Teste Comper Clasa A 2a

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

ETAPA I – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A II-A
Varianta 4
 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
Citeşte cu atenţie şi rezolvă cerinţele!

10 ianuarie
Mămico,
Am plecat la bibliotecă să împrumut cartea „Din lumea celor care nu

cuvântă” de Emil Gârleanu.
Vin imediat!
Sorin
1. Textul citit este:

a. scrisoare; b. ghicitoare; c. poveste; d. bilet.
2. Sorin a plecat:
a. la şcoală; b. la un coleg; c. la bibliotecă; d. la vecini.
3. Titlul cărţii pe care o va împrumuta este:

a. În lumea b. Amintiri din c. Din lumea celor care d. Dumbrava
basmelor; copilărie; nu cuvântă; minunată.
4. Destinatarul biletului este:

a. Sorin; b. Gârleanu; c. Mama; d. nu este destinatar.
5. Cuvântul „bibliotecă” are:

a. 4 silabe; b. 5 silabe; c. 3 silabe; d. 2 silabe;
6. Feţele exterioare ale unei cărţi se numesc:

a. pagini; b. file; c. coperţi; d. coperte.
7. O filă are:
a. zero pagini; b. trei pagini; c. două pagini; d. o pagină.
8. Autorul cărţii este Emil Gârleanu:

a. da; b. nu; c. uneori; d. întotdeauna.
9. Ordinea alfabetică a cuvintelor acasă, bibliotecă, astăzi, cojoc, vecin, unchi, este:
a. acasă, bibliotecă, b. acasă, astăzi, c. acasă, astăzi, d. astăzi, acasă,
astăzi, cojoc, vecin, bibliotecă, cojoc, bibliotecă, cojoc, bibliotecă, cojoc,
unchi; vecin, unchi, unchi, vecin; unchi, vecin.
10. Numărul greşelilor în scrierea enunţului la bibliotecă a mers sorin să imprumute cartea
necesară. este:
a. 4 b. 2 c. 3 d. 5
1
Citeşte cu atenţie, apoi rezolvă cerinţele date!
Apoi mormăi nemulţumit:

— N-a fost decât un iepure!
— Grozav se temea de mata, îi zise Lizuca cu admiraţie, mângâindu-l.
În dumbravă se făcuse deplină tăcere şi un întuneric tainic, prin care totuşi ochii
vedeau cu uşurinţă. În tăcerea aceasta, un greieruş începu să ţârâie melancolic, aproape.
Lizuca îl asculta atentă.
— Cântă frumuşel, şopti ea.
— Da, dar nu prea mă lasă să dorm, mormăi Patrocle.
— Nu ştiu de ce, dar mie nu mi-i somn deloc. Aşa-i de frumos şi de bine... Eu n-am
cunoscut niciodată dumbrava asta. Acum văd că-i o pădure ca-n poveştile pe care mi le
spunea mama... Nu mai sună greierul. A tăcut.
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
11. În text dialoghează:

a. Patrocle; b. Lizuca; c. Lizuca cu Patrocle; d. Greierul.
12. Patrocle a mormăit nemulţumit pentru că l-a deranjat:

a. un bursuc; b. un iepure; c. un greier; d. o răchită.
13. Lizuca şi Patrocle se aflau:

a. în sat; b. în oraş; c. în dumbravă; d. pe lac.
14. Cânta frumuşel:

a. un licurici; b. un greier; c. un cărăbuş; d. o albină.
15. Acţiunea se desfăşoară:

a. ziua; b. dimineaţa; c. noaptea; d. la prânz.
16. Acelaşi înţeles / sens pentru cuvântul tăcere este:

a. zgomot; b. linişte; c. zumzăit; d. vorbă.
17. Pe Patrocle nu-l lăsa să doarmă:

a. Lizuca; b. pădurea; c. greierele; d. furnica.
18. Cuvântul „dumbravă” înseamnă:

a. pădure deasă; b. pădure întunecoasă; c. pădure bătrână; d. pădure tânără.
19. Cărui alineat i se potriveşte întrebarea: Cum vede Lizuca dumbrava?

a. primului alineat; b. celui de-al doilea c. celui de-al treilea d. ultimului alineat.
alineat; alineat;
20. S-au folosit două puncte după primul enunţ pentru că:
a. urmează o b. urmează vorbele c. urmează o d. am uitat ceea ce
enumerare; cuiva; întrebare; urmează.
2
Nr.
Strada
C.N.P.
Judet
Nume
ELEV
Grila raspunsuri
concursul COMPER
Nr. Nr.
subiect a b c d puncte
Bl.
1 5
2 5
LR2
3 5
4 5
Sc.
Email
Localitate
Prenume
5 5
6 5
7 5
8 5
CLASA
Cod postal
9 5
Ap.
10 5
11 5
12 5
13 5
Decupeaza pagina! Numai aceasta foaie este admisa la concurs !
14 5
Director scoala
Adresa scoala
C.N.P.
Scoala
Judet
Nume
MENTOR
Telefon
15 5
16 5
17 5
18 5
19 5
20 5
21
22
23
B.I./C.I. seria
Mobil
Localitate
Email
Prenume
24
25
26
27
28
nr.
29
"
30
TOTAL PUNCTE 100
ATENTIE !
Completarea corecta cu pix albastru este astfel: semnatura
Daca veti completa altfel raspunsul tau nu va fi luat in considerare ! mentor
O singura varianta de raspuns este corecta !
RETINE !
Numai pe aceasta pagina vei putea bifa raspunsul corect !

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA I
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA a II-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute.
 Citeşte cu atenţie enunţurile, apoi bifează în grilă răspunsul corect.
SUBIECTUL I
Furnica veni la malul pârâului, căci i se făcuse sete. Un val o luă pe sus şi era gata să o
înece. O porumbiţă tocmai trecea în zbor cu o crenguţă în cioc. Văzând furnica în primejdie, îi
aruncă crenguţa în apă şi scăpă cu viaţă. În altă zi, un păsărar întindea plasa ca să prindă
porumbiţa cu pricina şi tocmai se pregătea să tragă de sfoară. Furnica veni repede spre păsărar şi
îl ciupi dureros de picior. Acesta scăpă un strigăt de durere, dar, odată cu el şi sfoara. Porumbiţa
îşi desfăcu aripile şi zbură de acolo.
(Furnica şi porumbiţa, de Lev Tolstoi)
1. Proverbul care s-ar potrivi acestui text este:

a. Cine seamănă b. Ulciorul nu c. Unde dai şi unde d. Prietenul la
vânt culege furtună. merge de multe ori crapă! nevoie se cunoaşte.
la apă.
2. Furnica şi porumbiţa erau:

a. prietene; b. adversare; c. rude; d. vecine.
3. Furnica a fost luată :

a. de un val; b. de un nor; c. de un vânt; d. de un avion.
4. Varianta corectă a propoziţiei este:

a. Furnica au venit. b. Furnica ai venit. c. Furnica am venit. d. Furnica a venit.
5. Seria în care toate cuvintele au patru silabe este:

a. furnica, picior, b. desfăcu, aripile; c. primejdie, d. întindea, pârâului,
strigăt; păsărarul, pricină.
porumbiţa;
6. Înţelesul / sensul asemănător pentru cuvântul primejdie poate fi:

a. bucurie; b. supărare; c. regret; d. pericol.
7. Titlul lecturii este:

a. Furnica şi b. Porumbiţa şi c. Furnica şi d. Furnica şi valul.
crenguţa. valul. porumbiţa.
1
8. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

a. înpreună, b. împreună, c. împreună, d. împreună,
bomboane, ambiţie, bomboane, ambiţie, bomboane, ambiţie, bomboane, ambiţie,
porunbiţă; porumbiţă; înpărat; înpărat.
9. Feţele exterioare ale unei cărţi se numesc:

a. pagini; b. file; c. coperte; d. cotor.
10. Textul are:

a. două alineate; b. un alineat; c. trei alineate; d. patru alineate.
SUBIECTUL II

Moşneagul întrebă:
— Tu eşti Pui-de-Om?
— Eu.
— Ştii de ce te-am chemat aici?
— De unde vrei să ştiu?
— Am să te întreb mai multe.
— Întreabă-mă!
— E adevărat că te-au prins zilele trecute nişte tâlhari?
— Adevărat!
— Şi te-au întrebat unde sunt vacile satului?
— M-au întrebat.
— Şi tu le-ai spus?
— Eram prost să le spun?
(Victor Eftimiu, Fluierul ciobănaşului)

a. moşneagul; b. Pui-de-Om; c. moşneagul cu d. nu este un
Pui-de-Om; dialog.
12. Afirmaţia corectă este:

a. Dialogul este b. Dialogul este c. Dialogul d. Dialogul este
convorbirea dintre un vers. este o poezie. un titlu.
două sau mai multe
personae.
13. Cuvintele legate între ele prin înţeles formează:

a. o propoziţie; b. un joc; c. o prăjitură; d. un exerciţiu.
14. Numărul propoziţiilor interogative din text este:

a. şase; b. opt; c. şapte; d. nouă.
15. Semnul exclamării din propoziţia subliniată s-a folosit pentru că exprimă:
a. o mirare; b. o întrebare; c. un îndemn; d. o poruncă.
2
16. În dialog, Puiul-de-Om intervine:

a. de cinci ori; b. de două ori; c. de şase ori; d. de opt ori.
17. În scrierea propoziţiei În Clasă vom înpodobi Bradul de crăciun cu girlande clorolate. s-au
strecurat:
a. două greşeli; b. trei greşeli; c.patru greşeli; d. şase greşeli.
18. Alege doar seria de cuvinte în care fiecare cuvânt conţine grupuri de litere învăţate (ce, ci,
ge, gi, che, chi, ghe, ghi):
a. şoricel, magician, b. şoricel, c. pereche, d. cineva, gheretă,

cinstit, câine, ghiceşte, gheată, gheată, unghie, Aşchiuţă, ghem,
picior; magician, rapid, aprilie; cuib.
ureche;
19. În al cincilea dialog propoziţia are:

a. patru cuvinte; b. cinci cuvinte; c. şase cuvinte; d. şapte cuvinte.
20. Două puncte s-au folosit în prima propoziţie pentru că urmează:

a. o enumerare; b. vorbirea c. o ghicitoare; d. un îndemn.
directă;
3

EDIŢIA 2012-2013 / ETAPA I – 5 decembrie 2012
COMPER – COMUNICARE, CLASA a II-a

Citeşte cu atenţie textele, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
I. INIȚIERE
1. Cuvântul cu sens asemănător pentru musafir este:

a. școlar; b. oaspete; c. muncitor; d. prieten.
2. Alege doar seria de cuvinte în care fiecare cuvânt este format din două silabe:
a. mașină, scaun; b. cuminte, atent; c. unt, frate; d. jocuri, școală.
3. Cuvântul cu sens opus pentru cuvântul harnic este:

a. silitor; b. leneș; c. muncitor; d. gospodar.
4. Care cuvânt este despărțit corect în silabe?

a. el-e-gan-tă; b. cu-vin-te; c. tab-lo-uri; d. la-c.
5. Alege seria cuvintelor care pot forma o propoziție:

a. oamenii, frumos, doi; b. eu, mult, muzica;
c. înrăutățit, s-a, vremea; d. cuminte, mașină, verde, a doua.
6. Perechea în care nu se află cuvinte cu sens opus este:

a. cald – rece; b. urât – frumos; c. prieten – amic; d. tace – strigă.
7. Alege doar seria de cuvinte care denumesc ființe:

a. nucă, măr, viespe; b. tren, brazi, trandafir;
c. inel, fular, Irina; d. copil, fluture, bunic.
8. Cuvântul scris corect este:

a. sâmbure; b. sânbure; c. sîmbure; d. sînbure.
9. Cuvântul cu sens opus cuvântului fricos este:

a. laș; b. curajos; c. temător; d. sperios.
10. Despărțirea corectă în silabe a cuvântului ostenește este:

a. o-ste-neș-te; b. o-ste-ne-ște; c. os-te-ne-ște; d. os-te-neș-te.
ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a II-a

1
II. CONSOLIDARE
Tudorel era un ciobănaș de vreo zece anișori. Prin istețime, el scăpase de multe ori oile satului
din ghearele lupilor.
Moșul din pădure l-a chemat la el, în peșteră și l-a poftit să-și aleagă tot ce dorește din
bogățiile adunate acolo.
— Ceea ce dorești va fi al tău!
— Cer doar fluierul acesta, pentru a-mi strânge oile...
— Să trăiești, băiatul moșului! i-a spus vrăjitorul cel bun. E un fluier din vechime și e fermecat.
Păstrează-l sănătos!
(V. Eftimiu, Fluierul fermecat)

a. Ciobănaşul; b. Fluierul fermecat;
c. Tudorel şi vrăjitorul; d. Fluierul ciobănaşului.
12. Personajele textului sunt:

a. ciobănaşul; b. moşul;
c. Tudorel şi vrăjitorul; d. Tudorel, moşul şi oile.
13. Tudorel a primit de la vrăjitor:

a. un bănuţ; b. un fluier;
c. un nai; d. un creion.
14. Textul conține:

a. trei alineate; b. două alineate;
c. şase alineate; d. cinci alineate.
15. Înţelesul/sensul asemănător pentru cuvântul strânge poate fi:

a. adună; b. coboară;
c. risipeşte; d. vorbeşte.
III. STANDARD
16. Seria în care toate cuvintele au trei silabe este:

a. trăieşti, zece, peşteră, fluier;
b. doreşti, băiatul, vechime, isteţime;
c. scăpase, anişori, ciobănaş, doreşte;
d. oile, bogăţiile, sănătos, fermecat.
17. Seria în care toate cuvintele exprimă însuşirile băiatului este:

a. hotărât, leneş, curajos, mincinos;
b. lacom, silitor, grijuliu, respectuos;
c. isteţ, egoist, generos, sincer;
d. harnic, isteţ, modest, curajos.

2
18. Propoziţia Să trăiești, băiatul moșului! exprimă:

a. o urare; b. o întrebare; c. un îndemn; d. o poruncă.
IV. EXCELENȚĂ
19. Alege varianta corectă:

a. Carmenei îi plac prăjiturile. b. Lui Ana îi plac sarmalele.
c. Lui tata îi plac alunele. d. Isabelei îi plac fructele.
20. Grupurile de sunete care pot să completeze cuvintele:

...-pure, nu-..., ...-meni, plo-...
sunt:
a. ea, uă, ua, ia; b. ie, ea, ua, uă; c. ie, ia, oa, uă; d. ie, oa, ua, oa.

3
GRI
LA DERĂSPUNSURI–CONCURSULCOMPER- COMUNI
CARE
ETAPA I–ANULȘCOLAR2012-
2013

EDIŢIA 2013-2014 / ETAPA I – 27 noiembrie 2013

I. INIȚIERE
Stai cuminte acum, și-o să-ți spuie bunica o poveste cu un pui de găină care a fost neascultător
ca tine. Puișorul vroia să se ducă în crâng, măcar că i-a spus mama, de multe ori, să nu plece din
curte, să nu se ducă-n crâng, căci acolo e vulpea nemiloasă. De vulpe se tem și rațele, și gâștele, și
găinile, ba chiar și cocoșii. Dar puiul n-a vrut să țină seama de sfaturile mamei și a pornit,
legănându-se pe picioare haihui, ca un copil care nu e cuminte.
(Ion Pas, Puișorul și vulpea)

a. Bunica; b. Vulpea; c. Puișorul; d. Puișorul și vulpea.
2. Bunica spune o poveste despre:

a. urs; b. nepot; c. un pui de găină; d. o rață.
3. Puișorul era:
a. neascultător; b. ascultător; c. harnic; d. fericit.
4. De vulpe se tem:
a. rațele, gâștele, găinile, urșii;
b. puii, gâștele, lupii, găinile;
c. rațele, gâștele, găinile, cocoșii;
d. gâștele, caprele, cocoșii, rațele.
5. Mama i-a spus puișorului să nu se ducă în:

a. stradă; b. crâng; c. târg; d. coteț.
6. Cuvântul cu înțeles asemănător pentru bunica este:

a. mătușa; b. mama; c. tanti; d. mamaia.
7. Vulpea descrisă în text este:

a. nemiloasă; b. cuminte; c. harnică; d. iubitoare.
ComPer – Comunicare, Etapa I – 2013-2014, Clasa a II-a

1
8. Cuvântul pui are sens diferit decât cel din text în următorul enunț:
a. Mamaia are un pui golaș.
b. Tu pui sare în mâncare.
c. Găina are trei pui ca niște bulgărași de aur.
d. Am desenat un pui.
9. Puiul nu a ținut seama de:

a. sfaturile mamei;
b. sfaturile bunicii;
c. prieteni;
d. semnele de circulație.
10. Puiul din textul de mai sus seamănă cu:

a. un copil neascultător;
b. un copil cuminte;
c. vulpea nemiloasă;
d. o mamă iubitoare.
II. CONSOLIDARE
Doamne, fă-i bordei în soare,

Într-un colţ de ţară veche,
Nu mai nalt decât o floare
Şi îngust cât o ureche.
Şi-n pridvor, un ochi de apă

Cu o luntre cât chibritul,
Ca-n crâmpeiul lui să-ncapă
Cerul tău şi nesfârşitul.
.............................................
(Tudor Arghezi, Cântec de adormit Mitzura – fragment)
11. Textul de mai sus este:

a. un bilet; b. o scrisoare; c. o poveste; d. o poezie.
12. Câte strofe are fragmentul prezentat?

a. opt; b. șase; c. patru; d. două.
13. Cuvântul floare, alintat, devine:

a. florile; b. floricică; c. flori; d. florișoare.
14. Luntrea care plutea pe ochiul de apă trebuia să fie de mărimea:

a. unei coji de nucă; b. unui chibrit;
c. unui degetar; d. unei urechi.

2
15. Identifică enunțul în care cuvântul ochi are înţeles/sens asemănător celui din poezie:
a. Este periculos să te scalzi într-un ochi de apă.
b. Te privesc cu alți ochi.
c. Doresc la prânz un ou ochi.
d. Arde cu flacără mare un singur ochi al noului aragaz.
III. STANDARD
16. Lunile anotimpului ce urmează după toamnă sunt:

a. ianuarie, februarie, martie;
b. decembrie, ianuarie, februarie;
c. septembrie, octombrie, noiembrie;
d. martie, aprilie, mai.

a. ghiocel, gheozdan, ghiveci, ger;
b. Giorge, cercel, chibrit, cireașă;
c. Marcela, cerneală, oghelari, măceșe;
d. rochiță, ceai, genunchi, margine.
18. Sensul/înțelesul opus al cuvântului cuminte este:

a. ascultător; b. disciplinat; c. neastâmpărat; d. potolit.
IV. EXCELENȚĂ
19. Alege varianta corectă:

a. î-not, i-de-e, ex-er-ci-țiu, fi-i-că;
b. în-ot, i-de-e, fiin-ță, e-xact;
c. ex-pli-ca-ți-e, e-xact, î-na-in-te, fii-că;
d. î-na-poi, e-xpli-ca-ți-e, fi-in-ță, fi-i-că.
20. Câte semne de punctuație au fost omise?

Marcela întreabă
Unde mergem Ionela
În parcul din apropiere
Ce bine îmi pare
a. șapte; b. nouă; c. opt; d. zece.

3

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA I – 16-17 ianuarie 2015
COMPER – COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ, CLASA a II-a

Citește cu atenție textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
STANDARD
Ursul i-a spus vulpiței:

— Uite ce e, în curând vine iarna, ar trebui să adunăm niște provizii împreună.
Au cumpărat o căldare mare, au mers în pădure și au umplut-o cu miere. Apoi au cumpărat o
altă căldare și au umplut-o cu untură. Le-au pus pe amândouă în pod.
O iarnă grea a venit peste ei, cu multă zăpadă și mult frig. Ursul s-a întins să doarmă, iar
vulpea îngrijea de foc să fie cald în odaie. La un moment dat i se făcuse foame. Ṣi a început să se
gândească cum să iasă din casă pentru a mânca niște miere și niște untură din pod. Cum dădu să
deschidă ușa, ursul o și întrebă:
— Unde mergi, vulpițo?
— O găinușă bălțată are un pui și vrea să-i fiu nașă!
(Ursul și vulpea, poveste populară maghiară)
1. Titlul textului este:

a. Vulpea; b. Ursul iarna; c. Puișorul; d. Ursul și vulpea.
2. Ursul vorbește cu:

a. un urs; b. o găină; c. vulpița; d. un puișor.
3. Ei au cumpărat:
a. miere; b. două căldări; c. un pui; d. o pâine.
4. Au mers:
a. pe stradă; b. în pădure; c. în târg; d. la plimbare.
5. Peste ei a venit:
a. o iarnă grea; b. lupul; c. o găinușă; d. hoțul.
6. Vulpea îngrijea:
a. de foc; b. de urs; c. de pui; d. de casă.
7. Ursul s-a întins:

a. să mănânce; b. să hiberneze; c. să doarmă; d. să bea apă.
8. Proviziile erau în:

a. cămară; b. subsol; c. coș; d. pod.
ComPer – Comunicare în limba română, Etapa I – 2014-2015, Clasa a II-a

1
9. Vulpea voia să iasă din casă pentru:

a. a merge în pădure; b. a mânca niște miere și niște untură;
c. a se plimba; d. a face cumpărături.
10. Cuvântul cu înțeles asemănător pentru odaie este:

a. casă; b. curte; c. ogradă; d. cameră.
11. Cuvântul pui are sens diferit decât cel din text în următorul enunț:
a. Mamaia are un pui golaș.
b. Tu pui sare în mâncare.
c. Găina are trei pui ca niște bulgărași de aur.
d. Am desenat un pui.
12. Sensul/înțelesul opus al cuvântului umplut este:

a. plin; b. ambalat; c. golit; d. adunat.
13. Seria în care toate cuvintele au o silabă este:

a. cu, pui, să, nu, dat, vrea; b. cu, pui, peste, mare, dat, vrea;
c. pui, cu, nu, vrea, vulpea, dat; d. pui, cu, nu, vrea, ursul, dat.
14. Cuvintele despărțite corect în silabe sunt în enumerarea:

a. i-ar-na, a-dun-ăm, pro-vi-zii, în-ce-put;
b. iar-na, pro-vi-zii, adu-năm, înce-put;
c. iar-na, în-ce-put, a-dun-ăm, pro-vi-zii;
d. iar-na, a-du-năm, pro-vi-zii, în-ce-put.
15. În text sunt ... linii de dialog:

a. două; b. trei; c. una; d. mai multe.
16. Grupurile de litere întâlnite în text sunt:

a. ge, gi, che; b. ghe, ghi, ce; c. ce, gi, chi; d. che, chi, gi.
EXCELENȚĂ

a. ghiocel, gheozdan, ghiveci, ger;
b. Giorge, cercel, chibrit, cireașă;
c. Marcela, cerneală, oghelari, măceșe;
d. rochiță, ceai, genunchi, margine.
18. Câte semne de punctuație au fost omise?
Marcela întreabă
Unde mergem Ionela
În parcul din apropiere
Ce bine îmi pare
a. șapte; b. nouă; c. opt; d. zece.

2

EDIŢIA 2015-2016 / ETAPA I – 15 ianuarie 2016

Citește cu atenție textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
STANDARD
Geamurile erau îngheţate. Copiii însă încălzeau pe sobă bănuţi de aramă, îi lipeau de
geamurile îngheţate şi deodată se ivea un rotocol străveziu şi prin rotocol se uita, de la fiecare
fereastră, câte un ochi drăgălaş şi blând; erau băieţaşul şi fetiţa. Pe el îl chema Karl şi pe ea
Gretchen.
— Au început să roiască albinele cele albe, zicea bunica.
— Au şi o regină? întrebă băieţaşul, fiindcă ştia că albinele cele adevărate au o regină.
— Da, au, spunea bunica. E acolo unde-i roiul mai des, e mai mare decât celelalte, dar nu stă
mult pe pământ, se urcă iar în norii cei negri. Noaptea, ea porneşte în zbor pe străzi şi se uită pe
fereastră în casă şi atunci geamurile îngheaţă şi se fac flori de zăpadă pe la ferestre.
— Da, da, am văzut, ziceau copiii şi acuma ştiau că e adevărat ce spunea bunica.
— Crăiasa Zăpezii vine şi pe la noi? a întrebat odată fetiţa.
— Atâta-i trebuie, să vie! a răspuns băieţaşul. Că o pun pe sobă şi îndată se topeşte.
Bunica l-a mângâiat pe păr şi a început o altă poveste. Seara, înainte de culcare, când era pe ju-
mătate dezbrăcat, Karl s-a dus la fereastră, s-a urcat pe un scaun şi s-a uitat prin rotocolul de pe
geam. Afară începuse să ningă şi un fulg, cel mai mare, s-a prins de marginea unei cutii de flori;
fulgul a crescut până s-a prefăcut într-o femeie îmbrăcată cu o rochie albă, care parcă era ţesută
din mii şi mii de fulgi de zăpadă.
(Crăiasa Zăpezii, de Hans Cristian Andersen)

a. Iarna; b. Crăiasa Zăpezii; c. Crăiasa Iernii; d. Poveste de iarnă.
2. Autorul textului este:

a. Ion Creangă; b. Charles Perault; c. Charles Dickens; d. Hans Cristian
Andersen.
3. Câte alineate sunt în text?

a. două; b. șapte; c. opt; d. nouă.
4. Acțiunea se petrece în anotimpul:

a. iarna; b. vara; c. toamna; d. primăvara.
5. Numele copiilor erau:

a. Karl și Gretchen; b. Karl și Susan; c. Carl și Gretchen; d. Karl și bunica.
6. Karl a văzut-o pe Crăiasa Zăpezii:

a. pe ușă; b. pe geam; c. pe sobă; d. într-o carte.

1
7. Crăiasa a apărut:
a. dintr-un fulg; b. dintr-o albină; c. dintr-un nor; d. din aer.
8. Rochia pe care o purta Crăiasa Zăpezii era:
a. albă; b. albastră; c. verde; d. neagră.
9. Cuvântul cu sens asemănător pentru zăpadă este:

a. iarnă; b. omăt; c. albă; d. rece.
10. Cuvântul CRĂIASA conține:

a. 2 vocale; b. 3 vocale; c. 4 vocale; d. 5 vocale.
11. Ultimul cuvânt din text are:

a. 3 silabe; b. 2 silabe; c. 5 silabe; d. 4 silabe.
12. Cuvântul noi are sens diferit de cel din text în următorul enunț:
a. Vine pe la noi. b. Am ghete noi.
c. Noi am plecat cu sania. d. Vrem și noi patine!
13. Sensul opus al cuvântului noaptea este:

a. iarna; b. seara; c. ziua; d. vara.
14. Cuvintele despărțite corect în silabe sunt în enumerarea:

a. ro-to-co-l, fe-re-as-tra, po-ves-te; b. ro-t-ocol, fe-re-as-tra, po-ves-te;
c. ro-to-col, fer-eas-tra, po-ves-te; d. ro-to-col, fe-reas-tra, po-ves-te.
15. În cuvintele din seria: geamuri, înghețate, rochie, fulgi se găsesc, în ordine, grupurile de litere:
a. ge, che, gi, ci; b. ge, ce, ci, che; c. ge, ghe, ghi, ce; d. ge, ghe, chi, gi.
16. Alege ordinea alfabetică pentru cuvintele: geamuri, băiețașul, regina, bunica:
a. bunica, băiețașul, regina, geamuri; b. băiețașul, bunica, regina, geamuri;
c. băiețașul, bunica, geamuri, regina; d. bunica, băiețașul, geamuri, regina.
EXCELENȚĂ
17. În propozițiile de mai jos, cuvântul ochi are aceeași formă, dar înțeles diferit. Alege propoziția
în care ochi reprezintă organ de simț.
a. Are ochi albaștri.
b. Vânătorul ochi o pasăre.
c. Broasca a intrat pe un ochi de geam.
d. Aș mânca un ou ochi.
18. Corectați greșelile din enunțurile de mai jos:

achim este unghiul lui costace. El îi aduche cadou o perece de gete noi.
Câte greșeli ai descoperit?
a. 9; b. 8; c. 7; d. 6.

2

ETAPA a II-a – LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA A II-A
 Toate subiectele sunt obligatorii

 Timpul efectiv de lucru este de 60 de minute
Citeşte cu atenţie şi apoi notează în grilă răspunsul corect la întrebările date:
Chiar acum din crâng venii

- Şi c-o veste bună!
Iarăşi e concert, copii;
Merg şi eu, şi tu să vii,
Mergem împreună.
……………………..
Vom cânta şi noi ce-om şti,
Cântece din carte.
Şi, de va putea veni
Vântul, şi el va doini,
Că e dus departe!
(Concertul primăverii – fragmente, de George Coşbuc)

a. o poveste; b. o ghicitoare; c. o poezie; d. un proverb.
2. Cuvântul „crâng” are, în textul dat, sensul de:

a. câmpie; b. pădure tânără; c. apă; d. oraş.
3. Strofa are:.
b. două versuri; b. cinci versuri; c. patru versuri; d. un vers.
4. Copiii sunt invitaţi la:

a. concert; b. meci; c. şcoală; d. biserică.
5. Copiii vor cânta la concert:

a. un vals; b. cântece din carte; c. cântece de leagăn; d. cântece pentru
mama.
6. Titlul poeziei este:

a. Vestitorii b. Oaspeţii primăverii c. Prietenii primăverii d. Concertul
primăverii primăverii
1

a. înpreună, b. împreună, c. împreună, d. împreună,
bomboane, ambiţie, bomboane, ambiţie, bomboane, ambiţie, bonboane, ambiţie,
âmpărat; împărat; înpărat; înpărat.
8. Sensul /înţelesul opus al cuvântului „departe” poate fi:

a. la dreapta; b. la stânga; c. sus; d. aproape.
9. Autorul versurilor este:

a. George Torârceanu; b. George Coşbuc; c. Vasile Alecsandri; d. Mihai Eminescu.
10. Înţelesul / sensul asemănător al cuvântului „vestitor” poate fi:

a. duşman; b. mesager; c. prieten; d. frate.
Citeşte cu atenţie, apoi rezolvă cerinţele date!
Şi, deodată, văzură nişte omuleţi mititei de tot, albi şi negri, care ieşeau pe gaura
cheii bibliotecii şi săreau pe duşumea.
— Ce-i asta? întrebă peniţa din ce în ce mai curioasă. Parcă i-aş cunoaşte.
— Aşteaptă, spuse călimara. Cred că şi eu i-am văzut pe undeva pe omuleţii ăştia.
— Ce mulţi sunt! strigă peniţa.
— Ce proaste suntem! sigur că-i cunoaştem. Sunt cuvintele.
— Cuvintele!
— Bineînţeles, cuvintele care sunt scrise cu peniţa şi cu cerneală, cu creion sau cu o
cretă. Le cunosc foarte bine.
(Cuvintele vrăjite, fragment, după Pierre Gamarra)

a. peniţa cu băiatul; b. călimara cu fetiţa; c. călimara cu peniţa; d. peniţa cu cuvintele.
12. Omuleţii albi şi negri erau:

a. piticii; b. creioanele; c. cuvintele; d. cheile.
13. Seria cuvintelor despărţite corect în silabe este:

a. bi-blio-tecă, că-lima-ră, om-u-leţi;
b. bi-bli-o-te-că, căli-ma-ră, o-mu-leţi;
c. bib-li-otecă, că-li-ma-ră, o-mu-leţi;
d. bi-bli-o-te-că, că-li-ma-ră, o-mu-leţi.
14. Afirmaţia corectă este:

a. Dialogul este convorbirea dintre două sau mai multe persoane.
b. Dialogul este un vers.
c. Dialogul este o poezie.
d. Dialogul este un titlu.
2
15. Biblioteca este locul unde sunt păstrate:

a. ghiozdanele; b. cărţile; c. hăinuţele; d. pantofii.
16. Cuvintele legate între ele prin înţeles pot forma:

a. o propoziţie; b. un joc; c. o prăjitură; d. un exerciţiu.
17. Numărul de vocale din cuvântul cunoaştem este:

a. 5; b. 1; c. 3; d. 4.
18. Semnul exclamării din propoziţia subliniată s-a folosit pentru că:
a. exprimă o mirare; b. exprimă o întrebare; c. exprimă un îndemn; d. exprimă o poruncă.
19. Cuvintele sunt scrise cu:

a. peniţa cu cerneală, b. peniţa cu cerneală, c. cartea, peniţa, d. penarul, peniţa,
creion, cretă; acuarele, rigla; creionul; carnetul.
20. În dialog, peniţa intervine de:

a. patru ori; b. şase ori; c. cinci ori; d. trei ori.
3
GRILA DE RASPUNSURI CONCURSUL COMPER
ETAPA A II-A, ANUL SCOLAR 2010 - 2011
I II III IV V VI VII VIII
Nr. a b c d Punctaj
intrebare CLASA
(Bifeaza casuta corespunzatoare clasei)
1 5
DISCIPLINA LIMBA ROMANA MATEMATICA
2 5 (Bifeaza casuta corespunzatoare disciplinei)
3 5 COD C.I.C. ELEV COD C.I.C. MENTOR

4 5
Scrie un caracter in fiecare casuta de deasupra, apoi bifeaza
5 5 in coloanele de dedesubt caracterul corespunzator
6 5 0
7 1
5
2
8 5
3
9 5 4
10 5 5
6
11 5
7
12 5 8
13 5 9
14 5 A
B
15 5
C
16 5 D
17 5 E
F
18 5
19 5
20 5
Date elev
21 Nume ..............................................................................................
22 Prenume ........................................................................................
Scoala .............................................................................................
23 Localitatea .....................................................................................
24 Judetul ...........................................................................................
Email ...............................................................................................
25
26
27
28 IMPORTANT !
Unei intrebari ii corespunde un singur raspuns corect!
29
Bifeaza casuta corespunzatoare raspunsului corect, cu pix
negru sau albastru inchis astfel: sau
30

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA II – 10 mai 2012

SUBIECTUL I
Cerbul şi calul
de Lev Tolstoi
1 Văzând că cerbul este alungat, calul spuse:

2 Un cerb împunse cu coarnele calul şi îl alungă de pe păşune.
3 Şi păstră calul pe lângă el.
4 Calul veni la om şi îl rugă să-i ia apărarea.
5 — Mulţumesc, omule, acum lasă-mă să plec.
6 Omul îi luă apărarea, alungă cerbul, dar puse frâul şi şaua pe cal.
7 — Ba nu te las, fiindcă mi-am dat seama câtă nevoie am de tine.
1. Ordinea corectă a enunţurilor în text este:

a. 2, 4, 6, 1, 5, 7, 3. b. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7. c. 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1; d. 4, 7, 6, 5, 3, 1, 2.
2. Lista ce cuprinde toate capitolele unei cărţi se numeşte:

a. cuprins; b. cotor; c. filă; d. copertă.
3. În text este vorba despre:

a. un cerb, un cal şi b. un cerb, un măgar c. un lup, un cal şi d. un căţel, un cerb
un om; şi un om; un om; şi un om.
a. cerbul cu omul. b. calul cu omul. c. calul cu cerbul. d. cerbul cu vulpea.
5. Dialogul este început de:

a. om; b. cerb; c. măgar; d. cal.
6. Cărui enunţ i se potriveşte întrebarea De ce n-a lăsat omul calul să plece?

a. 7; b. 6; c. 5; d. 4.
7. Cerbul a alungat calul:

a. de pe trotuar; b. de pe deal; c. de pe păşune; d. de pe lac.
1
8. O filă are:
a. două pagini; b. două coperte; c. două cotoare; d. o pagină.
9. Învelişul protector al unei cărţi se numeşte:

a. copertă; b. cotor; c. file; d. pagini.
10. Propoziţia care nu poate constitui încheierea unui dialog este:

a. Ce mai faci? b. Pe curând! c. Bună ziua! d. Salut!
SUBIECTUL II

Puii
de Nina Cassian
Pui cu puf de aur moale

Şase sunt prin curte,
Umblă-n picioarele goale,
Sprintene şi scurte.
Piuie scăldaţi în rouă

Mult le place viaţa!
„Am ieşit şi noi din ouă
Bună dimineaţa!”
11. Seria în care toate cuvintele conţin grupuri de vocale (oa, uă, ie, ia, ea) este:
a. scurte, picioarele, piuie, rouă, ieşit, ouă, dimineaţa, viaţa;
b. umblă, picioarele, piuie, rouă, ieşit, ouă, dimineaţa, viaţa;
c. sprintene, picioarele, piuie, rouă, ieşit, ouă, dimineaţa, viaţa;
d. moale, picioarele, goale, piuie, rouă, ieşit, ouă, dimineaţa, viaţa.
12. Primul vers conţine:

a. 3 cuvinte formate dintr-o singură silabă;
b. 5 cuvinte formate dintr-o singură silabă;
c. 4 cuvinte formate dintr-o singură silabă;
d. 6 cuvinte formate dintr-o singură silabă.
13. Cuvintele dintr-o propoziţie sunt legate prin:

a. bastonaşe; b. semne de c. înţeles; d. litere.
punctuaţie;
14. Semnul scris al sunetului este:

a. vocala; b. consoana; c. pagina; d. litera.
15. Ultimul vers este:

a. un salut; b. un îndemn; c. o poruncă; d. o întrebare.
2
16. Propoziţia Mult le place viaţa! are:

a. 3 cuvinte; b. 5 cuvinte; c. 4 cuvinte; d. 6 cuvinte.
17. Regula de scriere corectă a cuvintelor umblă, umbră, împrejur, împreună este:
a. Înaintea consoanelor b şi p se scrie întotdeauna consoana m şi nu n.
b. Înaintea consoanei m se scrie întotdeauna vocala u.
c. Înaintea consoanei p se scrie întotdeauna consoana n.
d. Înaintea consoanei m se scrie întotdeauna vocala î.
18. În scrierea propoziţiei Pui a eşit la plinbare. s-au strecurat:

a. 3 greșeli; b. 4 greșeli; c. 5 greșeli; d. 6 greșeli.
19. Versurile se scriu întotdeauna:

a. cu alineat; b. fără alineat; c. fără semne d. cu linie de
de punctuaţie; dialog.
20. Cuvântul scăldaţi cuprinde:

a. 3 vocale şi b. 3 vocale şi c. 4 vocale şi d. 5 vocale şi
4 consoane; 5 consoane; 3 consoane; 3 consoane.
3

EDIŢIA 2012-2013 / ETAPA a II-a – 8 mai 2013

I. INIȚIERE
M-am înălţat să privesc, cu inima ticăind. Nu văzusem niciodată un cuib de păsărele. Dar
nici nu m-am gândit vreodată că o pasăre poate înfăptui o asemenea minune. Cuibul era mic. Pe
dinafară, zidit cu paie şi crenguţe subţiri, prinse între trei ramuri de copac. Pe dinăuntru, căptuşit
cu puf fin, ca un culcuş de vată, iar în cuib, patru ouă albastre, cât patru bomboane. Am vrut să le
ating. Gheorghiţă m-a oprit.
— Lasă-le, te rog. Au coaja atât de subţire, încât e destul să le atingi, că se sparg. Ar fi păcat.
Mai bine venim peste două, trei săptămâni, să vedem puii.
(Cezar Petrescu, Cuibul de păsărele)
1. Textul conţine:
a. două alineate; b. trei alineate; c. patru alineate; d. un alineat.
2. Ultimul alineat este format din ... enunțuri:

a. trei; b. patru; c. cinci; d. șase.
3. În cuib erau:
a. multe ouă; b. puține ouă; c. patru ouă; d. cinci ouă.
4. Ouăle aveau coaja:

a. subţire; b. albă; c. albastră; d. albastră şi subţire.
5. În text sunt … cuvinte care conţin grupul de vocale oa:

a. două; b. trei; c. patru; d. mai mult de patru.
6. Cuvântul din text care coţine două grupuri de litere este:

a. atingi; b. Gheorghiţă; c. două; d. niciodată.
7. Seria în care toate cuvintele au câte trei silabe este:

a. văzusem, coaja, bomboane, Gheorghiţă, crenguţe;
b. văzusem, săptămâni, bomboane, Gheorghiţă, crenguţe;
c. văzusem, atingi, bomboane, Gheorghiţă, sparg;
d. văzusem, săptămâni, bomboane, puii, sparg.
ComPer – Comunicare, Etapa a II-a 2012-2013, Clasa a II-a

