UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

SPECIALIZAREA MASTER CARIERĂ JURIDICIARĂ

Tema:
DREPTURI REALE PRINCIPALE – DREPTUL DE UZUFRUCT

Coordonator științific,
Conferențiar universitar Jora Cristian

Masterand,
Zaharia L. Mady-Alexandra

- 1 -
 DREPTURI REALE PRINCIPALE – DREPTUL DE UZUFRUCT

În dispozițiile Noului Cod Civil, dreptul de uzufruct este definit prin art. 703 precum acel drept
de a folosi bunul altei persoane și de a culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu
îndatorirea de a-i conserva substanța. Din această definiție oferită de art. 703 din Codul civil, rezultă
că acesta “este un drept real derivat, dezmembrământ al dreptului de proprietate privată, în
virtutea căruia un subiect de drept civil, persoană fizică sau persoană juridică – denumită
uzufructuar – este îndreptățit să posede și să folosească un bun care aparține unei alte persoane, cu
obligația de a se conserva substanța bunului și de a-i restitui bunul proprietarului la termenul
stabilit sau cel mai târziu la moartea sa, când uzufructuarul este o persoană fizică sau după cel
mult 30 de ani, când uzufructuarul este o persoană juridică.”1

Caractere juridice
->Dreptul de uzufruct este reglementat de art. 703-748 ca fiind temporar, “un drept esențialmente
vremelnic, care conferă uzufructuarului puterea de a exercita asupra lucrului altuia atribute ale
proprietății, și anume acele cuprinse în jus utendi et fruendi. Proprietatea însăși astfel vremelnic
golită, nudă, rămâne a proprietarului, care în timpul duratei uzufructului e vremelnic lipsit de
exercițiul facultăților cuprinse în jus abutendi întrucât exercițiul acelor facultăți ar jigni exercițiul
dreptului utendi et fruendi al uzufructuarului. Dar jus abutendi în înțelesul de putere de a schimba
natura specifică și destinațiunea lucrului și de a-i epuiza sau nimici puterea productivă, nu
aparține uzufructuarului care prin natura dreptului său e ținut să păstreze natura specifică,
destinațiunea și ființa productivă a lucrului (salva rerum substantia) și să restituie lucrul la
sfârșitul uzufructului.”2
Așadar, conform celor menționate anterior, acest caracter are în vedere faptul că se stinge cel mai
târziu la moartea uzufructuarului, atunci când este vorba de o persoană fizică, iar atunci când este
vorba de o persoană juridică, durata maximă este de 30 de ani. În baza raportului pentru care a fost
constituit, uzufructul este mobiliar sau imobiliar. Uzufructuarul persoana fizică este cel mult viager,
iar în baza art. 708 alin. (4), uzufructul constituit până la împlinirea unei anumite vârste durează
până se ajunge la vârsta respectivă, chiar și dacă intervine acea situație unde persoana respectivă a
decedat înainte de o împlini. “Dacă nu a fost prevăzută durata uzufructului, cel constituit în
favoarea unei persoane fizice se prezumă că este viager, iar cel care are ca beneficiar o persoană
juridică se prezumă că este constituit pe 30 de ani [art. 708 alin. (3) NCC]. Desigur, nimic nu se

1 Cristian Jora, “Drept civil. Drepturile reale în Noul Cod Civil”, Ed. Universul Juridic, (2012), p. 208.
2 Cristian Jora, op. cit., Ed. Universul Juridic, (2012), p. 208-209.

- 2 -
opune ca părțile să convină o anume durată a uzufructului, dar, dacă uzufructuarul moare înainte
de termenul stabilit de părți, uzufructul se va stinge la moartea acestuia. Și în situația persoanelor
fizice, părțile pot conveni asupra unui termen mai mic de 30 de ani. În privința uzufructului care
are ca beneficiar o persoană fizică și este constituit până la data la care acesta va ajunge la o
anumită vârstă , art. 708 alin. (4) NCC dispune că el va dura până la acea dată, chiar dacă
beneficiarul ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite de părți ca durată a uzufructului.”3
->Dreptul de uzufruct este un drept real principal, un dezmembrământ al dreptului de proprietate,
ce se diferențiază prin conținutul său juridic și prin modul în care ia naștere.În ceea ce privește
proprietatea, practica a poziționat uzufructul drept un dezmembrământ și nu o sarcină a sa ori a
nudei proprietăți.Persoana titulară a acestui drept de uzufruct poate sa exercite folosința asupra
bunului la fel ca un proprietar.
Uzufructul este un drept real, “întrucât uzufructuarul se află într-o relație directă cu lucrul,
exercitând toate prerogativele pe care dreptul său i le conferă, fără ca pentru aceasta să fie nevoit
să ceară concursul nudului proprietar.”4
Nu constituie un drept real uzufructul constituit asupra unei valori imobiliare sau asupra unei
creanțe. Conținutul juridic cuprinde atributele folosinței și posesiei, unde proprietarul rămâne doar
cu atributul dispoziției juridice, atribut pe care îl poate exercita liber și fără a aduce atingere
dreptului uzufructuarului, iar uzufructuarul, poate culege și percepe fructele bunului, în proprietate.
Întâlnim în cazul uzufructului coexistența a două drepturi reale diferite asupra aceluiași bun, și
anume acela al uzufructuarului, drept care îi conferă posibilitatea de a folosi, stăpâni și a-i culege
fructele și dreptul nudului proprietar, care îi conferă acestuia puterea de a dispune de bun, astfel
cum este grevat de dreptul de uzufruct.
->Dreptul de uzufruct este un drept opozabil erga omnes și nu trebuie confundat cu drepturile
locatarului asupra bunului închiriat. El nu se confundă cu simpla folosință, care este un drept de
creanță. “Titularul dreptului de uzufruct exercită folosința asupra bunului ca și proprietarul însuși,
iar folosința sa nu se confundă cu folosința care rezultă în favoarea beneficiarului unui drept de
creanță care ar rezulta dintr-un contract de locațiune, dintr-un contract de comodat sau dintr-un
contract de arendare.”5
“Astfel, dacă uzufructul este un drept real, indiferent dacă obiectul său îl constituie bunurile
mobile sau imobile, locațiunea este un drept de creanță, chiar dacă obiectul său îl constituie un bun

3 Corneliu Bîrsan, “Drept civil. Drepturi reale principale în reglementarea noului Cod civil”, Ed. Hamangiu, (2013), p.

267.
4 Cristian Jora, op. cit., Ed. Universul Juridic, (2012), p. 209.
5 Cristian Jora, Ioan Ciochină-Barbu, Cristian Constantin Corbu, “Drept civil. Drepturile reale.”, Ed. Universul Juridic,

(2015), p. 216.
- 3 -
imobil, întrucât drepturile de creanță sunt bunuri mobile prin determinarea legii. De asemenea,
față de faptul că locațiunea izvorăște dintr-un raport de obligații, proprietarului îi revin o serie de
îndatoriri, în timp ce, în cazul uzufructului, proprietarul are în principal o obligație negativă, de a
nu face nimic de natură a-l stânjeni pe uzufructuar în exercitarea dreptului său.”6
Deosebirea principală între locatar și uzufructuar constă în faptul că, locatarul nu poate să
abandoneze folosința bunului, însă uzufructuarul da, poate să abandoneze bunul și folosința sa.
->Dreptul de uzufruct este un drept cesibil. Conform prevederilor art. 714 Cod civil, în absența
unei prevederi contrare, uzufructuarul are posibilitatea de a ceda dreptul său unei alte persoane fără
acordul nudului proprietar, cu respectarea dispozițiilor legale în materie de carte funciară. În acest
caz, uzufructuarul rămâne dator față de nudul proprietar numai pentru obligațiile înainte de cesiune.
Până la notificarea cesiunii, uzufructuarul și cesionarul răspund solidar. ”Dintre toate
dezmembrămintele dreptului de proprietate, dreptul de uzufruct este cel mai larg, întrucât conferă
titularului nu numai posesia și folosința, ci și unele drepturi de dispoziție. În raport cu titularul
dreptului de proprietate, potrivit unei opinii exprimate în literatura de specialitate juridică,
uzufructuarul ar fi un detentor precar. Atâta vreme însă cât uzufructuarul posedă și folosește bunul
pentru el însuși, având posibilitatea să dobândească proprietatea pe cale de uzucapiune, el este un
posesor. .”7
Întâlnim în practica de specialitate diverse spețe ce fac referire la caracterul si condițiile de
constituire ale dreptului de uzufruct, precum “Uzufructul este un drept real de folosință asupra unui
bun aparținând altuia. Pentru constituirea lui este necesar un act translativ, care este supus
transcrierii sau intabulării în raport de sistem de evidență, această operațiune urmând în totul
regulile actelor translative, sub sancțiunea neopozabilității uzufructului neintabulat sau netranscris
față de terți.8

Constituirea dreptului de uzufruct (obiectul dreptului de uzufruct) este format din atributele
usus și fructus, acest lucru conferind uzufructuarului dreptul de a culege și poseda fructele
uzufructului. Spre deosebire de persoana ce are dreptul de uzufruct asupra bunului, avem
proprietarul numit nud proprietar ce exercită un drept de dispoziție asupra bunului respectiv.
“Importanța dreptului de uzufruct constă în aceea că prin intermediul acesteia se asigură
folosința bunului și culegerea fructelor, iar în același timp proprietarul nu pierde dreptul de
proprietate cu privire la bunul în cauză. Pe această cale proprietarul poate să dobândească

6 Cristian Jora, Ioan Ciochină-Barbu, Cristian Constantin Corbu, “Drept civil. Drepturile reale.”, Ed. Universul Juridic,

(2015), p. 217.
7 Cristian Jora, op. cit., p. 211.
8 TS, șc., dec. nr. 2281/1971, Repertoriu..... 1969-1975, p. 98.

- 4 -
anumite venituri fără ca dreptul de proprietate să iasă din patrimoniul său.El este sigur că, la un
moment dat, dreptul său de proprietate se va complini prin dobândirea celor două atribute
înstrăinate, usus și fructus.”9
Art. 708 din Codul civil menționează că “pot fi date în uzufruct orice bunuri mobile sau imobile,
corporale ori incorporale, inclusiv o masă patrimonială, o universalitate de fapt ori o cotă-parte
din acestea”, fiind însă necesar ca bunurile respective să nu aparțină domeniului public.
Art. 707 din Codul civil menționează că “uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului
dat în uzufruct, precum și asupra a tot ce se unește sau se incorporează în acesta.”
Cu alte cuvinte, obiectul acestui drept de uzufruct îl poate forma atât un bun individual
determinat, o universalitate sau o fracțiune dintr-o universalitate. Spre deosebire de reglementarea
anterioară, codul cuprinde anumite dispoziții speciale: art. 738 asupra creanțelor, art. 739 asupra
rentei viagere, art. 740 asupra capitalului și art. 745 asupra fondului de comerț. “În ceea ce ne
privește, considerăm că uzufructul constituit asupra unei creanțe ori valori mobiliare nu mai este
un drept real, deoarece nici dreptul din care rezultă nu este un drept real. Așadar, așa-numitul
uzufruct asupra unui drept de creanță nu este un veritabil drept de uzufruct, fiind în realitate un
simplu drept de folosință a creanței.”10
În privința faptului că uzufructul poate avea ca obiect bunuri neconsumptibile, art. 713 alin. (1)
Cod civil, se face mențiunea că dacă uzufructul poartă asupra unor bunuri care, fără a fi
consumptibile, se uzează ca urmare a utilizării lor, uzufructuarul are dreptul de a le folosi ca un bun
proprietar și potrivit destinației lor. “Într-un asemenea caz, la stingerea uzufructului, uzufructuarul
va fi obligat, așa cum stabilește art. 713 alin. (2) C.civ., la restutuirea bunurilor în starea în care se
vor afla la acel moment. Însă, potrivit art. 713 alin. (3) C.civ., dacă uzufructul poartă asupra unor
bunuri care, fără a fi consumptibile, se deteriorează rapid prin utilizare, uzufructuarul va fi obligat
ca, la stingerea uzufructului, să restituie valoarea pe care ar fi avut-o bunul la această dată.”11
“Art. 712 C.civ., permite constituirea dreptului de uzufruct și asupra unor bunuri consumptibile
(cum ar fi bani, grâne, băuturi), ipoteză cunoscută sub denumirea de cvasiuzufruct, caz în care
uzufructuarul dobândește dreptul de a dispune din punct de vedere material de bunurile respective,
cu obligația de a restitui la încetarea uzufructului, fie bunuri de aceeași cantitate, calitate și
valoare cu cele primite, fie contravaloarea acestora la data stingerii uzufructului, la alegerea
proprietarului.”12

9 Cristian Jora, Ioan Ciochină-Barbu, Cristian Constantin Corbu, “Drept civil. Drepturile reale.”, Ed. Universul Juridic, p.

218.
10 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 179.
11 Idem.
12 Idem

- 5 -
 Totuși, acest drept de uzufruct poate prezenta și dezavantaje în sensul că, “uzufructuarul se va
folosi de bunul respectiv și, știind că dreptul său este temporar, nu se va preocupa de conservarea
bunului, ceea ce îl va prejudicia pe nudul proprietar. La complinirea dreptului de proprietate, prin
adăugarea atributelor usus și fructus, nudul proprietar, redevenind proprietar deplin, s-ar putea
afla în situația de a se dezinteresa de bunul său și de a nu efectua cheltuielile necesare. Toate
acestea ar conduce la degradarea bunului și la diminuarea valorii sale economice.” 13

Obiectul dreptului de uzufruct, îl poate forma orice bun mobil și imobil, corporal ori
incorporal, inclusiv și o masă succesorală, o universalitate de fapt ori o cotă-parte din aceasta, cu
condiția să nu aparțină domeniului public. Art. 707 C.civ. prevede că uzufructul poartă asupra
tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct, precum și asupra a tot ce se unește sau se incorporează
în acesta. “Altfel spus, obiectul dreptului de uzufruct îl poate forma atât un bun individual
determinat (uzufructul cu titlu particular), cât și o universalitate (uzufruct universal) sau o
fracțiune dintr-o universalitate (uzufruct cu titlu universal). Uzufructul se poate constitui nu numai
asupra bunurilor corporale, ci și asupra bunurilor incorporale.”14
Uzufructul poate să fie constituit și asupra unor bunuri consumptibile(exemplu: bani, băutură),
situație unde uzufructuarul poate dispune de acestea, în așa fel încât acesta dobândește chiar dreptul
de proprietate asupra bunurilor. Acest uzufruct poartă denumirea de cvasiuzufruct, situație în care
uzufructuarul este obligat să restituie bunuri de aceeași calitate, cantitate și valoare, ori după caz,
contravaloarea lor la data stingerii uzufructului.

Modalitățile de constituire ale dreptului de uzufruct

“Codul civil în art. 518 prevede că “uzufructul se stabilește prin lege sau prin voința omului”.
Prevederile Codului civil (art. 258, 338,684 și 1242) prin care se reglementa dreptul de uzufruct
legal au fost abrogate prin decretul nr. 32/1954. Rezultă, așadar, că uzufructul se constituie numai
prin voința omului, adică prin acte juridice. La acest mod de constituire prevăzut de Codul civil
trebuie adăugată și uzucapiunea (prescripția achizitivă). Într-adevăr, întrucât uzufructul este
susceptibil de posesie el poate fi dobândit și prin uzucapiune, în aceleași condiții ca și dreptul de
proprietate. În privința constituirii dreptului de uzufruct prin voința omului se disting două moduri:
prin contract și prin testament.”15

13 Cristian Jora, Ioan Ciochină-Barbu, Cristian Constantin Corbu, “Drept civil. Drepturile reale.”, Ed. Universul Juridic, p.

218.
14 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 178-179.
15 Dumitru Lupulescu, “Drept civil. Drepturi reale principale.”, Ed. Lumina Lex, (1997), p. 148.

- 6 -
 Însă, așa cum rezultă din art. 704 C.civ., uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei
persoane existente, fie prin act juridic, fie prin uzucapiune, fie prin alte moduri prevăzute de lege,
dispozițiile în materie de carte funciară fiind aplicabile. Actele juridice prin care se constituie
dreptul de uzufruct sunt “inter vivos:
- în mod direct (convenția ce se încheie între proprietar și cel care va beneficia de dreptul de
uzufruct, deci atunci când proprietarul înstrăinează atributele ce compun uzufructul,
păstrând nuda proprietate);
- în mod indirect (convenția prin care se transmite nuda proprietate, transmițătorul reținând
pentru sine dreptul de uzufruct, de exemplu, contractul de vânzare cu reținerea de către
vânzător a dreptului de uzufruct viager).16
Art. 1244 C.civ., reglementează acea situație unde în cazul în care dreptul de uzufruct se
constituie asupra unui bun imobil, actul juridic trebuie să îmbrace forma autentică, sub sancțiunea
nulității absolute, fiind vorba despre un drept ce urmează a fi înscris în cartea funciară.
Actele juridice prin care se constituie dreptul de uzufruct sunt și mortis causa, “testatorul
dispunând printr-un legat instituirea unui drept de uzufruct universal, cu titlu universal sau cu titlu
particular în favoarea unei persoane. Întrucât uzufructuarul este susceptibil de posesie, rezultă că
acest dezmembrământ al dreptului de proprietate poate fi dobândit și prin uzucapiunea tabulară,
extratabulară sau mobiliară, desigur, în măsura în care posesia exercitată a fost corespunzătoare
dreptului de uzufruct, iar nu dreptului de proprietate.”17

Durata uzufructului. Art. 708

(1) Uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel mult viager.
(2) Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice poate avea durata de cel mult 30 de
ani. Atunci când este constituit cu depășirea acestui termen, uzufructul se reduce de drept la 30 de
ani.
(3) Dacă nu s-a prevăzut durata uzufructului, se prezumă că este viager, sau, după caz, că este
constituit pe o durată de 30 de ani.
(4) Uzufructul constituit până la data la care o altă persoană va ajunge la o anumită vârstă
durează până la acea dată, chiar dacă acea persoană ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite.
“Astfel, conform art. 708 alin. (1) C.civ., ,,uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel
mult viager. Pentru ipoteza în care dreptul de uzufruct a fost constituit până la data la care o
persoană va ajunge la o anumită vârstă, art. 708 alin. (4) C.civ., prevede că uzufructul “durează

16 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 180.
17 Idem

- 7 -
până la acea dată, chiar dacă acea persoană ar muri înainte de împlinirea vârstei stabilite”. În
schimb, în cazul constituirii uzufructului în favoarea unei persoane juridice, dreptul de uzufruct
poate avea o durată de cel mult 30 de ani, iar dacă totuși uzufructul este constituit pentru o durată
mai mare, aceasta se reduce de drept la 30 de ani. [art. 708 alin. (2) C.civ.]. Evident că părțile pot
stabili o durată mai scurtă a dreptului de uzufruct decât durata vieții uzufructuarului sau, după caz,
30 de ani. Pentru situația în care nu s-a prevăzut durata uzufructului, art. 708 alin. (3) C.civ.
prezumă că dreptul de uzufruct este viager în cazul uzufructuarului persoană fizică, respectiv că
este constituit pe o durată de 30 de ani dacă uzufructuarul este persoană juridică.”18

Efectele uzufructului
Drepturile uzufructuarului
a) solicită de la nudul proprietar predarea în folosință a bunului;
b) exercită prerogativele utilizării (folosirii) exclusive a bunului și culegerii fructelor produse, asta
dacă nu exista o stipulație contrară. Se poate deroga de la această prerogativă în sensul că
folosința poate să fie exercitată atât de nudul proprietar, cât și de uzufructuar. În ceea ce constă
fructele naturale și industriale “care au fost percepute după constituirea uzufructului se cuvin
uzufructuarului care le culege” 19 și invers, “în cazul în care la stingerea uzufructului există
fructe neculese de către uzufructuar, acestea se vor cuveni nudului proprietar, chiar dacă
pentru obținerea lor uzufructuarul a făcut o serie de cheltuieli.” 20 În schimb, fructele civile se
împart între uzufructuar și nudul proprietar în funcție de durata dreptului de uzufruct, indiferent
dacă au fost sau nu încasate.
c) dacă nu este prevăzut altfel, poate ceda cu titlu oneros sau gratuit, fără acordul nudului
proprietar, dreptul său altei persoane. Iar în cazul cesiunii dreptului de uzufruct, uzufructuarul
rămâne dator față de nudul proprietar numai pentru obligațiile născute înainte de cesiune.
d) poate să închirieze sau să arendeze bunul;
e) este îndreptățit să ceară pentru cheltuielile pe care le-a făcut cu lucrările necesare adăugate
bunului, uzufructuarul este îndreptățit să ceară o indemnizație echitabilă. Conform art. 716 alin.
(3) C.civ., el poate cere această indemnizație și pentru celelalte lucrări adăugate sau
îmbunătățirile făcute cu încuviințarea proprietarului, dacă prin acestea s-a sporit valoarea
bunului;

18 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 181.
19 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 182.
20 Idem

- 8 -
f) are la îndemână acțiuni în justiție pentru apărarea dreptului său. Poate solicita acțiunea
confesorie pentru recunoasterea dreptului și înlăturarea tulburărilor, acțiunea posesorie pentru
respectarea posesiei ca simplă stare de fapt, cât și o acțiune personală împotriva nudului
proprietar pentru predarea folosinței bunului, spre exemplu;
g) poate exploata păduri destinate tăierii periodice, cu condiția să păstreze ordinea și să respecte
câtimea tăierii conform dispozițiilor legale;
h) poate exploata părțile de păduri înalte care au fost destinate tăierii regulate;
i) i se cuvin pomii fructiferi ce se usucă și cei căzuți accidental, având obligația de a-i înlocui;
j) are dreptul să se folosească de carierele de piatră și de nisip care sunt în exploatare la
constituirea dreptului de uzufruct;
k) în privința unei creanțe, are dreptul să încaseze capitalul, să perceapă dobânzile și să
îndeplinească toate actele pentru încasarea sau conservarea dobânzilor;
l) uzufructuarul rentei viagere poate să perceapă veniturile dobândite zi cu zi, pe toată durata
dreptului său;
m) dacă nudul proprietar a sporit capitalul ce face obiectul uzufructului, uzufructuarul are dreptul
de a-si exercita dreptul asupra bunurilor dobândite astfel;
n) dacă în timpul uzufructului, a fost aprobată de către Adunarea Generală distribuirea
dividendelor, acestea se cuvin uzufructuarului;
o) art. 741 C.civ. stabilește că dreptul de vot aferent unei acțiuni sau alte valori mobiliare, unei
părți indivize, unei cote-părți din dreptul de proprietate sau oricărui alt bun aparține
uzufructuarului.

Obligațiile uzufructuarului
a) inventarierea mobilelor și constatarea stării imobilelor, exceptând cazul unde uzufructul unui
bun este dobândit prin uzucapiune;
b) depunerea unei garanții pentru îndeplinirea obligațiilor sale. Chiar dacă există întârzieri, asta nu
îl va împiedica să culeagă fructele ce i se cuvin;
c) folosirea bunului ca un bun proprietar, de a-l întreține în stare bună și de a face reparații de
întreținere;
d) înștiințarea nudului proprietar despre necesitatea reparațiilor mari;
e) efectuarea reparațiilor mari, care în mod normal sunt în sarcina nudului proprietar, atunci când
acestea sunt determinate de neefectuarea reparațiilor de întreținere;
f) aducerea la cunoștință nudului orice uzurpare sau contestare a dreptului de proprietate;

- 9 -
g) să nu schimbe destinația bunului decât în cazuri excepționale: atunci când crește valoarea și nu
sunt afectate interesele;
h) suportarea cheltuielilor și sarcinilor cu privire la folosința bunului, culegerea fructelor, încasarea
veniturilor;
i) achitarea fără drept de restituire a legatelor cu titlu particular, având ca obiect obligații de
întreținere sau rente viagere;
j) restituirea bunului în starea în care se afla la încetarea dreptului de uzufruct;
k) despagubirea pentru eventuala pieire sau deteriorare a lucrului din culpa sa.

Drepturile nudului proprietar

“Nudul proprietar beneficiază de ius abutendi, precum și, în raporturile cu uzufructuarul, de ius
possidendi, iar de aici decurg următoarele drepturi:
a) Dreptul de a dispune de bun, inclusiv prin înstrăinare, însă cu respectarea atributelor ce
aparțin uzufructuarului, ceea ce înseamnă că obiectul înstrăinării îl va constitui doar nuda
proprietate;
b) Dreptul de a beneficia de productele bunului (aceasta, deoarece perceperea lor consumă
substanța bunului, ceea ce implică o dispoziție materială), afară de cazul în care se prevede
altfel;
c) Posibilitatea de a exercita acțiunile în justiție în vederea apărării drepturilor conferite de
nuda proprietate: acțiunea în revendicare, acțiunea posesorie, acțiunea personală izvorâtă
din convenția de constituire a dreptului de uzufruct, acțiunea negatorie.”21

Obligațiile nudului proprietar

- a nu împiedica ori stânjeni exercițiul dreptului de uzufruct. Aceasta este considerată o
obligație negativă;
- a suporta cheltuielile cu reparații mari, reparații care au ca obiect o parte importantă din bun
și care implică o cheltuială deosebită, precum cele referitoare la consolidarea ori reabilitarea
construcțiilor privind structura de rezistență, zidurile interioare și/sau exterioare, instalațiile
electrice, termice ori sanitare după caz, la înlocuirea ori repararea motorului sau caroseriei
unui automobil sau a unui sistem electronic în ansamblul său. “Potrivit art. 730 C. civ.,
atunci când nudul proprietar nu efectuează la timp reparațiile mari, uzufructuarul le poate

21 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 189.
- 10 -
 face pe cheltuiala sa, nudul proprietar urmand a fi obligat la restituirea contravalorii lor
până la sfârșitul anului în curs, actualizată la data plății.”22;
- a suporta cheltuielile și sarcinile proprietății, iar în cazul în care acestea au fost suportate de
uzufructuar, nudul proprietar va fi obligat să le ramburseze, iar în cazul uzfructului cu titlu
oneros, și la plata dobânzii legale;
- a garanta pentru evicțiune dacă dreptul de uzufruct s-a constituit printr-o convenție cu titlu
oneros;
- a restitui sumele avansate de uzufructuar, fără nicio dobândă, dacă uzufructuarul universal
ori cu titlu universal plătește datoriile aferente masei patrimoniale sau părții din masa
patrimonială date în uzufruct.

Stingerea uzufructului
Stingerea dreptului de uzufruct are loc în următoarele cazuri: moartea uzufructuarului ori
încetarea personalitații juridice, ajungerea la termn, consolidarea celor două calități de
uzufructuar și nud proprietar, neuzul timp de 2 ani (în cazul uzufructului unei creanțe) sau
10 ani, ori renunțarea efectivă la uzufruct. Alte cazuri de stingere a uzufructului: desființarea
titlului de proprietate al nudului proprietar, desființarea titlului prin care s-a constituit
dreptul de uzufruct, exproprierea imobilului pentru cauză de utilitate publică și încetarea
superficiei prin expirarea termenului sau prin pieirea construcției, (în acea situație unde
dreptul de uzufruct a fost constituit de superficiar, dacă nu există o înțelegere contrară cu
proprietarul terenului sau dacă legea nu prevede altfel).
“Potrivit art. 747 C.civ., uzufructul poate înceta, la cererea nudului proprietar, și în cazul abuzului
de folosință din partea uzufructuarului. Există abuz de folosință din partea uzufructuarului atunci
când acesta aduce stricăciuni bunului asupra căruia s-a constituit dreptul de uzufruct său îl lasă să
se deterioreze. În acest caz, creditorii uzufructuarului pot interveni în proces în vederea conservării
drepturilor lor, având, totodată, posibilitatea de a se angaja la repararea stricăciunilor și oferirea
de garanții pentru viitor..”23

22 Idem
23 Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu, (2013),

p. 190.
- 11 -
Bibliografie

1. Corneliu Bîrsan, “Drept civil. Drepturi reale principale în reglementarea noului Cod civil”, Ed. Hamangiu, (2013)
2. Cristian Jora, “Drept civil. Drepturile reale în Noul Cod Civil”, Ed. Universul Juridic, (2012)
3. Cristian Jora, Ioan Ciochină-Barbu, Cristian Constantin Corbu, “Drept civil. Drepturile reale.”, Ed. Universul
Juridic, (2015)
4. Dumitru Lupulescu, “Drept civil. Drepturi reale principale.”, Ed. Lumina Lex, (1997)
5. Gabriel Boroi, Carla Alexandra Anghelescu, “Curs de drept civil. Drepturile reale principale.”, Ed. Hamangiu,
(2013)
6. TS, șc., dec. nr. 2281/1971, Repertoriu..... 1969-1975, p. 98.

- 12 -