Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Concluzie: Pe lângă faptul că Păstorul reprezintă destinul creatorului, mai este şi tipul
introvertitului, energia psihică e orientată spre interior, spre cunoaşterea sinelui şi
experienţelor, are o anumită profunzime şi originalitate a gândirii.
În clasa a XI-a, la studierea nuvelei O făclie de Paşti de I. L. Caragiale poate fi aplicată
noţiunea biotipului din perspectiva judecăţii omului după faţă sau conformaţia craniului,
a corpului.
Problemă: Gheorghe e un criminal sau nu? Metode: conversaţia, lucrul pe text,
descoperirea.
Conform teoriei lui Lombroso, criminalul are trăsături fizice distincte, transmise ereditar
(capacitatea craniului mică, sinusurile frontale foarte dezvoltate, maxilare proeminente,
orbite oblice, pielea pigmentată, părul des şi creţ, urechi mari). Criminalul perfect
întruneşte 5-6 trăsături, cel imperfect – 3-4 trăsături, cei care au mai puţin de trei
trăsături nu sunt criminali, dar au predispoziţii spre agresivitate şi violenţă.
Exemplu din text: „Criminalul luat ca tip, are braţele peste măsură de lungi şi picioarele
prea scurte, fruntea îngustă şi turtită, occiputul tare dezvoltat. Cazul de reversie el îl
cunoştea în carne şi oase, era portretul lui Gheorghe.”.
Concluzie: Sunt prezentate trei trăsături, deci Gheorghe nu este criminal, dar are
predispoziţii spre agresivitate.
Critica literară menţionează noi teme şi abordări ale romanului Ciuleandra de L.
Rebreanu: tema alienării individului, psihologia criminalităţii, investigarea stratului
psihic abisal.
Problemă: Este Puiu Faranga nebun sau nu? Metode de lucru: observaţia,
descoperirea, lucrul cu textul.
Elevii primesc tezele din psihologie care urmează a fi argumentate cu exemple din
roman. Profesorul are fragmente din roman pentru fiecare teză, după discuţii se citeşte
fragmentul.
Teza nr. 1. După Freud, cauzele bolii trebuie căutate în inconştient, în copilărie,
incidentele din copilărie fiind refulate în inconştient. Freud analizează cazul unei fetiţe
care refuza să bea apă din pahar. A constatat că, în copilărie, ea a văzut cum câinele
bonei a băut din paharul ei.
Exemplu din operă: „Se vedea şi retrăia cu scârbă o clipă când a plâns amarnic, pentru
că guvernanta l-a reţinut cu forţa să nu pună mâna pe găina decapitată.”.
Prin urmare, conflictele din copilărie, dacă nu au fost rezolvate, sunt cele mai
periculoase.
Teza nr. 2. Integrarea corectă în meserie, convieţuirea paşnică în societate şi familie,
puterea de iubire a oamenilor stau sub semnul sănătăţii. Lipsa de integrare în meserie,
familie şi societate, precum şi continua indispoziţie, conjugate cu sentimente de
răutate, sunt semne ale bolii.
Exemple: „Puiu ducea o viaţă mondenă lipsită de griji, îi este specific orgoliul
ascendenţei nobiliare, nu este înţeles. Susţine doctoratul la Paris pentru a fi la
înălţimea aspiraţiilor bătrânului, cartea nu i-a plăcut decât ca un stupefiant împotriva
insomniei, în timpul războiului e sublocotenent într-un birou. În căsătoria cu Mădălina
nu este fericit, ea adoptă faţă de el o atitudine blând-contemplativă”.
Aşadar, inadaptabilitatea, care afectează conservarea şi anulează dezvoltarea,
provoacă, în schimb, nebunia.
Teza nr. 3. Sănătatea mintală este convieţuirea dintre instincte şi norme. Tirania
instinctelor duce spre crimă. Tirania normelor duce la boală mintală.
Exemple: „Viaţa şi-o trăieşte conform normelor impuse de tata. Bătrânul are o teorie
nostimă, zice că neamul e condamnat să se stingă, fiindcă de atâtea generaţii nu şi-a
mai împrospătat sângele. Şi aşa, cum eram singurul Faranga, eu aveam datoria să mă
însor cu o fată de la ţară.”.
