Calculul fundaţiilor

4.5. CALCULUL FUNDAŢIILOR

1.Prevederi generale (conf. NP 112-2004 )

Fundaţiile izolate ale stâlpilor metalici se realizează ca bloc şi cuzinet.Stâlpul metalic se
realizează cu o placă de bază prevăzută cu rigidizări care asigură transmiterea presiunilor la
fundaţie şi a forţelor la şuruburile de ancorare.
Secţiunea in plan a plăcii de bază rezultă din condiţiile privind limitarea presiunii maxime pe
suprafaţa de contact cu betonul la urmatoarele valori:
- Rezistenţa la compresiune a betonului din cuzinet;
- Rezistenţa la compresiune a mortarului de poză.

Dimensiunile bazei fundaţiei se aleg astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să
aibă valorile acceptabile,pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să pericliteze
siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei.Stările limită ale terenului de
fundare pot fi de natura unei stări ultime (S.L.U), a cărei depăşire conduce la pierderea
ireversibilă, in parte sau in totalitate,a capacitaţii funcţionale a construcţiei sau de natura unei
stări limită a exploatării normale (S.L.E.N), a cărei depăşire conduce la intreruperea exploatării
normale a construcţiei.
✐ Caracteristicile secţiunii de beton
Cuzinet:
- betonul din cuzinet este de clasă minimă C8/10;
- cuzinetul va avea o formă prismatică;
- dimensiunile in plan ale cuzinetului(lc si bc) vor fi mai mari cu cel puţin 300 mm decât
dimensiunile plăcii de bază a stâlpului;

81
 Calculul fundaţiilor

- dimensiunile in plan ale cuzinetului se stabilesc şi in funcţie de condiţia de limitare a

presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenţa de calcul la
compresiune a betonului;
- raportul bc/B (lc/L) trebuie sa aparţină intervalului 0,50…0,65;
- h c ≥ 300 mm ;
- hc se stabileşte astfel încât tg α să respecte valorile minime din tabelul următor pentru
beton de clasa C8/10 ;
- rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se tratează astfel încât să se realizeze continuitatea
betonului.
Blocul de beton :
- betonul din bloc este de clasă minimă C8/10 dacă armăturile cuzinetului sunt ancorate în
blocul de fundaţie;
- înălţimea blocului de beton se stabileşte astfel încât ca valoarea tg α să se încadreze în
limitele tabelului de mai jos:

- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înalţime minimă este 300 mm;
- turnarea blocului de beton se va realiza astfel încât sa fie asigurată continuitatea.
✐ Caracteristicile armăturilor din fundaţie
Pentru armarea fundaţiei se vor respecta următoarele condiţii:
- armătura verticală din cuzinet rezultă din verificarea la compresiune excentrică a secţiunii
de rost dintre bloc si cuzinet;
- armăturile de la partea superioara a cuzinetului, dispusă la cel mult 100 mm sub placa de
bază a stâlpului,se realizează ca o reţea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului,
prelungite pe verticală in cuzinet şi bloc;
- diametrul minim al armăturilor este de 10 mm;
- distanţa între armături va fi cuprinsă între minim 70 mm şi maxim 200 mm ;
- armăturile verticale de pe fiecare latură a cuzinetului se prelungeşte in bloc cu o lungime
de cel putin 30 φ ;

82
 Calculul fundaţiilor

- armăturile orizontale minime,dispuse pe perimetrul cuzinetului:

- 1/4 din armătura verticală din cuzinet
- φ8 / 200 mm .

2.Eforturi de calcul
✐ din gruparea fundamentală:

M fy = 57,55 kN ⋅ m
M fx = 22,5 kN ⋅ m
N f = 1673, 71 kN

✐ din gruparea specială:

M sy = 548, 4 kN ⋅ m
M sx = 67 kN ⋅ m
N s = 989,14 kN

3. Condiţii pentru stabilirea adâncimii de fundare

- pentru a evita afectele produse de acţiunea îngheţului, adâncimea de fundare trebuie să
depaşească adâncimea de îngheţ din zona cu 10÷20 cm;
- talpa fundaţiei trebuie să pătrundă cel puţin 10 cm în terenul bun de fundare;
-normativul NP 112-04 indică adâncimea minimă de fundare funcţie de adâncimea de îngheţ,de
nivelul apei subterane şi de natura terenului de fundare,astfel pentu amplasamentul studiat
rezultă :
Df = 0,9 + 0, 20 + 0,10 = 1, 20 m
Hi=0,90 m (conf. zonarii dupa adancimea de inghet - zona Bârlad)

4.Calculul terenului la starea limită de deformaţie (SLD)

Conform studiului geotehnic terenul de fundare prezintă următoarele caracteristici:
I c = 0, 93 ÷ 0, 96
c = 32 kPa
φ = 25
γ = 19,1 kN / m 3
Eforturile transmise terenului de fundare trebuie să îndeplinească condiţiile:
pef ,max < 1, 2 ⋅ ppl

83
 Calculul fundaţiilor

Calculul ppl pentru fundaţii construcţiilor fără subsol se face cu relaţia:

(
p pl = m l ⋅ γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) [ kPa ]
ml - coeficient adimensional al condiţiilor de lucru ;

γ - media ponderată a greutăţii volumice de calcul ale straturilor de sub fundaţie pe o adâncime
B/4 masurată de la talpa fundaţiei [kN/m3] ;
B - latura mică a fundaţiei [m] ;
q - suprasarcina de calcul la nivelul talpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie [kPa] ;
c - valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei [kPa] ;
N1,N2,N3 - coeficienţi adimensionali funcţie de valoarea de calcul a unghiului de frecare
interioară a terenului de sub talpa fundaţiei ;
Ic = 0,93 ÷ 0,96 > 0,50  ml = 1, 4

q = Df ⋅ γ = 1, 20 ⋅19,1 = 22,92 kN / m2

∅ N1 N2 N3
24 0.72 3.87 6.45
25 0.78 4.12 6.675
26 0.84 4.37 6.9
N1 = 0, 78
N 2 = 4,12
N3 = 6, 675
Pentru predimensionare se neglijează valoarea bazei fundaţiei B.
p pl = 1, 4 ⋅ ( 22,92 ⋅ 4,12 + 32 ⋅ 6, 675 ) = 336,9 kN / m 2

n =1,15 (raportul L/B cuprins între valorile 1.00 si 1.30)

B, L - lăţimea, respectiv lungimea tălpii fundaţiei;

Nf 1673, 71
B= = = 2,17 m  modulat B = 2, 2 m
n ⋅ ( ppl − Df ⋅ γ b ) 1,15 ⋅ ( 336,9 − 1, 20 ⋅ 25)

n ⋅ Nf 1,15 ⋅1673, 71
L= = = 2,50 m  modulat L = 2,5 m
( ppl − Df ⋅ γ b ) ( 336,9 − 1, 20 ⋅ 25)
✐ Aria bazei fundaţiei:

Af = B ⋅ L = 5,5 m2

✐ Greutatea fundaţiei:
G f = β⋅ L ⋅ B ⋅ Df ⋅ γ b = 0,85 ⋅ 2, 2 ⋅ 2,5 ⋅1, 20 ⋅ 25 = 140, 25 kN

84
 Calculul fundaţiilor

β − coeficient de neuniformitate

✐ Încărcarea totală la nivelul tălpii :

Ntot = Ns + Gf = 989,14 + 140, 25 = 1129, 4 kN

✐ Calculul eforturilor de la baza fundaţiei:

N tot M y 1129, 4 57,55 p1 = 230, 48 kN / m

f 2

p1,2 = ± = ± 
Af Wy 5,5 2, 29 p2 = 180, 21 kN / m
2

B ⋅ L2 2, 2 ⋅ 2,52
Wy = = = 2, 29 m3
6 6

(
p pl = m l ⋅ γ ⋅ B ⋅ N1 + q ⋅ N 2 + c ⋅ N 3 ) [ kPa ]
p pl = 1, 4 ⋅ (19,1 ⋅ 2, 2 ⋅ 0, 78 + 22,92 ⋅ 4,12 + 32 ⋅ 6, 675 ) = 477,13 kN / m 2

✐ Verificare :
p1 + p 2 230, 48 + 180, 21
Pef ,med = = = 205,34 kN / m 2
2 2
Pef ,max = p1 = 230, 48 kN / m 2

 Pef ,max = 230, 21 kN / m 2 < 1, 2 ⋅ p pl = 536,56 kN / m 2

 ✓
3 2
 Pef ,med = 205, 34 kN / m < p pl = 477,13 kN / m

5. Calculul terenului la starea limită de capacitate portantă (SLCP)

✐ Determinarea încărcării totale ;

N'tot = Ns + Gf = 989 + 165, 24 = 1154, 24 kN

✐ Determinarea dimensiunilor reduse ale tălpii fundaţiei :

M sy 548, 4
e= '
= = 0, 475 m
N tot 1154, 24
'
L = L − 2 ⋅ e = 2,5 − 2 ⋅ 0, 475 = 1, 55 m
B' = B = 2, 2 m

✐ Calculul presiunii critice:

In condiţiile unei stratificaţii aproximative orizontale, pcr se poate calcula cu relaţia :
pcr = γ ∗ ⋅ B' ⋅ N γ ⋅ λ γ + q ⋅ N q ⋅ λ q + c∗ ⋅ N c ⋅ λ c [ kPa ]

γ ∗ - greutatea volumică de calcul a stratului de pământ de sub talpa fundaţiei [kN/m3] ;

B’ - laţimea redusă a tălpii fundaţiei [m] ;

85
 Calculul fundaţiilor

Nγ , Nq , Nc - coeficienţi adimensionali de capacitate portantă care depinde de valoarea de calcul

a unghiului de frecare internă ø* al stratului de pământ de sub talpa fundaţiei ;

q - suprasarcina de calcul care acţionează la nivelul tălpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie [kPa]
λ γ , λq , λc - coeficinet de formă al tălpii fundaţiei ;

 B' 2, 2
λ
 c = λ q = 1 + 0,3 ⋅ '
= 1 + 0,3 ⋅ = 1, 426
B 2, 2  L 1,55
Pentru = = 0,88  
L 2,5 '
λ = 1 − 0, 4 ⋅ B = 1 − 0, 4 ⋅ 2, 2 = 0, 432
 γ L' 1,55

∅ Nγ Nq NC
22.3 2.7 8.2 17.5
25 4.100 10.700 20.700
25 4.1 10.7 20.7

N γ = 4,1
N q = 10, 7
N c = 20, 7

pcr = 19,1⋅ 2, 2 ⋅ 4,1⋅ 0, 432 + 22,92 ⋅10, 7 ⋅1.426 + 32 ⋅ 20, 7 ⋅1.426 = 1368, 7 kPa

✐ Verificare :

N 'tot 1154, 24
p'ef = ' '
= = 338,5 kPa
L ⋅ B 1,55 ⋅ 2, 2
mc ⋅ pcr = 0,9 ⋅1368, 7 = 1231,83 kPa
mc –coeficient al condiţiilor de lucru;
p'ef = 338,5 kPa < mc ⋅ pcr = 1231,83 kPa ✓

6. Stabilirea dimensiunilor cuzinetului :

Se recomanda următoarele intervale pentru raportul lc/L, respectiv bc/B :
- bloc de beton cu o treaptă lc/L = bc/B= (0.5 - 0.65);
- bloc de beton cu mai multe trepte lc/L = bc/B= (0.4 - 0.5);
Dimensiunile in plan ale cuzinetului vor fi:
lc ∈ ( 0, 40 ÷ 0,50 ) ⋅ L = (1, 0 ÷ 1, 25)  lc = 1, 25 m
bc ∈ ( 0, 40 ÷ 0,50 ) ⋅ B = (0,88 ÷ 1,1)  bc = 1,1 m

Înălţimea cuzinetului se alege astfel încât sa nu fie necasară verificarea la forţă tăietoare,
respectând condiţiile :

86
 Calculul fundaţiilor

h c ≥ 300 mm
hc
≥ 0, 25
lc
tg β ≥ 0, 65
tg β ≥ 1  nu se mai face verificarea la forta taietoare
lc − ls 1, 25 − 0, 54
lx = = = 0, 355 m
2 2
b − b s 1,10 − 0, 30
ly = c = = 0, 40 m
2 2
h hc
tg β = c = ≥ 1  h c = 0, 40 m = 40 cm
l x 0,355

7. Stabilirea dimensiunilor blocului de beton simplu

Pentru ppl=477,13 kPa vom avea:
Presiunea efectivă pe teren Valoarea minima tg α funcţie de clasa
[kPa] betonului (C 8/10 sau mai mare)
400 1.5
477,13 1.635
600 1.85

L − lc 2,5 − 1, 25
l1 = = = 0, 625 m
2 2
h h
≥ tg α min  ≥ 1, 635  h = 1, 02 m  se adopta h = 1, 00 m
l1 0, 625
Blocul de fundare se va realiza în doua trepte de înalţime h1=h2=0,50 m.

8.Verificarea la compresiune locală (strivire) sub cuzinetul din beton armat :

L − lc 2,5 − 1, 25
l1 = = = 0, 625 m
2 2
B − b c 2, 2 − 1,1
l2 = = = 0,55 m
2 2
 l   l 
A b =  l c + 2 ⋅ 1  ⋅  b c + 2 ⋅ 2  = (1, 25 + 0, 625 ) ⋅ (1,1 + 0,55 ) = 3, 09 m 2
 2  2
A c = lc ⋅ b c = 1, 25 ⋅1,1 = 1, 375 m 2
Ab 3, 09
ki = 3 =3 = 1,31
Ac 1,375

Ns = 989 < k i ⋅ Ac ⋅ R c = 1,31⋅1,375 ⋅ 95 ⋅102 = 17111,9 kN ✓

87
 Calculul fundaţiilor

9. Verificarea unghiului de rigiditate

- pe directia x-x:
h 1, 0
tg α x = = = 1,6 > tg αadm = 1,184 ✓
l1 0, 625
- pe directia y-y:
h 1,0
tg α y = = = 1,81 > tg αadm = 1,184 ✓
l2 0,55

10. Calculul armăturii cuzinetului

Ac = lc ⋅ bc = 1, 25 ⋅1,1 = 1,375 m2

bc ⋅ lc2 1,1⋅1, 252

Wc = = = 0, 286 m3
6 6

Calculul presiunilor la baza cuzinetului:

Nf M y 1673,71 57,55 pc1 = 1418, 47 kN / m

f 2

pc1,c2 = ± = ± 
Ac Wc 1,375 0, 286 pc2 = 1016,02 kN / m2

p1 + p 2 1418, 47 + 1016, 02
p med = = = 1217, 24 kN / m 2
2 2

p c0 = pc2 +
( pc1 − pc2 ) ⋅ ( lc − lx ) = 1016, 02 + (1418, 47 − 1016, 02 ) ⋅ (1, 25 − 0,355) = 1158,89 kN / m 2
lc 1, 25

✐ Calculul momentelor încovoietoare în cuzinet:

lc − ls 1, 25 − 0, 54
lc1 = l x = = = 0, 355 m
2 2
b c − b s 1,10 − 0, 30
b c1 = l y = = = 0, 40 m
2 2
 l2 l2 
M x = bc ⋅  pc0 ⋅ c1 + ( pc1 − pc2 ) ⋅ c1 
 2 3

 0, 3552 0, 3552 
M x = 1,1 ⋅ 1158,89 ⋅ + (1418, 47 − 1016, 02 ) ⋅ = 98,93 kN ⋅ m
 2 3 
2
bc1
M y = lc ⋅ p med ⋅
2
0, 42
M y = 1, 25 ⋅1217, 24 ⋅ = 121, 24 kN ⋅ m
2

88
 Calculul fundaţiilor

✐ Calculul ariilor de armătură:

h 0x = h c − a b = 50 − 3,5 = 46,5 cm

h 0y = h 0x − 1 = 46,5 − 1 = 45,5 cm

a b = 3,5 cm − acoperirea de beton

Mx 98,93 ⋅104
Bx = 2
= = 0, 0438
bc ⋅ h 0x ⋅ R c 110 ⋅ 46,52 ⋅ 95

ξ x = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0438 = 0, 0448

Rc 95
px = ξx ⋅ = 0, 0448 ⋅ ⋅100 = 0, 203% > 0,1% ✓
Ra 2100

nec Rc 95
Aa,x = ξx ⋅ bc ⋅ h 0x ⋅ = 0,0448 ⋅110 ⋅ 46,5 ⋅ = 10,37 cm2
Ra 2100

Se aleg: A anec,x = 10,37 cm 2  8∅14 /10 cm OB37 cu A aef,x = 13,86 cm 2

My 121, 24 ⋅104
By = = = 0, 0493
lc ⋅ h 02 y ⋅ R c 125 ⋅ 45,52 ⋅ 95

ξ y = 1 − 1 − 2 ⋅ B = 1 − 1 − 2 ⋅ 0, 0493 = 0, 0506

Rc 95
p y = ξy ⋅ = 0,0506 ⋅ ⋅100 = 0, 229% > 0,1% ✓
Ra 2100

nec Rc 95
Aa,y = ξy ⋅ lc ⋅ h 0y ⋅ = 0,0506 ⋅125 ⋅ 45,5 ⋅ = 13,02 cm2
Ra 2100

Se aleg: A anec,y = 13, 02 cm 2  10∅14 /10 cm OB37 cu A a,y

ef
= 15, 4 cm 2

✐ Verificarea procentelor de armare:

A efa,x 13,86
p efx = ⋅100 = ⋅100 = 0, 21% > 0,1% ✓
h 0x ⋅ b c 46,5 ⋅110

A efa,y 15, 4
py = ⋅100 = ⋅100 = 0, 24% > 0,1% ✓
h 0 y ⋅ lc 45, 5 ⋅125

89