Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BARU (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Fântâna la Gruişor. Fortificaţia se găseşte între Dealul Comărnicelului şi Dealul Negru, întăritura
este de formă foarte neregulată.
b) Punctul Valea Petrosului. La capătul de sus al defileului din această vale se află, după toate probabilităţile,
un turn dacic.
Mine şi cariere.
a) Punctul Dealul Negru. În zona acestuia se găsesc minereuri de fier care par a fi fost exploatate în perioada
dacică.
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează descoperiri izolate de monede antice.
b) De aici provine un denar suberat de la Caracalla.
BĂNIŢA (COMUNĂ)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii. Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică
cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus dacicus (secolele I Îen-I en). Aici s-a
descoperit o brăţară dacică de argint. În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte
care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului). Unele porţiuni din zidul
cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m
(secolele XIII-XIV en). Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian.
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru
prelucrarea metalului.
Descoperiri monetare.
a) Peştera Bolii. În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de
tetradrahme thasiene. Tot de aici provine o monedă romană republicană.
BERIU (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul La Vârtoape sau La Tipter. De aici provin câteva obiecte dacice de fier. Tot în acest loc s-a
descoperit o monedă de tip KOSON.
BOŞOROD (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) De aici provine o piesă de bronz (bust) dacică.
CĂLAN (ORAŞ)
Mine şi cariere.
a) Punctul Măgura Călanului sau Cariera Călan. Pe abruptul Măgurii se află ceramică aparţinând culturii
Coţofeni. Aici se află o mare carieră de piatră exploatată încă din vremea dacică. Cariera are formă de L cu
laturile de 600/400 m.
b) Punctul Şesul Gorganului. În acest punct pietrele desprinse din cariera de la Măgura Călanului erau finisate
în vremea dacică.
CÂRJITI (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) În grădina unui ţăran s-a descoperit o monedă dacică. Alte monede barbare, imitaţii după tetradrahmele lui
Alexandru Macedon, sunt amintite de L.Winkler.
CERBĂL (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Dosul Pârlit. Aici s-a descoperit, în anul 1874, cu ocazia construirii drumului Govăjdie - Dobra, un
tezaur dacic de argint depozitat într-un vas de bronz care se afla, la rândul lui, într-un vas de lut. Acesta era
format din podoabe şi 491 monede romane republicane de argint. Tipurile de podoabe, în primul rând fibulele
şi brăţara spiralică, ca şi data ultimei monede, arată că tezaurul s-a constituit la mijlocul secolului I îen şi a fost
îngropat în deceniile următoare.
b) La circa 5 km est de sat, spre Hunedoara, s-au descoperit întâmplător toartele unei oinochoe de bronz de
provenienţă campaniană, cu figuri în relief şi aplicaţii de argint, datate în a doua vârstă a fierului.
GEOAGIU (ORAŞ)
Descoperiri monetare.
a) Via Sub Piatră. În anul 1888 s-a descoperit o monedă dacică de tip Aninoasa-Dobreşti. În hotar sunt amintite
şi alte monede dacice.
b) Punctul Hotarele. În anul 1942 s-a descoperit un tezaur monetar de secolele XVII-XVIII en.
GHELARI (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) Exploatarea fierului datează din perioada anterioară stăpânirii romane, dar şi din acest timp. Aici s-a
identificat aşezarea minerilor.
b) Mina Ghelari. Mina se află în Munţii Poiana Rusca, Valea Cernei. Obiectivul a fost exploatat în epoca
dacică, romană, medievală, modernă şi contemporană.
HAŢEG (ORAŞ)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a) Punctul Câmpul Mare. Aşezarea este situată la vest de oraş, pe o terasă înaltă ce mărgineşte pe dreapta
şoseaua care conduce spre localitatea Unirea. Materialele arheologice aparţin culturii Starcevo-Criş, faza II,
epocii timpurii a bronzului, culturii Wietenberg şi evului mediu.
b) Punctul Staţiunea Fito-Sanitară. Fragmentele ceramice descoperite aici aparţin culturii Coţofeni şi epocii
bronzului. Din acest punct pleacă, spre punctul Peco, un val de aproximativ 1km lungime. Descoperitorul a
recoltat aici multe materiale dacice.
c) Punctul Grădiştea sau Grădişte. Aici, pe malul din stânga Râului Mare, la circa 1km NE de oraşul Haţeg, s-
au descoperit fragmente ceramice de epoca bronzului, hallstattiene, dacice şi medievale timpurii. În acest punct
se află o fortificaţie de pământ (medievală ?).
d) Pe platoul de vest, la circa 100m de punctul de mai sus, s-au descoperit fragmente ceramice neolitic târziu,
epoca bronzului, cea hallstattiană şi medieval timpurie.
e) Punctul Martin. La SV de platoul cu acest nume, aflat deasupra Haţegului, s-a descoperit ceramică neolitică
(Petreşti), Latene şi o constructie romană. Aşezarea supravieţuieşte şi după părăsirea provinciei Dacia.
f) La 300m de punctul Martin s-a descoperit material ceramic neolitic, de epoca bronzului, dacică, romană,
post-romană şi medieval timpurie.
g) Punctul Promontoriu. Pe un promontoriu, între cimitir şi Staţiunea Fito-Sanitară, s-a descoperit ceramică
neolitică, Coţofeni şi medievală timpurie.
Vestigii dacice.
a) Din hotarul localităţii provine un colan cu capetele-peceţi, din bronz, celtic, dar şi un coif (secolele IV-III
en).
Descoperiri monetare.
a) Pe teritoriul din localităţii s-a descoperit o monedă de tipul KOSON.
b) În anul 1809 s-au descoperit în comitatul Haţeg 10 monede de argint republicane şi imperiale dinaintea
cuceririi Daciei.
c) în anul 1966 s-a descoperit, pe panta dealului din spatele benzinăriei, un tezaur format din 408 monede de
secolele XV-XVI en.
HUNEDOARA (MUNICIPIU)
Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.
a.1.) Punctul Dealul Sânpetru. Pe coama dealului se află o fortificaţie de pământ, alungită, greu de datat. După
unele păreri ea ar data din perioada de cumpănă dintre mileniile I şi II en. Ea ar fi funcţionat până la invazia
tătaro-mongolă din 1241. Materialele ceramice cele mai numeroase aparţin Miturilor Coţofeni, Wietenberg şi
Basarabi. Aici au fost descoperite şi urme dacice de secol I îen ca şi urme romane. Cu ocazia îngropării unor
conducte şi construirii bazinului de apă s-au descoperit materiale arheologice din epoca bronzului (cultura
Wietenberg), Hallstattului timpuriu şi mijlociu, epocii dacice şi romane.
a.2.) Punctul Creasta din faţa turnului Neboisa. Cercetările ultimilor ani au dus la descoperirea unor locuiri şi
depuneri rituale databile în mai multe epoci istorice: paleolitic, eneolitic (materiale ceramice răzleţe
Tiszapolgâr), epoca bronzului (materiale ceramice Wietenberg), epoca fierului (depuneri rituale şi resturi de
complexe arheologice Basarabi), dacice (depuneri rituale de secolele II-I îen şi I en) şi medievale.
a.3.) Punctul Grădina Castelului. Terasa din acest punct înconjoară în partea de SE Dealul Sânpetru. Locuirea
de aici aparţine epocilor Starcevo-Criş, Petreşti, Wietenberg, Basarabi, epocii dacice şi medievale. S-a
descoperit şi un val de pământ datat în vremea culturii Basarabi. Tot aici s-au efectuat înmormântări în
perioada culturii Basarabi şi în cea medievală târzie.
a.4.) Punctul Biserica Reformată sau Cimitirul Reformat. Punctul este situat către botul terasei înalte din
dreapta Părăului Zlasti, în apropierea confluenţei acestuia cu râul Cerna. Materialele arheologice descoperite
aici aparţin culturilor Starcevo-Criş, Turdaş, Petreşti cu elemente Vinca C, Coţofeni, Wietenberg, Hallstattului
timpuriu, Basarabi, epocii dacice, romane şi medievale.
a.5.) Lângă Castelul Corvinilor se află urme de construcţii romane.
a.6.) Castelul Corvinilor. Castelul este construit în partea de sud a oraşului, pe un pinten stâncos, în apropierea
confluenţei dintre râul Cerna şi Pârâul Zlaşti. Prima fază a castelului se poate data la începutul secolului al
XIV-lea (gotic timpuriu) en, când aici funcţiona o cetate. O dată cu secolul al XV-lea en începe perioada
glorioasă a castelului sub Ioan de Hunedoara.
Vestigii dacice.
a) De pe teritoriul de SV al oraşului provine o toartă de bronz greco-italică, ornamentată cu motive animaliere,
datând din a doua vârstă a fierului.
b) De pe teritoriul oraşului provine o brăţară dacică de argint.
Descoperiri monetare.
- pe râul Strei s-au descoperit monede de tip KOSON şi Lysimach;
- în anul 1810 s-au descoperit, în judeţul Hunedoara, 57 monede de argint republicane şi 85 de monede
imperiale;
- aici s-au descoperit întâmplător, în anul 1911, 42 denari republicani romani, unul de la Vespasian şi o
tetradrahmă a Macedoniei Prima;
- un tezaur dacic se descoperă în arealul localităţii în anul 1905. Acesta era format din 1138 de monede
(Muzeul de istorie clujean);
- o monedă bizantină este descoperită în anul 1011 în cimitir.
LUPENI (ORAŞ)
Mine şi cariere.
a) După autorii citaţi aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A.
b) În hotarul localităţii se află urme ale spălării aurului din perioada medievală.
ORĂŞTIE (MUNICIPIU)
a) Punctul X5. Din această aşezare au fost adunate materiale arheologice aparţinând mai multor epoci istorice
(epoca timpurie a bronzului, cultura Wietenberg, Basarabi şi epocii dacice clasice).
Vestigii dacice.
a) În anul 1856 s-a descoperit, pe teritoriul orasului, o brăţară spiralică de argint.
Descoperiri monetare.
- pe teritoriul localităţii s-a descoperit o monedă de tipul KOSON.
- la Muzeul de istorie clujean se află o monedă dacică de tip Adâncată Mănăstirea;
- la Muzeul Naţional din Budapesta se află două monede dacice de tipul Aninoasa-Dobresti;
- din arealul localităţii provin două monede de tip Răduleşti-Hunedoara;
- tot aici s-a descoperit un tezaur format din 312 monede romane republicane şi imperiale;
- în hotar s-a descoperit un tezaur format din 111 denari romani (1855);
- în localitate s-a descoperit un tezaur format din 70 denari imperiali romani (1877).
PETROŞANI (MUNICIPIU)
Vestigii preistorice.
a) Pe teritoriul localităţii se semnalează o aşezare Coţofeni.
Vestigii dacice.
a) Punctul Druglu Mare. Aici ar exista ruinele unei cetăţi dacice.
Descoperiri monetare.
a) - în perioada anilor 1868-1869 s-au descoperit 2923 monede greceşti şi romane după cum urmează:
a.1.) - în fundaţia casei Ivanovici de pe strada Principală s-a descoperit un vas cu 57 monede greceşti; pe
aceeasi stradă, cu ocazia canalizării, s-au descoperit alte 68 de monede diverse de argint sau bronz;
a.2.) - în mahalaua Botoni s-a descoperit o monedă de aur cu efigia lui Lysimach şi trei tetradrahme de argint;
a.3.) - în fundaţia unei clădiri publice s-au descoperit 12 monede de argint;
a.4.) - în fundaţia gării s-a descoperit un vas de cu 200 monede de argint;
a.5.) - cu ocazia realizării canalizării oraşului s-au descoperit 9 monede de argint;
a.6.) - pe terasamentul căii ferate din gara Petroşani s-au descoperit 2500 monede de argint, 7 de bronz şi 11
bucăti "as gravae" (MBS);
a.7.) - pe terasamentul căii ferate Petroşani-Livezeni s-au descoperit 16 monede de argint;
a.8.) - în hotarul spre Petrila s-au descoperit 68 monede de argint şi bronz;
a.9.) - o monedă dacică de tip Banat, o monedă dacică de tip Aninoasa-Dobreşti şi monede romane republicane
se află în colecţia liceului din Sighişoara.
PUI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) Punctul Vad. La 150m de locul de trecere a Streiului, spre Ponorici, se află valuri şi santuri dacice pe două
aliniamente.
SARMIZEGETUSA (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) De-a lungul timpului s-au descoperit aici o drahmă Dyrrhachium, o monedă de tip KOSON şi numeroase
monede romane republicane şi imperiale până în secolul IV en, inclusiv.
b) De aici provine o monedă de epocă romană cu textul în ebraică.
c) Corpus-ul monedelor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
ŞOIMUŞ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) De aici provine o monedă dacică de tip Răduleşti-Hunedoara.
TOPLIŢA (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) Punctul Măgura Topliţa În hotarul localităţii s-au descoperit urme romane ale exploatării aurului, la 20m de
malul Pârâului Toplita, pe panta de vest a dealului. Aici se menţionează şi descoperirea unui mormânt de
incineraţie în urnă.
TOTEŞTI (COMUNĂ)
Vestigii dacice.
a) În secolul trecut s-au descoperit, într-un loc neprecizat din hotarul localităţii, două brăţări de aur masiv, de
factură dacică, terminate cu capete de animal.
TURDAŞ (COMUNĂ)
Descoperiri monetare.
a) Se semnalează ca provenind din localitate o tetradrahmă dacică schifată.
VĂLIŞOARA (COMUNĂ)
Mine şi cariere.
a) După autorii citati, aici s-ar fi exploatat aurul încă din Bz D-Ha A, dar şi în cea medievală.
VEŢEL (COMUNĂ)
Vestigii preistorice.
a) De aici provin fragmente ceramice aparţinând culturii Coţofeni.
b) În hotarul localităţii sunt semnalate obiecte din aur preistorice.
Fragmente cu date referitoare la antichitatea clasică din lucrarea "Repertoriul Arheologic al Judeţului
Hunedoara" care poate fi accesată în întregime AICI.
BIBLIOGRAFIE: