Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului

Catedra de Ştiinţe Economice

Referat
La cursul: Filosofia. Probleme filosofice ale domeniului
Cu tema: Problemele globale ale contemporaneităţii

A elaborat studentul:
Vacari Mariana, gr. CT21R
Profesor: asist. univ. O. Jacota-Dragan

Bălți, 2020
 Cuprins

Întroducere ....................................................................................................................................... 3
Esenţa problemelor globale ............................................................................................................ 4
Principalele probleme globale……………………………………………………………………..4
Caracteristica principalelor probleme globale şi căile de soluţionare.............................................5
Şomajul - problemă globală a economiei mondiale contemporane.................................................6
Politici orientate spre reţinerea creşterii numărului populaţiei........................................................7
Criza de resurse naturale ................................................................................................................. 8
Concluzie ....................................................................................................................................... 10
Bibliografie .................................................................................................................................... 11

2
 ÎNTRODUCERE

Actualitatea temei: Menţinerea echilibrului ecologic la nivelul Planetei Terra se prezintă drept una dintre
problemele prioritare ale contemporaneităţii. ONU şi alte organizaţii internaţionale estimează protecţia
mediului pe locul doi în ierarhia problemelor globale ale lumii, plasând-o după preîntâmpinarea pericolului
catastrofei nucleare. Astăzi, prognozele privind eventualele cataclisme ecologice, care pot surveni în urma
presiunii ascendente a factorului antropogen asupra mediului natural, acordă prioritate preocupărilor pentru
protecţia mediului natural în ierarhia problemelor globale ale omenirii.
La nivel internaţional, actualmente se evidenţiază derularea a două tendinţe majore, şi anume: pe de o parte, se
desfăşoară procesul de globalizare la nivel socio-politic, economic şi cultural-ideologic între statele cu nivel
diferit de dezvoltare, iar pe de altă parte, are loc un proces de intensificare a presiunii antropogene,
antropotehnice şi antropopolitice asupra factorilor de mediu. Discrepanţa crescândă între state cu situaţii
economice diferite, diverse sisteme politice şi tradiţii demografice, etc., influenţează negativ asupra
echilibrului ecologic al planetei şi a condiţiilor de activitate vitală a speciei Homo Sapiens. Criza ecologică,
atât de evidentă în ultimii ani, este rezultatul iresponsabilităţii cu care civilizaţia umană îşi duce existenţa pe
Pământ.
La etapa contemporană de evoluţie a societăţii umane, procesele de integrare economică, politică şi spirituală
în contextul globalizării mondiale se desfăşoară la interferenţa problemelor ecologice. Indiferent de indicatorii
calităţii vieţii, specifici unei sau altei ţări, fiecare dintre acestea înregistrează un impact mai mult sau mai puţin
agravant asupra factorilor de mediu, produs atât în urma progresului tehnico-ştiinţific, noului nivel calitativ al
evoluţiei forţelor de producţie pe verticală şi orizontală, cât şi a proliferării dimensiunilor sărăciei în diferite
zone ale planetei.
Societatea modernă, confruntându-se cu propriile limite ale dezvoltării, necesită găsirea mecanismelor
eficiente de implementare a principiilor Dezvoltării Durabile. În acest sens, formarea responsabilităţii
ecologice se prefigurează a fi drept unul dintre factorii esenţiali, însă deocamdată puţin valorificaţi, ai
procesului de edificare a societăţii durabile.

3
Esenţa problemelor globale
 Problemele economice sunt de diverse volume şi pot fi soluţionate la nivel de întreprindere,
de state naţionale şi la nivel interstatal. Sunt însă probleme ce reflectă pe fiecare agent
economic în parte, cît şi în economia mondială, adică sunt general valabile pentru toţi, aceste
probleme sunt globale.

 În virtutea capacităţilor lor voluminoase, a caracterului îndelungat şi a gradului de

interacţiune, rezolvarea lor cere eforturi colosale, mijloace băneşti inestimabile, ceea ce
înseamnă că aceste probleme nu pot fi soluţionate de un stat sau un grup de state, ele pot fi
soluţionate numai la nivel global, prin colaborarea interstatală, şi anume colaborarea
economică.

Principalele probleme globale

Omenirea se confruntă cu o serie de probleme grave care nu pot fi ignorate şi care necesită
soluţii viabile şi rapide. Dintre aceste probleme globale amintim:
- explozia demografică din ţările Sudului;
- probabilitatea unor schimbări şi perturbări profunde ale climei planetei;
- precaritatea siguranţei alimentare globale;
- dubiile privind disponibilităţile de energie;
- conflictele militare şi problema dezarmării - păcii;
- sărăcia şi subdezvoltarea, problema datoriei externe;
- problemele mediului (probleme ecologice, ameninţarea distrugerii nucleare, etc.).

Cauzele apariţiei problemelor globale

La apariţia şi actualizarea problemelor globale au contribuit esenţial:

 creşterea bruscă a comsumului de resurse naturale,
 influienţa antropogenă negativă asupra mediului natural,
 înrăutăţirea condiţiilor ecologice de viaţă ale oamenilor,
 decalajul în creştere dintre nivelul de dezvoltare social-economică a ţărilor lumii
 crearea armei de nimicire în masă care pune în pericol însăşi existenţa civilizaţiei umane.

Trăsăturile specifice ale problemelor globale

 manifestarea pe scară globală , care depaşeşte hotarele unui stat sau ale unui grup de
state;
 acuitatea manifestării ;
 caracterul complex (toate problemele sunt strins legate reciproc);
 esenţa gineral umană , care le face înţelese şi actuale pentru toate statele şi popoarele;
 posibilitatea de a fi soluţionate doar prin eforturile întregii comunitaţi mondiale, ale
tuturor ţărilor şi poparelor;

4
Caracteristica principalelor probleme globale şi căile de soluţionare
Subdezvoltarea
 În literatura de specialitate , este menţionat că decalajele dintre state există de mult timp.
În ciuda progresului tehnico-ştiinţific înregistrat de omenire , decalajele dintre ţările
dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare au tendinţa în cele mai multe cazuri să se
aprofundeze.
 Subdezvoltarea economică şi dimensiunile ei cantitative şi calitative:
– nivel de trai şi de viaţă scăzut, concretizat în sărăcie absolută;
– stare precară de sănătate a populaţiei;
– grad redus de asigurare a educaţiei, a serviciilor sociale în general;
– limitarea libertăţilor individuale şi colective;
– neputinţa populaţiei de a-şi decide şi controla propriul destin.

Strategii naţionale de depăşire a subdezvoltării economice :

 dezvoltarea agriculturii în corelaţie cu promovarea unor politici de industrializare a
produselor agricole;
 promovarea în întreaga economie naţională a progresului tehnico-ştiinţific, a investiţiilor
şi inovaţiilor;
 formarea cadrelor calificate şi înalt specializate în concordanţă cu nevoile economiei şi
cu tendinţele de perspectivă din ştiinţă şi tehnică;
 formarea capitalului şi realizarea de investiţii.

Starea alimentaţiei în lume. Criza agroalimentară

• În pofida unor progrese înregistrate în ultimii 20 de ani, a reducerii numărului absolut al
persoanelor care au acces insuficient la hrană, totuşi acest număr rămâne ridicat: cca o
persoană din 5 nu se hrăneşte suficient. Circa 2/3 din populaţia globului, în majoritate din
ţările sărace, cunoaşte fenomene de foamete şi subalimentaţie, în timp ce o minoritate,
situată mai ales în ţările industrializate, consumă peste normele raţionale.
• Cauzele crizei agroalimentare: factorii naturali, creşterea demografică, starea înapoiată a
agriculturii în ţările în curs de dezvoltare, interdependenţa cu alte probleme globale,
sporirea preţurilor la petrol, reformele proprietăţii, liberalizarea economiei ş.a.

