FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

ETAPA I – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A IV-A
Varianta 4

 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi notează, în grilă, răspunsul corect la întrebările date:

A. Aici, în Târgovişte, şi-a aşezat Mircea-Vodă scaunul domniei către sfârşitul veacului al
paisprezecelea, şi, fiind lunca deschisă şi fără apărare, a făcut şanţuri şi ziduri tari împrejurul
cetăţii, şi 333 de ani a rămas aici capitala ţării. În vremea asta, oraşul a fost bântuit de oştile
turceşti, şi cu toate nenorocirile care l-au învăluit, a mers înainte, s-a ridicat şi s-a îmbogăţit
mereu. Domni după domni l-au înfrumuseţat şi l-au dăruit cu mitropolie, cu biserici, cu tipografie;
subt înţeleapta şi blânda stăpânire a lui Matei Basarab, mulţimea norodului ajunsese la 60.000 de
suflete.
(Alexandru Vlahuţă, România pitorească)

1. În textul dat, este prezentat oraşul:

a. Curtea de Argeş; b. Ţarigrad; c. Târgovişte; d. Veneţia.

2. Mircea-Vodă şi-a aşezat la Târgovişte scaunul domniei:

a. la începutul b. către sfârşitul c. acum 333 de ani; d. către sfârşitul
secolului al deceniului al veacului al
paisprezecelea; paisprezecelea; paisprezecelea.

3. Oraşul Târgovişte a fost, timp de 333 de ani, capitala:

a. Transilvaniei; b. Ţării Româneşti; c. Moldovei; d. României.

4. Oraşul a fost călcat adesea de:

a. moldoveni; b. turci; c. polonezi; d. tătari.

5. În timpul domniei lui Matei Basarab, populaţia oraşului avea:

a. 600.000 locuitori; b. 6.000 locuitori; c. 6.006 locuitori; d. 60.000 locuitori.

6. Cuvântul norod are înţelesul de:

a. cetate; b. prost; c. popor; d. oaste.

7. Cuvântul cu înţeles asemănător pentru cuvântul veac este:

a. deceniu; b. mileniu; c. an; d. secol.

8. Forma literară a cuvântului subt este:

a. sus; b. sut; c. sub; d. supt.

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

9. Substantivele proprii din textul de mai sus se găsesc în seria:

a. Târgovişte, Matei b. Mircea-Vodă, c. Târgovişte, d. Târgovişte, Mircea-
Basarab, Domni; Matei Basarab, Mircea-Vodă, Matei Vodă, Domni.
Domni; Basarab;

10. Substantivul stăpânire este însoţit de adjectivul/adjectivele:

a. tari; b. blânda; c. înţeleapta; d. înţeleapta şi blânda.

B. Baruţu doreşte o viaţă ilegală, prin curte, pe câmp, la raţe, la câini, la găini, la pisici, fără
trei-patru schimburi de primeneli pe zi, fără ochiul ca un scai al măicuţii, lipsit de urmele lui. Să
intre sub pat şi să stea acolo până i-o veni să se urce pe dulap, să intre pe sub lemne; să se joace cu
ciocanul şi cuţitul, să calce în mocirlă până la ciorapi şi apoi să intre în praf. De când e, el nu a
putu încă niciodată să iasă la drum şi să treacă de-a fuga pe dinainte, în momentul când soseşte un
cal sau un automobil. El nu se poate plimba decât însoţit, frânat în toate voinţele lui, să umble încet
când merge repede, să meargă repede când umblă încet, să stea când porneşte, să se mişte când s-a
oprit, sâcâit de toţi.
(Tudor Arghezi, Nu e voie)

11. Fragmentul prezintă:

a. hotărârea lui Baruţu b. dorinţa lui c. hotărârea lui d. hotărârea lui Baruţu
de a respecta regulile Baruţu de a duce o Baruţu de a respecta de a-şi efectua zilnic
impuse de părinţi; viaţă liberă şi indicaţiile temele.
nesupravegheată; învăţătorului;

12. Personajul principal este:

a. mama lui Baruţu; b. Miţu; c. Baruţu; d. tatăl lui Baruţu.

13. Însuşirea care i se potriveşte lui Baruţu este:

a. harnic; b. neascultător; c. ascultător; d. respectuos.

14. Învăţătura desprinsă din text este:

a. Copiii trebuie să b. Copiii nu trebuie să c. În viaţă este bine d. Fiecare lucru trebuie
asculte de sfaturile asculte de sfaturile să ştii o meserie. făcut cu chibzuinţă şi
părinţilor pentru că părinţilor. răbdare.
aceştia îi învaţă ceea
ce este bine în viaţă.

15. Expresia frânat în toate voinţele lui are înţelesul:

a. băiatul făcea tot ce b. părinţii ascultau de c. Baruţu se simţea d. Baruţu era oprit de
dorea; sfaturile lui Baruţu; oprit de către părinţi părinţi să facă lucruri
să facă orice dorea; bune.

16. Expresia Viaţă ilegală are, în text, înţelesul de:

a. viaţă bazată pe b. viaţă lipsită de c. viaţă lipsită de d. viaţă lipsită de
reguli; reguli griji; primejdii.

17. Cuvântul cu sens opus pentru verbul umblă este:

a. merge; b. cutreieră; c. stă; d. se deplasează.

18. Cuvântul praf nu este înrudit cu cuvântul:

a. prăfuit; b. prăfuire; c. prefăcut; d. prăfuşor;

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

19. Verbul doreşte este la:

a. timpul trecut, b. timpul prezent, c. timpul prezent, d. timpul trecut,
persoana a III-a, persoana a III-a, persoana a III-a, persoana a II-a,
numărul singular; numărul plural; numărul singular; numărul plural.

20. În text descoperim comparaţia:

a. „viaţă ilegală”; b. „să intre în c. „ochiul ca un scai d. „să se joace cu
mocirlă”; al măicuţii”; ciocanul şi cuţitul”.

C.
Iarna-i meşter iscusit
Că pe deal şi pe câmpie,
Ţese-o pânză minunată,
Fără iţe, fără spată.
(George Coşbuc, Iarna)

21. Anotimpul înfăţişat în versurile de mai sus este:

a. primăvara; b. vara; c. toamna; d. iarna.

22. Iarna este asemănată cu:

a. o spată; b. un meşter iscusit; c. o pânză minunată; d. o zână.