1
8. Linia de dialog din text marchează:

a. vorbele povestitorului; b. îndemnul lui Gheorghiţă;
c. spusele altui personaj; d. rugămintea puilor.
9. Completează, urmând exemplele date:

Răcită → răchită
cina → China
Lucian → ……………
a. Lucean; b. lighean; c. Luchian; d. Luchean.
10. În care dintre propoziţiile enumerate mai jos cuvântul mic are alt înţeles decât cel din text?
a. Am ieşit la plimbare cu frăţiorul cel mic.
b. Am savurat un mic.
c. Doar cel mic primeşte biscuiţi.
d. Blocul de desen este mic.
II. CONSOLIDARE

Gâştele mi s-au pus toate pe gâgâit:
— Pe el! Să-l îmbrâncim, să-l lovim, care cum putem!
Gânsacul, sâsâind, zbură spre viteaz. Gâştele îşi împreunară aripile şi se năpustiră asupra lui
Ionică-Viteazul. Ciocurile roşii şi aripile albe avură mult de luptat. Zadarnic Ionică-Viteazul lovea
cu sabia! Zadarnic surul zvârlea cu picioarele de dinapoi! S-a împlinit zicala:
De băiatul îngâmfat,
Râd şi gâştele din sat.
(Moricz Zsigmond, Ionică-Viteazul)
11. Cum se numea viteazul care lovea zadarnic cu sabia?

a. Ionică; b. Ionuţ; c. Ionică-Viteazul; d. Viteazul.
12. Cine a zburat sâsâind spre viteaz?

a. gâştele; b. păsările; c. gânsacul; d. raţele.

a. bonboane, îmbrîncit, înpreunară, împlinit;
b. bomboane, înbrâncit, împreunară, înplinit;
c. bomboane, îmbrâncit, împreunară, împlinit;
d. bonboane, îmbrâncit, împreunară, împlinit.
14. În text s-au folosit „două puncte” [:] după primul enunţ pentru că:
a. vorbeşte Ionică; b. urmează o zicală;
c. sâsâie gânsacul; d. vorbesc gâştele.
15. Care enunţ nu este scris corect?

a. S-a lăudat că a ştiut tot. b. Mă bucur că sa corectat!
c. Vine şi prietena sa. d. În casa sa el e stăpân.


2
III. STANDARD
16. Sensul/înţelesul asemănător al construcţiei se năpustiră nu este:

a. a năpădi; b. a năpârli; c. a năvăli; d. a tăbărî.
17. Întregeşte proverbul Cine râde la urmă, râde ...:

a. mai tare; b. degeaba; c. ultimul; d. mai bine.
18. Descoperă greşelile din enunţul următor!

înpreună cu fica mea şi doă vecene am cutreerat cînpia.
Greșelile găsite sunt în număr de:
a. opt; b. șapte; c. patru; d. mai multe.
IV. EXCELENȚĂ
19. Cuvântul xeroxează are:

a. 9 litere, 9 sunete;
b. 9 litere, 8 sunete;
c. 8 litere, 10 sunete;
d. 9 litere, 11 sunete.
20. Care explicaţie nu este corectă?

a. după voia inimii = după plac;
b. a-i râde cuiva inima = a se bucura;
c. a fi cu inima împăcată = a fi neliniştit;
d. a i se rupe inima = a-i fi milă.

3

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA a II-a – 24-25 aprilie 2015

Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:
Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi.
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs
mare şi frumos, care venea tocmai din munții noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebați, că nu
ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munții de gheață şi la focile
care se zbenguiau pe ei.
— Ia te uită!... Un urs murdar, strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să
hohotească şi să se prăpădească de râs.
— E mânjit tot!
— De la gheare pân’ la bot!
— Vai, vai, ce caraghios!
— Parc-a fost muiat în sos!
Uite-așa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau.
(Vladimir Colin, Povestea ursului cafeniu)
STANDARD

a. Ursul cafeniu; b. La Polul Nord; c. Povestea ursului d. Ursul și focile.
cafeniu;
2. Pentru scrierea titlului s-au folosit:

a. două cuvinte; b. trei cuvinte; c. patru cuvinte; d. un cuvânt.
3. Urșii albi trăiesc:

a. la munte; b. în pădure; c. la Polul Nord; d. în junglă.
4. Printre urșii albi s-a rătăcit:

a. o focă; b. un urs cafeniu; c. un leu; d. un pinguin.
5. Ursul venea tocmai din:

a. pădure; b. Delta Dunării; c. Africa; d. munții noștri.
6. El a început să caște ochii la:

a. ghețari și pinguini; b. munții de gheață și c. foci și rechini; d. morse și foci.
foci;
7. Focile râdeau de el pentru că îl credeau:

a. prost; b. urât; c. murdar; d. singur.
ComPer – Comunicare în limba română, Etapa a II-a – 2014-2015, Clasa a II-a

1
8. Fragmentul prezentat conține:

a. 5 alineate și 4 linii de dialog; b. 4 alineate și 4 linii de dialog;
c. 4 linii de dialog și 6 alineate; d. 8 alineate și 5 linii de dialog.
9. Grupul de cuvinte s-a pomenit acolo semnifică, în text:

a. a ajuns acolo; b. s-a vorbit cu el; c. a vorbit cu focile; d. l-a strigat cineva.
10. Delimitând cuvintele din propoziția Astaestetotceîmidoresc., găsim:

11. Același înțeles cu al cuvintelor a început să caște, din text, se regăsește într-una din
propozițiile de mai jos:
a. Fiind foarte obosit, a început să caște.
b. Pentru că se apropia ora de culcare a început să caște.
c. Prăpastia începe să se caște în fața lui.
d. Mergând agale, fetița a început să caște ochii la jucăriile din vitrină.
12. Alege cuvântul cu înțeles identic termenului pricina din primul alineat:
a. ceartă; b. gâlceavă; c. cauza; d. dorința.
13. Seria de cuvinte care conțin grupurile de vocale (ia, oa, ea, ie) este:
a. trăiesc, iată, frumos, venea;
b. iată, venea, strigă, toate;
c. Venea, muiat, chicotească, focile;
d. Zbenguia, toate, chicotească, trăiesc.
14. Cuvântul cu sens opus cuvântului râdeau este:

a. vorbeau; b. tăceau; c. plângeau; d. zâmbeau.
15. Cuvântul gheață are:

a. 5 litere, 5 sunete; b. 6 litere, 6 sunete; c. 6 litere, 7 sunete; d. 6 litere, 4 sunete.
16. În fragmentul prezentat sunt … cuvinte scrise cu grupurile de litere învățate (ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe, ghi).
a. 12; b. 9; c. 13; d. 10.
EXCELENȚĂ
17. Sunt corect despărțite în silabe cuvintele din seria:

a ex-pli-când, fi-ind-că, pă-lă-rie, fe-reas-tră;
b. exp-li-când, fi-ind-că, pă-lă-ri-e, fe-reas-tră;
c. ex-pli-când, fi-ind-că, pă-lă-ri-e, fe-reas-tră;
d. ex-pli-când, fi-ind-că, pă-lă-rie, fe-rea-stră.
18. Cuvântul hohotească este format din vocale și consoane, după schema:
a. cvcvcvccvv; b. cvcvcvvccv; c. cvccvcvvcv; d. cvcvcvcvvc.

2
* *
*Lait
emul16sevoracorda5punct
e
i
ndi
fer
entderăspunsulel
evul
ui.

EDIŢIA 2015-2016 / ETAPA a II-a – 8 aprilie 2016

Citeşte cu atenţie textul, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

A fost odată ca niciodată o femeie singură şi sărmană, care îşi dorea un copil mai mult decât
orice pe lume. Într-o bună zi, femeia întâlni o zână căreia îi spuse păsul. Zâna îi dădu un bob de
orz, povăţuind-o:
— Acesta nu e orz adevărat, din cel care creşte pe câmp şi îl mănâncă găinile. Pune-l într-un
ghiveci de flori şi ai răbdare. Vei vedea că dorinţa ta se va îndeplini în scurtă vreme.
— Îţi multumesc din suflet! zise femeia şi de cum se întoarse acasă îşi şi sădi bobul de orz
într-un ghiveci, întocmai cum o povăţuise zâna.
Nu trecu mult şi din pământ răsări o floare mare şi foarte frumoasă, care semăna cu o lalea
îmbobocită.
— Ce floare minunată! gândi femeia, sărutându-i petalele. Şi chiar în acea clipă floarea se
deschise, foşnind încetişor. Acum se vede bine că aceasta nu era o lalea adevărată!
Înăuntrul florii fermecate femeia văzu o fetiţă mică, mică de tot şi neasemuit de drăgălaşă.
Pentru că micuţa era numai cât degetul cel mic de înaltă, primi numele de Degeţica. Femeia îi
pregăti un leagăn pe măsura ei, dintr-o coajă de nucă frumos lustruită, îi puse petale de viorele în
loc de saltele şi o înveli cu o petală de trandafir.
(Hans Christian Andersen, Degețica)
STANDARD
a. Degețica; b. O fetiță; c. Fetița din lalea; d. Fetița cât un deget.
2. Pentru scrierea numelui autorului s-au folosit:

a. două cuvinte; b. trei cuvinte; c. patru cuvinte; d. un cuvânt.
3. Femeia își dorea:

a. o casă; b. o zână; c. un copil; d. o lalea.
4. Zâna îi dădu:
a. un bob de orz; b. un bob de orez; c. un bulb; d. o floare.
5. Nu trecu mult, și din pamânt răsări:

a. o floare; b. un ghiveci; c. un ghiocel; d. o narcisă.
6. Fetița era mică, mică de tot, cât:

a. o lalea; b. degetul cel mic; c. o neghină; d. o petală.
7. Femeia îi pregăti dintr-o coajă de nucă:

a. un pat; b. o saltea; c. un scaun; d. un leagăn.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.
1/2
1
8. Fragmentul prezentat conține:

a. 5 alineate; b. 6 alineate; c. 3 alineate; d. 8 alineate.
9. Cuvântului minunată i se potrivește schema:

a. cvcvcvcv; b. cvvcvvcv; c. vcvcvcvc; d. ccvccvvc.
10. Delimitând cuvintele din enunțul Veivedeacădorințatasevaîndepliniînscurtăvreme.,

găsim:
11. Propoziția Ce floare minunată! exprimă:

a. o urare; b. o întrebare; c. o mirare; d. o poruncă.
12. Alege cuvântul cu înțeles asemănător termenului povață:

a. ceartă; b. sfat; c. cauză; d. dorință.
13. Seria în care toate cuvintele au trei silabe este:

a. nucă, floare, minunată; b. micuța, degetul, înaltă;
c. femeie, singură, copil; d. petalele, adevărate, lalelele.
14. Perechea în care nu se află cuvinte cu sens opus este:

a. vorbeau – tăceau; b. frumos – urât; c. prieten – amic; d. cald – rece.
15. Cuvântul scris corect este:

a. înbobocită; b. âmbobocită; c. ânbobocită; d. îmbobocită.
16. După al treilea enunț din text s-au folosit două puncte pentru că urmează:
a. o enumerare; b. o ghicitoare; c. vorbirea directă; d. un îndemn.
EXCELENȚĂ
17. Care propoziție este scrisă corect?

a. Femeia sa dus și a sădit bobul fermecat.
b. Sa întâlnit cu o zână.
c. Femeia dorea o fetiță s-au o lalea.
d. Floarea s-a deschis ușor.
18. Alege varianta corectă!

a. ex-er-ci-țiu, ex-pli-ca-ți-e, î-not, i-de-e;
b. e-xer-ci-țiu, ex-pli-ca-ți-e, î-not, i-de-e;
c. e-xer-ci-țiu, ex-pli-ca-ți-e, în-ot, i-de-e;
d. e-xer-ci-țiu, ex-pli-ca-ți-e, î-not, i-dee.

Itemii 1-16 se notează cu câte 5 puncte fiecare; itemii 17-18 se notează cu câte 10 puncte fiecare.
Total: 100 de puncte.
2/2
2
CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI
PERFORMANŢĂ COMPER
ETAPA NATIONALA – LIMBA SI LITERATURA ROMANA
CLASA A II-A
___A. Citeşte cu atenţie şi rezolvă cerinţele!
Puişorul cafeniu
de Otilia Cazimir
A ieşit din ou, la soare
Cel din urmă puişor.
Se usucă pe-aripioare
Şi-o porneşte binişor.
Stă găina la-ndoială

Că din şapte puişori,
Şase-s galbeni gălbiori
(Ghemotoace de beteală).
Numai cel de la sfârşit

A ieşit
Mai ponosit!
Şi se-ntreabă speriată…
—Nu cumva-i de ciocolată?

a. o ghicitoare; c. o poezie;
b. o poveste; d. un proverb.
2. Găina avea:
a. şase puişori; c. cinci puişori;
b. opt puişori; d. şapte puişori.
3. Culoarea ultimului puişor era:

a. albă; c. cafenie;
b. galbenă; d. albastră.
1
4. A porni binişor, în textul citit, înseamnă:
a. a pleca repede;
b. a pleca cu grijă;
c. a sta;
d. a alerga.
5. Înţelesul/sensul opus al cuvântului se usucă poate fi:

a. se udă;
b. se murdăreşte;
c. se îmbracă;
d. se apleacă.
6. Autorul versurilor este:

a. Mihai Eminescu;
b. Otilia Cazimir;
c. Vasile Alecsandri;
d. Tudor Arghezi.
7. Găina, văzând puiul cafeniu, era:

a. veselă; b. speriată; c. urâtă; d. nervoasă.
8. Poezia este formată din:

a. 10 versuri; b. 12 versuri; c. 13 versuri; d. 14 versuri.
9. Seria de cuvinte despărţite corect în silabe este:

a. ghe-mo-toa-ce, bet-ea-lă, găl-bi-ori;
b. ghem-o-toa-ce, be-tea-lă, găl-bi-ori;
c. ghe-mo-toa-ce, be-tea-lă, găl-bi-ori;
d. ghe-mot-oa-ce, be-tea-lă, găl-bi-ori.
10. Tabloul care s-ar potrivi poeziei ar fi:

a. Cloşca cu pui gălbiori;
b. Găina cu şase pui galbeni şi unul cafeniu;
c. Găina cu ouă de aur;
d. Puişorii de ciocolată.
2
___B. Citeşte cu atenţie textul, apoi rezolvă cerinţele date!
Un om se ducea la pădure cu sacul subsuoară. Când să intre în pădure,

vede un lup alergând cu limba scoasă. Lupul îi zise:
—Fă ceva şi scapă-mă!
—Dar ce este? întrebă omul.
—Vor să mă omoare vânătorii.
Omul a vârât lupul în sac şi s-a aşezat pe lup ca pe un scaun.
Venind vânătorii au întrebat:
—N-ai văzut un lup, omule?
—Nu, n-am văzut nimic.
Vânătorii au plecat. Omul i-a dat drumul lupului şi atunci, acesta, în loc
să-i mulţumească, i-a zis:
— Acum am să te mănânc!
(Vulpea judecătoare, fragment, poveste populară)
11. Textul este:

a. o poezie; b. o ghicitoare; c. un proverb; d. un text dialogat.
12. Personajele care dialoghează sunt:

a. lupul şi omul;
b. lupul, omul şi vânătorii;
c. lupul şi vânătorii;
d. lupul, vulpea şi vânătorii.
13. În text, două puncte s-au folosit pentru că:

a. urmează vorbele cuiva;
b. urmează o enumerare;
c. urmează un titlu;
d. urmează o adunare.
14. Lupul l-a rugat pe om:

a. să-i arate drumul; c. să-i dea apă;
b. să-l ajute; d. să-l ia acasă.
15. Textul conţine:

a. trei propoziţii interogative;
b. două propoziţii interogative;
3
c. patru propoziţii interogative;
d. cinci propoziţii interogative.
16. Lupul l-a răsplătit pe om:

a. cu bine;
b. cu bani;
c. cu rău;
d. cu prietenie.
17. Omul i-a făcut un bine lupului astfel:

a. i-a dat de mâncare;
b. l-a scăpat de vânători;
c. l-a trimis la judecată;
d. l-a arătat vânătorilor.
18. Prima propoziţie este formată din:

a. şapte cuvinte; b. trei cuvinte; c. nouă cuvinte; d. opt cuvinte.
19. Primul semn al exclamării, din textul citit, s-a pus pentru că:
a. exprimă o mirare; c. exprimă o bucurie;
b. exprimă o întrebare; d. exprimă o poruncă.
20. Seria de însuşiri care se potrivesc omului, personaj în text, este:

a. bun, generos, înţelept;
b. viclean, rău, lacom;
c. bun, drept, viclean;
d. înţelept, şiret, priceput.
4
ETAPA NATIONALA – LIMBA SI LITERATURA ROMANA
CLASA A II-A
Răspunsuri corecte:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
c a c b a b b c c b
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
d b a b b c b c d a
1

EDIŢIA 2011-2012 / ETAPA NAŢIONALĂ – 6 IUNIE 2012

SUBIECTUL I
Trece într-o zi pe lângă oala-căsuţă jupâneasa vulpe şi întreabă şi ea:

— Casă-căsuţă, cine stă aici?
— Noi trăim: iepurele- iepuraşul cu broasca-broscuţa şi şoarecele-şoricelul. Dar
tu cine eşti?
— Eu sunt surioara voastră mai mare, vulpea. Pentru mine n-o fi loc? Că vai de
capul meu, am rămas fără casă!
— Da, este, intră şi-i vedea, că pentru oameni buni e loc.
— Mulţumim! Asta am aşteptat şi eu. Şi s-a aşezat vulpea în oală şi au trăit
împreună multe zile.
(Căsuţa din oală – Basm popular)
1. În oala-căsuţă a cerut să fie primită:

a. maimuţa. b. raţa. c. căprioara; d. vulpea.
2. Erau în oala-căsuţă:
a. multe animale b. multe păsări; c. iepurele-iepuraşul, d. câţiva copii.
domestice; broasca-broscuţa,
şoarecele-şoricelul;
3. Textul are:
a. 6 alineate; b. 7 alineate; c. 8 alineate; d. 5 alineate.
a. vulpea cu găinile. b. iepurele-iepuraşul c. şoarecele-şoricelul d. vulpea cu animalele
cu broasca-broscuţa. cu broasca-broscuţa. din oala-căsuţă.
5. Vulpea a spus că este:

a. roşcata şireată; b. prietena lor; c. surioara lor; d. duşmanca lor.
6. Prima propoziţie din dialog este:

a. propoziţie b. propoziţie c. propoziţie d. propoziţie greşită.
exclamativă; interogativă; neterminată;
7. Vulpea voia să fie primită în oala-căsuţă pentru că:

a. rămăsese fără b. era curioasă; c. voia să vadă d. dorea să
casă; căsuţa; mănânce.
8. Cuvintele subliniate se scriu:

a. uneori şi legat; b. întotdeauna c. şi legat şi d. fără liniuţa de
dezlegat; dezlegat; unire.
9. Fragmentul face parte din basmul:

a. Căsuţa din pădure b. Căsuţa de ciocolată c. Căsuţa din oală d. Căsuţa fermecată
10. Vulpea a avut loc în căsuţă pentru că:

a. a fost şireată; b. oamenii buni au c. i-a forţat să o d. şi-a făcut singură
loc; primească; loc.
SUBIECTUL II

Venind de la bibliotecă acasă, Dan a găsit în uşă o hârtie. A desfăcut-o şi a citit
ce scria pe ea:
16 martie 2011
Dan,
Vino la mine să terminăm proiectul „Pe urmele marelui Creangă”. Te aştept!
Silviu
11. Pe hârtia din uşă era scris:

a. un basm; b. o ghicitoare; c. un bilet; d. o poezie.
12. Biletul era scris de:

a. Dan; b. Creangă; c. Mona; d. Silviu.
13. Copiii lucrau la proiectul:

a. Pe urmele lui b. Pe urmele c. Pe drumuri d. Să protejăm
Eminescu; marelui Creangă; de munte; natura.
14. Seria de cuvinte despărţite corect în silabe este:

a. bibli-o-te-că, hârt-i-e, pro-iec-tul, îm-par-te;
b. bi-bli-o-te-că, hâr-ti-e, pro-iec-tul, îm-par-te;
c. bi-bli-o-te-că, hârti-e, proiectul, împar-te;
d. bi-bli-o-te-că, hâr-ti-e, pro-iec-tul, împ-ar-te.
15. Sensul / înţelesul opus al cuvântului desface poate fi:

a. împachetează; b. scrie; c. deşiră; d. compară.
16. Cuvântul Creangă s-a scris cu litera iniţială mare pentru că:
a. este început de b. a greşit cel c. este nume de d. este la sfârşitul
propoziţie; care a scris; persoană; propoziţiei.
2
17. Sensul / înţelesul asemănător pentru cuvântul a citi poate fi:

a. a rezolva; b. a lectura; c. a explica; d. a întreba.
18 În propoziţia Dan a înpăturit hrâtia întrun minut. s-au strecurat:

a. 4 greşeli de b. 5 greşeli de c. 3 greşeli de d. 2 greşeli de
scriere; scriere; scriere; scriere.
19. Biletul nu se transmite niciodată prin:

a. colegi; b. prieteni; c. poştă; d. vecini.
20. Cuvântul hârtie conţine:

a. 7 litere; b. 3 consoane; c. 6 vocale; d. 4 consoane.
3

EDIŢIA 2012-2013 / ETAPA NAȚIONALĂ – 5 iunie 2013

Citeşte cu atenţie textele, apoi bifează răspunsul corect:
I. INIȚIERE
Privindu-se în oglinda lacului, plopul spuse cu mândrie mărului:

— Ce tare ţi s-au îndoit crengile, dragul meu! Aproape ating pământul. Cum de
nu te copleşeşte tristeţea sub atâta povară? Ia uită-te puţin la mine ce drept şi
strălucitor mă înalţ! Mai-mai să ating cerul cu fruntea.
Mărul, modest, îi răspunse:
— Ce folos că ajungi până-n cer, dacă ramurile tale sunt sterpe, fără rod?
Eu îmbrăţişez glia din pricina roadelor mele bogate, care aduc bucurie oamenilor şi
pământului. Iată de ce nu mă cuprinde niciodată tristeţea.
(Victor Sivetidis, Plopul şi mărul)
1. Titlul textului (fabulei) este:

a. Plopul; b. Victor; c. Mărul; d. Plopul şi mărul.
2. Scriem întotdeauna titlul:

a. sub text;
b. la mijlocul textului;
c. deasupra textului, la mijloc;
d. la mijlocul ultimului rând.
3. Un text este alcătuit din:

a. mai multe propoziţii;
b. mai multe propoziţii legate între ele prin înţeles;
c. enunţuri diferite;
d. câteva cuvinte legate între ele prin înţeles.
4. Nu scriem cu alineat:
a. la începutul textului; b. când se trece la o idee nouă;
c. când nu se trece la o idee nouă; d. în dialog.
ComPer – Comunicare, Etapa Națională 2012-2013, Clasa a II-a

1
5. Personajele textului sunt:

a. plopul şi mărul; b. lacul şi mărul;
c. plopul şi lacul; d. ramurile şi plopul.
6. Câte propoziţii care exprimă o întrebare sunt în text?

a. trei; b. două; c. una; d. niciuna.
7. S-a folosit virgula în al doilea alineat:

a. pentru a marca o enumerare;
b. pentru a separa de restul propoziţiei cuvintele care arată cui se adresează plopul;
c. înaintea unei explicaţii;
d. după un nume strigat.
8. Cuvântul povară are acelaşi sens cu:

a. povarnă; b. povaţă; c. greutate; d. povârniş.
9. Explicaţia potrivită pentru expresia: Mai-mai să ating cerul cu fruntea. este:

a. vârful plopului atingea cerul;
b. cerul căzuse pe vârful mărului;
c. plopul era foarte înalt, încât părea că atinge cerul;
d. fruntea bradului atingea cu cerul.
10. În care dintre propoziţii nu apare corect scris: sau/s-au?

a. Florile mărului s-au scuturat.
b. Doresc să nu te cuprindă niciodată tristeţea s-au dezamăgirea.
c. S-au ascuns de furtună vietăţile pădurii.
d. Îmi place să-ţi ating fruntea sau părul.
II. CONSOLIDARE
Peste dealuri, peste sat, — Cucurigu, cucurigu!

Soare roşu s-a-nălţat S-a dus iarna, s-a dus frigul
În uşiţă la poiată, Şi pământu-i afânat,
O puicuţă cucuiată Numai bun pentru scurmat!
Stă c-un cocoşel la sfat.
(Otilia Cazimir, Cucurigu! Cotcodac!)
11. Câte cuvinte alintate sunt în poezie?

a. două; b. trei; c. patru; d. niciunul.

2
12. În poezie, cuvântul poiată rimează cu:

a. cucuiată; b. sfat; c. moţată; d. scurmat.
13. Silaba care se repetă de cele mai multe ori este:

a. co; b. tă; c. te; d. cu.
14. Una dintre explicaţii nu este cea potrivită! Care?

a. Ionuţ s-a înălţat văzând cu ochii. → a crescut;
b. Vecinul a ridicat glasul la mine. → a coborât;
c. Pe catarg a fost arborat steagul naţional. → a fost înălţat;
d. În apropierea parcului a fost înălţată o şcoală nouă. → a fost construită.
15. În care enunţ se poate scrie astfel: cocoşi?

a. Bunica are un... pintenat.
b. Au fost vânduţi toţi... roşii.
c. Doi... stau la sfat.
d. Ce... puternic!

III. STANDARD
16. În poezie, cuvântul cu cele mai multe vocale este:

a. al doilea din primul vers; b. primul din al doilea vers;
c. ultimul din al treilea vers; d. al treilea din al patrulea
vers.
17. În versurile: Şi pământu-i afânat,/ Numai bun pentru scurmat! sunt:

a. 8 cuvinte, 14 silabe; b. 9 cuvinte, 14 silabe;
c. 7 cuvinte, 14 silabe; d. 9 cuvinte, 13 silabe.
18. Doar unul dintre enunţurile de mai jos este scris corect! Care?
a. Şi-au luat rucsacurile şi au plecat pe munte.
b. Au stabilit cu multă atenţie intinerarul.
c. Xenia şi Alexe s-au înprietenit cu Chiriac.
d. Te sfătuiesc să fi mai atent la dictare!

3
IV. EXCELENȚĂ
19. Încercuieşte varianta fără greşeli de ortografie:

a. Doamna învăţătoare acordă atenţia cuvenită liniştei şi ordinii în clasă.
b. Doamna învăţătoare acordă atenţia cuvenită liniştii şi ordinii în clasă.
c. Doamna învăţătoare acordă atenţia cuvenită liniştii şi ordinei în clasă.
d. Doamna învăţătoare acordă atenţia cuvenită liniştei şi ordinei în clasă.
20. Care enumerare conține, în ordine, cuvintele lipsă din enunțurile de mai jos?
 Şi noi ... la serbare.
 Verişoara ... din întâmplare la prezentare.
 ... cât am putut de repede.
 Am hotărât să ... şi eu în excursie.
a. venim, venii, veni, vine; b. veneaţi, venii, veni, vin;
c. venim, venii, veni, vin; d. venim, veni, venii, vin.
GRILA DE NOTARE
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rezultat d c b c a b b c c b
Item 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Rezultat b a d b c d a a b d

4

EDIŢIA 2013-2014 / ETAPA NAŢIONALĂ – IUNIE 2014

I. INIȚIERE
Bunica locuia în pădure, cam la vreo jumătate de ceas depărtare de sat. Și de cum intră
Scufița Roșie în rariștea codrului, numai ce îi ieși înainte lupul. Dar Scufița Roșie nu știa ce
lighioană rea e lupul și nu se temu defel când îl văzu.
— Bună ziua, Scufiță Roșie! îi zise el.
— Mulțumesc frumos, lupule!
— Încotro așa de dimineață, Scufiță Roșie?
— Ia, până la bunicuța!
— Și ce duci acolo, subsuoară?
— Cozonac și vin. Mama a făcut cozonac și îi duc nițeluș și bunicii, care e bolnavă și slăbită,
să mănânce și ea...
(Frații Grimm, Scufița Roșie)
1. Fragmentul face parte:

a. dintr-o poveste; b. dintr-o poezie;
c. dintr-un cântec; d. dintr-o povestire.

a. Lupul; b. Bunicuța; c. Întâlnirea; d. Scufița Roșie.
3. Bunica locuia:
a. în sat;
b. în oraș;
c. la vreo jumătate de ceas depărtare de sat;
d. la o jumătate de kilometru depărtare de sat.
4. Dialogul din text se desfășoară între:

a. mama și bunica; b. bunica și Scufița Roșie;
c. Scufița Roșie și mama; d. Scufița Roșie și lup.
5. Un cuvânt cu înțeles asemănător pentru defel este:

a. asemănător; b. deloc; c. așa; d. așadar.
6. Era bolnavă și slăbită:

a. mătușa; b. mama; c. Scufița Roșie; d. bunica.

1
7. Când lupul se întâlnește cu Scufița Roșie:

a. îi spune că este frumoasă; b. o salută;
c. îi face o urare de ziua ei; d. o roagă ceva.
8. Scufița Roșie a plecat către bunica:

a. seara; b. la amiază; c. dimineața; d. noaptea.
9. Expresia cu același sens/înțeles cu înainte este:

a. a merge ca racul; b. a da înapoi;
c. a merge cu spatele; d. drept în față.
10. Fragmentul are:

a. 7 aliniate; b. 2 aliniate; c. 5 aliniate; d. 8 aliniate.
II. CONSOLIDARE
11. Eu zic una, tu zici multe! Ce serie nu respectă cerința?

a. fetiță – fetițe, lup – lupi, bunică – bunici;
b. pădure – păduri, cozonac – cozonaci, dimineață – dimineți;
c. sat – satului, bolnavă – bolnave, mama – mame;
d. ceas – ceasuri, zi – zile, cozonac – cozonaci.
12. În fragmentul de mai sus sunt cuvinte scrise cu grupurile de litere învățate (ce, ci, ge, gi,
che, chi, ghe, ghi):
13. Primul semn al exclamării s-a folosit în text pentru că propoziția exprimă:
a. o rugăminte; b. o exclamație; c. o strigare; d. un salut.
14. Fragmentul de mai sus este un text fiindcă:

a. este format din mai multe cuvinte;
b. are multe semne de punctuație;
c. există cuvinte formate din mai multe silabe;
d. propozițiile se leagă între ele prin înțeles.
15. Citește fragmentul:

Scufiță Roșie nu vrei să culegi niște flori pentru bunica
Ba da lupule E o idee bună
Semnele de punctuație care lipsesc (în ordine) sunt:
a. — , ? — , . ! b. — ? — . . c. , ! — . . d. — , . — . !
III. STANDARD
16. Ultima replică din textul citit, transformată în vorbire indirectă, ar fi:
a. Lupul i-a spus Scufiței Roșii că merge la bunica să-i ducă niște cozonac și niște vin.
b. Mama i-a spus lupului că merge la bunica să-i ducă niște cozonac și niște vin.
c. Scufița Roșie i-a spus mamei că merge la bunica să-i ducă niște cozonac și niște vin.
d. Scufița Roșie i-a spus lupului că merge la bunica să-i ducă cozonac și vin.

2
17. Cuvântul care nu are același înțeles cu scufiță este:

a. beretă; b. fes;
c. căciuliță; d. tichie.
18. Ideea fragmentului este:

a. Întâlnirea Scufiței Roșii cu lupul.
b. Întâlnirea lupului cu bunica.
c. Întâlnirea Scufiței Roșii cu mama.
d. Întâlnirea Scufiței Roșii cu pădurarul.
IV. EXCELENȚĂ
19. Sunt corect despărțite în silabe cuvintele din seria:

a. li-ghi-oa-nă, codr-u-lui, lu-pul, rea.
b. di-mi-neaț-ă, bo-lna-vă, slă-bi-tă.
c. bu-ni-ci-i, di-mi-nea-ță, co-dru-lui.
d. di-mi-nea-ță, bu-ni-cii, bol-na-vă, li-ghi-oa-nă.
20. Propoziția în care cuvântul ia (subliniat în text) are același înțeles cu cel din text este:
a. Ia Inei este înflorată.
b. — Ia mingea cu tine!
c. — Ia, merg și eu în excursie!
d. — I-a adus Anca o carte?
GRILA DE NOTARE
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Rezultat a d c d b d b c d a
Item 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
Rezultat c c d d a d b a d c

3

EDIŢIA 2014-2015 / ETAPA NAŢIONALĂ – IUNIE 2015

STANDARD
Departe, departe în largul mării, apa-i albastră ca floarea albăstrelelor,

limpede ca cel mai curat cristal, şi aşa de adâncă, încât niciodată vreo ancoră nu i-a
dat de fund.
Acolo locuieşte poporul mării. În locul cel mai adânc se află palatul regelui
mării; zidurile-i sunt de mărgean, ferestrele din chihlimbarul cel mai străveziu,
şi acoperişul de scoici care se deschid şi se închid.
De multă vreme regele mării era văduv şi mama lui bătrână îngrijea de casă.
Era însă vrednică de toată lauda pentru grija ce purta faţă de cele şase prinţese,
nepoatele ei, care de care mai frumoasă.
Toată ziua prinţesele se jucau prin odăile mari ale palatului, unde flori vii
creşteau pe pereţi. În faţa palatului era o grădină mare, cu pomi albaştri-închis şi
roşii ca focul. Roadele pomilor străluceau ca aurul şi florile păreau că-s flăcări.
(Mica sirenă, Hans Christian Andersen)

a. Poporul mării; b. Regele mării;
c. Mica sirenă; d. Sirena.
2. Scriem întotdeauna titlul:

a. sub text; b. la mijlocul textului;
c. la mijlocul ultimului rând; d. deasupra textului, la mijloc.
3. Un text este alcătuit din:

a. mai multe cuvinte;
b. mai multe propoziţii, legate între ele prin înţeles;
c. câteva cuvinte legate între ele prin înţeles;
d. enunţuri diferite.

1
4. Textul citit are:

a. trei alineate; b. două alineate;
c. cinci alineate; d. patru alineate.
5. Apa mării este limpede ca:

a. laptele; b. spuma;
c. cel mai curat cristal; d. roua dimineţii.
6. Palatul regelui mării se află:

a. pe malul mării; b. în locul cel mai adânc;
c. deasupra mării; d. la capătul mării.
7. Acoperişul palatului era de:

a. mărgean; b. chihlimbar; c. tablă; d. scoici.
8. De casă îngrijea:
a. o slujnică; b. o vrăjitoare;
c. mama lui bătrână; d. mătuşa lui.
9. Regele avea:
a. două fete; b. şase prinţese;
c. trei prinţese; d. nişte nepoate.
10. În grădină erau:

a. pomi albaştri-închis şi roşii ca focul;
b. flori vii;
c. trandafiri şi lalele;
d. pomi cu flori galbene.
11. Cuvântul cu înţeles asemănător cu odăile (prezent în text) este:

a. casele; b. oraşele; c. băile; d. camerele.
12. Ultimul alineat are … enunţuri:

a. două; b. trei; c. patru; d. mai multe.
13. În propoziţia Florile păreau că-s flăcări. sunt:

a. 5 cuvinte, 7 silabe; b. 4 cuvinte, 8 silabe;
c. 5 cuvinte, 8 silabe; d. 4 cuvinte, 9 silabe.

2
14. Fiecare cuvânt conţine un grup de litere, în seria:

a. niciodată, regelui, îngrijea, chihlimbar;
b. regelui, scoici, închid, străluceau;
c. regelui, niciodată, deschid, creşteau;
d. niciodată, chihlimbar, regele, odăile.
15. Toate cuvintele au trei silabe în seria:

a. departe, floarea, poporul, focul;
b. palatul, mării, albaştri, pereţi;
c. multă, prinţese, frumoasă, locul;
d. palatul, departe, bătrână, poporul.
16. Cuvântul cu înţeles opus cu vrednică (prezent în text) este:

a. harnică; b. cuminte; c. leneşă; d. bună.
EXCELENȚĂ
17. În seria: Alexandra, egzerciţiu, tixit, experienţă, ecscursionişti, cserox sunt

incorecte:
18. În enunţul
Tuată zioa prinţesele sau jucat prin odăile gele mari, unde florii vii
creştea pe pereţii.
s-au strecurat:
a. 4 greşeli; b. 5 greşeli; c. 6 greşeli; d. 7 greşeli.
RĂSPUNSURI CORECTE:
Item 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Răspuns c d b d c b d c b a d b c b d c b d

3

Teste Comper Clasa A 2a

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Teste Comper Clasa A 2a

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

FUNDAŢIA PENTRU ŞTIINŢE ŞI ARTE PARALELA 45

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

 Toate subiectele sunt obligatorii

Citeşte cu atenţie şi rezolvă cerinţele!

Am plecat la bibliotecă să împrumut cartea „Din lumea celor care nu

1. Textul citit este:

3. Titlul cărţii pe care o va împrumuta este:

4. Destinatarul biletului este:

5. Cuvântul „bibliotecă” are:

6. Feţele exterioare ale unei cărţi se numesc:

8. Autorul cărţii este Emil Gârleanu:

Citeşte cu atenţie, apoi rezolvă cerinţele date!

Apoi mormăi nemulţumit:

11. În text dialoghează:

12. Patrocle a mormăit nemulţumit pentru că l-a deranjat:

13. Lizuca şi Patrocle se aflau:

14. Cânta frumuşel:

15. Acţiunea se desfăşoară:

16. Acelaşi înţeles / sens pentru cuvântul tăcere este:

17. Pe Patrocle nu-l lăsa să doarmă:

18. Cuvântul „dumbravă” înseamnă:

19. Cărui alineat i se potriveşte întrebarea: Cum vede Lizuca dumbrava?

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

 Toate subiectele sunt obligatorii.

Citeşte cu atenţie şi rezolvă cerinţele!

1. Proverbul care s-ar potrivi acestui text este:

2. Furnica şi porumbiţa erau:

3. Furnica a fost luată :

4. Varianta corectă a propoziţiei este:

5. Seria în care toate cuvintele au patru silabe este:

6. Înţelesul / sensul asemănător pentru cuvântul primejdie poate fi:

7. Titlul lecturii este:

8. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:

9. Feţele exterioare ale unei cărţi se numesc:

10. Textul are:

Citeşte cu atenţie şi rezolvă cerinţele!

11. În text dialoghează:

12. Afirmaţia corectă este:

13. Cuvintele legate între ele prin înţeles formează:

14. Numărul propoziţiilor interogative din text este:

16. În dialog, Puiul-de-Om intervine:

a. şoricel, magician, b. şoricel, c. pereche, d. cineva, gheretă,

19. În al cincilea dialog propoziţia are:

20. Două puncte s-au folosit în prima propoziţie pentru că urmează:

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER

 Toate subiectele sunt obligatorii.

Citeşte cu atenţie textele, apoi bifează în grilă răspunsul corect:

1. Cuvântul cu sens asemănător pentru musafir este:

3. Cuvântul cu sens opus pentru cuvântul harnic este:

4. Care cuvânt este despărțit corect în silabe?

5. Alege seria cuvintelor care pot forma o propoziție:

6. Perechea în care nu se află cuvinte cu sens opus este:

7. Alege doar seria de cuvinte care denumesc ființe:

8. Cuvântul scris corect este:

9. Cuvântul cu sens opus cuvântului fricos este:

10. Despărțirea corectă în silabe a cuvântului ostenește este:

ComPer – Comunicare, Etapa I, Clasa a II-a

11. Titlul lecturii este:

12. Personajele textului sunt:

13. Tudorel a primit de la vrăjitor:

14. Textul conține:

15. Înţelesul/sensul asemănător pentru cuvântul strânge poate fi: