Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT
1
ARGUMENT
2
primară a acestora, precum si aspecte legate de evaluarea lor, cu respectarea regulilor
generale de evaluare a elementelor patrimoniale.
De asemenea, tot în primul capitol sunt prezentate şi aspectele teoretice privind
organizarea contabilitatii creanţelor comerciale (conturile de evidenţă a datoriilor şi
creanţelor comerciale şi modul de funcţionare a acestora).
Ansamblul activităţilor desfăşurate de o întreprindere, o obligă pe aceasta să
organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit
legii.
Având în vedere că lucrarea se bazează pe un studiu de caz privind contabilitatea
datoriilor şi creanţelor comerciale, capitolului II „Studiu de caz privind creanţele
comerciale pe exemplul S.C. TOTAL INSTAL S.A.”, pune accent pe aspectele practice
surprinse la SC TOTAL INSTAL SA.
Astfel, prima parte a acestui capitol descrie modul de organizare şi funcţionare al
societăţii, modul de organizare a contabilităţii, precum şi situaţia financiară la acest moment.
Partea a doua a acestui capitol aduce în prim plan problemele practice privind
organizarea contabilităţii datoriilor şi creanţelor comerciale în cadrul firmei S.C. TOTAL
INSTAL SA.
Având în vedere că una dintre condiţiile esenţiale ale lucrătorului financiar – contabil
este respectarea cu stricteţe a legislaţiei economice în vigoare, iar pentru menţinerea în
actualitate trebuie strudiate în permanenţă modificările legislative, publicaţiile de specialitate
în vederea asigurării unui temei legal operaţiunilor contabile, consider că lucrarea de faţă este
un material de studiu şi de informare în acest sens, ea putand fi utilă elevilor în înţelegerea şi
fixarea noţiunilor specifice contabilităţii decontărilor cu terţii şi bugetul statului.
3
CAPITOLUL I
CONTABILITATEA CREANŢELOR COMERCIALE
4
Furnizorul – care, în calitate sa de vânzător pune la dispoziţia terţilor, bunuri sau
servicii contra cost. Furnizorul inregistrează in contabilitate creanţele faţă de client
pentru bunurile şi serviciile livrate, dar şi datorii pentru avansurile primite de la clienţi.
Clientul - care, în calitate de cumpărator, achiziţionează contra cost bunuri sau
servicii. Clientul inregistrează in contabilitate datoriile faţă de furnizori pentru
bunurile sau serviciile achiziţionate, dar şi creanţele pentru avansurile acordate
furnizorilor.
Principalul document de evidenţă operativă şi analitică a clienţilor şi furnizorilor este
„Situaţia încasarii-achitării facturiilor”.
În funcţie de momentul decontării, vânzările – cumpărările de bunuri şi servicii se pot
clasifica astfel:
vânzări – cumpărări cu decontare imediată în numerar
vânzări – cumpărări pe credit comercial (clasic sau cambial), când decontarea se va
face ulterior
credit comercial clasic este amânarea la plată acordată de către furnizor
clientului, când decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de
plată, cec, chitanţă)
credit comercial cambial este un credit prevăzut într-un efect comercial (bilet la
ordin şi cambie), în care se consemnează, printre altele, suma de plată, scadenţa şi
banca la care se va face decontarea.
În funcţie de destinaţia bunurilor şi serviciilor comercializate, respectiv prestate, se
disting creanţe, respectiv datorii, care provin din vânzări – cumpărări de stocuri şi servicii şi
vânzări – cumpărări de imobilizări.
Creanţele incerte, precum şi datoriile şi creanţele aferente livrărilor de bunuri şi servicii,
pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul lunii se înregistrează distinct în contabilitate.
De asemenea se inregistrează distinct şi reducerile de preţuri de natura comercială
(rabatul, remiza, risturnul) şi financiară (scontul) care se pot acorda de către furnizori
clienţilor.
Trebuie menţionat faptul că aceste reduceri trebuie convenite între părţi şi stipulate ca
şi clauze contractuale.
Tipuri de reduceri:
comerciale - care au o influenţă directă asupra mărimii nete a unei facturi:
5
a. Rabatul – reducerea pe care o poate acorda furnizorul pentru calitatea inferioară a
bunurilor livrate (imperfecţiuni, defecte nesemnificative). Acestea sunt stipulate în
facturile de vânzare.
b. Remiza reprezintă reducerea procentuală de preţ acordată de furnizori în facturile de
vânzare, fie pentru cantitatea apreciabilă negociată, peste o anumită limită minimă
(remiză de cantitate), fie pentru poziţia preferenţială a beneficiarului în totalul
clientelei unităţii (remiză pentru revânzare). Atât rabaturile cât şi remizele nu necesită
înregistrări în contabilitate, unde se reflectă numai valoarea netă, fără reducerile în
cauză.
c. Risturnul este o reducere anuală şi globală acordată pentru depăşirea unui plafon
valoric anual al cumpărărilor. Acesta se consemnează în facturi distincte şi se reflectă
în contabilitate în vederea diminuării datoriilor facturate iniţial.
financiare
a. Scontul constituie o reducere procentuală de preţ pe care furnizorul o acordă şi o
înscrie distinct în factură în cazul în care clienţii îşi plătesc datoriile înainte de
scadenţă. Pentru furnizori, sconturile reprezintă cheltuieli financiare, iar pentru clienţi
venituri financiare.
Rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile, precum şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori clienţilor, nu sunt incluse în baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată, la data
exigibilităţii acesteia.
Aceste tipuri de reduceri se determină în mod succesiv avându-se în vedere de fiecare
dată, reducerile deja efectuate şi implicit valoarea netă a operaţiei sau categorieei de operaţii
de vânzare asupra căreia se aplică procentul de reducere, astfel:
reducerile comerciale premerg reducerile financiare
reducerile se aplica asupra valorii nete anterioare
se operează întâi rabaturile, apoi remizele
facturile care conţin reduceri comerciale se înregistrează în contabilitate la
valoarea netă comercială
O problemă mai aparte o reprezintă cunoaşterea nivelului risturnurilor, care se determină în
funcţie de nivelul anual al cifrei de afaceri realizată cu un terţ şi deci, sunt cunoscute mai târziu,
pentru a deveni operaţionale atunci când se calculează costurile stocurilor.
Potrivit legislaţiei în vigoare aceste reduceri nu se cuprind în baza de impozitare a TVA.
6
1.2 Documente de evidenţă primară a creanţelor comerciale şi modalităţi de
evaluare a acestora
1
Legea contabilităţii 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, din 18.06.2008, art. 6
7
Tabelul nr.1.1 Document privind creanţele
Categoria de Natura creanţelor Document privind
terţi Crearea drepturilor Încasarea drepturilor de
de creanţă creanţă
Clienţi creanţe din operaţiuni - factură - ordin de plată
de livrare de bunuri, - aviz de însoţire a - cec
lucrări, servicii mărfii - bilet la ordin
- chitanţă
Furnizori avansuri acordate - ordin de plată, cec
- bilet la ordin
- chitanţă, factură
8
magazie);
- document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului cât şi
cumpărătorului.
Circulă - exemplarul 1 la cumpărător;
- exemplarul 2 şi 3 la furnizor ( exemplarul 2 rămâne la compartimentul Desfacere
împreună cu dispoziţia de livrare iar exemplarul 3 la Compartimentul Financiar-
Contabil pentru înregistrarea în contabilitate).
Se arhivează - la furnizor (exemplarul 2 la compartimentul Desfacere iar exemplarul 3 la
compartimentul Financiar-Contabil);
- la cumpărător (exemplarul 1 la compartimentul Financiar-Contabil).
Chitanţa
Se întocmeşte - de casier în două exemplare cu ocazia primirii unor sume de bani
Serveşte ca - document justificativ de încasare a unei sume de bani în numerar
Circulă - Exemplarul 1 la plătitor
- Exemplarul 2 rămâne la carnet, se anexează registrului de casă
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Cecul
Serveşte ca: - instrumentul prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul
debitorului către o altă persoană fizică sau juridică. Persoana care ordonă plata
(titularul cecului) se numeşte trăgător,iar persoana care trebuie să încaseze suma
se numeşte beneficiar, iar societatea bancară care trebuie să efectueze plata se
numeşte tras.
Se întocmeşte: - într-un exemplar de catre compartimentul financiar – contabil.
Ordinul de plată
Serveşte ca - instrument emis de către plătitor pentru a-şi achita o datorie faţă de o altă
persoană (beneficiar). Prin acesta, plătitorul dă dispoziţie băncii sale să plătească
beneficiarului suma înscrisă pe formular.
Se întocmeşte - compartimentul financiar – contabil în trei exemplare
Circulă - exemplarul 2 la bancă
- exemplarul 1 la beneficiarul sumei prin intermediul băncii sale
- exemplarul 3 la plătitor
Jurnal pentru cumpărări
Serveşte ca - jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziţiilor de valori materiale
- document de stabilire lunară a TVA deductibilă
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
9
Se întocmeşte - intr-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere
Circulă - la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la TVA
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Jurnal pentru vânzări
Serveşte ca - jurnal auxiliar pentru înregistrarea achiziţiilor de valori materiale
- document de stabilire lunară a TVA deductibilă
- document de control al unor operaţii înregistrate în contabilitate
Se întocmeşte - intr-un singur exemplar, fără ştersături şi spaţii libere, în care se înregistrează
zilnic sau lunar elementele necesare determinării TVA colectată
Circulă - la compartimentul financiar contabil pentru verificarea sumelor înscrise în conturi
şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la TVA
Se arhivează - la compartimentul financiar contabil
Bilet la ordin
Efect comercial înscris prin care o persoană numită debitor îşi asumă obligaţia personală şi
necondiţionată să plătească altei persoane numită beneficiar, o anumită sumă de bani la o dată fixă
numită scadenţă şi într-un loc bine determinat. Poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval.