23. Poetul personifică iarna (îi atribuie însuşiri omeneşti), folosind cuvântul:
a. spată; b. ţese; c. câmpie; d. iţe.

24. Expresia Pânza minunată reprezintă:

a. ţesătură din fire de b. covorul de frunze; c. zăpada; d. iarba.
bumbac;

25. Poetul îşi exprimă faţă de iarnă sentimente de:

a. tristeţe; b. nelinişte; c. admiraţie; d. indiferenţă.

26. Iţele şi spata sunt obiecte folosite de:

a. prisăcar; b. ţesător; c. pescar; d. cizmar.

27. Cuvântul iscusit nu are în text înţelesul de:

a. priceput; b. talentat; c. stângaci; d. îndemânatic.

28. Adjectivul minunată determină substantivul:

a. iţe; b. pânză; c. spată; d. câmpie.

29. În versurile de mai sus se găsesc:

a. 4 substantive; b. 5 substantive; c. 6 substantive; d. 7 substantive.

30. Verbul ţese, din text, are la timpul viitor forma:

a. vor ţese; b. va ţese; c. ţesea; d. v-a ţese.

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a IV-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute.

Citeşte cu atenţie textele care urmează, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

___A. Se zice că vulturul e împăratul păsărilor. Asta fiindcă dintre toate zburătoarele, el este cel
mai mare, el se ridică cel mai sus în zbor, el are ciocul cel mai aprig şi gheara cea mai puternică.
Aripile îi sunt puternice şi late, pieptul mare şi bombat. Mereu îl vezi stând drept şi mândru ca un
soldat. Vulturul munţilor poate ridica în gheare până la un miel mai vârstnic.
Cu aripile lui fumurii, împestriţate cu pene alburii, străbate văzduhul în lung şi-n lat. Trece pe
deasupra câmpiei, a pădurilor şi chiar a munţilor, zboară fără larmă, abia dând din aripi. Numai
capul şi-l roteşte încoace şi-ncolo. De acolo, de sus, ochii lui văd până şi şoarecele cum se
furişează prin iarbă.
Când îşi găseşte prada, coboară drept ca o săgeată deasupră-i. O prinde în gheare şi o ridică
în înălţimi. Zburând, o sfâşie. În urma lui, rotesc prin văzduh asemeni unor scame petice de blană
ori fulgi din penele prăzii sfâşiate.
(Eugen Jianu, Locuitorii pădurii)

1. Pasărea prezentată în text este:

a. rândunica; b. vulturul; c. barza; d. cocoşul de munte.

2. Vulturul este numit împăratul păsărilor pentru că:

a. are ciocul cel mai aprig;
b. se ridică cel mai sus în zbor;
c. are aripile puternice şi late;
d. este cel mai mare, se ridică cel mai sus în zbor, are ciocul cel mai aprig,
gheara cea mai puternică, aripile puternice şi late.

3. Poate ridica în gheare până la:

a. un elefant; b. o cămilă; c. un miel; d. un cerb.

4. Ochii lui văd la distanţe:

a. mici; b. foarte mici; c. mari; d. foarte mari.

5. Vulturul sfâşie prada:

a. pe iarbă; b. în curtea c. în timpul d. pe nisip.
oamenilor; zborului;

6. Expresia coboară drept ca o săgeată are înţelesul:

a. coboară cu b. coboară cu c. coboară cu d. se înalţă ca o
mişcări line; repeziciune; ocolişuri; săgeată.

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

7. Cuvântul cu înţeles opus pentru larmă este:

a. zgomot; b. gălăgie; c. linişte; d. zarvă.

8. Cuvântul prada, din text, este, ca parte de vorbire:

a. substantiv; b. verb; c. adjectiv; d. altă parte
de vorbire.

9. Şirul care conţine numai cuvinte despărţite corect în silabe este:

a. îm-pă-ra-tul, fi-ind-că, vârs-tnic, fu-ri-şea-ză;
b. î-mpă-ra-tul, fi-ind-că, vârst-nic, fu-ri-şea-ză;
c. îm-pă-ra-tul, fi-ind-că, vârst-nic, fu-ri-şea-ză;
d. îm-pă-ra-tul, fiind-că, vârst-nic, fu-ri-şea-ză.

10. Propoziţia care nu are legătură cu conţinutul textului este:

a. Aripile lui sunt puternice şi late.
b. Trece şi pe deasupra câmpiei, a pădurilor şi chiar a munţilor.
c. Vulturul e împăratul păsărilor.
d. Blana lui cea cafenie şi cu pete gălbui îl ascunde în frunzişul copacilor.

___B. Marina se învârtea de colo-colo, prin cameră, şi deodată îşi dădu seama că e singură. Dacă
i-ar spune cineva o poveste, ar fi altfel… Nu se gândi mult şi se apropie de ceasul deşteptător.
— Spune-mi o poveste, ceasule!
— Tic-tac, tic-tac, eu o tot spun întruna, răspunse ceasul… Povestea timpului…
— Dar nu pricep nimic, zise Marina.
— Cine stă degeaba nu poate asculta povestea timpului…
— Ploaie, dragă ploaie, strigă fetiţa, spune-mi o poveste…
— Numai una? Ştiu sute de poveşti. Ascultă-le bine!
— Ce fel de poveşti?
— Poveşti cu nori, cu râuri curgătoare, cu seminţe, cu boabe de grâu, cu poieni, cu boabe de
struguri… Minunate poveşti! Dar, ca să le poţi asculta, trebuie să pricepi vorbele picăturilor de
apă, şi vorbele şi cântecul lor, şi graba cu care se strâng în pârâiaşe şi aleargă, aleargă…
Nici nu-şi sfârşi ploaia cuvintele ei fermecate şi bune, că pe pervazul ferestrei poposi o
rândunică.
(Călin Gruia, O întâmplare deosebită)

11. Locul unde se desfăşoară acţiunea este:

a. în camera Marinei;
b. la şcoală;
c. în parc;
d. în pădure.

12. Personajul principal este:

a. ploaia;
b. ceasul;
c. Marina;
d. rândunica.

13. Personajele cu care vorbeşte Marina sunt:

a. ceasul, norii; c. ploaia, rândunica;
b. ceasul, ploaia; d. ploaia, covoraşul.

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

14. Sfatul primit de la ceas este:

a. să culeagă strugurii;
b. să admire poienile şi râurile;
c. să nu stea degeaba pentru că timpul e preţios;
d. să realizeze ceva util pentru casa ei.

