Sunteți pe pagina 1din 18

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova


Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Microelectronică și Inginerie Biomedicală

RAPORT
Lucrare de laborator Nr.3
La Disciplina: Sisteme Computerizate în
Medicina
Tema: Cercetarea programului “Cabinet medical”

Au efectuat: st. gr ISBM-161 Livadaru Mihaela

A verificat: dr.conf Serghei Railean

Chisinau 2019
Scopul lucrării: Studierea conţiutului programului “ Cabinet medical”.

Noţiuni teoretice.

Sistemul informaţional al medicului generalist

Rolul-cheie al medicului generalist în reţeaua de servicii de sănătate


Indiferent de sistemul de servicii de sănătate, medicul generalist se află în inima
reţelei sanitare, în cadrul căreia va trebui să interacţioneze cu
 sistemul spitalicesc,
 cu laboratoarele de investigaţii,
 cu lumea para-medicală (dentişti, sectorul de îngrijiri private, C.F.M.,
etc),
 cu sectorul farmaceutic şi
 cu organizaţiile de asigurări de sănătate.
Medic „din prima linie", generalistul trebuie să preia totalitatea problemelor
pacienţilor săi şi să asigure continuitatea îngrijirilor.
De fapt, generalistul acoperă mai multe funcţii importante şi complementare:
- funcţii de diagnostic şi de evaluare:
 stabilirea unui diagnostic sau alegerea domeniului de patologie
corespunzător care va permite orientarea bolnavului în cadrul sistemului
de sănătate,
 evaluarea gravităţii cazului,
 eventuala decizie de a recurge la sistemul serviciilor de tip secundar
(specialişti din ambulator, spitalizare în instituţii publice sau private),
îndeplinind rolul de filtru (gatekeeper);
- Funcţii de supraveghere a pacienţilor:
 supravegherea femeilor gravide,
 supravegherea pacienţilor suferind de boli cronice, a căror frecvenţă
creşte pe măsura îmbătrânirii populaţiei;
- Funcţii de depistare, de prevenire şi de educaţie, stabilirea calendarului
vaccinărilor, estimarea factorilor de risc, depistarea anumitor tipuri de cancer;
- funcţii medico-legale cum ar fi :
 declararea obligatorie a anumitor boli,
 redactarea certificatelor medico-legale (accidente de lucru, sarcină,
capacitatea de practicare a sporturilor, invaliditate, deces, etc);
- funcţiile de evaluare şi de cercetare-cum ar fi:

2
 culegerea informaţiilor de natură epidemiologică destinate organizaţiilor
de cercetare sau sanitare (de ex., pentru direcţiile locale de sănătate
publică),
 participarea la lucrări de cercetare clinică cum ar fi evaluarea
procedurilor diagnostice şi terapeutice în cadrul sectorului public sau
particular (de ex., laboratoarele farmaceutice).
 farmaco-vigilenţa,
 evaluarea practicilor medicale (vezi capitolul 14), etc.
- funcţiile de evaluare şi de cercetare-cum ar fi:
 culegerea informaţiilor de natură epidemiologică destinate organizaţiilor
de cercetare sau sanitare (de ex., pentru direcţiile locale de sănătate
publică),
 participarea la lucrări de cercetare clinică cum ar fi evaluarea
procedurilor diagnostice şi terapeutice în cadrul sectorului public sau
particular (de ex., laboratoarele farmaceutice).
 farmaco-vigilenţa,
 evaluarea practicilor medicale (vezi capitolul 14), etc.

Informatizarea cabinetului medical


Gestionarea administrativă şi financiară
A făcut obiectul unei atenţii deosebite a celor care concep programele, ca şi a
utilizatorilor. Cea mai mare parte a funcţiilor de gestiune a unui cabinet medical
pot fi informatizate. Acestea includ:
 înregistrarea activităţii,
 programarea consultaţiilor, mai ales în cazul cabinetelor de grup şi al
cabinetelor de specialitate care pot genera nevoia de proceduri
complementare,
 aducerea la zi a registrelor şi a documentelor obligatorii (reţete eliberate,
cheltuieli, etc),
 gestionarea asigurărilor publice şi private,
 declaraţii fiscale, etc.

