REGULI ŞI EXIGENŢE GENERALE PENTRU ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

SAU DISERTAŢIE1

1. Consideraţii introductive
Lucrarea de licenţă sau de disertaţie trebuie să fie realizată la standarde calitative
ridicate. Este însă cunoscut faptul că determinarea acestor standarde nu este una
riguroasă . Regulamentele diferitelor universită ţi fac o serie de preciză ri cu privire la
aceste standarde, mergâ nd de la o anumită înţelegere care se acordă studentului și pâ nă
la cerinţe foarte severe.
Potrivit prevederilor H.G. nr. 404/2006 privind organizarea și desfă șurarea studiilor
universitare de masterat „Disertaţia trebuie să demonstreze cunoaşterea ştiinţifică
avansată a temei abordate, să conţină elemente de originalitate în dezvoltarea sau
soluţionarea temei, precum şi modalităţi de validare ştiinţifică a acestora”.
În concluzie, apreciem că lucrarea de licenţă sau de disertaţie trebuie să conţină cât
mai multe elemente de originalitate, alături de o profundă cunoaștere știinţifică a
subiectului abordat. În mod evident, lucrarea nu poate fi doar o simplă culegere de
informaţii și așezarea acestora într-o ordine, ci trebuie să dovedească capacitatea de
analiză și interpretare a acestor informaţii.

2. Dimensiunea lucrărilor
Dimensiunea lucră rilor este o chestiune care ţine de fiecare universitate în parte,
uneori chiar și de fiecare profesor în parte.
Se consideră însă că :
 lucrarea de licenţă ar trebui să aibă între 50 și 60 de pagini, respectiv între
16.000 și 24.000 de cuvinte;
 lucrarea de disertaţie ar trebui să aibă între 40 și 60 de pagini, respectiv între
16.000 și 24.000 de cuvinte.

3. Reguli de redactare a lucrării

Redactarea lucră rii de licenţă sau de disertaţie trebuie să respecte o serie de reguli
standardizate care contribuie la succesul absolventului. Astfel, este stabilit că hârtia
utilizată trebuie să fie de format A4, de 80 g și se scrie, de regulă, pe o sigură faţă a
colii de hârtie. Doar dacă la nivelul instituţiei de învă ţă mâ nt ori la nivelul profesorului
coordonator se solicită scrierea pe ambele feţe ale colii de hâ rtie, se va proceda conform
acestei cerinţe.
În scopul redactă rii lucră rii de licenţă /disertaţie se recomandă folosirea editorului
Microsoft Word cu caractere româ neşti. Considerăm ca fiind cele mai potrivite

1
A se vedea Tomescu, Mădălina, Dragne Luminiţa, Popescu Agata Mihaela- Îndrumar pentru elaborarea şi susţinerea
lucrării de licenţă sau disertaţie. Domeniul Ştiinţe Sociale – Ed. Prouniversitaria, Bucureşti, 2014, pp.34-36
caractere Times New Roman, cu font de 12 sau cele stabilite de coordonatorul
ştiinţific al lucrării. Textul va fi spaţiat la 1,5 râ nduri, astfel încâ t să se evite
aglomerarea râ ndurilor și să fie, prin urmare, ușor de citit și clar. În aceste condiţii
pagina poate să cuprindă între 25 și 35 de râ nduri, în funcţie de existenţa sau
inexistenţa unui header sau a unor note de subsol.
Formatul paginii este A4 şi are următoarele setări:
- top (sus), bottom (jos), right (dreapta): 2 cm;
- left (stânga): 2,5 cm;
- Header şi footer: 1,25 cm.

4.Referinţele bibliografice
Una dintre componentele esenţiale ale formă rii tâ nă rului cercetă tor este respectul
regulilor etice în știinţă . Astfel, atâ t acesta, câ t și orice autor al unei lucră ri știinţifice are
obligaţia de a menţiona sursele din care împrumută idei, indiferent că acestea sunt că rţi
sau articole ale unor autori, rapoarte, anuare statistice, articole de ziar, albume2, articole
de legi, culegeri de legi etc.
Împrumutul de idei se realizează fie prin citare, respectiv prin reproducerea fidelă a
unui text – expresii ori fraze, caz în care este necesară încadrarea textului respectiv între
ghilimele, fie prin rezumarea sau parafrazarea unui text. În ambele situaţii, autorul
lucră rii de licenţă ori de disertaţie are obligaţia de a indica autorul originar, titlul
că rţii/articolului etc. Se pot prelua cu aceeași condiţie a menţionă rii sursei și fotografii,
hă rţi, tabele, schiţe etc.3
CITAREA – presupune menţionarea în subsolul paginii a sursei de unde s-a preluat ori s-
a rezumat sau parafrazat un text. Acest lucru se realizează prin inserarea unui numă r ca
exponent al ultimului cuvâ nt după care se face citarea. Tehnoredactarea computerizată
facilitează cită rile, inclusiv numerotarea lor exponenţială și automată cu ajutorul
componentei "References/ Insert → Footnote”.
Exemplu : RĂ DULESCU, MIHAELA Ș T. – Metodologia cercetării știinţifice. Elaborarea
lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat, Ediţia a II-a, Editura Didactică și Pedagogică ,
București, 2017, p. 67.
Atenţie!
Dacă, după folosirea simplificărilor de tip „idem” sau „ibidem” au fost intercalate
referinţe la alte surse bibliografice, acești termeni nu mai pot fi folosiţi! Evitarea repetării
integrale a referinţei anterioare lor se poate face prin redarea numelui autorului citat,
urmat de menţiunea „op.cit.” (prescurtare a cuvintelor „opus citatum” care înseamnă

2
M. Ş t. Ră dulescu Metodologia cercetării știinţifice. Elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat, doctorat,
Ediţia a II-a, Editura Didactică și Pedagogică , București, 2017,, p. 129.
3
Idem, p. 130.
„lucrare citată anterior”)4.
Exemplu: M. Tomescu, op.cit., p. 56.
 În cazul în care cea de-a doua referinţă priveşte lucră ri diferite ale aceluiaşi autor,
după iniţiala prenumelui şi numele acestuia se va consemna titlul lucră rii integral şi
numă rul paginii.
Exemplu: M. Tomescu, Drepturile omului, p. 32.
M. Tomescu, Statutul funcţionarului public, p. 54.

5. Bibliografia finală
Redactarea bibliografiei finale presupune clasificarea surselor utilizate astfel:
1. Documente internaţionale (convenţii, declaraţii, recomandă ri etc.) – enumerate
în funcţie de data apariţiei lor.
Exemplu: Carta Naţiunilor Unite şi Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie - semnată
la 26 iunie 1945, intrată în vigoare la 24 octombrie 1945
2. Documente naţionale (Constituţia Româ niei, legi, ordonanţe, hotă râ ri de guvern,
ordine de ministru, acte ale administraţiei locale etc.) - enumerate în funcţie de
data apariţiei lor.
Exemplu: Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
actualizată , publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001
3. Că rţi – enumerate în ordinea alfabetică a numelui autorului și cu precizarea:
numelui, prenumelui, titlului că rţii, editurii, localită ţii și anului de apariţie:
a. MAZILU, DUMITRU - Drepturile omului - Concept, exigenţe şi realităţi
contemporane - Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2008;
b. TOMESCU, MĂ DĂ LINA - Drepturile omului. Tendinţe și orientări contemporane-
Editura Pro Universitaria, București, 2013.
4. Articole - enumerate în ordinea alfabetică a numelui autorului și cu precizarea:
numelui, prenumelui, titlului revistei, editurii, localită ţii, numă rului și anului de
apariţie:
a. ROTARI, RODICA – Cultura civică şi participarea politică prin prisma educaţiei
civice – articol în revista „Moldoscopie. Probleme de analiză politică” nr. 2/2004
editată de Universitatea de Stat din Moldova, Chişină u, 2004;
b. STOEAN, RALUCA - Accesul la cultură, un drept inaccesibil multor români-
Monitorul Drepturilor Omului nr. 2/2005, editat de Organizaţia pentru
Apă rarea Drepturilor Omului.
5. Surse de internet:
a. http://krugman.blogs.nytimes.com/2011/12/19/hungarys-
constitutional-revolution/

4
Ibidem.