15. Ideea principală, care nu se potriveşte textului, este:

a. Singurătatea Marinei; c. Covoraşul Marinei;
b. Povestea ceasului; d. Povestea ploii.

16. Învăţătura care se desprinde din text este:

a. Bogăţia este trecătoare, dar bunătatea sufletului este veşnică;
b. Cinstea este o calitate preţioasă pe care trebuie să o păstrezi mereu;
c. Munca te ajută să realizezi lucruri frumoase, să nu te plictiseşti;
d. Părinţii vor binele copiilor.

17. În text, cuvântul ceas are înţelesul:

a. interval de timp de o oră;
b. instrument care serveşte la măsurarea intervalelor de timp – ceasornic;
c. moment, clipă;
d. slujbă religioasă săvârşită la anumite ore din zi.

18. Expresia verbală îşi dădu seama, din text, nu se poate înlocui cu verbul:
a. se lămuri; c. ascultă;
b. pricepu; d. constată.

19. S-a folosit repetiţia verbului aleargă în răspunsul dat de către ploaie pentru:
a. a sublinia acţiunea, intensitatea şi viteza cu care se desfăşoară aceasta;
b. a atribui însuşiri omeneşti obiectelor;
c. a evidenţia însuşirile neobişnuite ale lucrurilor;
d. a alătura doi termeni pe baza unor însuşiri comune.

20. Punctele de suspensie s-au folosit în text pentru:

a. a separa cuvinte sau grupuri de cuvinte ce caracterizează pe cineva,
care explică ceva;
b. pentru a separa cuvinte sau grupuri de cuvinte ce completează vorbirea
cuiva;
c. a arăta o pauză, o întrerupere în şirul vorbirii;
d. pentru a separa de restul propoziţiei numele unei fiinţe care este
strigată sau cuvintele care arată o strigare.

___C. Vântul de la miazăzi

Cu zăpadă se hrăneşte,
Într-o noapte şi-ntr-o zi,
El pe dealuri o topeşte.
Şi când suflă şi când trece
Peste gheaţa ce se moaie,
Iarna tristă, iarna rece,
Varsă lacrimi, lungi şiroaie.
(Vasile Alecsandri, Vântul de la miazăzi)

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

21. Fenomenul naturii înfăţişat în poezie este:

a. furtuna; b. vântul de c. bruma; d. tunetul.
la miazăzi;

22. Sensul versurilor Vântul de la miazăzi/Cu zăpadă se hrăneşte este:

a. vântul alungă b. vântul c. vântul de la d. vântul de la
de pe cer norii ciufuleşte părul miazăzi este un miazăzi este un
mititei; copiilor; vânt rece; vânt cald, care
topeşte zăpada.

23. Versul din care ai aflat cât durează topirea zăpezii este:
a. Şi când suflă b. El pe dealuri c. Într-o noapte d. Peste gheaţa
şi când trece; o topeşte; şi-ntr-o zi; ce se moaie.

24. Iarna este tristă pentru că:

a. zăpada cade b. copiii înalţă c. vântul cald d. crivăţul
neîncetat, ca o oameni de topeşte zăpada spulberă zăpada.
pulbere fină şi zăpadă; şi vine
deasă; primăvara;

25. Lacrimile iernii sunt:

a. straturile b. şiroaiele de apă, c. fulgii de nea, d. cojoacele
de zăpadă; care apar după care plutesc în Babei Dochia.
topirea zăpezii; aer;

26. Însuşirea neobişnuită pentru iarnă este:

a. rece; b. tristă; c. lungă; d. geroasă.

27. Sinonimul (cuvântul cu înţeles asemănător) pentru cuvântul miazăzi este:

a. miazănoapte; b. sud; c. răsărit; d. vest.

28. Verbele din poezie sunt la timpul:

a. prezent; b. trecut; c. viitor; d. prezent şi
trecut.

29. Verbul se topeşte are la timpul trecut, persoana a III-a, numărul plural, forma:
a. sau topit; b. se topesc; c. se vor topi; d. s-au topit.

30. Consoanele din cuvântul lacrimi, în ordine alfabetică, sunt:

a. c, r, m, l; b. m, c, l, r; c. c, m, l, r; d. c, l, m, r.

4
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2012-2013 / ETAPA I – 5 decembrie 2012
COMPER – COMUNICARE, CLASA a IV-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute.

Citeşte cu atenţie textele, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

I. INIŢIERE

Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Acesta şi-a
întins capul cu botul mic, catifelat şi umed pe spatele mamei lui şi cu ochii închişi, se lasă
dezmierdat. Căprioara îl linge şi limba ei subţire culcă uşor blana moale, mătăsoasă a iedului.
Mama îl priveşte şi-n sufletul ei de fugarnică încolţeşte un simţământ stăruitor de milă pentru fiinţa
fragedă căreia i-a dat viaţă, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care trebuie să se despartă chiar
azi, căci vremea înţărcatului venise demult încă. Şi cum se uita aşa, cu ochii îndureraţi, din pieptul
căprioarei scăpă un muget înăbuşit de durere; iedul deschise ochii. Căprioara se îmbărbătează,
sare în picioare şi porneşte spre ţancurile de stâncă, din zare, printre care vrea să-l lase rătăcit.
Acolo sus, e păzit de duşmănia lupului şi de iscusinţa vânătorului…
(Emil Gârleanu, Căprioara)

1. Textul prezintă:
a. odihna căprioarei şi a iedului; b. pregătirea căprioarei pentru
înţărcatul iedului;
c. năzdrăvăniile iedului; d. hrănirea iedului.

2. Căprioara se pregătea să ducă puiul pe ţancurile de stâncă pentru că:

a. găsea hrană mai bună;
b. îşi puteau găsi un adăpost;
c. iedul era ferit de iscusinţa vânătorului şi de duşmănia lupului;
d. pădurea era mai deasă.

3. Expresia cu înţeles asemănător pentru cuvântul fugarnică este:

a. fuge dintr-un loc în altul; b. aleargă după pradă;
c. sare mereu; d. se caţără în copaci.

4. Referitor la text, cuvântul cu înţeles asemănător pentru cuvântul încolţeşte este:

a. răsare; b. se termină;
c. apare; d. se vede.

5. Căprioara se îmbărbătează… înseamnă:

a. scoate un strigăt trist; b. prinde curaj;
c. se transformă; d. o ia la fugă.

ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a IV-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

6. Şirul de cuvinte care nu este format din aceleaşi părţi de vorbire este:
a. gros, cald, mic; b. căprioara, iedul, vânătorul;
c. mama, fugarnică, stăruitor; d. priveşte, deschide, stă.

7. În propoziţia Pe stânci iedul este păzit de duşmănia lupului şi de iscusinţa vânătorului. sunt:
a. patru substantive; b. cinci substantive;
c. şapte substantive; d. şase substantive.

8. Perechea care este formată din părţi de vorbire de acelaşi fel este:
a. dezmiardă – dezmierdat; b. fuge – fugarnică;
c. deschide – deschis; d. duşmănie – duşman.

9. Adjectivul catifelat înseamnă:

a. de culoare maro; b. umed;
c. fin; d. tare.

10. Expresia cu ochii îndureraţi poate fi înlocuită cu:

a. cu ochii trişti; b. cu ochii speriaţi;
c. cu ochii mari; d. cu ochii închişi.

11. În al treilea şi al patrulea enunţ sunt ... pronume personale:

a. patru; b. cinci;
c. şase; d. şapte.

12. Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos lângă iedul ei. Transformat
într-o propoziţie simplă, enunţul devine:
a. Căprioara stă jos lângă iedul ei. b. Căprioara stă jos.
c. Pe muşchiul gros căprioara stă d. Căprioara stă.
lângă iedul ei.

13. Descoperă care explicaţie nu este potrivită pentru folosirea cratimei în ortograma să-l:
a. cratima uneşte într-o silabă două cuvinte diferite;
b. ţine locul vocalei î;
c. desparte două cuvinte diferite;
d. uneşte două părţi de vorbire de acelaşi fel.

14. În ce serie cuvintele n-au acelaşi număr de silabe:

a. îmbărbătează, vânătorului, înţărcatului;
b. mătăsoasă, căprioarei, iscusinţa;
c. dezmierdat, fragedă, picioare;
d. umed, cald, păzit.

15. În propoziţia La munte trăiesc urşi, lupi, veveriţe, căprioare... sunt ... părţi secundare de
propoziţie:
a. trei; b. una;
c. patru; d. două.

ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a IV-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

II. CONSOLIDARE

Dii, rachetă năzdrăvană,

Cal cu tălpi şi fără coamă!
Dii, racheta mea din lemn,
Zbori aşa cum te îndemn,
Rupe drumuri prin nămeţi,
Poartă fete şi băieţi
Printre dealuri, prin troiene,
Feţi-Frumoşi şi Cosânzene,
Feţi încinşi în hanorac,
Fete cu obraji de mac!
(Daniela Caurea, Săniuţa)

16. Săniuţa este prezentată ca o rachetă năzdrăvană pentru că:

a. zboară prin văzduh; b. scoate fum;
c. alunecă foarte repede prin nămeţi; d. are formă pătrată.

17. Cuvântul zbori înseamnă:

a. să alunece cu viteză; b. să-i crească aripi;
c. să se înalţe în văzduh; d. să nu atingă zăpada.

18. În text, cuvântul poartă înseamnă:

a. loc special de intrare; b. plasă susţinută de un cadru (la
fotbal, handbal etc.);
c. a duce, a transporta; d. a îmbrăca o haină.

19. Fetele şi băieţii sunt asemănaţi cu:

a. rachete; b. fulgi de zăpadă;
c. săniuţe; d. personaje din poveşti.

20. Fete cu obraji de mac. înseamnă:

a. fete cu obrajii dolofani; b. fete cu obrajii acoperiţi cu fulare;
c. fete îmbujorate; d. fete ce discută vesele.

21. S-a folosit semnul exclamării pentru că întreaga poezie este:

a. o chemare; b. un cântec;
c. o urare; d. un îndemn.

22. Perechea nepotrivită cu celelalte este:

a. sanie – alunecă; b. copil – jucărie;
c. rachetă – zboară; d. cal – trage.

23. Cuvântul troiene nu poate fi înlocuit cu:

a. grămezi; b. mormane;
c. troiţe; d. nămeţi.

ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a IV-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

III. STANDARD

— Mamă, coase-mi paltonaşul!

— Mamă, mi s-a rupt rochiţa…
— Prinde-mi, mamă, guleraşul!
S-alinta mereu fetiţa.

Coasă mama, ce să facă?

Mama n-are bucurii
Necăjită şi săracă
Şi c-o droaie de copii.
Şi de treburi câte are,
Nici să doarmă n-are când.
— De mi-ar creşte fata mare,
Să m-ajute mai curând.
(Otilia Cazimir, Fetiţa alintată)

24. Poezia prezentată are:

a. trei alineate; b. trei versuri;
c. doisprezece versuri; d. patru strofe.

25. Titlul potrivit pentru ultima strofă este:

a. Mama şi fiica; b. Copiii unei mame;
c. Dorinţa mamei obosite; d. Ajutorul aşteptat.

26. Seria de cuvinte nepotrivită cu celelalte este:

a. alintă, alintăm, alintată; b. coase, cusutul, cusută;
c. plânge, plânsul, plânsă; d. adoarme, adormitul, adormită.

27. Transcrie corect: coasemiocumnumiamaicusutoniciodatămaicămea!.

a. Coasemi-o cum nu mia mai cusu-to nicio dată maică-mea!
b. Coase-mio cum nu m-ia mai cusu-to nici odată maicăme-a!
c. Coase-mi-o cum nu mi-a mai cusuto niciodată maică-mea!
d. Coase-mi-o cum nu mi-a mai cusut-o niciodată maică-mea!

IV. EXCELENŢĂ

Fiecare îşi poate arăta vrednicia după învăţătură şi pricepere, când e vorba de îndeplinirea
unei promisiuni.

28. Încercuieşte varianta greşită:

a. Învăţătura, ca şi priceperea, a ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
b. Învăţătura ca şi priceperea a ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
c. Învăţătura ca şi priceperea au ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.
d. Învăţătura şi priceperea au ajutat-o să îndeplinească promisiunea făcută părinţilor.

29. Care formulare este incorectă?

a. Aşteptăm pe profesor la oră. b. Pe profesorul îl aşteptăm la oră.
c. Îl aşteptăm pe profesor la oră. d. Aşteptăm profesorul la oră.