Birotica
Poate reprezenta un ajutor direct pentru toate operaţiile repetitive, cum sunt:
 emiterea certificatelor medicale,
 scrisorile-tip (către colegi, rapeluri către pacienţi, etc),
 rapoarte, reţete sau protocoale simple (măsuri igienico-dietetice,
 recomandarea precauţiilor cu privire la folosirea medicamentelor,
 condiţii de realizare a examenelor complementare, etc).

3

Gestionarea dosarului pacientului
Informatizarea dosarului pacientului în cazul medicului care profesează pe cont
propriu ridică probleme generale de informatizare ca în cazul oricărui tip de
dosar medical (vezi capitolul 9). La acestea se adaugă
 problemele specifice, determinate de durata scurtă a consultaţiilor,
 lucru valabil în special în cazul generaliştilor, de dificultăţile materiale
legate de culegerea informaţiilor (mai ales în cazul vizitelor la domiciliu)
şi
 de lipsa nomenclaturii termenilor medicali adaptaţi la practica medicinei
extra-spitaliceşti şi acceptată pe plan naţional şi internaţional.
Asistarea deciziei medicale
Asistarea deciziei medicale presupune:
 o culegere prealabilă a informaţiilor standardizate cu privire la pacient şi,
deci, disponibilitatea medicului precum şi
 existenţa unor programe performante şi uşor de folosit.
 Experienţele cele mai semnificative în acest sens se referă la:
 evocarea diagnosticului, pe care se bazează, de exemplu, programul
QMR de medicină internă (vezi capitolul 12),
 asistarea prescripţiilor de medicamente (căutarea contra-indicaţiilor sau a
interacţiunilor inter-medicamentoase),
 accesul la cunoştinţe faptice (ce atitudine trebuie adoptată în cazul unei
probleme medicale, protocoale terapeutice, legătura cu un sistem
bibliografic, etc).

4
Sarcina pentru lucrare de laborator:

1. Salvam Programul ”Cabinet medical” de pe adresa :

http://www.rjge.ro/softmedical/index.htm

2. Efectuam instalarea Programului ”Cabinet medical” pe


calculatorul Dvs.

3. După instalare, lansaţi programul ”drsandu”.

4. Cercetaţi structura detailată a Programului ”Cabinet medical” ,


pentru aceasta cercetaţi structura a fiecărui meniu din interfaţa de
lucru principală:
 Meniul Setări (cu afişarea interfeţelor posibile):

 Meniul Raportare (cu afişarea interfeţelor posibile):

5
 Meniul Gestiune (cu afişarea interfeţelor posibile):

 Meniul Secretariat (cu afişarea interfeţelor posibile):

6
 Meniul Inport (cu afişarea interfeţelor posibile):

5. Analogic p.4 cercetaţi cercetaţi structura a fiecărui meniu din


interfaţa de lucru secundară, prin selectarea meniului Medicină.

6. Alcătuiţi scema-bloc a Programului ”Cabinet medical”.


Schema blok Meniului principal:
MENIU
PRINCIPAL
Antet si parola
Punctajul
7 Catografia
Setari

Rapoarte statistice /CASS


Rapoarte Emitere rapoarte editate
Acte administrative Medicamente – cheltuieli
Obiecte de inventor-
Gestiune cheltu.
Materiale – Cheltuieli
Secretariat Bloc Notes Cheltuieli din buget
Agenda Telefonica
Legaturi cu program

Import Date in fisier


Date intre baze cu str. Similar
Comparatie fisier cu CASS
Export Detectare Articole dupl.
Filtrare Baze de date
Utilizare AMS baze de date
Help Despre program Actualizare Modificare

Backup
Meniu
Medicina Secundar

Iesire In fereastra
de intrare
Lucrarea de laborator N 3a

Cercetarea programului “Fişa informatizată a pacientului”

Scopul lucrării: Studierea conţiutului programului “Fişa informatizată


a pacientului”.

