1.

Albuminele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] sunt proteine ale plasmei sangvine
c) [ ] sunt proteine bazice
d) [x] menţin presiunea oncoticăsangvină
e) [x] asigurătransportul diferitor compuşi

2. Globulinele plasmei sangvine:

a) [ ] sunt nucleoproteine
b) [x] la electroforezăse separăîn alfa1, alfa2, beta şi gama globuline
c) [ ] sunt proteine fosforilate
d) [ ] nu pot fi separate prin electroforeză
e) [x] gama globulinele asigurăprotecţia imunologică

3. Grupările libere COOH (carboxil) sunt prezente în:

a) [ ] colesterol
b) [ ] triacilgliceroli
c) [ ] glucoză
d) [x] aminoacizi
e) [ ] baze azotate

4. Funcţiile proteinelor:
a) [ ] electroizolatoare
b) [ ] termoreglatoare
c) [x] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] de transport a informatiei genetice

5. Selectaţi polimerii biologici :

a) [ ] nucleozidele
b) [ ] aminoacizii
c) [ ] glucoza
d) [x] ADN
e) [x] colagenul

6. Care este unitatea structuralăa proteinelor simple?

a) [ ] mononucleotidele
b) [ ] glucoză
c) [x] aminoacizii
d) [ ] acizii graşi
e) [ ] glicerolul

7. Hemoglobină(Hb):
a) [x] este tetramer format din 2 tipuri de subunităţi
b) [ ] prezintătetramer format din 4 lanţuri de tip alfa
c) [ ] fiecare tetramer conţine o singura grupare prostetică"hem"
d) [ ] protomerii sunt asociaţi prin legături glicozidice
e) [ ] protomerii sunt fixaţi prin forţe covalente
Hemoglobina (Hb):
a) [ ] este o proteină tetrameră unită cu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultă majoră) este alcătuită din 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbă valenţa: Fe2+ ↔ Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

8. Histonele:
a) [ ] sunt proteine conjugate
b) [x] se disting histonele H1, H2a, H2b, H3 şi H4
c) [ ] sunt proteine acide
d) [ ] sunt componente ale ribozomilor
e) [x] intrăîn componenta nucleozomilor

9. Proteinele fixatoare de calciu sunt:

a) [ ] hemoglobina
b) [x] calmodulina
c) [x] colagenul
d) [ ] mioglobina
e) [x] Ca-ATP-aza

10. Afirmaţii corecte referitor la enzime:

a) [ ] sunt catalizatori nebiologici
b) [ ] prezintăcatalizatori anorganici
c) [x] poseda specificitate de actiune
d) [ ] catalizeazădoar reacţii de scindare
e) [ ] catalizeazănumai reacţii de sinteză

Enzimele, afirmaţii corecte:

a) [x] sunt catalizatori biologici
b) [ ] prezinta catalizatori anorganici
c) [ ] se pot forma numai in celulele vii
d) [x] există si în formă neactivă în organism
e) [ ] Catalizează numai reacţiile de sinteză

11. Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) [x] CA se formează la proteinele cu structură terţiară si cuaternara

12. Clasificarea enzimelor:

a) [x] se clasificăîn şase clase
b) [x] clasa indicătipul de reacţie chimică
c) [ ] clasa indicăgruparea sau legătura chimicăa substratului
d) [ ] fiecare enzimăposedăun cod alcătuit din 3 cifre
e) [ ] cifra a doua a codului indicănumărul de ordine a enzimei în clasa respective
13. Izomerazele:
a) [ ] catalizeazăreacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] peptidazele se referăla izomeraze
d) [x] catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor
e) [x] reacţiile catalizate de izomeraze sunt reversibile

14. Referitor la mecanismul de acţiune a

enzimelor sunt corecte afirmările:
a) [ ] formarea complexului enzimă-substrat nu este obligatorie
b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-substrat
c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structurărigidă, stabilă
d) [ ] complexul enzimă-substrat e o structurăstabilă
e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapăa mecanismului
de acţiune a enzimelor

3 Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

15. Afirmații corecte referitor la enzima care catalizează reacția:

16. Ligazele:
a) [x] catalizează reacţii de formare a legăturilor covalente cu utilizarea ATPului
b) [ ] catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente
c) [x] glutaminsintetaza se referăla ligaze
d) [ ] în reactiile catalizate de ligaze ATP-ul serveşte ca donor de grupare
fosfat pentru substrat
e) [ ] reacţiile catalizate de ligaze sunt reversibile

17. Natura chimică enzimelor:

a) [ ] toate enzimele sunt doar proteine simple
b) [ ] sunt glicolipide
c) [x] prezintă compuşi macromoleculari
d) [ ] sunt numai nucleoproteide
e) [x] sunt proteine simple si conjugate

18. Care enzime posedă stereospecificitate?

a) [x] fumaraza
b) [ ] ureaza
c) [ ] citratsintaza
d) [ ] carbanhidraza
e) [ ] alcooldehidrogenaza
19. Centrul activ al enzimelor reprezintă:
a) [ ] linie frintăîn molecula enzimei
b) [ ] un plan in molecula enzimei
c) [x] structură compusă unicală tridimensională
d) [ ] un punct din structura terţiarăa enzimei
e) [x] locul unde se fixează substratul

Chimia proteinelor Enzimele A3 Centrul activ (CA) al enzimelor:

a) [x] este locul de legare a substratului
b) [ ] CA este alcătuit din aminoacizi amplasaţi succesiv în lanţul polipeptidic
c) [ ] în CA se fixeazăactivatorii si inhibitorii enzimei
d) [ ] CA se formeazănumai la proteinele cu structurăcuaternară
e) [x] CA se formeazăla proteinele cu structurăterţiarăsi cuaternar

20. Centrul alosteric al enzimei:

a) [x] este un centru diferit de centrul activ
b) [ ] este locul fixării substratului
c) [ ] este caracteristic tuturor enzimelor
d) [ ] este locul fixării doar a activatorilor alosterici
e) [x] este locul la care se fixeazăactivatorii şi inhibitorii alosterici

21. Coenzima NAD+ :

a) [x] transferă hidrid-ionul
b) [ ] se uneste cu apoenzima prin legături covalente
c) [x] se uneste cu apoenzima prin legături necovalente, slabe
d) [ ] contine riboflavina
e) [ ] vitamina componentăeste B3

22. Coenzima NADP:

a) [x] participă în reacţii de oxidoreducere
b) [ ] contine un rest fosfat în pozitia 2' OH a acidului nicotinic
c) [ ] participăla reactii de hidroliză
d) [ ] se leagăcovalent cu apoenzima
e) [ ] contine B1

23. Coenzimele vitaminei B2 (FMN şi FAD): EMBED Equation.3

a) [x] catalizează reacţii de oxido-reducere
b) [ ] catalizeazăreacţii de izomerizare
c) [ ] adiţionează şi cedeazădoar electroni
d) [x] adiţionează şi cedează electroni si protoni
e) [ ] catalizeazăreacţii de carboxilare

24. Enzimele se deosebesc de catalizatorii

anorganici prin faptul că:
a) [ ] catalizeazăreacţiile chimice doar la temperaturi înalte
b) [ ] activitatea lor nu poate fi reglata
c) [ ] posedăvitezăcataliticămai mică, comparativ cu catalizatorii nebiologici
d) [x] catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
e) [ ] catalizeazăreacţiile chimice doar la pH extrem acid sau basic
25. Functiile cofactorilor în cadrul activitatii enzimatice:
a) [x] stabilizeazăconformaţia activăa enzimelor
b) [x] nemijlocit îndeplinesc funcţie catalitică
c) [ ] determinăspecificitatea de acţiune a enzimei
d) [x] leagăsubstratul la enzimă
e) [ ] determinădirectia reactiei chimice

26. Indicaţi afirmările corecte referitor la substrat:

a) [x] e substanţa asupra careia acţioneazăenzima
b) [ ] toate enzimele fixeazănumai un singur substrat
c) [x] unele enzime interacţioneazăcu cîteva substraturi
d) [ ] se leagăde centrul activ al enzimei exclusiv prin legături covalente
e) [ ] este parte componentăa enzimei

27. La formarea centrului activ al enzimelor

participăgrupele funcţionale (1) ale radicalilor aminoacizilor (2):
a) [x] OH - Ser
b) [x] COOH - Glu
c) [ ] COOH - Asn
d) [ ] COOH - Gln
e) [ ] NH2 – Val

28. Oxidoreductazele catalizează:

a) [ ] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [x] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [ ] reacţii de transfer al restului fosfat
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

29. Proprietăţile comune ale enzimelor şi catalizatorilor anorganici:

a) [ ] modificădirecţia reacţiei
b) [x] nu modificăechilibrul reacţiei
c) [ ] catalizeazăreacţiile în condiţii blînde
d) [ ] activitatrea lor se reglează
e) [x] nu se consumăîn decursul reactiei

30. Proprietăţile generale ale enzimelor:

a) [ ] toate enzimele posedădoar specificitate absolutăde substrat
b) [x] enzimele sunt termolabile
c) [ ] toate enzimele posedădoar specificitate relativăde substrat
d) [x] toate enzimele posedăactivitate maximalăde actiune la un pH optim
e) [ ] activitatea enzimelor nu depende de pH mediului

31. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentăeste B6
c) [x] vitamina componentăeste B2
d) [ ] participăla reactii de hidroliză
e) [x] participăla reactii de dehidrogenare

32. Referitor la enzimele alosterice sunt corecte afirmatiile:

a) [x] modulatorii alosterici se leaga necovalent in centrele alosterice
b) [ ] cinetica reacţiilor alosterice e asemănătoare cu a enzimelor obişnuite
c) [ ] efectorii alosterici fixîndu-se la centrul alosteric nu modifică
conformatia moleculei enzimei
d) [ ] modulatorii alosterici se leagăcovalent în centrul activ al enzimei
e) [x] modulatorii alosterici modificăconformaţia moleculei enzimei

33. Referitor la enzimele conjugate sunt corecte afirmatiile:

a) [ ] specificitatea este determinatăde cofactor
b) [x] specificitatea este determinatăde apoenzimă
c) [ ] cofactorul e componenta termolabilă
d) [x] la catalizăparticipăatăt apoenzima, cât si cofactorul
e) [ ] cofactorul e componenta proteicăa enzimei

34. Referitor la coenzimele FAD si FMN sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] contin nicotinamida
b) [ ] vitamina componentăeste B6
c) [x] vitamina componentăeste B2
d) [ ] participăla reactii de hidroliză
e) [x] participăla reactii de dehidrogenare

35. Hidrolazele:
a) [x] catalizeazăreacţii de scindare a legăturilor covalente cu adiţionarea apei
b) [ ] catalizeazăreacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] fosfatazele se referăla hidrolaze
d) [ ] catalizeazăreacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţiile catalizate de hidrolaze sunt reversibile

36. Afirmaţii corecte referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor:

a) [ ] în componenta complexului enzimă-substrat substratul nu se modifică
b) [x] în componenta complexului enzimă-substrat substratul se modifică
c) [x] în centrul activ al enzimi poate avea loc cataliza covalentă
d) [x] în centrul activ al enzimei poate avea loc cataliza acido-bazică
e) [ ] la interacţiunea substratului cu enzima conformatia lor nu se modifică

. Referitor la mecanismul de acţiune a enzimelor sunt corecte afirmările: a) [ ] formarea complexului

enzimă-substrat nu este obligatorie b) [x] în cadrul actiunii enzimei are loc formarea complexului enzima-
substrat c) [ ] complexul enzimă-substrat e o structură rigidă, stabilă d) [ ] complexul enzimă-substrat e o
structură stabilă e) [ ] formarea complexului enzimă-substrat este ultima etapă a mecanismului de
acţiune a enzimelor

40. Selectati enzimele care se refera lahidrolaze:

a) [x] lipaza
b) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
c) [x] pepsina
d) [x] amilaza
e) [ ] fosfofructokinaza

41. Enzime care se refera la oxidoreductaze : La oxidoreductaze se referă: a) [] hidratazele; b) [x]

hidroxilazele; c) [x ] reductazele; d) [ ] hidrolazele; e) [ ] kinazele.

42. Vitamina C : implicat în producția de glucocorticosteroizi și de anumiți neurotransmițători (substanțe

care permit transmisia influxului nervos), în metabolismul glucozei, al colagenului, al acidului folic și al
anumitor aminoacizi, în neutralizarea radicalilor liberi și a nitrozaminelor, în reacții imunologice, care
facilitează absorbția fierului la nivelul tubului digestiv.

43. Specificitatea enzimatica:

a) [ ] e determinatăde coenzimă
b) [ ] depinde atât de partea proteică, cât si de coenzimă
c) [x] poate fi absolute de substrat
d) [ ] este o proprietate a catalizatorilor nebiologici
e) [x] poate fi stereochimică- catalizeazătransformările doar a unui stereoizomer al substratului

44. Transferazele catalizează:

a) [x] reacţii de transfer al grupărilor funcţionale
b) [ ] reacţii de transfer al electronilor şi protonilor
c) [x] reacţii de transfer al restului fosfat de la un substrat la altul
d) [ ] reacţii de interconversie a izomerilor optici
e) [ ] reacţii cu utilizarea ATP-ului

45. Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) [ ] se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagăîn centrul allosteric

46.Care afirmaţii sunt corecte referitor la

izoenzimele lactat dehidrogenazei (LDH)?
a) [ ] sunt proteine dimere alcătuite din 2 tipuri de subunităti - M si H
b) [ ] sunt proteine dimere
c) [x] lanţurile proteice M si H sunt codificate de gene diferite
d) [ ] lanţurile proteice M si H sunt codificate de aceeaşi genă
e) [ ] LDH are 4 izoforme

47. Creatinfosfokinaza (CPK) a) [ ] este compusă din lanţuri M si H, prezentînd 3 izoenzime; b) [ ] este
compusă din lanturi M si B, prezentînd 5 izoenzime; c) [x] este un dimer alcătuit din asocierea de lanţuri
M si B; d) [x] cresterea concentratiei serice MB confirmă infarctul miocardic; e) [ ] creşterea concentraţiei
serice BB confirmă infarctul miocardic; - este o enzimă care se găseşte în cantităţi crescute în muşchii
striaţi, miocard şi creier. Nivelul seric al CPK creşte în condiţiile lezării acestor ţesuturi.
48. Influenţa pH-lui asupra activităţii enzimelor:
a) [x] fiecare enzimăare pH optimal de actiune
b) [ ] pH-ul optimal pentru pepsinăeste 7-8
c) [ ] pH-ul nu modificăactivitatea cataliticăa enzimei
d) [ ] pH-ul optimal al tripsinei este 1-2
e) [ ] pH-ul optimal al arginazei este 7

49. Inhibitia alosterică:

a) [ ] este caracteristicătuturor enzimelor
b) [ ] este ireversibilă
c) [ ] se înlăturăprin exces de substrat
d) [ ] se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului în centrul activ al enzimei
e) [x] este reversibilă

50. Inhibitia competitivă:

a) [x] reprezintăo inhibiţie reversibilă
b) [ ] reprezintăo inhibiţie ireversibilă
c) [x] inhibitorul se aseamanăstructural cu substratul
d) [ ] se caracterizeazăprin fixarea concomitentăla enzimăa substratului şi a inhibitorului
e) [ ] inhibitorul competitiv se leagăîn centrul allosteric

Inhibiţia competitivă:
a) [ ] se caracterizeazăprin fixarea inhibitorului la centrul alosteric al enzimei
b) [x] la centrul activ al enzimei se leagăcompusul al carui concentraţie e mai mare
c) [ ] inhibiţia competitivăse inlaturăprin exces de inhibitor
d) [ ] inhibitorul este scindat fermentativ
e) [ ] inhibitorul concureazăcu substratul pentru fixarea în centrul allosteric

51. Inhibitia Necompetitiva a) [ ] inhibitorul se aseamănă după structură cu substratul; b) [ ] se inlatură

prin exces de substrat; c) [ ] între inhibitor şi substrat se realizează o competiţie pentru a se lega de
enzimă; d) [ ]V max scade dar creşte Km; e) [x] V max scade dar nu se modifică Km;

Inhibiţia enzimatică necompetitivă: a) [ ] inhibitorul se fixează în centrul activ catalitic; b) [ ]inhibitorul

influenţează asupra legăturii S cu E; c) [ ] inhibiţia se inlatură prin exces de substrat; d) [x] se formează un
complex triplu: ESI; e) [ ] se formează un complex dublu: EI.

52. Izoenzimele:
a) [ ] sunt proteine cu structurătertiară
b) [x] sunt proteine oligomere
c) [x] catalizeazăuna si aceeaşi reacţie
d) [ ] catalizeazădiferite reacţii
e) [x] sunt alcătuite din diferiti protomeri

53. Katalul reprezintă:

54 .Proprietăţile pepsinei:
a) [x] pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

Pepsina:
a) [x] scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

Referitor la pepsină şi activarea ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este o hidratază
b) [ ] face parte din clasa liazelor
c) [x] se obtine prin proteoliza limitatăa pepsinogenului
d) [ ] se activeazăprin fosforilare
e) [x] se activeazăsub actiunea HCl si autocatalytic

55. Referitor la succinatdehidrogenază(SDH) și reglarea activităţii ei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] face parte din clasa transferazelor
b) [ ] acidul malonic provoacăo inhibiţie ireversibilăa SDH
c) [ ] inhibitorii modificăstructura primarăa SDH
d) [x] inhibiţia depinde de concentraţia inhibitorilor
e) [x] SDH catalizeazăreacţia: Succinat + FAD →Fumarat + FADH2

56.

57. Mecanismele de activare a enzimelor sunt:

a) [x] proteoliza parţială
b) [x] modificarea covalentă(fosforilare-defosforilare)
c) [ ] autoasamblarea secundară
d) [x] activarea alosterică
e) [ ] activarea competitive

58. Termolabilitatea enzimatică:

a) [x] la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C majoritatea enzimelor denaturează
b) [ ] e determinatăde coenzimă
c) [x] temperatura optimalăpentru majoritatea enzimelor este de 20-400 C
d) [ ] la temperatura mai înaltăde 50EMBED Equation.3C activitatea majoritătii
enzimelor creşte
e) [ ] la temperaturăscăzută, mai joasăde 10EMBED Equation.3C, activitatea enzimelor nu se modifică

59.

60.

61. Coenzima A - Participa la activarea acizilor grași

62.
63. Bazele azotate majore în componența DNA sunt:
a) [x] adenina
b) [ ] 1-metilguanina
c) [ ] dihidrouracilul
d) [ ] hipoxantina
e) [ ] xantina

Bazele azotate majore în componenţa DNA sunt:

a) [ ] 5 - metilcitozina
b) [x] citozina
c) [ ] 2 - metiladenina
d) [x] guanina
e) [x] timina

64. Biosinteza DNA necesită:

a) [ ] participarea nucleozid-monofosfaţilor
b) [ ] prezenţa DNA monocatenar
c) [x] participarea complexului de enzime - DNA-replicaza
d) [ ] prezenţa ribonucleozid-difosfaţilor
e) [x] prezenţa dezoxibonucleozid-trifosfaţilor

65. Componentele structurale ale DNA-ului sunt:

a) [ ] dihidrouracilul
b) [ ] riboza
c) [x] acidul fosforic
d) [x] adenina
e) [ ] uracilul

Componentele structurale ale DNA-ului sunt: a) [ ] Este un poliribonucleotid; b)[ ] Contine AMP, CMP,
UMP, GMP ; c)[x] La capatul 5' se afla resturi fosfat; d)[x] Monomerii se leaga prin legaturi 3',5'-
fosfodiesterice; e)[ ] Monomerii se leaga prin legaturi alfa-glucozidice.

Componentele structurale ale DNA-ului sunt: a)[ ] Dihidrouracilul; b)[x] Dezoxiriboza; c)[x] Acidul fosforic;
d)[x] Timina; e)[ ] Riboziltimina

66. DNA-polimerazele (I):

a) [x] îndepărteazăprimerii prin activitatea sa 5'→3'-exonucleazică
b) [x] adaugădezoxiribonucleotide prin activitatea sa 5'→3'-polimerazică
c) [ ] sintetizeazăcatena lider şi catena întârziatăde DNA
d) [ ] nu necesităenergie
e) [x] participăla repararea DNA

67. DNA-polimerazele (III):

a) [ ] nu necesitămatriţă
b) [ ] nu necesităprimer
c) [ ] utilizeazăca substraturi nucleozid-difosfaţii
d) [x] posedă activitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] are activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică
68. Fragmentele Okazaki:
a) [ ] sunt regiuni de DNA ce nu conţin informaţie genetică
b) [ ] se sintetizeazăîn direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] se formeazăla sinteza catenei de DNA lider
d) [ ] sunt sintetizate de DNA-polimeraza II
e) [x] sunt unite de DNA-ligaze

69. Referitor la replicare sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] sediul replicării este nucleul
b) [ ] sinteza catenelor de DNA are loc în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] ambele catene se sintetizeazădiscontinuu
d) [x] forţa motrice a procesului este hidroliza pirofosfatului
e) [x] angajeazăsimultan întregul cromozom

70. Repararea DNA necesităurmătoarele enzime:

a) [x] DNA-polimeraza I
b) [ ] RNA polimeraza DNA-dependentă
c) [x] endonucleaze specifice
d) [x] DNA-ligaza
e) [ ] telomeraza

71. Replicarea DNA:

a) [x] este bazatăpe principiul complementarităţii
b) [x] reprezintă sinteza DNA pe matriţa de DNA
c) [ ] decurge fărădesfacerea dublului helix de DNA
d) [ ] este un proces conservativ
e) [ ] nu necesităenergie

72.

73. Selectaţi enzimele complexului DNA-replicaza:

a) [x] DNA-polimerazele I, II, III
b) [x] helicaza
c) [ ] transaminazele
d) [ ] RNA-polimeraza RNA-dependentă
e) [ ] dehidrogenazele

74. Telomeraza prezintă:

a) [ ] o ribonucleotidă
b) [x] o ribonucleoproteină
c) [x] enzima ce alungeşte capetele cromozomilor
d) [ ] enzimăce utilizeazăca substraturi ribonucleotide
e) [x] o transcriptazăce foloseşte ca matriţăRNA

75. Componentele structurale ale RNA-ului sunt:

a) [ ] timina
b) [x] citozina
c) [x] adenina
d) [x] guanina
e) [ ] ribuloza

76. DNA-polimeraza-RNA-dependentă:
a) [x] este numită şi reverstranscriptază
b) [ ] posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-polimerazică
c) [ ] participăla replicarea RNA
d) [x] se utilizeazăîn ingineria geneticăpentru sinteza unor gene
e) [x] permite includerea informaţiei virale în genomul uman

77. La reglarea expresiei genelor la om participă:

a) [ ] catecolaminele
b) [ ] glucagonul
c) [x] cortizolul
d) [x] calcitriolul
e) [x] retinolul

78. Modificările posttranscripţionale ale RNAm (processing-ul RNAm) includ:

a) [ ] sudarea fragmentelor Okazaki
b) [x] adăugarea la capătul 5' al RNAm a 7-metil-guanozinei
c) [x] poliadenilarea capătului 3' al RNAm
d) [x] excizia intronilor şi legarea capetelor intronilor (splising-ul)
e) [ ] înlăturarea dimerului de timină

79. Modificările posttranscripţionale ale RNAt (processing-ul RNAt) includ:

a) [x] adăugarea la capătul 3' al RNAt a secvenţei nucleotidice CCA
b) [ ] ataşarea la capătul 3' al RNAt a 7-metil-guanozinei
c) [ ] poliadenilarea capătului 5' al RNAt
d) [x] modificări covalente ale bazelor azotate (formarea bazelor azotate minore)
e) [ ] înlăturarea primer-ului

80. Mutaţiile moleculare pot avea loc prin:

a) [x] modificarea chimicăa unor baze azotate din DNA
b) [ ] modificarea covalentăa RNA
c) [x] tranziţie şi transversie
d) [x] deleţie de nucleotide
e) [x] inserţie de nucleotide

81. Mutaţiile prin deleţie:

a) [x] conduc la schimbarea naturii tuturor codonilor ce succed mutaţia
b) [ ] reprezintăsubstituirea unei baze purinice cu altăbazăpurinică
c) [ ] nu afecteazăstructura şi funcţia proteinei codificate
d) [x] pot conduce la formarea codonilor-stop
e) [x] pot cauza maladii ereditare

82. Referitor la biosinteza RNA-ului sunt corecte afirmațiile:

a) [ ] substraturi pentru sinteza RNA sunt ribonucleozid-difosfaţii
b) [x] are loc sub acţiunea enzimei RNA-polimeraza RNA-dependentă
c) [x] este un proces procesiv
d) [x] forţa motrice a transcrierii e hidroliza pirofosfatului
e) [ ] la transcriere participă şi dezoxiribonucleotidele
83. Referitor la RNAm sunt corecte afirmaţiile:
a) [ ] este implicat în activarea aminoacizilor
b) [ ] este copia exactăa catenei codificatoare de DNA
c) [ ] la capătul 5'conţine o secvenţăpoliadenilică
d) [x] serveşte matriţăpentru sinteza proteinelor
e) [ ] este parte componentăa ribozomilor

84. Referitor la transcrierea DNA sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] angajeazăsimultan întregul cromozom
b) [x] este un proces asimetric
c) [ ] are loc în citoplasmă
d) [x] în calitate de matriţăserveşte catena anticodogenă
e) [ ] RNA este sintetizat în direcţia 3'→5

85. RNA-afirmația corectă Afirmaţii corecte referitoare la RNA: a) [ ] este preponderent bicatenar b) [ ]
compoziţia nucleotidică se supune legităţii complementarităţii c) [ ] cantitatea de RNA în celulă este
constantă d) [ ] se conţine doar în nucleu şi mitocondrii e) [x] conţine uracil, citozină, adenină şi guanină

86. RNA polimerazele:

a) [ ] nu necesitămatriţă
b) [ ] necesităprimer
c) [ ] utilizeazăca substraturi ribonucleozid-monofosfaţii
d) [ ] posedăactivitate 3'EMBED Equation.35'-exonucleazică
e) [x] au activitate 5'EMBED Equation.33'-polimerazică

87. Afirmaţiile corecte referitoare la RNAr:

a) [ ] sunt macromolecule bicatenare
b) [ ] servesc matriţăpentru sinteza proteinelor
c) [ ] se conţin doar în nucleu
d) [x] sunt componente structurale ale ribozomilor
e) [ ] reprezintăo conformaţie în „foaie de trifoi"

88. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la RNAt:

a) [x] transportăaminoacizii la sediul sintezei proteinelor
b) [x] aminoacidul se leagăla capătul 3'-OH al RNAt
c) [ ] bucla anticodon conţine un triplet de nucleotide identic codonului de pe RNAm
d) [ ] aceeaşi moleculăde RNAt poate transporta mai mulţi aminoacizi
e) [ ] conţin doar baze azotate majore

89. Selectați bazele azotate majore din componența ARN sunti: a) [ ] 5 - metilcitozina b) [x] adenina c) [ ]
2 - metiladenina d) [x] guanina e) [x] uracilul

90. Trăsăturile comune ale biosintezei DNA și RNA:

a) [ ] ambele procese necesităprimer
b) [x] decurg în nucleu
c) [x] ca substraturi se utilizeazănucleozid-trifosfaţii
d) [ ] ambele procese angajeazăsimultan întregul cromozom
e) [ ] sinteza catenelor decurge în direcţia 3'→5'

91. Activarea aminoacizilor:

a) [x] are loc în citoplasmă
b) [ ] constăîn legarea aminoacidului la ARNm
c) [x] necesităenergia a 2 legături macroergice
d) [ ] are loc fărăparticiparea enzimelor
e) [ ] necesităGTP

92. Aminoacil-RNAt-sintetazele:
a) [ ] participăla formarea legăturilor peptidice
b) [x] posedăspecificitate faţăde ARNt şi aminoacid
c) [x] are capacitatea de autocontrol
d) [ ] nu necesităATP
e) [x] catalizeazăreacţia de activare a aminoacizilor

93. Complexul de iniţiere a sintezei proteinelor constădin:

a) [x] ribozomul integral
b) [ ] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul A
c) [x] RNAm cu codonul AUG plasat în situsul P
d) [x] N-formilmetionil-tRNAfmet în situsul P
e) [ ] factorii de iniţiere: IF-1, IF-2, IF-3

94. Elongarea în biosinteza proteinelor necesită:

a) [x] complexul de initiere
b) [ ] aminoacil-RNAt-sintetaza
c) [x] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii IF-1, IF-2, IF-3
e) [ ] ATP

96. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specificămai mulţi aminoacizi

95. Etapa de elongare în biosinteza proteinelor se caracterizează prin:

a) [x] adaptarea aminoacil-ARNt în locusul A
b) [ ] legarea fmet-RNAtfmet în locusul P
c) [ ] legarea aminoacidului la RNAt
d) [x] formarea legăturii peptidice între aminoacizi
e) [x] deplasarea cu un codon a ribozomului pe RNAm

97. În procesul terminării sintezei proteinelor are loc:

a) [x] înlăturarea RNAt din locusul P
b) [x] hidroliza polipeptidei sintetizate de la RNAt
c) [x] disocierea ribozomului în subunităţi
d) [ ] transpeptidarea
e) [ ] translocarea

98. Iniţierea sintezei proteinelor necesită:

a) [x] subunitatea mică şi mare a ribozomului
b) [x] RNAm
c) [ ] peptidiltransferaza
d) [ ] factorii Tu, Ts, G
e) [ ] ATP

99. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] poliadenilarea
b) [ ] „cap"-area
c) [ ] transversia
d) [ ] tranziţia
e) [x] carboxilarea glutamatului

100. Modificările posttranslaţionale includ:

a) [ ] formarea prolinei din hidroxiprolină
b) [ ] excizia intronilor
c) [x] fosforilarea unor proteine
d) [x] metilarea lizinei, argininei
e) [x] formarea punţilor disulfidice

101. Referitor la codul genetic sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] este singlet
b) [ ] codonii sunt citiţi în direcţia 3'EMBED Equation.35'
c) [ ] în RNAm codonii sunt separaţi între ei prin introni
d) [x] codul este degenerat
e) [ ] un codon specificămai mulţi aminoacizi

102. Structura şi funcţile ribozomilor:

a) [x] ribozomii pot disocia reversibil în subunităţi
b) [ ] reprezintăsediul de biosintezăa RNAm
c) [ ] subunităţile sunt fixate rigid prin legături covalente
d) [ ] constau din RNAr şi proteine histonice
e) [x] conţin RNAm

103. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) [ ] catabolismul necesităenergie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple

Afirmațiile corecte referitor la căile metabolice: Căile metabolice: a) [x] pot fi liniare, ciclice, ramificate b)
[ ] toate constau doar din reacţii ireversibile c) [x] pot conţine atât reacţii reversibile, cât şi reacţii
ireversibile d) [ ] toate reacţiile unei căi metabolice sunt catalizate de o singură enzimă e) [x] fiecare
reacţie a unei căi metabolice este catalizată de o enzimă distinctă
104. Anabolismul:
a) [x] reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [x] necesităenergie
c) [ ] decurge preponderent în mitocondrii şi lizozomi
d) [ ] nu necesităenzime
e) [ ] nu este supus reglării

105. Bioenergetica:
a) [ ] organismele vii sunt sisteme termodinamice inchise
b) [ ] energia liberă(∆G) este energia care nu poate fi utilizatăpentru efectuarea lucrului
c) [x] entropia (∆S) este gradul de dezordine a unui sistem termodinamic
d) [ ] energia legată(T∆S) este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea
lucrului
e) [x] ∆E = ∆G + T∆S

106. Căile catabolice şi anabolice:

a) [ ] coincid ca direcţie
b) [x] posedăreacţii şi enzime comune
c) [ ] sunt identice
d) [x] ca regulă, sunt localizate în diferite compartimente celulare
e) [x] ciclul Krebs este faza amfibolicăa metabolismului

107. Care din compuşii enumeraţi nu sunt

macroergici:
a) [x] glicerol-3-fosfat
b) [ ] ATP
c) [ ] creatinfosfat
d) [x] glucozo-6-fosfat
e) [ ] GTP

108. Care din compuşii enumeraţi sunt macroenergci: a) [ ] glucozo-1-fosfat b) [x] pirofosfat c) [x]
fosfoenolpiruvat d) [x] acetil-CoA e) [ ] UDP-galactoza

109. Catabolismul:
a) [x] reprezintăscindarea substanţelor compuse la substanţe simple
b) [ ] necesităenergie
c) [x] are loc atât extracelular, cât şi intracelular
d) [ ] nu necesităenzime
e) [ ] nu este supus reglării

110. Ciclul Krebs:

a) [ ] furnizeazăechivalenţi reducători pentru biosinteza acizilor grasi
b) [ ] decurge în citozol
c) [x] funcţioneazăîn condiţii aerobe
d) [ ] în ciclul Krebs oxaloacetatul se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
e) [ ] toate enzimele ciclului Krebs se supun reglării
111. Ciclul Krebs:
a) [x] este calea finalăcomunăa oxidării compuşilor organici
b) [x] furnizeazăsubstanţe intermediare pentru anabolism
c) [x] în ciclul Krebs acetil-CoA se oxideazăpânăla 2 molecule de CO2
d) [ ] funcţioneazăîn condiţii anaerobe
e) [ ] în reacţiile ciclului Krebs participănemijlocit O2

112. Citrat sintaza:

a) [ ] catalizeazăprima reacţie a ciclului ornitinic
b) [ ] este din clasa ligazelor
c) [x] este enzimăalosterică
d) [ ] este activatăde citrat, succinil-CoA, ATP, NADH
e) [x] este inhibatăde acizii graşi

113. Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza:

a) [x] este inhibat de succinil-CoA
b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA
d) [x] în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: B1, B2, PP, HSCoA, acidul lipoic
e) [ ] în calitate de coenzime utilizeazăderivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12, acidul folic

Complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza: a) [x] este activat de Ca2+ b) [ ] este activat de ATP
c) [x] este inhibat de NADH, succinil-CoA d) [x] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: B1,
B2, PP, HS-CoA, acidul lipoic e) [ ] în calitate de coenzime utilizează derivaţii vitaminelor: biotina, B6, B12,
acidul folic

114. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH):

a) [ ] este localizat în citozol
b) [x] include enzimele: E1 - piruvat dehidrogenaza, E2 - dihidrolipoil acetiltransferaza, E3- dihidrolipoil
dehidrogenaza
c) [x] coenzimele sunt tiaminpirofosfatul, acidul lipoic, FAD, NAD+, HS-CoA
d) [ ] coenzimele enumerate sunt derivaţi ai vitaminelor: H, B6, B12, acidul folic
e) [ ] catalizeazăcarboxilarea piruvatului cu formarea oxaloacetatului

115. Complexul enzimatic piruvat dehidrogenaza(PDH):

a) [x] catalizeazăreacţia de decarboxilare oxidativăa piruvatului
b) [ ] decarboxilarea piruvatului este un proces reversibil
c) [x] activeazăîn mitocondrii
d) [ ] conţine 2 coenzime
e) [ ] toate coenzimele sunt legate covalent cu enzimele

116. Energia liberă(∆G):

a) [x] este energia care poate fi utilizatăpentru efectuarea lucrului la temperatură şi presiune constantă
b) [x] condiţiile standard sunt: t =250C, concentraţia substraturilor - 1 mol, pH =7,0, presiunea 760 tori
c) [ ] dacă ∆G > 0 - reacţia este exergonică
d) [ ] dacă ∆G < 0 - reacţia este endergonică
e) [ ] dacă ∆G > 0 - produsele reacţiei au o energie liberămai micădecât substanţele iniţiale