30. Pentru a obţine rezultate bune la învăţătură doi colegi pot să apeleze la:
a. întrajutorare reciprocă; b. a-şi şopti încet;
c. a-şi rescrie din nou notiţele; d. repetarea periodică a materiei.
ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a IV-a
4
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2013-2014 / ETAPA I – 27 noiembrie 2013
COMPER – COMUNICARE, CLASA a IV-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textele, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

I. INIŢIERE

A fost odată un împărat și o împărăteasă, puternici și bogați, și aveau un palat de aur pe care-l
aprindea în fiecare zi senină soarele, încât de departe părea că a mai răsărit un soare și pe
pământ. Nu aveau la sufletul lor decât o fată, dar ce mai fată, ruptă din soare, nu alta!
(Ion Agârbiceanu, Ciocârlia)

1. Împăratul și împărăteasa trăiau într-un:

a. palat; b. palat de aur; c. palat de cleștar; d. castel însorit.

2. În ultimul enunț sunt:

a. patru substantive; b. trei substantive;
c. cinci substantive; d. două substantive.

3. Primele două virgule din fragment încadrează:

a. un apel; b. o enumerare; c. o explicație; d. două substantive.

4. Propoziția A mai răsărit un soare și pe pământ. este:

a. enunțiativă, simplă, afirmativă;
b. enunțiativă, dezvoltată, afirmativă;
c. exclamativă, simplă, afirmativă;
d. interogativă, dezvoltată, negativă.

5. Cărui cuvânt i se potrivește schema cvcvccvc?

a. răsăriți; b. sufletul; c. soarele; d. puternic.

6. În care dintre enunțuri cuvântul răsărit are același înțeles cu cel din text?
a. Se îndreaptă spre răsărit.
b. Le-a ieșit înainte un băiețel mai răsărit.
c. Soarele a răsărit plin de prospețime.
d. Andrei este cel mai răsărit din clasă la matematică.

7. Seria de noțiuni care nu respectă regula este:

a. rupt, ruptă, rupți, rupte; b. răsărit, răsărită, răsăriți, răsăririle;
c. bogat, bogată, bogați, bogate; d. senin, senină, senini, senine.

ComPer – Comunicare, Etapa I – 2013-2014, Clasa a IV-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

8. Sensul expresiei ruptă din soare este:

a. foarte frumoasă, de o frumusețe sclipitoare;
b. rază de soare;
c. în formă de soare, rotundă;
d. desprinsă din solar.

9. Pronumele -l din text înlocuiește substantivul:

a. împărat; b. palat;
c. soare; d. pământ.

10. A avea la suflet are înțeles diferit de expresia din text în enunțul:
a. Bunica nu o avea la suflet decât pe Antonia.
b. Împărăteasa nu o avea la suflet pe Albă-ca-Zăpada.
c. Nu aveau la sufletul lor decât o copilă orfană.
d. Doar pe ea o aveau la suflet vecinii.

II. CONSOLIDARE

— Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată
Că m-am dus şi i-am cerut...

Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit...
(George Topîrceanu, Balada unui greier mic)

11. Care cuvânt nu denumește mai multe obiecte?

a. vecina; b. furnici; c. toamne; d. piciorușe.

12. Cuvintele subliniate în text sunt, în ordine, ca părți de vorbire:

a. pronume, verb, verb;
b. pronume, adjectiv, verb;
c. numeral, adjectiv, adjectiv;
d. substantiv, pronume, verb.

13. Care dintre substantive denumește o ființă?

a. grăunță; b. picioruș; c. greier; d. baladă.

14. Verbul a aduce se scrie la timpul viitor, persoana a II-a, numărul plural, astfel:
a. vom aduce; b. vei aduce; c. veți aduce; d. va aduce.

ComPer – Comunicare, Etapa I – 2013-2014, Clasa a IV-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

15. Formularea de-acuș este formată din:

a. șase silabe; b. o silabă; c. trei silabe; d. două silabe.

III. STANDARD

Vântul de la miazăzi
Cu zăpadă se hrăneşte,
Într-o noapte şi-ntr-o zi,
El pe dealuri o topeşte.
Şi când suflă şi când trece
Peste gheaţa ce se moaie,
Iarna tristă, iarna rece,
Varsă lacrimi, lungi şiroaie.
(Vasile Alecsandri, Vântul de la miazăzi)

16. Seria care arată acțiunile făcute de vânt este:

a. se hrănește, zăpadă, topește, trece;
b. topește, suflă, trece, varsă;
c. se hrănește, topește, suflă, trece;
d. suflă, trece, gheața, lungi.

17. Lacrimile iernii sunt:

a. straturile de zăpadă;
b. șiroaiele de apă, care apar după topirea zăpezii;
c. fulgii de nea care plutesc în aer;
d. cojoacele Babei Dochia.

18. Cuvântul cu sens opus pentru însușirea omenească atribuită iernii este:
a. rece; b. tristă; c. harnică; d. veselă.

IV. EXCELENȚĂ

19. Pentru a obţine rezultate bune la învăţătură, doi colegi pot să apeleze la:
a. întrajutorare reciprocă; b. a-şi şopti încet;
c. a-şi rescrie din nou notiţele; d. repetarea periodică a materiei.

20. Alege propoziția redactată incorect:

a. Marcela, supărată, a ieșit din clasă.
b. Marcela a ieșit din clasă supărată.
c. Marcela supărată a ieșit din clasă.
d. Marcela a ieșit supărată din clasă.

ComPer – Comunicare, Etapa I – 2013-2014, Clasa a IV-a

3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA I – 16-17 ianuarie 2015
COMPER – COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, CLASA a IV-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

STANDARD

Un orologiu sună noaptea jumătate,

În castel în poartă oare cine bate?
„– Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu și de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată;
Mica mea oștire fuge sfărâmată.
Dar deschideți poarta… Turcii mă-ncongior…
Vântul suflă rece… Ranele mă dor!”
……………………………………………
„– Ce spui, tu, străine? Ștefan e departe;
Brațul său prin taberi mii de morți împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu!”
(D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare)

1. Personajele din text sunt:

a. Ștefan cel Mare; b. Muma lui Ștefan cel Mare;
c. turcii; d. Domnitorul și mama sa.

2. Ștefan cel Mare a fost:

a. sultanul turcilor; b. domnitorul Moldovei;
c. domnitorul Țării Românești; d. un ostaș.

3. Domnitorul revine la castel deoarece:

a. nu avea unde înnopta; b. dorea să-și vadă mama;
c. era rănit și învins de turci; d. începuse războiul.

4. Cuvântul orologiu, în text, are sensul de:

a. oră; b. ceas; c. bijuterie; d. orar.

5. Acțiunea din text se petrece:

a. în timpul luptelor cu turcii; b. în timpul luptelor cu tătarii;
c. în timpul războiului de independență; d. în timp de pace.