Noţiuni teoretice.

Obiective şi profituri aşteptate

Informatizarea fişei pacientului permite stocarea unei cantităţi considerabile


de informaţii într-un volum redus.
Capacităţile crescute de stocare şi de comprimare a datelor sunt semnificative
în cazul obiectelor multimedia, a căror importanţă va creşte în anii ce vor urma
(vezi fig. 1).
8
În aceeaşi măsură, informatizarea permite şi o ameliorare a calităţii
conţinutului fişelor pacienţilor.
O fişă informatizată este în acelaşi timp mai lizibilă şi mai precisă decât o fişă
elaborată manual. Procedurile de citire automată permit să se amelioreze
exhaustivitatea (luarea în evidenţă a diferitelor probleme ale pacientului) şi
cuprinderea amănuntelor este în general mai bună.
Numărul de subiecte medicale abordate de medici în timpul unei consultaţii
cu ajutorul calculatorului creşte semnificativ.
Gradul de completare al întrebărilor care se pun în mod sistematic (dar în
număr limitat) depăşeşte în mod obişnuit 95%, indiferent care ar fi vârsta şi
experienţa în domeniul informaticii a medicilor care folosesc calculatorul
(Degoulet, 1990).
Datele care provin din diferite spitalizări anterioare, sau din consultaţii şi
spitalizări pot fi corelate, asigurând în acest fel o mai bună continuitate a
îngrijirilor.
Accesul la o fişă electronică este imediat şi poate fi realizat 24 de ore din 24,
precum şi în mod simultan de către mai mulţi utilizatori.
Timpul de acces este considerabil redus.
Fişele informatizate facilitează partajul datelor şi comunicarea între diferiţi
parteneri din sistemul de îngrijiri (editare automată a rapoartelor, acces prin reţea
la datele clinice sau de laborator, etc).
Informaţia, odată stocată sub o formă corespunzătoare, poate fi afişată sau
găsită în moduri multiple, în funcţie de nevoile medicului (tabele, grafice,
organizare în funcţie de timp, sursă a datelor, sau probleme).

9
Fig. 1

Rezumatele automatizate şi bine concepute au o valoare informativă mai


mare decât cea a fişelor tradiţionale şi pot de asemenea să îmbunătăţească
procesul decizional.
Fişele medicale informatizate îmbunătăţesc calitatea îngrijirilor (calculul
dozelor în cazul unui medicament cu fereastră terapeutică îngustă, radioterapie,
etc).
Alarme sau rapeluri declanşate automat în momentul citirii datelor
constituie un ajutor preţios pentru medic (McDonald, 1976).
Un practician asistat de un calculator va avea o tendinţă mai mică la a uita
gesturi medicale simple (căutarea contra-indicaţiilor medicamentelor, proceduri
de profilaxie, etc.) decât un practician singur.
Fişele medicale informatizate facilitează regruparea datelor pentru
efectuarea de cercetări clinice sau pentru evaluarea îngrijirilor.
Variabilitatea intra- şi inter-medici, menţionată la capitolul 3, este
semnificativ redusă în comparaţie cu cea observată în cazul fişelor medicale
elaborate prin mijloace tradiţionale. Această regrupare a datelor nu este totuşi
posibilă decât cu condiţia ca acestea să fie stocate într-o formă codificată (spre