117. Funcţiile metabolismului constau în:

a) [x] producerea energiei chimice
b) [x] asamblarea biopolimerilor (proteinelor, polizaharidelor, lipidelor, acizilor nucleici)
c) [x] transformarea substanţelor nutritive in precursori ai macromoleculelor celulare
d) [x] sinteza şi degradarea moleculelor specializate (hormoni, amine biogene etc.)
e) [ ] nici una din funcţiile enumerate nu sunt corecte

118. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai

multăenergie decât la hidroliza unei legături macroergice din ATP:
a) [ ] ADP
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] AMP
d) [ ] GMP
e) [x] fosfoenolpiruvat

119. La hidroliza căror compuşi se elibereazămai multăenergie decât la hidroliza unei legături
macroergice din ATP:
a) [x]
1,3-difosfoglicerat
b) [ ] acetil-CoA
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [ ] UDP-glucoza
e) [ ] fructozo-6-fosfat

120. Metabolismul:

a) [ ] este un sistem necoordonat de transformări ale substanţelor şi energiei

b) [x] este un sistem coordonat de transformări enzimatice ale substanţelor şi energiei
c) [x] aprovizioneazăcelulele cu energie chimică
d) [x] constădin douăfaze - catabolism şi anabolism
e) [ ] nu necesităenergie

121. Oxidarea biologică:

a) [x] reprezintătotalitatea proceselor de oxido-reducere ce decurg în organismele vii
b) [x] începe prin dehidrogenarea substraturilor bogate în energie
c) [ ] are loc prin transferul H direct pe O2cu formarea apei
d) [x] enzime sunt dehidrogenazele NAD+- şi FAD-dependente
e) [ ] enzime sunt oxidazele FAD- şi FMN-dependente

122. Reacţiile anaplerotice: a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs b) [ ] asigură cu
acetil-CoA ciclul Krebs c) [ ] micşorează cantitatea intermediarilor ciclului Krebs d) [ ] sunt reacţii
generatoare de ATP e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

123. Referitor la metabolism sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] anabolismul reprezintăsinteza substanţelor compuse din cele simple
b) [ ] anabolismul este însoţit de degajare de energie
c) [ ] energia obţinutăîn anabolism este utilizatăîn catabolism
d) [ ] catabolismul necesităenergie
e) [x] catabolismul constituie faza degradării substanţelor compuse în simple
127. Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza (PDH): a) [x] GTP, ATP sunt
inhibitori ai complexului PDH b) [ ] sarcina energetică mare activează enzimele complexului PDH c) [ ]
sarcina energetică mică inhibă enzimele complexului PDH d) [ ] toate enzimele complexului PDH se
supun doar reglării prin sarcină energetică e) [ ] toate enzimele complexului PDH se reglează prin
fosforilare-defosforilare

Reglarea activităţii complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza: a) [ ] toate enzimele complexului sunt
reglate doar alosteric b) [x] inhibitor alosteric al E2 este acetil-CoA c) [x] inhibitor alosteric al E3 este
NADH d) [ ] GTP este activator alosreric al E1 e) [ ] AMP este inhibitor alosreric al E1

128. Reglarea ciclului Krebs:

a) [ ] viteza ciclului este diminuatăde concentraţia înaltăa ADP-lui
b) [x] complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza este inhibat de succinil-CoA
c) [ ] sarcina energeticămicăinhibăactivitatea ciclului
d) [ ] ADP-ul inhibăizocitrat dehidrogenaza
e) [x] NADH inhibăizocitrat dehidrogenaza şi complexul alfa-cetoglutarat dehidrogenaza

129. Reglarea metabolismului:

a) [x] căile catabolice şi anabolice au reacţii comune
b) [ ] viteza proceselor metabolice este reglatăde enzimele ce catalizează
reacţii comune ale anabolismului şi catabolismului
c) [ ] procesele metabolice se regleazăla nivelul reacţiilor reversibile
d) [x] ca regulă, inhibitorii proceselor catabolice sunt activatori ai proceselor anabolice
e) [ ] hormonii nu participăla reglarea proceselor metabolice

130. Rolul complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] decarboxilarea oxidativăa CH3COOH
b) [ ] decarboxilarea oxidativăa CH3COCH2COOH
c) [x] dehidrogenarea şi decarboxilarea CH3COCOOH
d) [ ] formarea NADPH pentru sintezele reductive
e) [x] formarea NADH pentru lanţul respirator

131.

132. Selectaţi coenzimele complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:

a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

Selectaţi coenzimele complexului enzimaticpiruvat dehidrogenaza:

a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD
133. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] piridoxal fosfat
b) [x] tiamin pirofosfat
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul tetrahidrofolic
e) [x] NAD+

134. Selectaţi coenzimele necesare pentru funcţionarea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] biotina
b) [x] HS-CoA
c) [ ] acidul ascorbic
d) [ ] CoQ
e) [x] FAD

135. Selectaţi dehidrogenazele (DH) FADdependente:

a) [x] succinat DH
b) [ ] glutamat DH
c) [ ] gliceraldehid-3-fosfat DH
d) [x] glicerol-3-fosfat DH
e) [ ] acil-CoA-DH

136.Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [ ] succinat DH
b) [x] glutamat DH
c) [x] izocitrat DH
d) [x] alcool DH
e) [ ] acil-CoA-DH

137. Selectaţi dehidrogenazele (DH) NAD+-dependente:

a) [x] lactat DH
b) [x] malat-DH
c) [ ] acil-CoA DH
d) [x] beta-hidroxibutirat DH
e) [ ] succinat DH

138 Selectaţi enzimele reglatoare ale ciclului Krebs:

a) [x] citrat sintaza
b) [ ] aconitaza
c) [x] izocitrat dehidrogenaza
d) [x] complexul enzimatic alfa-cetoglutarat dehidrogenaza
e) [ ] malat dehidrogenaza

139. Selectaţi reacţia de fosforilare la nivel de

substrat din ciclul Krebs:
a) [ ] izocitrat →alfa-cetoglutarat
b) [ ] alfa-cetoglutarat →succinil-CoA
c) [x] succinil-CoA →succinat
d) [ ] succinat →fumarat
e) [ ] fumarat →malat
140. Reacţia sumarăa decarboxilării oxidative a piruvatului:
a) [ ] piruvat + NAD++ HS-CoA →acil-CoA + CO2+ NADH+H+
b) [ ] piruvat + FAD + HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ FADH2
c) [x] piruvat + NAD++ HS-CoA →acetil-CoA + CO2+ NADH+H+
d) [ ] piruvat + E1-TPP + HS-CoA →acetil-CoA + E1-TPP + CO2
e) [ ] piruvat + biotina + HS-CoA →acetil-CoA + biotina-CO2

141.Reacţiile anaplerotice:
a) [x] completează rezervele intermediarilor ciclului Krebs
b) [ ] asigurăcu acetil-CoA ciclul Krebs
c) [ ] micşoreazăcantitatea intermediarilor ciclului Krebs
d) [ ] sunt reacţii generatoare de ATP
e) [ ] sunt reacţii generatoare de NADH

Selectaţi reacţiile anaplerotice:

a) [ ] acetil-CoA + oxaloacetat + H2O →citrat + HSCoA
b) [x] glutamat + H2O + NAD+↔alfa-cetoglutarat + NADH+H++ NH3
c) [ ] aspartat + alfa-cetoglutarat ↔oxaloacetat + glutamat
d) [x] fosfoenolpiruvat + CO2+ GDP →oxaloacetat + GTP
e) [x] piruvat + CO2+ ATP →oxaloacetat + ADP + H3PO4

142. Variantele de hidrolizăa ATP-lui:

a) [x] ATP + H2O →ADP + H3PO4; -7,3 kcal/mol
b) [ ] ATP + H32O →ADP + H3PO4; -14,6 kcal/mol
c) [x] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -7,3 kcal/mol
d) [ ] ATP + H2O →AMP + H4P2O7; -14,6 kcal/mol
e) [x] H4P2O7 + H2O →2 H3PO4; -7,3 kcal/mol

143. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12

144. Selectaţi vitaminele - componente ale coenzimelor complexului enzimatic piruvat dehidrogenaza:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavin

145. Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [x] tiamina
b) [ ] biotina
c) [x] vitamina PP
d) [ ] vitamina B6
e) [ ] vitamina B12
146.Selectaţi vitaminele necesare pentru activitatea normalăa enzimelor ciclului Krebs:
a) [ ] acidul folic
b) [x] acidul pantotenic
c) [x] acidul lipoic
d) [ ] acidul ascorbic
e) [x] riboflavin

147. Starea energeticăa celulei:

a) [x] se caracterizeazăprin sarcina energetică: ([ATP] +1/2 [ADP]) : ([ATP] +[ADP] + [AMP])
b) [x] se caracterizeazăprin potenţialul de fosfolirare [ATP] : ([ADP] x [P])
c) [ ] în condiţii normale sarcina energeticăa celulei este 500-900
d) [ ] sarcina energeticăînaltăstimuleazăprocesele catabolice
e) [ ] sarcina energeticăjoasăstimuleazăprocesele anabolice

148. Succinat dehidrogenaza:

a) [x] este o enzimăa ciclului Krebs
b) [ ] este o enzimăNAD+-dependentă
c) [ ] este inhibatăde NADH
d) [x] este inhibatăde malonat
e) [ ] este inhibatăde fumarate

Succinat dehidrogenaza: a) [ ] este o enzimă reglatoare a ciclului Krebs b) [ ] este o enzimă NAD+-
dependentă c) [ ] este inhibată de NADH d) [x] este inhibată de malonat e) [ ] este inhibată de fumarat

149.Viteza proceselor metabolice:

a) [ ] nu este dependentăde raportul NADPH/NADP+
b) [ ] nu este influenţatăde modulatorii alosterici
c) [x] este dependentăde raportul NADH/NAD+
d) [x] este influenţatăde hormoni
e) [ ] nu depinde de conţinutul de ATP

150. Agenţii decuplanţi:

a) [ ] inhibăATP-sintaza
b) [ ] inhibăcomplexele lanţului respirator
c) [x] înlătură gradientul de protoni dintre spaţiul intermembranar şi matricea
mitocondrială
d) [x] sunt substanţe liposolubile
e) [ ] măresc permeabilitatea membranei interne mitocondriale pentru ē

151. ATP-sintaza:
a) [ ] este enzimăresponsabilăde fosforilarea la nivel de substrat
b) [x] este enzimă responsabilăde fosforilarea oxidativă
c) [x] este inhibatăde oligomicină
d) [x] inhibarea ATP-sintazei micşoreazăatât sinteza ATP-lui, cât şi transferul
de electroni prin lanţul respirator
e) [ ] inhibarea ATP-sintazei nu influenţeazătransferul de electroni prin lanţul
respirator

152. ATP-sintaza:
a) [x] este localizatăîn membrana internămitocondrială
b) [x] este alcătuitădin factorii F0 şi F1
c) [ ] factorul F0este localizat în matricea mitocondrială
d) [ ] factorul F1este localizat în spaţiul intermembranar
e) [x] factorul F1 reprezintăsubunitatea cataliticăa enzimei

153.Citocromii:
a) [x] reprezintăhemoproteine
b) [ ] participăla transferul H+şi ēîn lanţul respirator
c) [x] funcţionarea citocromilor implicătransformarea: Fe2+↔Fe3+
d) [ ] transferăH+şi ēpe ubichinonă
e) [ ] un citocrom poate transfera 2 ē

154.Complexul I al lanţului respirator (NADH-CoQ reductaza):

a) [x] îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele NAD+-dependente
b) [ ] îndeplineşte funcţia de colector de H+şi ēde la dehidrogenazele FADdependente
c) [x] conţine FMN
d) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)
e) [ ] conţine FAD

155. Complexul II al lanţului respirator (succinatCoQ reductaza):

a) [ ] transferăH+şi ēîn lanţul respirator doar de pe succinat
b) [x] conţine flavoproteine specializate pentru introducerea H+şi ēîn lanţul respirator şi de pe alte
substraturi (acil-CoA, glicerol-3-fosfat)
c) [ ] conţine NAD+
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

156. Complexul III al lanţului respirator (CoQH2-citocrom c reductaza):

a) [x] colecteazăH+şi ēde la complexul I (NADH-CoQ reductaza)
b) [x] colecteazăH+şi ēde la complexul II (succinat-CoQ reductaza)
c) [x] conţine citocromii b şi c1
d) [ ] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine proteine cu fier şi sulf (FeS)

157. Complexul IV al lanţului respirator (citocromoxidaza):

a) [x] transferă4ēde la citocromii c la oxigenul molecular cu formarea a 2O
2-b) [x] O2- interacţioneazăcu protonii, formând apa
c) [ ] conţine citocromii b şi c1
d) [x] conţine citocromii a şi a3
e) [x] conţine ioni de cupru

158. Decuplarea fosforilării oxidative:

a) [x] este un proces adaptiv la frig
b) [x] este un proces fiziologic la nou-născuţi, la animalele în hibernare
c) [ ] este prezentăîn hipotiroidie
d) [ ] predominăîn ţesutul adipos alb
e) [ ] se caracterizeazăprin sinteza sporităde ATP

159. Lanţul respirator (LR):

a) [ ] este localizat în membrana externămitocondrială
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] este alcătuit din enzime şi sisteme de oxido-reducere
d) [x] transferăH+şi ēde pe coenzimele reduse pe O2
e) [ ] produsul final al LR este H2O2

160. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [ ] în rezultatul transferului de ēîn lanţul respirator (LR) se formeazăun
compus intermediar macroergic
b) [ ] ēservesc modulatori alosterici pozitivi pentru ATP-sintază
c) [x] transferul de ēîn LR genereazăgradient de protoni între suprafeţele
membranei interne mitocondriale
d) [x] suprafaţa internăa membranei interne mitocondriale se încarcănegativ,
iar suprafaţa externă- pozitiv
e) [ ] membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru protoni

161. Mecanismul fosforilării oxidative:

a) [x] transferul de ēîn LR este însoţit de transport de ēdin matricea mitocondrialăîn spaţiul
intermembranar
b) [x] H+revin în mitocondrii prin factorul F0al ATP-sintazeic) [ ] H+trec liber prin membrana
internămitocondrială
d) [x] fluxul de H+este forţa motrice ce determinăsinteza ATP-lui
e) [ ] sinteza ATP-lui nu depinde de gradientul de protoni

162. Potenţialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelorredox din lanţul respirator:

a) [x] este o forţămotrice ce determinăcapacitatea sistemului-redox de a adiţiona şi a ceda ē
b) [ ] cu cât valoarea Eoeste mai electronegativă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de a
adiţiona ē
c) [ ] cu cât valoarea Eoeste mai electropozitivă, cu atât este mai înaltăcapacitatea sistemului-redox de a
ceda ē
d) [ ] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea descreşterii Eo
e) [x] în lanţul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea creşterii Eo

163. Produsele finale ale lanţului respirator:

a) [ ] H2O2
b) [x] H2O
c) [x] 2 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului succinat-CoQ reductaza)
d) [x] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului NADH-CoQ reductaza)
e) [ ] 3 molecule de ATP (la transferul a 2ē şi 2H+prin intermediul complexului CoQH2-citocrom c
reductaza)

164. Selectaţi inhibitorul ATP-sintazei: a) [ ] monooxidul de carbon b) [x] oligomicina c) [ ] tiroxina d) [ ]

cianurile e) [ ] 2,4-dinitrofenolul

165. Selectaţi procesele ce au loc în matricea mitocondrială:

a) [x] decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [x] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [ ] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [x] biosinteza ADN-lui mitochondrial

166. Selectaţi procesele ce au loc în membrana internămitocondrială:

a) [ ] decarboxilarea oxidativăa piruvatului
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] lanţul respirator
d) [ ] glicoliza anaerobă
e) [ ] biosinteza ADN-lui mitochondrial

167. Sistema-navetăglicerol-fosfat:
a) [ ] este un mecanism de transfer al H+şi ēde la NADH din mitocondrie în citozol
b) [x] în citozol are loc reacţia: dihidroxiaceton-fosfat + NADH+H+↔glicerol-3-fosfat + NAD+
c) [x] glicerol-3-fosfatul străbate membrana internămitocondrială
d) [ ] în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + NAD+↔dihidroxiaceton-fosfat +
NADH+H+
e) [x] în matricea mitocondrialăare loc reacţia: glicerol-3-fosfat + FAD ↔dihidroxiaceton-fosfat +
FADH2

168. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în citozol):

a) [x] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + NADPH+H+↔malat + NADP+
c) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
d) [ ] malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+

169. Sistema-navetămalat-aspartat (selectaţi reacţia ce are loc în matricea mitocondrială):

a) [ ] oxaloacetat + NADH+H+↔malat + NAD+
b) [ ] oxaloacetat + FADH2↔malat + FADH2
c) [x] malat + NAD+ ↔oxaloacetat + NADH+H+
d) [ ] malat + FAD ↔oxaloacetat + FADH2
e) [ ] malat + NADP+ ↔oxaloacetat + NADPH+H+

170. Sistemele de oxido-reducere ale lanţului respirator:

a) [ ] NADH/NAD+transferă2H+şi 2ē
b) [x] FMNH2/FMN transferă2H+şi 2ē
c) [ ] CoQH2/CoQ transferă1H+şi 2ē
d) [x] citocromii transferădoar elecroni
e) [ ] un citocrom transferădoi electroni

171. Ţesutul adipos brun:

a) [ ] este ţesut specializat în sinteza ATP-lui
b) [x] este ţesut specializat în termogeneză
c) [x] este prezent la animalele în hibernare, la nou-născuţi
d) [ ] conţine puţine mitocondrii
e) [x] mitocondriile din ţesutul adipos brun conţin termogenina (proteine decuplante)

