1. Care din următoarele elemente face parte din sistemul de coordonate orizontale?

a. înălţimea
b. declinaţia
c. longitudinea.

2. Azimutul unui astru face parte din sistemul de coordonate:

a. sferice ecuatoriale
b. sferice orizontale
c. geografice.

3. Distanţa zenitală este complementară:

a. ascensiunii drepte
b. declinaţiei
c. înălţimii.

4. Distanţa zenitală este complementară:

a. ascensiunii drepte
b. declinaţiei
c. înălţimii.

5. Distanţa zenitală poate lua valori cuprinse între:

a. 0° - 180°
b. 0° - 90°
c. 0° - 360°.

6. Înălţimea unui astru este:

a. arcul de cerc vertical cuprins între orizontul ceresc şi paralelul de înălţime al astrului
b. arcul de ecuator ceresc cuprins între punctul vernal şi verticalul astrului
c. arcul de paralel de înălţime al astrului şi zenit.

7. Verticalul astrului este:

a. planul perpendicular pe planul orizontului ceresc care trece prin astrul observat
b. planul paralel cu planul ecuatorului ceresc care trece prin astrul observat
c. planul perpendicular pe planul ecuatorului ceresc care trece prin astrul observat.
8. Almucantaratul astrului este:
a. cercul de egală declinaţie al astrului
b. cercul de egală înălţime al astrului
c. cercul de egală latitudine al astrului.
9. Planul vertical al astrului trece prin:
a. zenit – astru - nadir
b. polul nord ceresc – astru – polul sud ceresc
c. polul boreal – astru – polul austral.
10. Planul primului vertical conţine:
a. linia cardinală NORD - SUD
b. linia apsidelor
c. linia cardinală EST- WEST.
11. Planul primului vertical împarte planul orizontului adevărat al observatorului în:
a. emisfera nordică şi sudică
b. două cadrane nordice şi două cadrane sudice
c. emisfera vizibilă şi emisfera invizibilă

12. Meridianul superior al observatorului este semicercul cuprins între:

a. polul nord ceresc şi polul sud ceresc
b. zenit şi nadir
c. nodul ascendent şi nodul descendent.

13. Linia ZENIT - NADIR este componentă a sistemului de coordonate:

a. ecuatoriale
b. geografice
c. orizontale.

14. Unghiul la zenit este unghiul sferic cuprins între:

a. meridianul ceresc al observatorului şi cercul orar al astrului
b. meridianul ceresc al observatorului şi cercul vertical al astrului
c. meridianul ceresc al observatorului şi almucantaratul astrului.

15. Unghiul la zenit poate lua valori:

a. cuadrantale şi circulare
b. semicirculare şi circulare
c. cuadrantale şi semicirculare.

16. Azimutul unui astru reprezintă:

a. arcul de orizont ceresc cuprins între punctul cardinal NORD şi verticalul astrului
b. arcul de orizont ceresc cuprins între punctul cardinal EST şi verticalul astrului
c. arcul de ecuator ceresc cuprins între punctul cardinal NORD şi verticalul astrului.

17. Azimutul se măsoară:

a. în sens direct
b. în sens retrograd
c. spre EST sau spre WEST.
18. Azimutul se măsoară:
a. de meridianul superior al astrului
b. de la punctul cardinal NORD
c. de la punctul vernal.
19. Planul orizontului ceresc al observatorului împarte sfera cerească în:
a. emisfera vizibilă şi emisfera invizibilă
b. emisfera estică şi emisfera vestică
c. emisfera boreală şi emisfera australă.
20. Sfera cerească este împărţită în emisfera estică şi emisfera vestică de către:
a. planul primului vertical
b. verticalul astrului
c. meridianul ceresc al observatorului.
21. O mărime unghiulară cuadrantală are valori cuprinse între:
a. 0° - 180°
b. 0° - 90°
c. 0° - 360°.

22. O mărime unghiulară semicirculară are valori cuprinse între:

a. 0° - 360°
b. 0° - 90°
c. 0° - 180°.

23. O mărime unghiulară circulară are valori cuprinse între:

a. 0° - 360°
b. 0° - 90°
c. 0° - 180°.

24. Înălţimea unui astru poate lua valori cuprinse între:

a. 0° - 90°
b. 0° - 180°
c. 0° - 360°

25. Înălţimea unui astru aflat în momentul răsăritului are valoarea:

a. h = 180°
b. h = 90°
c. h = 360°.

26. În navigaţia astronomică înălţimea unui astru se consideră a fi:

a. pozitivă sau negativă în funcţie de emisfera estică sau vestică
b. întotdeauna negativă
c. întotdeauna pozitivă.
27. Înălţimea unui astru aflat în momentul culminaţiei are valoarea:
a. h = 90°
b. h = 180°
c. h = 360°.
28. Înălţimea unui astru aflat în momentul apusului are valoarea:
a. h = 0°
b. h = 180°
c. h = 360°.
29. Înălţimea unui astru se măsoară cu ajutorul:
a. alidadei
b. sextantului
c. cronometrului.

30. Azimutul unui astru se măsoară cu ajutorul:

a. alidadei
b. sondei ultrason
c. sextantului.
31. Sistemul de coordonate orizontale are ca elemente de referinţă:
a. axa polilor cereşti şi planul orizontului ceresc
b. axa lumii şi planul orizontului ceresc
c. linia zenit – nadir şi planul orizontului ceresc.

32. Sistemul de coordonate ecuatoriale are ca elemente de referinţă:

a. axa polilor cereşti şi planul orizontului ceresc
b. axa polilor cereşti şi planul ecuatorului ceresc
c. axa polilor cereşti şi planul primului vertical.

33. Declinaţia unui astru este element al:

a. sistemului de coordonate orizontale
b. sistemului de coordonate geografice
c. sistemului de coordonate ecuatoriale.

34. Paralelul de declinaţie reprezintă locul geometric al :

a. tuturor punctelor de pe sfera cerească având de aceeaşi distanţă zenitală
b. tuturor punctelor de pe sfera cerească având aceeaşi ascensiune dreaptă
c. locul geometric al tuturor punctelor de pe sfera cerească de aceeaşi declinaţie.

35. Paralelul de declinaţie este cercul mic de pe sfera cerească paralele cu:
a. orizontul ceresc al observatorului
b. ecuatorul ceresc
c. orizontul adevărat al observatorului.

36. Declinaţia unui astru reprezintă:

a. arcul de cerc orar cuprins între orizontul ceresc şi paralelul de declinaţie al astrului
b. arcul de cerc orar cuprins între ecuatorul ceresc şi paralelul de înălţime al astrului
c. arcul de cerc orar cuprins între ecuatorul ceresc şi paralelul de declinaţie al astrului.
37. Declinaţia unui astru ia valori cuprinse între:
a. 0° - 360°
b. 0° - 90°
c. 0° - 180° .
38. Declinaţia poate fi :
a. estică sau vestică
b. nordică sau sudică
c. directă sau retrogradă.
39. Declinaţia Soarelui poate lua valori cuprinse între :
a. 0° - 23°27’
b. 0° - 66°33’
c. 23°27’° - 66°33’.
40. Declinaţia Soarelui este nordică în perioada:
a. 21 martie – 22 septembrie
b. 22 septembrie – 22 decembrie
c. 22 decembrie – 21 martie.
41. Declinaţia Soarelui este sudică în perioada:
a. 21 martie – 22 iunie
b. 22 septembrie – 21 martie
c. 22 iunie – 22 decembrie.

42. Declinaţia Soarelui are valoarea δ = 0° :

a. la sizigii
b. la solstiţii
c. la echinocţii.

43. Declinaţia Soarelui are valoarea δ = 23°27’°:

a. la solstiţii
b. la echinocţii
c. la răsărit.
44. Distanţa polară reprezintă :
a. arcul de cerc orar cuprins între polul ridicat şi ecuatorul ceresc
b. arcul de cerc orar cuprins între polul ridicat şi orizontul ceresc
c. arcul de cerc orar cuprins între polul ridicat şi paralelul de declinaţie al astrului

45. Distanţa polară poate lua valori cuprinse:

a. între 0° - 90°
b. între 0° - 360°
c. între 0° - 180°.

46. Unghiul la pol este unghiul sferic cuprins între:

a. meridianul ceresc al observatorului şi cercul vertical al astrului
b. meridianul ceresc al observatorului şi primul vertical
c. meridianul ceresc al observatorului şi cercul orar al astrului

47. Unghiul la pol poate lua valori cuprinse între:

a. 0 - 90°
b. 0 - 360°
c. 0 - 180°.
48. Unghiul la pol se măsoară de la :
a. meridianul superior al observatorului
b. meridianul ceresc al astrului
c. meridianul inferior al observatorului.
49. Unghiul la pol al astrului se măsoară:
a. de la ecuator spre poli
b. de la meridianul superior al observatorului spre EST sau spre WEST
c. de la meridianul superior al observatorului spre NORD sau spre SUD.
50. Unghiul la pol este arcul:
a. de orizont măsurat între meridianul superior al observatorului şi cercul orar
b. de ecliptică măsurat între meridianul superior al observatorului şi cercul orar
c. de ecuator ceresc măsurat spre EST sau spre WEST între meridianul superior al
observatorului şi cercul orar.
51. Ascensiunea dreaptă a unui astru reprezintă arcul:
a. de orizont cuprins între meridianul superior al observatorului şi cercul orar
b. de ecuator ceresc măsurat în sens direct între punctul vernal şi cercul orar al astrului
c. de ecliptică cuprins între meridianul superior al observatorului şi cercul orar

52. Unghiul sideral τ al unui astru este arcul:

a. de ecuator ceresc măsurat în sens retrograd între punctul vernal şi cercul orar al astrului
b. de orizont cuprins între meridianul superior al observatorului şi cercul orar
c. de ecliptică cuprins între meridianul superior al observatorului şi cercul orar.

53. Triunghiul sferic de poziţie este triunghiul format pe suprafaţa sferei cereşti între
următoarele puncte:
a. zenit, polul ridicat, astrul observat
b. punctul cardinal NORD, zenit şi nadir
c. zenit, nadir şi astrul observat.

54. Unghiurile triunghiului sferic de poziţie sunt:

a. unghiul paralactic, unghiul la pol, unghiul de drum
b. unghiul la zenit, unghiul la pol, unghiul paralactic
c. unghiul la zenit, unghiul paralactic, unghiul vertical al astrului.

55. Unghiurile triunghiului sferic de poziţie:

a. au valori cuprinse între 0°-180°
b. au valori cuprinse între 0°-360°
c. au împreună 180°.
56. Laturile triunghiului sferic de poziţie sunt:
a. distanţa zenitală, distanţa focală, distanţa paralactică
b. distanţa polară, distanţa zenitală, distanța la travers
c. distanţa zenitală, distanţa polară, colatitudinea.
57. Laturile triunghiului sferic de poziţie:
a. au împreună 180°
b. au valori cuprinse între 0°-180°
c. au valori cuprinse între 0°-360°.
58. Laturile triunghiului sferic de poziţie se măsoară în:
a. unităţi metrice de lungime
b. unităţi de timp
c. unităţi arc.
59. Cadranele de orizont se numerotează:
a. în sens retrograd
b. în sens direct
c. în ambele sensuri.
60. Ecuatorul ceresc reprezintă linia imaginară formată prin intersecţia sferei cereşti cu:
a. cu un plan perpendicular pe linia zenit-nadir
b. cu un plan perpendicular pe axa eclipticii
c. cu un plan perpendicular pe axa lumii care trece prin centrul Pământului.
61. Ecuatorul ceresc împarte sfera cerească în :
a. emisfera vizibilă şi invizibilă
b. emisfera nordică şi sudică cerească
c. emisfera estică şi emisfera vestică.
62. Intersecţia eclipticii Soarelui cu ecuatorul ceresc se face în:
a. punctul vernal şi punctul tomnal
b. nodul superior şi nodul inferior
c. în cele două puncte solstiţiale.

63. Intersecţia eclipticii cu meridianul ceresc se face în:

a. în zenit şi nadir
b. în cele două puncte echinocţiale
c. în cele două puncte solstiţiale.

64. Trecerea Soarelui prin punctul vernal marchează pentru emisfera nordică:
a. sfârşitul verii astronomice
b. începutul primăverii astronomice
c. începutul iernii astronomice.

65. Trecerea Soarelui prin punctul tomnal marchează pentru emisfera nordică:
a. începutul verii astronomice
b. începutul toamnei astronomice
c. începutul primăverii astronomice.
66. Soarele se află în punctul vernal la data de :
a. 21 martie
b. 22 septembrie
c. 22 decembrie.
67. Soarele se află în punctul tomnal la data de:
a. 22 septembrie
b. 22 iunie
c. 21 martie.
68. Poziţia în care Pământul se află la cea mai mică distanţă faţă de Soare se numeşte:
a. apogeu
b. afeliu
c. periheliu.
69. Poziţia în care Pământul se află la cea mai mare distanţă faţă de Soare se numeşte:
a. apogeu
b. afeliu
c. perigeu.

70. Poziţia în care Luna se află la cea mai mică distanţă faţă de Pământ se numeşte:
a. afeliu
b. apogeu
c. perigeu.
71. Poziţia în care Luna se află la cea mai mare distanţă faţă de Pământ se numeşte:
a. perigeu
b. apogeu
c. periheliu.
72. Ecliptica reprezintă:
a. drumul aparent al Soarelui pe sfera cerească în decursul unui an
b. drumul aparent al Lunii descris pe sfera cerească în decursul unui an sideral
c. drumul aparent al soarelui descris pe sfera cerească în decursul unei zile sinodice.
73. Care din cele trei răspunsuri nu este corect:
a. la culminaţia sa superioară un astru se află în meridianul ceresc al observatorului
b. la culminaţia superioară un astru atinge înălţimea maximă
c. la culminaţia sa superioară un se află în primul vertical .

74. Care din următoarele afirmaţii reprezintă o succesiune normală a fazelor Lunii?
a. lună plină, al treilea octant, lună nouă
b. primul octant, primul pătrar, al doilea octant
c. primul pătrar, al doilea pătrar, lună plină.

75. Planetele inferioare:

a. au orbitele în interiorul orbitei terestre
b. au orbitele sub orbita terestră
c. au orbitele în exteriorul orbitei terestre.

76. Planetele superioare:

a. au orbitele deasupra orbitei terestre
b. au orbitele în interiorul orbitei terestre
c. au orbitele în exteriorul orbitei terestre.
77. În emisfera nordică, vara, Soarele:
a. răsare în cadranul II şi apune în cadranul III
b. răsare în cadranul I şi apune în cadranul IV
c. răsare în cadranul II şi apune în cadranul IV.
78. În emisfera nordică, iarna, Soarele:
a. răsare în cadranul II şi apune în cadranul IV
b. răsare în cadranul I şi apune în cadranul IV
c. răsare în cadranul II şi apune în cadranul III.
79. În emisfera sudică, vara, Soarele:
a. răsare în cadranul II şi apune în cadranul III
b. răsare în cadranul I şi apune în cadranul IV
c. răsare în cadranul II şi apune în cadranul IV.
80. În emisfera sudică, iarna, Soarele :
a. răsare în cadranul II şi apune în cadranul IV
b. răsare în cadranul I şi apune în cadranul IV
c. răsare în cadranul II şi apune în cadranul III.
81. Pe timpul producerii eclipselor de Soare ordinea dispunerii aştrilor este următoarea:
a. Pământ, Soare, Lună,
b. Lună, Soare, Pământ
c. Pământ, Lună, Soare .
82. Pe timpul producerii eclipselor de Lună ordinea dispunerii aştrilor este următoarea:
a. Lună, Soare, Pământ
b. Lună, Pământ, Soare
c. Pământ, Soare, Lună.
83. Crepusculul este fenomenul care se produce datorită
a. prezenţei Soarelui în apropierea orizontului în emisfera invizibilă
b. culminaţiei Soarelui la zenit
c. culminaţiei Soarelui la nadir.

84. Observaţiile la aştrii nocturni se fac :

a. pe timpul crepusculului nautic
b. pe timpul crepusculului civil
c. pe timpul crepusculului astronomic.
85. Crepusculul civil de seară se produce între:
a. răsăritul Soarelui şi culminaţia sa superioară
b. apusul Soarelui şi începutul crepusculului nautic de seară
c. imediat după culminaţie.

86. Crepusculul nautic de seară se produce între:

a. între sfârşitul crepusculului astronomic de seară şi culminaţia inferioară
b. între culminaţia inferioară a Soarelui şi apusul acestuia
c. sfârşitul crepusculului civil de seară şi începutul crepusculului astronomic de seară.

87. Crepusculul nautic de dimineaţă se produce între:

a. între răsăritul Soarelui şi culminaţia acestuia
b. sfârşitul crepusculului nautic de dimineaţă şi începutul crepusculului civil de dimineaţă
c. între răsăritul Lunii şi culminaţia acesteia.

88. Funcţionarea sextantului se bazează pe :

a. principiul oglinzilor colorate
b. principiul dublei reflexii
c. principiul imaginilor 3D.

89. Limbul sextantului este gradat :

a. de la 0° - 90°
b. de la 0° - 60°
c. de la 0° - 140°.
90. Tamburul sextantului este gradat:
a. de la 0’ – 60’
b. de la 0’ – 45’
c. de la 0’ – 90’.
91. Indexul sextantului reprezintă gradaţia zero:
a. de pe ocularul lunetei
b. de pe tamburul gradat
c. de pe limbul gradat.
92. Oglinda mare a sextantului:
a. este fixă pe corpul sextantului
b. se roteşte odată cu alidada
c. este jumătate etamată şi jumătate neetamată.
93. Oglinda mică a sextantului:
a. este de diferite culori şi paralelă cu montantul din stânga
b. este fixă şi paralelă cu montantul din stânga
c. este mobilă şi paralelă cu montantul din dreapta.
94. Indexul alidadei se găseşte:
a. mânerul sextantului
b. pe lentila lunetei
c. pe o plăcuţă metalică fixată pe melcul mecanic.

95. Indexul tamburului gradat se găseşte:

a. pe capacul melcului mecanic
b. pe oglinda mare
c. pe gemurile colorate mici.

96. Raza dublu reflectată vine:

a. de la un far
b. de la orizont
c. de la astru.

97. Condiţia ca un astru să nu taie primul vertical este:

a. δ > h
b. δ < z
c. δ > φ.

98. Condiţia ca un astru să aibă răsărit şi apus este:

a. δ < 90° - φ
b. δ > 90° - φ
c. δ < 90° + φ.
99. Condiţia ca un astru să fie circumpolar:
a. δ > 90° - h
b. δ > 90° - φ
c. δ > 90° - φ.
100. Condiţia ca un astru să taie primul vertical este:
a. δ < φ
b. δ < h
c. δ < z.
101. În figura alăturată unghiul sideral al astrului este reprezentat de arcul:
a. Q’NWQA”
b. EA”
c. NWQA”.
Z
PNc
a A
102. În figura alăturată primul vertical este arcul: a’
p
a. ZAA”Na
b. PNcZSPSc Q W
c. ZENa.
p’
A”
103. În figura alăturată ecuatorul ceresc este cercul: S N
a. SWNE
b. QWQ’E A’ E
Q’
c. ZENa. 
104. În figura alăturată polul ridicat este punctul:
a. Z PSc
Na
b. Q
c. PNc.

105. În figura alăturată unghiul orar al astrului este reprezentat de arcul:

a. EA”
b. Q’NWQA”
c. QWQ’EA”.
106. În figura alăturată orizontul ceresc al observatorului este reprezentat de cercul:
a. SWNE
b. QA”EQ’NW
c. NaEZ.
107. În figura alăturată meridianul superior al observatorului este reprezentat de arcul:
a. PNcZPSc
b. PNcAA’Na
c. ZAA’Na.
108. În figura alăturată polul coborât este reprezentat de punctul:
a. Na
b. PSc
c. A’.
109. În figura alăturată paralelul de declinaţie al astrului este marcat de arcul:
a. pp’
b. aa’
c. SEN.
110. În figura alăturată almucantaratul astrului este reprezentat de arcul:
a. pp’
b. aa’
c. SWN.
111. În figura alăturată înălţimea este reprezentată de arcul:
a. AA”
b. AA’
c. ZE.
112. În figura alăturată unghiul la zenit este reprezentat de unghiul sferic:
a. AZPNc
b. APNca’
c. aAZ.
113. În figura alăturată azimutul este reprezentat de arcul:
a. SA’
b. SWNA’
c. NEA’.
114. În figura alăturată distanţa zenitală este reprezentată de arcul:
a. aA
b. ZA
c. Aa’.
115. În figura alăturată meridianul ceresc al observatorului este reprezentat de cercul:
a. aWQ’E
b. SWNE
c. ZNNaS.
116. În figura alăturată declinaţia este reprezentată de arcul:
a. AA’
b. AA”
c. aa’.
117. În figura alăturată unghiul la pol este reprezentat de unghiul sferic:
a. APNcZ
b. AZPNc
c. APNca’.
118. În figura alăturată unghiul la pol este reprezentat de arcul:
a. QW
b. QE
c. QA” .
119. În figura alăturată unghiul la pol este reprezentat de arcul:
a. QW
b. QA”
c. QE
120. În figura alăturată ascensiunea dreaptă a astrului este reprezentată de arcul:
a. Q’WQA”
b. EA”
c. QA”.