„Trebuie să faci cum am hotărât eu. Căci în joc nu eşti numai tu şi persoana ta, ci sunt
şi eu şi, împreună cu noi, toţi strămoşii noştri...”
„Tatăl a căutat să-l ferească de contactul cu prieteni violenţi, apoi îşi aminteşte cu câtă
greutate i-a dat voie să se ocupe cu vânătoarea. La urma urmei, poate e mai bine să-ţi
împlineşti pofta, împuşcând iepuri.”
Observăm că romanul ilustrează perfect această luptă dintre norme şi instincte.
Teza nr. 4. Frica devine principalul izvor al bolilor mintale, duce la distrugerea fiinţei
înseşi, când întreci măsura devine boală.
Exemple: „De clipa aceasta i-a fost frică... Sufletul nu vedea nimic, de frică.
Un fior de spaimă... Spaima că a atins o viaţă omenească i se răsucea în suflet...”.
După Freud, frica şi mânia sunt două mecanisme de controlare a aşteptărilor şi ţin de
instinctele morţii.
Modelele de lucru prezentate, considerăm, provoacă elevul la cercetare, analiză,
comunicare mai eficientă.
O altă perspectivă de interpretare interdisciplinară o constituie abordările prin
intermediul picturii. Atât pictura, cât şi literatura sunt forme de comunicare, dar fiecare
apelează la un alt limbaj.
În clasa a V-a, pastelul Sfârşit de toamnă de V. Alecsandri poate fi interpretat prin
prisma metodei pictura verbală. Iată un posibil scenariu:
• Elevii definesc cuvântul tablou.
• Profesorul prezintă tablourile unor pictori cunoscuţi, respectând structura: imagini de
ansamblu, detalii, sentimente. De exemplu: Isaak Levitan Toamna de aur.
• Elevii observă cum sunt repartizate elementele, detaliile (în prim-plan – elemente
definite clar, în planul secund, pe fundal – elemente vagi, care exprimă răceală).
• Elevii repartizează imaginile din pastel conform structurii: prim-plan, planul secund,
fundalul, specificând culorile, atmosfera.
În clasa a XI-a tema „Realismul. Trăsăturile curentului literar” este tratată din
perspectiva picturii. Parcurs:
• Elevii prezintă un scurt istoric al dezvoltării realismului în pictură (reprezentanţi –
Gustave Courbet, Manet).
• Elevii deduc, în baza pânzelor Plimbarea cu barca, Bar la Folies-Bergere, de Manet,
lipsa explicită de emoţie. Dacă romanticii valorifică din plin emoţia, drept reacţie la
romantism, realismul mută accentul pe adevăr.
• Primesc o listă cu trăsături specifice artei realiste, cu referire la pânze reprezentative,
cunoscute. Prin asociere, formulează trăsăturile curentului literar – realismul.
Prezintă oameni obişnuiţi. Personaje tipice, în
împrejurări tipice.
Au redat scene neidealizate ale Lipsa de idealizare.
vieţii şi muncii de la ţară.
Şi-au exprimat angajamentul Prezentare obiectivă.
faţă de adevăr.
Pun accent pe lumea naturală, Reliefare veridică a
tangibilă. societăţii.
Este prezentată viaţa ţăranilor Tematică socială.
şi provincialilor.
Critică lipsa de pudoare a Intenţia critică la adresa
societăţii. societăţii.
Au utilizat o gamă restrânsă a Stil sobru, clar, precis,
tonurilor de negru, maro, gri. obiectiv.
Bibliografie
1. Tatiana Cartaleanu, Olga Cosovan, Angela Grama-Tomiţa, Elena Cartaleanu, Limba
şi literatura română: Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta
liceală, Editura Cartier, Chişinău, 2010.
2. Lucian Ciolan, Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum
transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.
3. Constantin Cucoş, Pedagogia, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
4. Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie, Editura ALL, Bucureşti, 2008.
5. Nicolae Margineanu, Psihologie şi literatură, Editura Dacia, Cluj, 1971.
6. Constantin Şchiopu, Metodica predării literaturii române, Centrul ed. al UASM,
Chişinău, 2009.
7. Limba şi literatura română: Curriculum pentru cl. a 10-a – a 12-a, Î.E.P. Ştiinţa,
Chişinău, 2010.