VARINTA BACALAUREAT

Subiectul I
Citeşte următorul fragment:
“ Filmul ''Ion - Blestemul pământului, blestemul iubirii'', în regia lui Mircea Mureșan, după un
scenariu semnat de Titus Popovici, reprezintă ecranizarea romanului ''Ion'', al prozatorului Liviu
Rebreanu, care a marcat adevărata trecere către realismul obiectiv, cu tentă socială, din literatura
română. Eugen Lovinescu aprecia acest roman drept ''cea mai puternică creațiune obiectivă a
literaturii române'', potrivit site-ul crispedia.ro, iar George Călinescu scria, în ''Istoria literaturii
române de la origini până în prezent'', că ''Ion'' este o ''pânza enormă (...), o epopee perfectă''.
Filmul este compus, de fapt, din două serii autonome, ''Blestemul pământului'' și
''Blestemul iubirii'', iar pentru obținerea acestei autonomii, cea de-a doua parte începe cu un
montaj de secvențe din prima parte. În anul 1980, materialul filmat a fost remontat și s-au
adăugat secvențe noi, realizându-se, astfel, un serial TV, în 5 episoade, ce a fost intitulat ''Ion''. În
1984, s-a realizat și o versiune scurtă a filmului, special pentru difuzare în Statele Unite al
Americii și în Canada, notează site-ul aarc.ro.
''Ion — Blestemul pământului, blestemul iubirii'' reprezintă filmul de debut al actorului Șerban
Ionescu, pe care îl regăsim în rolul principal. Alături de el, în film mai joacă actorii Petre
Gheorghiu — în rolul lui Vasile Baciu, Ioana Crăciunescu — în rolul Anei, Sorina Stănculescu
— în rolul Floricăi și Valentin Teodosiu — în rolul lui Gheorghe Buluc.
Filmările au început în vara anului 1978, desfășurându-se în județul Sibiu, și s-au încheiat
în februarie 1979. În 1980, filmul a primit, din partea Asociației Cineaștilor din România
(ACIN), premiul special al juriului, premiile pentru imagine, pentru interpretare feminină,
acordat Ioanei Crăciunescu și diploma de onoare, decernată actorului Șerban Ionescu,
menționează site-ul aarc.ro.
Încă din titlul filmului, recunoaștem respectarea firului epic al romanului, căci prozatorul
însuși l-a construit în două părți, respectiv ''Glasul pământului'' și ''Glasul iubirii'', surprinzând,
astfel, cele două mari obsesii ale eroului, pământul și iubirea, acestea fiind și cele două teme
principale. Pământul sau, mai exact, posesia pământului determină poziția socială în lumea
satului, poziție atât de râvnită de către personajul principal, pentru care este dispus să sacrifice
iubirea, cea de-a doua temă a romanului și, implicit, a filmului. Destinul lui Ion este conturat de
aceste două mari coordonate. 
Astfel, în materialul ''Ecranizări în serie. Anii 1976 — 1980'' și publicat pe site-
ul www.viataromaneasca.eu, Călin Stănculescu aprecia filmul drept ''o ecranizare ambițioasă'',
amintind, totodată, că ''ampla frescă socială și psihologică imaginată de Liviu Rebreanu este și ea
supusă rigorilor cenzurii comuniste, solicitându-se eliminarea textelor și imaginilor cu trimiteri la
ritualuri religioase sau la conflicte etnice.''

Andreea Ongea, Teatru și filme românești: “Ion-blestemul

pământului, blestemul iubirii”(1979), Agerpres

A.Scrie,în enunțuri, răspunsul corect la fiecare dintre următoarele cerințe :

1.Indică sensul structurii a marcat adevărata trecere către realismul obiectiv.
Posibil răspuns:
Structura citată se referă la faptul că romanul Ion este opera care ilustrează realitatea așa cum
este.
2.Menționează numele regizorului și al scenaristului filmului prezentat.
Posibil răspuns:
Numele regizorului este Mircea Mureșan, iar al scenaristului filmului este Titus Popovici.

3.Precizează numele a două surse online, la care se face referire în articolul citat.
Posibil răspuns:
Două surse online prezente în text sunt www.viataromaneasca.eu și www.aarc.ro.

4.Explică ce reprezintă pământul în societatea rurală din care face parte Ion.
Posibil răspuns:
Pământul reprezintă un factor ce determină poziția socială în lumea satului și respectul celorlalți.

5.Prezintă, în 30-50de cuvinte, impactul regimului comunist asupra unor producții

artistice, așa cum reiese din ultimul alineat al textului.
Posibil răspuns:
Cenzura comunistă și-a pus amprenta asupra multor realizări literare sau cinematografice, fapt
evidențiat și în cazul ecranizării romanului Ion. Astfel, s-au eliminat scene de natură religioasă
sau etnică, iar ceea ce ajunge la receptor era alterat față de adevăr.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă ecranizările după
opere literare poate înlocui sau nu lectura operei respective , raportându-te atât la informațiile din
text, cât și la experiența personală sau culturală.