memorie

 splenomegalie

 delir
Simptome
 dureri abdominale
 anxietate

 edeme gambiere

 mărire de volum a abdomenului

 astenie
 Explorări
paraclinice

În sânge:
1) transaminazele sunt crescute în fazele de
activitate;
2) hipopotasemie, apoi și hiponatremie;

3) crește fosfataza alcalină.

Explorări paraclinice

 laparoscopia permite explorarea completă a

ficatului
 echografia este o metodă neinvazivă și ușor de
executat, cu următoarele avantaje:
- permite dirijarea puncţiei biopsice hepatice
- permite aprecieri asupra dimensiunilor
splinei
 CT și RMN oferă aceleași informații ca și
ecografia, dar cu mai multă acuratețe
 examenul fibroscopic determină prezența
varicelor esofagiene, gastrice
Diagnostic diferențial
Se face cu alte afecțiuni precum:
• ascita:

- peritonita TBC
- tumora benignă de ovar
• icterul:

- litiaza biliară
- hepatita virală acută
Tratament igieno-dietetic
 repaus la pat;
 alimentație în general normală, cu respectarea
regulilor generale de igienă alimentară;
 aportul de sare și lichide, se reduce la pacienții cu
ascită;
 se recomandă restricții la: alcool, proteine, sare și
lichide;
 consumul de proteine va fi limitat de prezența
semnelor de encefalopatie portală.
Tratament medicamentos

 suplimentări vitaminice - semne de neuropatie

etanolică (vitamine din grupul B)
 tratament antifibrotic - COLCHICINĂ, 1g/zi, 5
zile/săptămână, timp îndelungat
 corticoterapia formele alcoolice: PREDNISON,
40-60 mg/zi
Bibliografie
 Ioana Dana Alexa, Medicină internă – Noțiuni de
bază, Junimea, 2004
 Gabriel Ungureanu, Adrian Covic, Terapeutică
medicală, Polirom, 2014