6. Alege enunțul în care cuvântul crudă să aibă același înțeles cu cel din text:
a. Îmi place varza crudă. b. Carnea era foarte crudă.
c. Vecina mea este o femeie crudă. d. Ce crudă este prăjitura!
ComPer – Comunicare în limba română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a IV-a
1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

7. Substantivul Ștefan poate fi înlocuit cu:

a. pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, nr. singular;
b. pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, nr. singular;
c. pronume personal, persoana a III-a, genul feminin, nr. plural;
d. pronume personal, persoana a III-a, genul masculin, nr. plural.

8. Transformat în verb, substantivul rănile devine:

a. rană; b. a răni; c. rănitul; d. raniță.

9. În versul Eu sunt, bună maică, fiul [...] dorit sunt … adjective:

a. două; b. unul; c. trei; d. patru.

10. Formularea mă-ncongior este formată din:

a. două silabe; b. trei silabe; c. patru silabe; d. mai multe silabe.

11. Explicația nepotrivită pentru folosirea cratimei în ortograma nu-ți este:

a. ține locul vocalei î; b. desparte două cuvinte diferite;
c. unește într-o silabă două cuvinte diferite; d. mărește numărul de silabe cu una.

12. Cuvântul cu înțeles opus pentru sfărâmată este:

a. sfârșită; b. zdrobită; c. învinsă; d. învingătoare.

13. Verbul a se întoarce, la timpul viitor, persoana a III-a, numărul plural, are următoarea formă:
a. ne vom întoarce; b. se vor întoarce;
c. vă veți întoarce; d. se va întoarce.

14. Analiza corectă a cuvântului sună din text este:

a. sună = verb, timp trecut, persoana a III-a, nr. plural;
b. sună = verb, timp trecut, persoana a III-a, nr. singular;
c. sună = verb, timp prezent, persoana a III-a, nr. singular;
d. sună = verb, timp prezent, gen neutru, nr. singular.

15. În strofele reproduse sunt pronume de politețe:

a. trei; b. două; c. niciunul; d. unul.

16. Alege enunțul în care cuvântul suflă are sens asemănător celui din text:
a. Noul jucător îi suflă mingea portarului.
b. Crivățul suflă cu putere.
c. Cine suflă răspunsul?
d. Greu mai suflă bătrânelul!

EXCELENȚĂ

17. Alege cuvântul scris corect:

a. lucs; b. ortodocși; c. tics; d. ruxac.

18. Varianta incorectă este:

a. corni, cornuri, coarne; b. chinezi, chineji;
c. capete, capi, capuri; d. creieri, creiere.

ComPer – Comunicare în limba română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a IV-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2015-2016 / ETAPA I – 15 ianuarie 2016
COMPER – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a IV-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 90 de minute.

Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

STANDARD

A fost odată ca niciodată un fecior de împărat și feciorul ăsta de crai începu să nutrească de la
un timp dorința de a colinda lumea. Și cum dorința asta îi stăpânea cugetul, plecă el, într-un fapt
de seară de la curte, și nu luă cu sine decât pe slujitorul cel mai de credință.
Merseră ei ce merseră, cale lungă, nu glumă, și-ntr-o bună zi numai ce dădură peste o pădure
mare, de nu-i aflai capătul. Și când se înnopta, căutară în stânga, scotociră peste tot, dar nu fu chip
să găsească un adăpost.
Tocmai când se luaseră de gânduri, că nu știau unde să-și petreacă noaptea, iată că le răsări
în cale o fată. Și fata asta se îndreptă spre un drumeag care ducea la o căscioară.   
(Frații Grimm, Ghicitoarea)

1. Fragmentul prezentat face parte dintr-o:

a. descriere; b. poezie; c. scrisoare; d. poveste.

2. Dorința feciorului de crai era:

a. să câștige multe bătălii; b. să fie iubit de supușii săi;
c. să colinde lumea; d. să învingă zmeul.

3. Feciorul de împărat a plecat de la curte:

a. într-un fapt de seară; b. dimineața;
c. într-o zi de sărbătoare; d. la prânz.

4. În călătoria sa a fost însoțit de către:

a. garda lui; b. armata lui; c. tatăl lui; d. slujitorul credincios.

5. Cei doi călători nu găsiră:

a. animale; b. oștirea împăratului; c. un adăpost; d. o altă țară.

6. Se îndreptă spre drumeagul căscioarei:

a. o fată; b. o vrăjitoare; c. zmeul; d. cerbul fermecat.

7. Expresia de nu-i aflai capătul nu are același înțeles cu:

a. imensă; b. uriașă; c. înaltă; d. întinsă.

8. Cuvântul din fragment care are același înțeles cu împărat este:

a. conducător; b. rege; c. crai; d. stăpân.

ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2015-2016, Clasa a IV-a

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

9. Nu are același înțeles ca cel din text cuvântul cale din propoziția:
a. Cristina a cumpărat un buchet de cale.
b. „La steaua care-a răsărit/ E-o cale-atât de lungă”...
c. Am avut de urcat cale lungă până la Cetatea Poienari.
d. Până la Satu-Mare este cale lungă de străbătut.

10. Cuvântul odată din primul enunț înseamnă:

a. o dată importantă din viața împăratului; b. demult, odinioară;
c. o singură dată, nu de mai multe ori; d. o dată a unei probleme.

11. Șirul care conține numai cuvinte despărțite corect în silabe este:
a. îm-pă-ra-tul, nu-treas-că, în-nop-ta, toc-mai; b. împ-ă-ra-tul, nu-trea-scă, în-nop-ta, toc-mai;
c. îm-pă-ra-tul, nu-treas-că, î-nnop-ta, toc-mai; d. îm-pă-ra-tul, nu-treas-că, în-nop-ta, to-cmai.

12. Cuvântul căscioară are:

a. 4 silabe, 9 litere, 9 sunete; b. 3 silabe, 9 litere, 8 sunete;
c. 3 silabe, 9 litere, 7 sunete; d. 4 silabe, 8 litere, 7 sunete.

13. O propoziție simplă este în exemplul:

a. Și fata asta se îndreptă... b. A fost odată...
c. Merseră ei... d. Și când se înnopta...

14. Verbul a se înnopta s-a format din substantivul:

a. înnoptând; b. înnoptată; c. noapte; d. întunecime.

15. În al doilea enunț din al doilea alineat sunt:

a. 4 verbe; b. 5 verbe; c. 3 verbe; d. 2 verbe.

16. Schema liniară a propoziției: Și fata asta se îndreptă spre un drumeag., este:
S. A.p. P. A.p. A.p. S. P. A.p.
a. ; b. ;
[Link]. adj. verb [Link]. [Link] [Link]. verb adj.
S. A.p. P. A.p. S. A.p. A.p. P.
c. ; d. .
[Link]. [Link]. verb adj. [Link]. adj. [Link]. verb

EXCELENȚĂ

17. Verbul a fi nu este scris corect în enunțul:

a. — Să fii cuminte, copilul meu!
b. — Nu fi răutăcios cu prietenii tăi!
c. — Fii ascultător!
d. Dacă nu ar fii fost poveștile, imaginația noastră ar fii fost mai limitată.

18. În textul:

Fiului de crai parcă î-i venise inima la loc văzând o fință omenească în aceea pustietate,
șio întrebă plin de cuviință:
— Copilă dragă, uare near fii îngăduit, mi-e și slujitorului meu, să ne adăpostim peste
nuapte în căsceoara asta?

sunt:
a. 12 greșeli; b. 10 greșeli; c. 11 greșeli; d. 13 greșeli.

ComPer – Limba și literatura română, Etapa I – 2015-2016, Clasa a IV-a

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

ETAPA I – MATEMATICĂ
CLASA a IV-a
Varianta 2

• Toate subiectele sunt obligatorii

• Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute

Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calculului 400 : 10 + 478 este:

a. 418 b. 508 c. 438 d. 518

2. Împărţind numărul 49 la 3 obţinem:

a. câtul 13 şi restul 10 b. câtul 16 şi restul 1 c. câtul 16 şi restul 2 d. câtul 17 şi restul 0

3. Scris cu cifre romane numărul 694 este:

a. DCLXXXIV b. DCXCIV c. DXCVI d. DCXCVI

4. Numărul cu 38907 mai mic decât 40368 este:

a. 1461 b. 11461 c. 79275 d. 2461

5. Un număr cu cifra zecilor de mii 7 este:

a. 56708 b. 708332 c. 73956 d. 123373

6. Rotunjit la sute numărul 378262 este:

a. 400000 b. 378300 c. 378000 d. 378200

7. Într-o cutie sunt 9 creioane. Câte creioane sunt în 34 de cutii de acelaşi fel?
a. 296 b. 43 c. 306 d. 302

8. Numărul de 100 de ori mai mic decât 13000 este:

a. 1300 b. 130000 c. 13 d. 130

9. Două numere naturale cu produsul 378 pot fi numerele:

a. 22 şi 19 b. 27 şi 14 c. 26 şi 17 d. 18 şi 26

10. Dintre numerele: CDLXXII, CMI, DCCCXLIII, CDXLIX, cel mai mare este:
a. CDXLIX b. CDLXXII c. CMI d. DCCCXLIII

Varianta 2 1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

11. Câte numere naturale împărţite la 4 dau câtul 19?

a. 5 b. 4 c. 1 d. 3

12. Andrei a cules 50 de alune. Le-a împărţit pe toate, în mod egal, celor 3 fraţi ai lui, iar alunele rămase le-a
păstrat pentru el. Numărul total de alune pe care le are acum Andrei împreună cu unul dintre fraţii lui este
egal cu:

a. 50 b. 16 c. 18 d. 17

13. Dacă a – 3498 – 45 = 8008, atunci numărul a este:

a. 14307 b. 1151 c. 4465 d. 11551

14. Numărul numerelor de forma 3a2ab5 , cu a = 2 + b este:

a. 6 b. 8 c. 9 d. 7

15. Cu cei 70 de lei pe care îi are, Dan poate cumpăra exact 5 maşinuţe de acelaşi fel. Ştiind că un trenuleţ
costă cu 17 lei mult decât maşinuţa, să se afle câţi lei îi rămân lui Dan dacă îşi cumpără 2 trenuleţe.

a. 18 lei b. 8 lei c. 12 lei d. 39 lei

16. La ce exerciţiu nu se obţine acelaşi rezultat cu cel al calculului: 37  15 + 37  5?

a. (15 + 5)  37 b. 37  (25 – 5) c. 37  8 + 37  12 d. 21  37

17. Suntem în anul 2011. Peste 9 ani Diana va împlini vârsta de 15 ani. În ce an s-a născut Diana?
a. 2007 b. 2004 c. 2006 d. 2005

18. Numărul natural a este cu 3164 mai mic decât numărul 31640. Scris ca sumă de două numere egale,
numărul a este:

a. 14238 + 14238 b. 17402 + 17402 c. 14852 + 13624 d. 14219 + 14219

19. Pentru o petrecere s-au cumpărat 121 de prăjituri cu ciocolată a 4 lei fiecare şi 108 prăjituri cu frişcă a
câte 3 lei fiecare. Câţi lei au fost cheltuiţi în total pentru cumpărarea prăjiturilor?

a. 708 lei b. 798 lei c. 808 lei d. 818 lei

20. Dacă 2 < a  5 şi 3  b < 7, atunci cea mai mare valoare a sumei dintre numărul a şi dublul numărului b
este:

a. 19 b. 17 c. 8 d. 16

21. Suma a două numere este 41, iar diferenţa lor este 23. Produsul celor două numere este:
a. 316 b. 378 c. 264 d. 288

22. Rezultatul calculului 8  (70 – 35) + 4000 : (56 + 44) este:

a. 680 b. 320 c. 310 d. 430

Varianta 2 2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

23. Pe tablă sunt scrise mai multe numere naturale consecutive impare. Ultimul număr este cu 36 mai mare
decât primul număr. Câte numere sunt scrise pe tablă?

a. 19 b. 18 c. 36 d. 37

24. Fie numărul CDLXIX. Schimbând între ele două dintre cifrele romane folosite în scrierea numărului
dat, se poate obţine numărul:

a. 449 b. 494 c. 571 d. 468

25. Dacă 3715 – (a  b + 783) = 2920, atunci suma numerelor naturale a şi b nu poate să fie:
a. 8 b. 7 c. 9 d. 13

26. Care este diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic număr natural de forma ab , ştiind că: 3a + 5b = 51.

a. 47 b. 48 c. 36 d. 28

27. Andrei a avut de completat pătrăţelele de mai jos cu numerele: 4, 6, 8 şi 9, astfel încât să obţină
rezultatul dat. Andrei a reuşit să le completeze corect, iar în ultima pătrăţică a scris numărul:

( :2+ ) + = 100

a. 9 b. 8 c. 6 d. 4

28. Fie numerele naturale a, b, c. Dacă împărţim numărul a la numărul b sau numărul b la numărul c,
obţinem de fiecare dată câtul 2 şi restul 1. Ştiind că diferenţa dintre numerele a şi c este 15, să se afle
produsul numerelor a, b şi c.

a. 32 b. 684 c. 586 d. 484

29. Fie aranjamentul:

1
3 1 3
5 3 1 3 5
7 5 3 1 3 5 7
……………………

Aflaţi suma numerelor scrise pe al 9-lea rând al aranjamentului dat.

a. 80 b. 127 c. 161 d. 194

30. Răzvan a participat la un concurs de matematică. El a avut de rezolvat 10 probleme. Pentru fiecare
problemă rezolvată corect a primit câte 7 puncte, dar pentru fiecare problemă rezolvată greşit i s-au scăzut 2
puncte. Ştiind că a obţinut în total 52 de puncte, să se afle câte puncte ar fi obţinut dacă ar fi rezolvat corect
cu o problemă mai mult.

a. 61 b. 70 c. 52 d. 59

Varianta 2 3
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I
MATEMATICĂ, CLASA a IV-a

 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Rezultatul calculului 449 + 310 este:

a. 760 b. 139 c. 759 d. 460

2. Cel mai mic număr natural este:

a. 10 b. 0 c. 100 d. 1

3. Scris cu cifre, numărul două sute de mii unsprezece este:

a. 200011 b. 20011 c. 2011 d. 211

4. Produsul numerelor 35 şi 97 este:

a. 3395 b. 132 c. 2395 d. 3385

5. Diferenţa numerelor 1000 şi 51 este:

a. 849 b. 49 c. 1051 d. 949

6. Câtul numerelor 414 şi 9 este:

a. 146 b. 46 c. 405 d. 3726

7. Ordinea descrescătoare a numerelor: 17843, 1799, 17798, 17885, 17099, conţine pe locul al
doilea numărul:
a. 17798 b. 17099 c. 17843 d. 17885

8. Fie numărul 648035. Suma dintre cifra zecilor şi cifra zecilor de mii ale numărului dat este
egală cu:
a. 9 b. 12 c. 7 d. 4

9. Dacă a – 654 = 759, atunci:

a. numărul a are produsul cifrelor 15
b. numărul a este par
c. numărul a are suma cifrelor 9
d. numărul a este mai mic decât 1400
10. Suma numerelor A şi B este:

470 480 490 500 510 520

A B
a. 990 b. 950 c. 900 d. 1000

1
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

11. Predecesorul numărului treisprezece mii doi este numărul:

a. 13001 b. 1301 c. 13002 d. 13003

12. Într-o operaţie de împărţire:

a. restul este egal cu împărţitorul
b. câtul este mai mic decât împărţitorul
c. împărţitorul este mai mic decât restul
d. restul este mai mic decât împărţitorul

13. Numărul de 1000 de ori mai mic decât 100000 este:

a. 10000 b. 100 c. 1 000 d. 10

14. Un an bisect are:

a. 364 de zile b. 366 de zile c. 356 de zile d. 365 de zile

15. Rezultatul exerciţiului 798005 – 568993 + 11764 este:

a. 217258 b. 240776 c. 217248 d. 24076

16. Un şarpe parcurge 100 m în 44 de secunde. Presupunând că îşi menţine aceeaşi viteză de
deplasare, în cât timp reuşeşte să parcurgă 125 m?
a. un minut şi 5 secunde b. 50 de secunde
c. un minut d. 55 de secunde

17. Pe cartonaşele de mai jos sunt scrise numere cu cifre romane. Un număr care nu se află pe
niciun cartonaş este:
XLVIII DCLI CDIX .
a. 409 b. 48 c. 68 d. 651

18. Din câte cuburi este realizată construcţia de mai jos?

a. 15 cuburi b. 14 cuburi c. 13 cuburi d. 16 cuburi

19. Se adună numerele 784 şi 3995.

Cu cât este mai mare suma obţinută decât triplul numărului 3?
a. 4773 b. 531 c. 4770 d. 4788

20. Suntem în anul 2011. Peste 9 ani Ana va împlini 15 ani.

În ce an s-a născut Ana?
a. 2004 b. 2007 c. 2006 d. 2005

21. Următorul număr din şirul: 372; 387; 402; 417; 432;…, este:
a. 457 b. 447 c. 442 d. 474

2
 FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

22. Se dă careul:
A B C D E

A B C D E

Coloanei A îi corespunde codul: 10010.

Coloanei B îi corespunde codul: 00101.
Coloanei C îi corespunde codul: 11010.
Coloanei E îi corespunde codul: 00111.
Ce cod îi corespunde coloanei D?
a. 10111 b. 10001 c. 00111 d. 01110

23. Fie o operaţie de scădere. Dacă adunăm descăzutul, scăzătorul şi diferenţa, obţinem 672.
Descăzutul este egal cu numărul:
a. 336 b. 168 c. 672 d. 236

24. Dacă 7  a = b : 2 = 91, atunci suma numerelor a şi b este:

a. 195 b. 169 c. 205 d. 182

25. Suma a două numere este cu 60 mai mare decât primul număr şi cu 76 mai mare decât al doilea
număr. Suma dintre sfertul primului număr şi jumătatea celui de-al doilea număr este:
a. 49 b. 53 c. 46 d. 43

26. Un trenuleţ costă cu 38 de lei mai mult decât doi ursuleţi.

Dacă trenuleţul costă 194 de lei, atunci trei ursuleţi costă:
a. 78 lei b. 116 lei c. 348 lei d. 234 lei

27. Câte numere naturale de trei cifre au exact 2 cifre de 2?

a. 17 numere b. 29 numere c. 26 numere d. 18 numere

28. Dacă a = 4028 – (563 – 27  9) : 5  2, atunci:

a. a = 4156 b. a = 3900 c. a = 3996 d. a = 828

29. Miruna a scris, în ordine crescătoare, 17 numere naturale consecutive. Ştiind că suma ultimelor
două numere scrise este 273, aflaţi suma primelor două numere scrise de Miruna.
a. 243 b. 241 c. 256 d. 245

30. Matei a scris toate numerele impare de la 35 până la 177 inclusiv.

Câte cifre a scris Matei?
a. 144 cifre b. 183 cifre c. 71 cifre d. 216 cifre