Obiectul, funcţiile şi rolul

contabilităţii de gestiune
 Plan
• Dezvoltarea concepţiei contabilităţii de
gestiune.
• Legătura dintre contabilitatea de gestiune
şi contabilitatea financiară: asemănări şi
deosebiri.
• Elementele de bază ale contabilităţii de
gestiune.
• Organizarea contabilităţii de gestiune.
 1. Dezvoltarea concepţiei
contabilităţii de gestiune.
• Contabilitatea de gestiune a apărut în Marea Britanie şi SUA la finele
secolului XVIII, ca urmare a dezvoltării industriilor şi concurenţei. CG a
cunoscut 2 etape de dezvoltare:

I etapă(interbelică) – cuprinsă între cele 2 războaie mondiale.

În această perioadă nu exista noţiunea de „contabilitatea
managerială”, dar practica noţiunea de „contabilitatea de
producţie”, care avea un singur obiectiv – calcularea costului
de producţie

II etapă(postbelică) – cuprinde perioada de după al 2-lea

război mondial, şi anume în anii 40-50 a apărut noţiunea de
„contabilitatea managerială”, care se deosebeşte de
„contabilitatea de producţie” prin faptul că în afară de
calculul costului de producţie, ea se mai ocupă şi cu bugetarea,
analiza, controlul, luarea deciziilor etc.
Dezvoltarea contabilităţii de gestiune în Republica
Moldova se efectuează în două direcţii principale:

adaptarea tehnicilor şi
studierea şi cercetarea
metodelor aplicate în
tehnicilor şi metodelor
lume, care au adus
relativ noi pentru
utilizatorilor lor
întreprinderile din vest.
succesul în afaceri
 Definire
• Contabilitatea de gestiune reprezintă un
domeniu distinct în cadrul evidenţei
contabile, având drept obiectiv principal
măsurarea, colectarea, prelucrarea şi
transmiterea informaţiei pentru planificare
(bugetare), calculaţie, control şi analiza
executării bugetelor în scopul pregătirii
rapoartelor interne pentru luarea deciziilor
manageriale.
Abordări ştiinţifice ale definiţiei
contabilităţii de gestiune.
Funcţii
 putem contura următoarele şase obiective ale
contabilităţii de gestiune
de a calcula costurile
pertinente ale diferitelor
de a studia comportamentul
funcţii, activităţi sau procese
cheltuielilor în raport cu
asumate de către întreprindere
nivelul de activitate al
în contextul structurii
întreprinderii
organizatorice pentru o mai
bună stăpânire a acestora

de a stabili
de a determina bazele de previziunea
evaluare a anumitor cheltuielilor şi
elemente de bilanţ ale veniturilor curente
întreprinderii (stocuri,
producţie imobilizată)

de a explica cauzele costurilor, de a interpreta diferenţele

rezultatelor produselor, dintre elementele
lucrărilor şi serviciilor pentru previzionate şi cele
a le compara preţurile de constatate
vânzare corespondente
 2. Compararea contabilităţilor
financiare şi celei de gestiune
Criterii de comparare
1. Utilizatorii principali de
informaţie
2. Obligativitatea organizării
contabilităţii
3. Scopul contabilităţii
4. Sisteme de contabilitate
5. Nivelul de reglementare
6. Etaloane de măsurare
7. Obiectul evidenţei şi analizei
8. Frecvenţa întocmirii
rapoartelor
9. Gradul de exactitate
10. Publicitatea
Contabilitatea financiară Contabilitatea de gestiune
Utilizatorii interni şi externi Numai utilizatori interni
Organizare impusă de legislaţie Se organizează numai dacă administrarea întreprinderii hotărăşte că
este necesară. Întreprinderile mari îşi definesc proceduri şi detalii
stricte privind organizarea CG luînd în consideraţie specificul
activităţii şi necesităţile interne de informare.
Întocmirea rapoartelor Asigurarea cu informaţie a managerilor în scopuri de planificare,
financiare pentru utilizatori control şi de dirijare a activităţii
Sistem de contabilitate în partidă Nu este limitată ca contabilitatea în partidă dublă, poate fi folosit
dublă orice sistem potrivit
Respectarea obligatorie a Nu există norme şi limitări, unicul criteriu este unitatea informaţiei
principiilor şi normelor
acceptate (Legi, SNC,
instrucţiuni, regulamente etc.)
Unitatea valorică (bani) Orice unitate de măsură potrivită:
Unitatea economică în ansamblu Diferite subdiviziuni structurale ale unităţii economice
Periodic, în mod regulat La cerere, în mod neregulat, dar poate fi impus de conducere şi
regularitatea rapoartelor interne
Date exacte Multe date aproximative
Informaţia poate fi publicată, Datele nu se dau publicităţii deoarece în mare parte reprezintă taină
uneori se publică în mod comercială
obligator
 Cu toate că contabilitatea financiară şi contabilitatea de
gestiune au o serie de particularităţi individuale ce diferă,
există şi caracteristici comune