Soluţii şi căi de depăşire a crizei agroalimentare:

• dezvoltarea unei infrastructuri agricole în ţările în curs de dezvoltare,
• schimbări radicale în sistemul de distribuire a alimentelor,
• reorientare politicilor agrare,
• formarea şi dezvoltarea unor deprinderi corecte de consum,
• existenţa mijloacelor financiare necesare în vederea asigurării hranei.

5
Şomajul - problemă globală a economiei mondiale contemporane
 La finele sec XX , şomajul a devenit una dinttre cele mai grave probleme cu care se
confruntă economia mondială contemporană , în unele cazuri cu implicaţii deosebit de
negative pe plan economic, social şi chiar politic.
 Şomajul continuă să crească la nivel mondial, din cauza crizei financiare, însă ţările cu o
forţă de muncă flexibila sunt cele mai afectate.
 OCDE şi Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) estimează că numărul şomerilor ar
putea urca cu pînă la 20-25 milioane de persoane în toată lumea, pînă în 2010, atingînd
un record de 210 milioane şomeri la sfîrşitul lui 2009.
 Multe persoane şi-au pierdut locul de muncă de la sfîrşitul lui 2007, în Statele Unite,
Irlanda şi Spania, în contextul în care piaţa imobiliară a fost afectată de criza creditelor.
 Acest fenomen a afectat în 2008 majoritatea economiilor puternice, inclusiv cea a
Germaniei.

Unele căi şi măsuri de combatere a şomajului contemporan

Actualmente, un şir de măsuri recomandate de experţii OCDE, guvernelor ţărelor membre pentru
combaterea şomajului se înscriu:
 majorarea cheltuielelor publice destinate finanţării unor proiecte de investiţii în domeniul
infrastructurii, construcţii şi lucrări publice, sectorul energetic;
 adoptarea unor măsuri vizînd promovarea şi facilitarea investiţiilorproductive ale
sectorului privat, în special, ale interprinderilor mici şi mijlocii;
 acordarea unor scutiri de impozite pe un timp de 2-3 ani firmelor, ce angajează, cu
prioritate, tineri sub 25 de ani(în ţările OCDE, circa 40% din şomeri aparţin acestei
categorii de vîrste);
 îmbunătăţirea programelor de asistenţă socială;
 promovarea, ocolo unde se poate a unor programe de lucru din timp redus;
 pensionarea înainte de termen (cu acordarea ajutorului social respectiv) al unor personae
în vîrstă,ş.a.

Problema demografică
 Problema demografică se referă nu numai la creşterea rapidă a populaţiei şi la
depopularea altora ,ea cuprinde de asemenea, şi astfel de probleme ca „presiunea umană”
asupra mediului geografic şi „explozia urbană” în statele în curs de dezvoltare.
 Majoritatea consideră că problema demografică constituie cauza principală a celorlalte
probleme globale(ecologică, alimentară , energetică,analfabetismul, şomajul, a deservirii
medicale ş.a.).
Principalele cauze ale exploziei demografice au fost:
 scăderea considerabilă a mortalităţii,
 ameliorarea nivelului şi condiţiilor de trai ,
 păstrarea natalităţii înalte sau scăderea ei neînsemnată.

6
Politici orientate spre reţinerea creşterii numărului populaţiei.
 sporirea impozitelor pentru fiecare al treilea sau al doilea copil nou-născut;
 lipsirea familiilor cu mai mulţi copii de orice înlesnire şi ajutoare materiale,
 lipsirea de locuri pentru micuţi în instituţiile preşcolare
 interzicerea continuării studiilor la instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi
superior (în unele cazuri)
 reglementarea prin lege vîrsta de înregistrare a căsătoriilor, ea fiind de obicei mai mare
decît în ţările industrializate
 lozinca răspîndită în aceste state este: „o familie – un copil”
 O atare politică este promovată în China şi India,de asemenea,în Bangladesh, Indonezia,
Sri Lanka, Pakistan, unele state din Africa etc

Problema datoriei externe

 Una din problemele globale cu care se confruntă economia mondială în ultimii 20-30 de
ani este reprezentată de creşterea permanentă a nivelului datoriei externe a ţărilor în
dezvoltare. Problema preocupă în egală măsură - deşi, evident, de pe poziţii diferite -
guvernele ţărilor debitoare, guvernele ţărilor creditoare, instituţiile financiare
internaţionale şi băncile comerciale creditoare, specialiştii care studiază fenomenele
mondo-economice contemporane.
 În privinţa datoriei externe, aceasta poate fi definită ca fiind suma în valută contractată de
o ţară cu alte ţări şi/sau organisme financiare internaţionale. Ea se formează, în principal,
ca urmare a împrumuturilor externe.

Caracterul global al acestei probleme rezultă din:

 nivelul foarte ridicat al sumelor în discuţie şi sporirea lor continuă şi rapidă;
 diversitatea factorilor afectaţi de creşterea datoriei externe, interesaţi în găsirea unor
soluţii acceptabile;
 interdependenţele care iau naştere între problema datoriei şi alte probleme globale
(subdezvoltarea, problema alimentară, problema energiei şi a materiilor prime,
stabilitatea politicomilitară etc.);
 consecinţele imprevizibile şi repercusiunile la scară globală ale nerezolvării acestei
probleme.
Măsuri, în vederea ameliorării problemei datoriei externe
 continuarea asigurării de fonduri, prin acordarea de credite bilaterale şi multilaterale;
 orientarea către sursele concesionare, astfel încât 97 % din fluxurile oficiale să fie în
condiţii de favoare;
 anularea datoriei oficiale pentru multe ţări cu venituri reduse, prin acorduri bilaterale cu
creditorii;
 reeşalonarea datoriei, pe termene mai îndelungate şi în condiţii mai favorabile;
 oferirea de sprijin bilateral şi multilateral pentru reducerea datoriei către băncile
comerciale.
Soluţiile, experienţele internaţionale de până acum privind reorganizarea datoriilor externe
pot fi grupate în următoarele categorii. reeşalonarea (refinaţarea) obligaţiilor de plată,
reducerea (anularea) datoriei, şi conversia datoriei (operaţiuni de tip swap). Primele două s-
au evidenţiat până în prezent la scară internaţională prin dimensiuni şi importanţă.
7
Criza de resurse naturale: cauze, forme de manifestare şi căi de depăşire
 Cauze ale crizei resurselor naturale: risipa de resurse pe care o presupune cursa
înarmărilor, stagnarea sau restrângerea activităţilor economice în ţările dezvoltate,
diminuarea cererii de produse industriale a ţărilor în curs de dezvoltare, noile bariere
protecţioniste ale comerţului mondial ş.a.
 Forme de manifestare: relativa insuficienţă a materiilor prime minerale şi organice în
raport cu modul tehnic de producţie; dezechilibre între sectorul primar şi cel secundar ale
economiei; dezechilibre structurale specifice pe ţări şi grupe de ţări; politicile
monopoliste.
 Căi de depăşire a crizei: conlucrarea tuturor ţărilor în descoperirea de resurse naturale;
strategii de folosire raţională şi de economisire; asigurarea comercializării materiilor
prime la preţuri remuneratorii pentru producători şi echitabile pentru consumatori.

