Modelul nr.

38

SUBIECTUL I
A) 1. Sensul din text al secventei „a cantat cu casa inchisa” este de a indica faptul ca
intreg stocul de bilete disponibile la concertul celebrului violonist Joshua Bell a fost
epuizat dinaintea inceperii propriu-zise a concertului.

2. Joshua Bell este celebrul violonist la care textul face referire.

3.Atitudinea diferita a adultilor si a copiilor fata de violonist se datoreaza diferentei
de perceptie. Pe de o parte, copiii prin firea lor creativa si zglobie, dar si prin faptul ca
duc o viata lipsita de griji, au tendinta de a fi mult mai interesati de evenimentele din
jurul lor, astfel se poate explica intentia copilului de trei ani din text de a se opri in loc
si de a urmari cu interes violonistul, chiar si dupa gestul mamei de al lua pe sus. Pe de
cealalta parte, adultii fiind presati de problemele cotidiane, ei inclina spre a-si
gestiona mereu timpul intr-un mod eficient si productiv, uita sa-si mai acorde lor
insusi si implicit sa se bucure de micile bucurii ce se ivesc in calea lor, majoritatea
adultilor ignorand astfel aptitudinile violonistului.

4. Numele ziarului ce a organizat acest experiment social despre prioritatile

persoanelor a fost celebra redactie de ziare Washington Post.

5. Scopul experimentului social la care face referire textul este nu doar despre
reliefarea diferentelor de perceptie, gusturi sau de prioritati ale persoanelor, ci si spre
a observa daca oamenii mai pot recunoaste si apreciaza frumusetea si adevaratele
talente din jurul lor intr-un context neasteptat lor.

B) Dupa parerea mea, oamenii nu sunt capabili sa aprecieze frumusetea si

adevartele valori ce se ivesc in mod neasteptat in viata acestora, deoarece in
societatea actuala autenticitatea valorilor prime este pereclitata de amestecul
incontrolabil de valoare cu nonvaloare, astfel oamenii nepregatiti in acest domeniu nu
pot distinge diferentele celor doua, rezumandu-se la tratarea in aceasi masura a
ambelor parti.
 In primul rand, lipsa de apreciere a oamenilor pentru frumos si adevaratele
valori este cel mai adesea cauzata de stilul de viata haotic, stresul ridicat si agitatia
din mediul cotidian care consuma o cantitate semnificativa de resurse, creierul
limitandu-se doar la activitatile strict necesare acestuia. Prin urmare, oamenii isi
acorda mai putina atentie lor insusi si implicit starii lor de confort, astfel tot ceea ce
este in plus devine usor o greutate pentru ei. De pilda, in fragmentul citat din articolul
„Nimeni nu are timp pentru frumos”, se poate observa foarte clar cum cea mai
semnificativa masa de persoane alege sa ignore prezenta in metro a celebrului
violonistului Joshua Bell, ei trecand pe langa acesta ca pe langa orice alt muzician
stradal ce si-ar fi aratat maiestria acolo. Aceasta deoarece trecatorii sunt mult mai
preocupati sa ajunga la destinatia dorita, decat sa faca o mica pauza pentru ei insisi si
sa se bucure de ceea ce le este dat, neprofitand astfel de scurta ocazie de a se
deconecta de la haosul cotidian.
In al doilea rand, aprecierea frumusetii valorilor etice poate fi semnificativ
diminuata de lipsa de interes a publicului slab dezvoltat in domeniul, pentru care
recunoasterea si aprecierea unor valori autentice trebuie filtrata prin sistem de valori
existent in fiecare individ, sistem ce poate avea si neajunsuri ce pot genera
incertitudine. Totusi, aceasta instanta are cel mai adesea incapacitatea de a nu sesiza
diferentele, sau diferentele gasite sa fie nesemnificative, fapt ce va determina indivizii
sa trateze in mod egal valoarea nerevelata cu nonvaloarea nerecunoscuta. Spre
exemplu, daca intr-un muzeu de prestigiu, precum Louvre, apare o opera de
nonvaloare, atunci lumea automat o va considera ca fiind una de valoare, iar in caz
contrar, daca o opera celebra va fi afisata in galeria unui artist de strada, cel mai
probabil lumea o va desconsidera, putand chiar sa o considere ca fiind un fals sau o
imitatie ieftina, opera suferind o devalorizare drastica. In consecinta, totul depinde de
aptitudinea fiecarui individ de a intelege/distinge frumusetea si adevara valoare din
imprejurul sau, aptitudine ce populatia obisnuita o neglijeaza abominant.
In concluzie, sumand toate cele enuntate anterior, putem afirma ca omul nu este
capabil sa aprecieze frumusetea si adevaratele valori ce apar intr-un context
neasteptat, dat fiind stilul de viata ignorant ce l-a dezvoltat in lumea moderna, cat si
lipsa genetica a omului de a observa valorile adevarate/autentice ce-l imprejmuiesc,
aceasta aptitudine putand fi considerata mai mult o calitate ce se dezvoltata pe
parcusul vietii, decat o trasatura universala a speciei.
Subiectul al II-lea
Textul surprinde scena intalnirii detaliate a personajului narator cu Irina, prezentand
cumulul de ganduri si sentimente ale personajului principal si totoadata posibilele
scene petrecute in mintea lui despre impresiie Irinei; " Supot mai usor prezenta lui
decat ma asteptam"||"sau era invadata de trecut si de dragoste? Sau ma privea cu
simpatie, ca o persoana in varsta pe un copil?", o prima trasatura de incadrare in genul
epic fiind prezenta naratorului subiectiv, cu perspectiva avec si naratiune la persooana
I. O a doua trasatura de incadrare in gen este prezenta naratiunii ca mod de expunere
predominant: "Pe la unsprezece noaptea am venit la cazinou. [...],trecusem prin tot
oraselul, si pe la cazinou chiar , si n-o vazusem, si ma deprinsesem cu ideea ca n-o s-o
intalnesc,dupa obicei" ,fiind in stransa legutura cu descrierea "Printre mese, era si o
masa lunga, cu multa lume in jurul ei"/"A fost o portiune de timp (mai putin ca o
secunda) cand ea de-abia incepuse sa-si intoarca ochii, si eu am inteles ca era ea".