10
deosebire de „citirea" fişelor sub formă de text liber, care nu permite decât o
procesare limitată).
Cercetarea cazurilor comparabile cu cel al unui pacient dat prin căutare într-
o bază de date poate să servească în mod direct la evaluarea prognosticului sau la
luarea unor decizii medicale (Safran, 1989, Chute, 1992).
În anumite cazuri fişele prezintă valoare educativă, exprimând mai explicit
conceptele şi procedurile folosite şi obligând la o prezentare structurată a
cunoştinţelor (Weed, 1991) (vezi capitolul 12).
Se pot, de asemenea, instala şi proceduri automate de conectare la baze de
date documentare (căutarea referinţelor bibliografice recente în legătură cu
problemele pacienţilor), sau la baze de cunoştinţe.
Dosarele medicale informatizate sunt în acelaşi timp mai accesibile şi mai
bine protejate decât dosarele întocmite cu mijloace tradiţionale.
Se pot folosi mijloace tehnice care să garanteze protecţia fizică şi
informatică a datelor (parole, coduri, etc), asigurându-se în acest fel
confidenţialitatea informaţiilor.
În ciuda acestor avantaje, informatizările reuşite sunt rare.
 Procesul de informatizare este complicat de dificultăţi de diverse tipuri:
 Informatizarea impune o modelare complexă a datelor şi cunoştinţelor
medicale. Modelele iniţiale, care au copiat organizarea liniară a dosarelor
de „hârtie", şi-au arătat rapid slăbiciunile.
 Terminologia medicală trebuie organizată sub forma unui dicţionar
standardizat pentru a facilita coerenţa semantică între elementele unui
dosar descentralizat (Cimino, 1994, Rector 1994).
 Problemele umane au fost adesea subestimate, în special cele care apar la
interfaţa om-maşină, problemele de securitate, confidenţialitate şi de
posibilă schimbare a relaţiilor dintre medic şi pacient, induse de
examinarea directă, în prezenţa bolnavului, a dosarului său medical.
 Costul ridicat al materialelor, al programelor şi al accesului la reţele de
comunicare constituie tot atâtea frâne în calea generalizării informatizării
dosarelor medicale.
 Formarea personalului sanitar în vederea utilizării sistemelor
informaţionale este cel mai adesea insuficientă.

Sarcina pentru lucrare de laborator:

11
1. Am salvat Programul ”Cabinet medical” de pe adresa :

http://www.rjge.ro/softmedical/index.htm

2. Efectuat instalarea Programului ”Cabinet medical” pe calculatorul


Dvs.

3. După instalare, lansaţi programul ”drsandu”. Va apărea interfaţa


de lucru:

4. Deschideţi interfaţa de lucru secundară, prin selectarea meniului


Medicină – Meniul secundar.

5. Deschideţi interfaţa fişei de înregistrare, prin selectarea meniului


Pacient – Fişa nouş.

6. Completaţi fişa pacientului, compartimentul Fişa – Afresa.


12
7. Completaţi fişa pacientului, compartimentul Personale – Acte.

8. Completaţi fişa pacientului, compartimentul Naştere.

13
9. Completaţi fişa pacientului, compartimentul Medicale.

10. Din meniul Emitere acte-Fisa Personală afşaţi fişa personală


obţinută.

14
11. Din meniul Info-Dicţionar boli-Diagnostic automat cercetaţi
cîteva maladii din baza de date respectivă.

15
12. Din meniul Info-Agenda de medicamente-Informaţii automat
cercetaţi cîteva medicamente din baza de date respectivă.

16
17
13. Schema block Meniului Secundar:
MENIU Apl. Protocol urgenta
SECUNDAR
Servicii Consemnare serv.urg.
auxiliare Consemn.Serv.contin
Suplimentare
Reprogramare Pe ore
La consultative
Asigurat
La control
La vaccinare Neasigurat
Pacient Evidenta speciala
Anulare
Consultatie
Dictionar boli
Agenda de medicamente
Examinare laborator
Info Investigatii
Servicii medicale
Termeni medicali
Export Alte date medicale

Vaccinare

Emitere acte

Meniu
Iesire Principal

14. Concluzia:
Am luat cunostinta cu soft-ul Cabinet medicale ,si anume cu interfetele
acestuia si inregistrarea fisei unui nou pacient . Am introdus datele
necesare si am vazut modurile de a gestiona baza de date .

18