Problema energetică
 Prin natura, caracterul şi mai ales prin implicaţiile sale, criza energetică a constituit un
fenomen mondial, o problemă globală a omenirii.
 Producerea energiei depinde de existenţa unor resurse specifice de materii prime care pot
fi combustibili fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) sau combustibili minerali (uraniu,
plutoniu).
 Criza energetică este o criză structurală izvorâtă din faptul că în actuala civilizaţie a
petrolului omenirea consumă cu precădere din această resursă neregenerabilă ce ocupă în
unele statistici cea mai mică pondere în totalul rezervelor de resurse energetice
(epuizabilă în 41 de ani).
 O dimensiune a crizei energetice este dată şi de faptul că există o polarizare geografică a
rezervelor şi producătorilor de ţiţei, pe de o parte şi a consumatorilor de petrol, pe de altă
parte.
 Petrolul a constituit pricina ruinei pentru unele state sau o sursă a prosperităţii pentru
altele. El a modificat chiar şi ierarhia naţiunilor.

Posibilităţi de economisire a energiei:

 Fisiunea nucleară reprezintă o soluţie pe TS-M acceptabilă din punct de vedere al
rentabilităţii. Folosirea reacţiei termonucleare în scopuri energetice presupune
reproducerea dirijată a unor condiţii de înaltă temperatură şi de presiune, timp de două
sutimi de secundă.
 Energia geotermică are un mare potenţial în ce priveşte soluţionarea într-un TS a cererii
mondiale de energie. Acest tip de energie este deosebit de convenabil pentru ŢCD;
 Energia hidroelectrică are, de asemenea, mari perspective de utilizare pentru ŢCD,
unde potenţialul nefolosit este destul de important.
 Există, de asemenea, surse disponibile pentru producerea petrolului sintetic. Cele mai
importante sunt cărbunele, şisturile petrolifere şi nisipurile gudronice;
 Deşeurile de biomasă (reziduuri gazeificate) sunt estimare a fi atât de abundente, încât
pot acoperi 30% din nevoia actuală de energie electrică a lumii;
 Se află în studiu variante de generare a energiei chiar şi mai revoluţionare, şi anume
energia solară (şi a vântului, care derivă din ea) care constituie o rezervă aproape
nelimitată şi care poate înlocui combustibilii fosili.
 Tehnici de extracţie a zăcămintelor în prezent inaccesibile sau marginale (de
exemplu resursele de pe fundul mărilor şi oceanelor) folosind laserul, ultrasunetele,
curenţii de înaltă frecvenţă etc.
 Pe plan mondial se conturează deja (mai ales în ţările dezvoltate) o industrie a reciclării,
cu o activitate tot mai diversificată, care include metale, produse petrochimice, lemn,
hârtie, mase plastice, ş.a.

8
 Concluzie

Societatea umană este înzestrată cu o forţă de producţie colosală. Pe parcursul istoriei au fost create
inestimabile valori materiale şi spirituale, care constituie cultura şi civilizaţia umanităţii. Au fost
înregistrate condiţii favorabile în relaţiile dintre popoare şi state, progrese social-economice,
politice şi culturale.
Totodată, omul şi-a demonstrat şi marea sa capacitate distructivă. în epoca contemporană,
societatea se confruntă cu un şir de probleme globale, de soluţionarea cărora depinde asigurarea
viitorului umanităţii.
Problemele globale nu pot fi ignorate, acestea constituind un pericol pentru viaţa şi sănătatea
oamenilor. Terra a devenit o casă comună, iar viitorul ei este legat de activitatea fiecărui individ,
popor sau stat. Problemele globale au deci un caracter planetar, atingând interesele vitale ale
tuturor popoarelor, în soluţionarea lor ar trebui să se implice fiecare persoană care conştientizează
pericolele în cauză atât pentru sine, cât şi pentru umanitate în general. Astăzi ca niciodată este
nevoie de conjugarea eforturilor tuturor popoarelor, de comunicare eficientă şi colaborare atât la
nivel de state, organizaţii, cât şi la nivel de indivizi.

9
 Bibliografie

 http://www.referat.ro/seminarii/download/Problemele_Globale_ale_Omenirii_69bbd.htm
l
 https://dreptmd.wordpress.com/teze-de-an-licenta/studiul-complex-al-regimului-
legislativ-de-protectie-a-mediului-inconjurator-in-republica-moldova-pe-exemplul-
orasului-ungheni/

10