Cambia
Este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legătură trei persoane: trăgătorul, trasul şi
beneficiarul. Titlul este creat de trăgător în calitate de creditor care dă ordin debitorului sau (tras) să
plătească o sumă fixă la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din
urmă.
2
Sandu Maria – Bazele Contabilităţii, Editura Reprograf, Craiova, 2010, pag. 70
11
Evidenţa creanţelor de încasat pe baza efectelor comerciale (cambii, bilete la ordin,
etc) se realizează cu ajutorul contului 413 „Efecte de primit”, cu funcţie contabilă de activ.
Livrările de bunuri, prestările de servicii pentru care nu au fost întocmite facturi, sunt
evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit” - cu
funcţie contabilă de activ.
Avansurile încasate de la clienţi, prcum şi ambalajele care circulă în sistem de
restituire, sunt înregistrate în contabilitate cu ajutorul contului 419 „Clienţi - creditori”- cu
funcţie contabilă de pasiv.
411 „CLIENŢI” (ACTIV)
DEBIT CREDIT
- valoarea bunurilor livrate, lucrărilor executate şi - sumele încasate de la clienţi (512, 531)
serviciilor prestate, înclusiv TVA aferentă (701 - trecerea clienţilor neîncasaţi în categoria clienţilor
la 708, 4427, 4428); incerţi (4118)
- valoarea facturilor întocmite pentru bunurile - valoarea avansurilor încasate anterior de la clienţi
livrate anterior fără factură (418) (419)
- valoarea avansurilor facturate pentru livrări şi - diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente
prestări ulterioare, precum şi a TVA aferente (665, 668)
(419, 4427) - valoarea efectelor comerciale acceptate (511, 413)
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente - valoarea sconturilor acordate clienţilor (667)
(765, 768) - sumele trecute pe pierderi în urma scăderii din
evidenţă a clienţilor incerţi (654)
Soldul contului este debitor şi reflectă sumele
neîncasat de la clienţi la sfărţitul lunii
413 „ EFECTE DE PRIMIT DE LA CLIENŢI”(ACTIV)
DEBIT CREDIT
- valoarea efectelor comerciale acceptate (4111) - valoarea efectelor comerciale primite de la
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente clienţi şi depuse la bancă spre scontare (511)
(765) - sumele încasate de la clienţi sub formă de
efecte comerciale (5121)
- diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente (665)
Soldul contului este debitor - valoarea efectelor
comerciale de primit acceptate
12
418 „CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT” (ACTIV)
DEBIT CREDIT
- valoarea bunurilor livrate, lucrărilor executate - valoarea facturilor întocmite pentru bunurile
şi serviciilor prestate, pentru care nu s.au livrate anterior fără factură (4111)
întocmit facturi, inclusiv TVA aferentă (701 la - diferenţele nefavorabile de curs valutar
708, , 4428); aferente (665, 668)
- diferenţele favorabile de curs valutar aferente
(765, 768)
Soldul creditor reflectă valoarea bunurilor
livrate şi a serviciilor prestate pentru care nu s-
au întocmit facturi
Caracterizarea unităţii S.C. TOTAL INSTAL S.A. din punct de vedere financiar poate
fi făcută pe seama indicatorilor economico financiari calculati în baza informaţiilor din
situaţiile financiare anuale.
Importanţa calculării indicatorilor economico-financiari constă in cunoaşterea
evoluţiei acestora şi în compararea cu exerciţiile financiare precedente, ceea ce ofera
conducerii posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact în procesul
decizional.
Utilitatea acestor indicatori economico-financiari constă atat in evidenţierea unui
trend, cât mai ales în posibilitatea ca societatea analizată să poată fi comparată cu alte
companii active in acelaş sector. Totodată, existenţa indicatorilor financiari ajută la predicţia
unui eventual faliment in viitor.
1. Indicatori de lichiditate
a. Indicatorul lichidităţii curente:
Activecurente 83024
Lichiditatea curentă = = = 1,17
Datoriicurente 71060
Indicatorul se îndepărtează de valoarea 2 şi arată că societatea nu oferă garanţia
acoperirii datoriilor curente din activele curente.
16
b. Indicatorul lichidităţii imediate:
Activecurente - Stocuri
Lichiditatea imediată = = 1.09
Datoriicurente
Indicatorul are valaorea mai mare de 1 şi arată că societatea nu are dificultăţi în
achitarea datoriilor scadente.
2. Indicatori de risc
a. Gradul de îndatorare
Credite curente
Gradul de îndatorare = = 97,96%
Capitalpropriu
Indicatorul are valoarea mare 97,96% faţă de 40% cât ar fi valoarea maximă şi arată că
există riscul de incertitudine şi nesiguranţă în obţinerea de rezultate economice optime.
3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)
a. Viteza de rotaţie a stocurilor
Costulvânzărilor
Viteza de rotaţie a stocurilor = = 87 ori
Stoculmediu
Indicatorul arată că stocul a fost rulat de 87 ori în cursul exerciţiului şi se apreciază că
este o viteză optimă în raport cu volumul vânzărilor.
b. Numărul de zile de stocare
Stoculmediu
Numărul de zile de stocare = x365 = 4,22 zile
Costulvânzărilor
Indicatorul arată că durata de stocare este mică, ceea ce presupune o aprovizionare
ritmică
c. Viteza de rotaţie a activelor totale
Cifradeafaceri
Viteza de rotaţie a activelor totale = = 10,2
Activetotale
Nivelul indicatorului arată în ce proporţie volumul cifrei de afaceri este generată de
volumul total al activelor sau ponderea cifrei de afaceri în totalul activelor.
Se apreciează că nivelul indicatorului este bun, indicând că la 1 leu active totale se
obţin 10 lei venituri aferente cifrei de afaceri.
4. Indicatori de profitabilitate
a. Rentabilitatea capitalului angajat
Pr ofitîna int eaplăaplăţbânziişânzmpozituluipeprofit
Rentabilitatea capitalului = = 0.38
Capitalangajat
Nivelul indicatorului arată profitul pe care îl obţine entitatea din banii investiţi în
afacere.
17
Capitalul angajat se referă la capitalul propriu plus datoriile pe termen lung sau
indicatorul total active minus datorii curente.
Se apreciează că rezultatul indicatorului este satisfăcător, la 1 leu capital angajat se
obţine 0,38 lei profit.
b. Marja brută din vânzări
Pr ofitbrutdinvânzăvâ
Marja brută din vânzări = x100 0.72%.
Cifradeafaceri
Procentul de 0,72% arată că la 100 lei vânzări se obţine 0,72 lei profit.
Se apreciază că este un procent redus, ceea ce indică că în perioada următoare entitatea
trebuie să îşi organizeze în aşa fel activitatea încât să îşi optimizeze profitul din vânzări.
18
Încasarea biletului la ordin:
concomitent:
201,6 lei 4428 = 4427 201,6 lei
TVA neexigibilă TVA colectată
7. Creanţa asupra clienului (pct. 6) se încasează cu ordin de plată nr 65789/22.03.18.
Scoaterea din evidenţă a clienţilor incerţi (nota contabilă nr. 123/31.03. 18):
1. Se înregistrează vănzarea de produse finite la preţ de vănzare de 2000 lei, TVA 19%. Pe
factură se înregistrează următoarele reduceri: rabat – 5%; remiză – 10%. Ulterior
furnizorul acordă clientului un scont de 2%, pentru achitarea prin bancă a facturii înainte
de scadenţa înscrisă în contract.
Valoarea rabatului = 2000 lei x5% = 100 lei
Valoarea facturii după deducerea rabatului = 2000 lei - 100 lei = 1900 lei
Valoarea remizei = 1900 lei x10% =190 lei
20
Valoarea facturii după deducerea remizei = 1900 lei- 190 lei = 1710 lei
(aceasta este valoarea inscrisă în factură)
TVA = 1710 lei x19% = 424,8 lei
Valoarea totală a facturii = 1710 lei + 428,4 lei = 2194,8 lei
Scontul se acordă ulterior la valoarea totală din factură: 2194,8 lei x 2% = 43,896
lei
înregistrarea facturii:
17760 5124 = %
lei
Conturi la bănci în valută 4111 17480 lei
Clienţi 280 lei
765
Venituri din
diferenţe de curs
valutar
În cazul în care cursul de shimb ar fi mai mic faţă de momentul vânzării atunci
diferenţa se va înregistra în contul 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
22
% = 4111
5124 Clienţi
Conturi la bănci în valută
765
Cheltuieli din diferenţe de curs
valutar
2. La data de 31 decembrie, se evaluează o creanţă externă din vânzarea de produse finite în
sumă de 5.000 euro. Cursul de schimb valutar valabil la această dată este de 4,2 lei/euro.
La data de 31 decembrie, cursul valutar comunicat de BNR este de 4,25lei/euro.
23
BIBLIOGRAFIE
Dumitru C.
24