ambele
contabilităţi costul efectiv al produselor
1 examinează unele 3 fabricate (serviciilor prestate,
lucrărilor executate) calculat în
şi aceleaşi operaţii
contabilitatea de gestiune este
economice(acelea preluat la sfârşitul lunii de către
şi documente contabilitatea financiară pentru
primare), dar sub evaluarea stocurilor fabricate
diferite aspecte

sunt obligate să 4 informaţiile

2 ambelor
respecte principiile
generale contabilităţi sunt
acceptate de luate pentru
contabilitate luarea deciziilor
 3. Elementele de bază ale
contabilităţii de gestiune.
• Metoda contabilităţii de gestiune cuprinde totalitatea
diferitor procedee şi mijloace prin intermediul cărora
obiectele contabilităţii de gestiune sunt reflectate în
sistemul informaţional al întreprinderii.
• Elementele metodei contabilităţii de gestiune sunt
destul de variate, din care se poate de menţionat
planificarea (bugetarea), metoda indicilor, calculaţia,
procedeele analizei activităţii economice, metode
economico-matematice, rapoartele interne.
Contabilitatea de gestiune modernă include în sine
următoarele elemente de bază:
• planificarea
• controlul
• luarea deciziilor gestionare
 Definire şi conţinut
• Planificarea – este un proces de stabilire a ordinii de
acţionare în viitor. La toate etapele acestui proces contabilul
implicat în contabilitatea de gestiune trebuie să-şi imagineze
clar alternativele financiare disponibile. Datele contabile ale
perioadelor precedente servesc ca bază iniţială pentru
planificare, iar datele evidenţei curente - drept mijloc de
control asupra îndeplinirii indicatorilor de plan şi bază
pentru corectarea sarcinilor de plan.
• Concepţia bugetării presupune întocmirea unui plan pe
termen scurt în care relaţiile reciproce dintre operaţiuni
separate sunt coordonate la toate nivelurile de gestiune ale
întreprinderii în întregime. În bugetare o atenţie deosebită se
acordă procesului de stabilire a normelor şi normativelor
optime, orientate spre asigurarea utilizării eficiente a tuturor
tipurilor de resurse.
 Planificarea (bugetarea) asigură stabilirea ordinii
de acţionare în viitor şi include următoarele măsuri
determinarea
scopurilor, alegerea căii
căutarea optime din
variantelor variantele
alternative de alternative de
acţiuni acţiuni

culegerea informaţiei
realizarea deciziilor
privind variantele
luate
alternative de acţiuni

Un instrument important al planificării constituie bugetul, la elaborarea

căruia i-a parte şi contabilul – analitic. Întocmirea bugetului care constă în
determinarea indicatorilor tehnico - economici planificaţi pentru
întreprindere şi pentru subdiviziunile ei pentru o perioadă curentă: decadă,
 Definire şi conţinut
• Controlul presupune compararea rezultatelor efective
cu cele planificate în scopul determinării abaterilor şi
corectării divergenţilor. Aceasta poate să se manifeste
în aducerea rezultatelor efective în concordanţă cu
cele planificate sau, invers, în modificarea planurilor,
dacă se constată că ele nu mai pot fi realizate.
• Procesul controlului dă posibilitatea de a prognoza,
dacă planul pe termen lung va fi realizat, de a depista
problemele potenţiale, de a lua măsuri ce ţin de
modificarea scopurilor şi obligaţiilor în vederea
evitării pierderilor în viitor.
Elementele controlului
operativ
Controlul divergenţilor
obţinute
(permisiunilor)

Controlul scopurilor
activităţii

Controlul planurilor
(bugetelor)

Controlul activităţii
curente

Controlul utilizării
resurselor
 Definire şi conţinut
• O altă funcţie a contabilităţii de gestiune este
luarea deciziilor manageriale, ceea ce
presupune selectarea unui curs de acţiuni din
câteva alternative speciale. Astfel, în baza
rezultatelor obţinute, reflectate în rapoartele
operative se i-au decizii de a sancţiona activitatea
nefavorabilă şi de a stimula rezultatele pozitive.
• În dependenţă de perioada pentru care sunt luate
decizii manageriale, ele se împart în:
- decizii manageriale pe termen lung, denumite şi
strategice;
- decizii manageriale curente sau operative.
Interdependenţa funcţiilor
contabilităţii de gestiune
În teoria şi practica modernă a contabilităţii de gestiune după tipul de
conexiune între contabilitatea financiară şi cea de gestiune, se
confruntă 2 concepţii generale de organizare a acesteia şi anume:

concepţia organizării contabilităţii de gestiune într-un

sistem conectat, integrat cu contabilitatea financiară,
realizându-se un singur circuit informaţional
contabil, care integrează cele 2 componente, -
denumită concepţia monistă (integralistă) de
organizare a contabilităţii (monism contabil)

concepţia organizării contabilităţii de

gestiune într-un circuit complet
autonom faţă de contabilitatea
financiară, - denumită concepţia
dualistă de organizare a contabilităţii
(dualism contabil).