172. Transferul echivalenţilor reducători în lanţul respirator (LR):

a) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferă şi H+si ē
b) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar ē
c) [ ] toate sistemele de oxido-reducere ale LR transferădoar H+
d) [x] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar ē
e) [ ] unele sisteme de oxido-reducere ale LR transferă şi H+şi ē, altele doar H+

173. Transportul echivalenţilor reducători prin membrana internămitocondrială:

a) [ ] membrana internămitocondrialăeste permeabilăpentru NAD+şi NADH
b) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-navetăglicerol-
fosfat
c) [x] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde sistema-navetămalat-
aspartat
d) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către citrat
e) [ ] H+şi ēde la NADH sunt transportaţi prin membrana internămitocondrialăde către carnitină

174. Utilizarea energiei libere (∆G) din lanţul respirator:

a) [ ] toată ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
b) [x] aproximativ 40% ∆G este utilizatăpentru sinteza ATP-lui
c) [x] aproximativ 60% ∆G este utilizatăpentru termogeneză
d) [ ] decuplanţii lanţului respirator micsoreaza termogeneza
e) [ ] inhibitorii lanţului respirator măresc termogenezaEMBED Equation.3

175. Absorbţia glucozei:

a) [x] necesităNa+
b) [ ] necesităCa2+
c) [x] necesităenzima Na+,K+-ATP-aza
d) [ ] implicăantiportul glucozei şi al ionilor de sodiu
e) [ ] implicăsimportul ionilor de sodiu şi de potasiu

176. Afirmaţii corecte referitor la glucide:

a) [x] lactoza se conţine în laptele mamiferelor
b) [ ] prin hidroliza lactozei se obţin 2 molecule de alfa-galactoză
c) [x] ambele hexoze din lactozăsunt în formăfuranozică
d) [ ] zaharoza este principalul glucid din sânge
e) [ ] zaharoza este alcătuitădin 2 molecule de alfa-glucoză

177. Glicogenoliza (reacţia catalizatăde enzima glicogen fosforilaza):

a) [ ] glicogen n glucoze+ H2O →glicogen n-1 glucoze + glucoza
b) [x] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-1-fosfat
c) [ ] glicogen n glucoze+ H3PO4→glicogen n-1 glucoze + glucozo-6-fosfat
d) [x] glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,4-glicozidice
e) [ ] glicogen fosforilaza scindeazălegăturile alfa-1,6-glicozidice

178. Digestia glucidelor:

a) [x] amilaza salivară şi cea pancreaticăscindeazălegăturile α-1,4-glicozidice din
polizaharide
b) [ ] sub acţiunea amilazelor din amidon se obţine fructoza
c) [ ] amilaza salivarăscindeazăamidonul pânăla glucoză
d) [ ] dizaharidazele nu posedăspecificitate de substrat
e) [x] celuloza nu este scindatăde amilaza pancreatică

179. Formarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenogeneza):

a) [ ] este catalizatăde enzima glicogen sintaza
b) [ ] este catalizatăde enzima fosfoglucomutaza
c) [x] este catalizatăde enzima de ramificare
d) [x] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,4-1,6-transglicozidazică
e) [ ] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,6-glicozidazică

180. Glicogen fosforilaza:

a) [x] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [ ] este reglatădoar prin fosforilare-defosforilare
c) [x] forma activăeste cea fosforilată
d) [ ] scindeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din
glicogen
e) [ ] este activatăde ATP

181. Glicogen sintaza:

a) [ ] este enzima reglatoare a glicogenolizei
b) [x] este reglatăprin fosforilare-defosforilare
c) [ ] forma activăeste cea fosforilată
d) [ ] formeazăatât legăturile alfa-1,4-glicozidice, cât şi legăturile alfa-1,6-glicozidice din glicogen
e) [x] necesităprezenţa unui fragment mic de glicogen-primer pentru initierea sintezei

182. Glicogenogeneza (selectaţi reacţiile procesului):

a) [ ] glucoza + ATP →glucozo-1-fosfat + ADP
b) [x] glucoza + ATP →glucozo-6-fosfat + ADP
c) [ ] glicozo-1-fosfat →glucozo-6-fosfat
d) [x] glucozo-1-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7
e) [ ] glucozo-6-fosfat +UTP →UDP-glucoza + H4P2O7

183. Glicogenogeneza:
a) [ ] este sinteza glucozei
b) [x] este sinteza glicogenului
c) [ ] decurge intens în toate ţesuturile
d) [x] decurge intens postprandial
e) [ ] se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie

184. Glicogenoliza:
a) [x] este scindarea glicogenului
b) [ ] este scindarea glucozei
c) [ ] este un proces strict hidrolitic
d) [ ] decurge intens postprandial
e) [x] se activeazăîn situaţii de stres, inaniţie

185. Glicogenozele:
a) [x] sunt determinate de deficienţe ereditare ale enzimelor implicate în metabolismul glicogenului
b) [x] se caracterizeazăprin depuneri masive de glicogen în diferite ţesuturi
c) [ ] în toate tipurile de glicogenoze glicogenul se depoziteazădoar în ficat
d) [ ] în toate tipurile de glicogenoze structura glicogenului este normală
e) [ ] pot fi tratate prin excluderea glucidelor din alimentaţie

186. Glicogenul:
a) [x] se depoziteazăîn muşchii scheletici
b) [ ] se depoziteazăîn ţesutul adipos
c) [x] se depoziteazăîn ficat
d) [ ] muschii scheleticiutilizeazădepozitele de glicogen pentru menţinerea glicemiei
e) [ ] rezervele de glicogen pot asigura organismul cu energie timp de 15-20 zile

187. Glucozo-6-fosfataza:
a) [x] este enzimăa glicogenolizei
b) [ ] este enzimăa glicogenogenezei
c) [x] este o hidrolază
d) [ ] se activeazăla o concentraţie înaltăde glucoză
e) [ ] este activatăde insulin

188. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în ficat:

a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [x] G-6-P se supune scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [x] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru menținerea glicemiei
d) [ ] G-6-P se include în glicogenogenezăîn ficat
e) [ ] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie doar pentru ficat

189. Glucozo-6-fosfatul (G-6-P) obţinut din glicogen în muşchii

scheletici:
a) [ ] G-6-P este secretat în sânge şi utilizat de ţesuturi pentru energie
b) [ ] G-6-P se supune în mușchi scindării hidrolitice sub acţiunea glucozo-6-fosfatazei
c) [ ] glucoza obţinutăprin hidroliza G-6-P este secretatăîn sânge şi utilizatăpentru menținerea glicemiei
d) [x] G-6-P se include în glicoliză
e) [x] G-6-P se utilizeazăca sursăde energie pentru muşchi

190. Reglarea hormonalăa glicogenogenezei:

a) [x] insulina activeazăglicogenogeneza
b) [ ] adrenalina stimuleazăglicogenogeneza
c) [x] glucagonul inhibăglicogenogeneza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen sintazei
e) [ ] defosforilarea glicogen sintazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

191. Reglarea hormonalăa glicogenolizei:

a) [ ] insulina activeazăglicogenoliza
b) [x] adrenalina stimuleazăglicogenoliza
c) [ ] glucagonul inhibăglicogenoliza
d) [ ] insulina conduce la fosforilarea glicogen fosforilazei
e) [x] fosforilarea glicogen fosforilazei are loc sub acţiunea adrenalinei, glucagonului

192. Scindarea legăturilor 1,6-glicozidice din glicogen (glicogenoliza):

a) [ ] este catalizatăde glucozo-6-fosfataza
b) [ ] este catalizatăde glicogen fosforilaza
c) [x] este catalizatăde enzima de deramificare
d) [x] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate amilo-1,6-1,4-glican transferazică
e) [ ] enzima ce catalizeazăprocesul are activitate 1,4-glicozidazică

193. Selectaţi enzimele glicogenogenezei:

a) [x] glicogen sintaza
b) [ ] glicogen fosforilaza
c) [x] fosfoglucomutaza
d) [ ] glucozo 6 fosfotaza
e) [x] UDP-glucozo-pirofosforilaza

194. Selectaţi enzimele glicogenolizei: a) [ ] glicogen sintaza b) [x] glicogen fosforilaza c) [x]
fosfoglucomutaza d) [ ] glucokinaza e) [ ] fosfofructokinaza

195. Funcţiile glucidelor:

a) [x] energetică
b) [ ] menţin presiunea oncotică
c) [ ] sunt emulgatori
d) [x] constituenţi ai ţesuturilor de sprijin, ai acizilor nucleici
e) [ ] de transport

196. Selectaţi glucidele ce sunt prezente în organismul uman: a) [ ] amiloza b) [x] glucoza c) [x] glicogenul
d) [x] riboza, dezoxiriboza e) [ ] amilopectina

197. Care enzimă nu participăla scindarea aerobăa glucozei?

a) [ ] piruvat kinaza
b) [ ] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [x] lactat dehidrogenaza
d) [ ] malat dehidrogenaza
e) [ ] piruvat dehidrogenaza

198. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completă a unei molecule de glucoza: a) [x] 38 ATP b) [x]
44 H2O c) [ ] 5 CO2 d) [ ] 22 H2O e) [ ] 44 ATP

199. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completăa unei molecule de piruvat:
a) [ ] 3
b) [ ] 2
c) [x] 15
d) [ ] 30
e) [ ] 6

200. Câte molecule de ATP se obţin la oxidarea completăa unei molecule de lactat:
a) [ ] 6
b) [x] 18
c) [ ] 15
d) [ ] 36
e) [ ] 3

201. Glicoliza este activatăde:

a) [ ] NADH
b) [ ] ATP
c) [ ] glucozo-6-fosfat
d) [x] fructozo-2,6-difosfat
e) [x] AMP, ADP

202. Glicoliza este inhibatăde:

a) [ ] NAD+
b) [x] citrat
c) [x] acizii graşi
d) [ ] glucoză

203. Glicoliza:
a) [ ] toate reacţiile glicolizei sunt reversibile
b) [x] în condiţii anaerobe produsul final al glicolizei este lactatul
c) [ ] în condiţii anaerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP
d) [x] în condiţii aerobe produsele finale ale glicolizei sunt CO2şi H2O
e) [ ] în condiţii aerobe randamentul energetic al glicolizei este 12 ATP

204. Glucokinaza:
a) [ ] este prezentădoar în muschii scheletici
b) [ ] catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] duce la formarea de glicozo-6-fosfat
d) [ ] este inhibatăde glicozo-6-fosfat
e) [x] este enzimăiductibilă, activatăde insulin

205. Gluconeogeneza:
a) [ ] este sinteza glicogenului din glucoză
b) [x] este sinteza glucozei din surse neglucidice
c) [ ] are loc în toate ţesuturile cu aceeaşi intensitate
d) [x] decurge intens în inaniţie
e) [ ] toate reacţiile gluconeogenezei au loc în sens invers reacţiilor glicolizei

206. Gluconeogeneza din alaninănecesităenzimele:

a) [ ] aspartataminotransferaza
b) [x] piruvat carboxilaza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [ ] fosfofructokinaza

207. Gluconeogeneza din glicerol necesităenzimele:

a) [x] glicerol kinaza
b) [x] glicerolfosfat dehidrogenaza
c) [ ] piruvat carboxilaza
d) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
e) [x] fructozo-1,6-difosfataza

208. Gluconeogeneza din lactat necesităprezenţa următoarelor enzime:

a) [x] piruvat carboxilaza
b) [x] fructozo-1,6-difosfataza
c) [ ] piruvat kinaza
d) [x] lactat dehidrogenaza
e) [ ] fosfofructokinaza

209. Gluconeogeneza:
a) [x] decurge în sens invers glicolizei cu ocolirea a trei reacţii ireversibile din glicoliză
b) [ ] are loc intens postprandial
c) [x] decurge intens în ficat şi în rinichi
d) [ ] asigurăcu glucoză ficatul şi rinichii
e) [x] asigurăcu glucoză ţesuturile glucodependente (creierul, eritrocitele)

210. Hexokinaza:
a) [ ] este prezentădoar în ficat
b) [x] catalizeazăfosforilarea atât a glucozei, cât şi a altor hexoze
c) [x] este o enzimadin glicoliza
d) [ ] este activatăde glicozo-6-fosfat
e) [ ] posedăspecificitate absolutăde substrat

211. În glicolizăATP-ul se formeazăîn reacţiile catalizate de enzimele:

a) [ ] hexokinaza
b) [ ] fosfofructokinaza
c) [x] fosfogliceratkinaza
d) [ ] glucokinaza
e) [x] piruvatkinaza

212. Căile de utilizare a piruvatului:

a) [x] în condiţii aerobe se decarboxileazăla acetil-CoA
b) [x] în condiţii anaerobe se reduce la lactat
c) [x] se carboxileazăla oxaloacetat
d) [ ] se oxideazăîn lanţul respirator
e) [ ] nu poate fi utilizat în gluconeogeneză

213. Pentru sinteza unei molecule de glucozăsunt necesare:

a) [x] 2 molecule de piruvat
b) [x] 4 ATP
c) [x] 2 GTP
d) [ ] 6 H3PO4
e) [ ] 6 ADP

214. Piruvat carboxilaza:

a) [ ] este enzimăa glicolizei
b) [ ] este enzimăa glicogenogenezei
c) [x] gruparea prosteticăa enzimei este biotina
d) [ ] gruparea prosteticăa enzimei este tiamin-pirofosfatul
e) [x] este enzimăreglatoare activatăde acetil-CoA

215.(146)

216. Reglarea hormonalăa glicolizei:

a) [x] glucagonul inhibăfosfofructokinaza prin micşorarea concentraţiei de fructozo-2,6-difosfat
b) [x] insulina activeazăenzimele reglatoare ale glicolizei
c) [ ] cortizolul induce sinteza enzimelor reglatoare ale glicolizei
d) [ ] somatotropina stimuleazăglicoliza
e) [ ] adrenalina stimuleazăglicoliza hepatică

217. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentru

gluconeogeneză:
a) [ ] acetil CoA
b) [ ] acizii graşi
c) [ ] acetoacetatul
d) [x] lactatul
e) [x] oxaloacetatul

218. Selectaţi compuşii ce servesc substrat pentrugluconeogeneză:

a) [ ] beta-hidroxibutiratul
b) [x] piruvatul
c) [x] aminoacizii glucoformatori
d) [ ] colesterolul
e) [ ] bazele azotate purinice

219. Enzime comune ale glicolizei şi ale gluconeogenezei:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fosfoglicerat kinaza
c) [ ] fosfoenolpiruvat carboxikinaza
d) [x] fosfoglicerat mutaza
e) [ ] fructozo-1,6-difosfataza

220. Selectaţi enzimele reglatoare ale glicolizei:

a) [ ] piruvatcarboxilaza
b) [ ] fosfoglucoizomeraza
c) [x] hexokinaza
d) [x] fosfofructokinaza
e) [x] piruvatkinaza

221. Reacţia sumarăa glicolizei anaerobe:

a) [ ] glucoza + 2ATP + 2H2O →2 lactat + 2ADP + 2H3PO4
b) [ ] glucoza + 2ATP + 2H3PO4→2 lactat + 2ADP + 2H2O
c) [x] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 lactat + 2ATP + 2H2O
d) [ ] glucoza + 2ADP + 2H3PO4→2 piruvat + 2ATP + 2H2O
e) [ ] glucoza + 4ADP + 4H3PO4→2 piruvat + 4ATP + 4H2O

222. Selectaţi reacţiile de fosforilare la nivel de substrat:

a) [ ] glucoza →glucozo-6-fosfat
b) [x] fosfoenolpiruvat →piruvat
c) [ ] fructozo-6-fosfat →fructozo-1,6-difosfat
d) [x] succinil-CoA →succinat
e) [x] 1,3-difosfoglicerat →3-fosfoglicerat

223. Afecţiunile însoţite de hiperglicemie:

a) [x] diabetul zaharat
b) [x] tumorile cortexului suprarenal
c) [ ] hiperparatiroidia
d) [ ] hipotiroidia
e) [ ] diabetul insipid

224. Calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [ ] decurge activ numai în ficat şi eritrocite
b) [ ] decurge activ numai în ţesutul adipos, suprarenale, glandele mamare
c) [x] în etapa oxidativăare loc conversia glucozei în pentoze
d) [x] în etapa neoxidativăare loc conversia pentozelor în hexoze
e) [ ] reacţiile etapei neoxidative sunt ireversibile

225. Efectele insulinei asupra metabolismului glucidic în ficat:

a) [ ] inhibarea glucokinazei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [x] inhibarea fructozo-1,6-difosfatazei
d) [ ] activarea fosfoenolpiruvat carboxikinazei
e) [ ] inhibarea glicogen sintazei

226. Efectele insulinei:

a) [x] favorizeazăutilizarea glucozei în şuntul pentozo-fosfat
b) [x] măreşte cantitatea de NADPH
c) [ ] inhiba transportul aminoacizilor în ţesuturi
d) [ ] inhibăsinteza proteinelor
e) [ ] stimuleazăcatabolismul proteinelor

227.en nzimele necesare pentru metabolizarea fructozei în ficat:

a) [ ] hexokinaza
b) [x] fructokinaza
c) [ ] fructozo-1,6-difosfat aldolaza
d) [x] fructozo-1-fosfat aldolaza
e) [x] triozokinaza

228. Enzimele necesare pentru metabolizarea galactozei:

a) [x] galactokinaza
b) [ ] hexokinaza
c) [ ] UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) [x] UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) [x] UDP-glucozo-4-epimeraza

229. Fructozuria esenţială:

a) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al fructokinazei
c) [x] are loc acumulare de fructoză
d) [ ] are loc acumulare de fructoză şi fructozo-1-fosfat
e) [ ] se manifestăclinic prin retard mintal

230. Funcţiile căii pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei:

a) [x] sinteza pentozelor
b) [ ] generarea de NADH
c) [x] generarea de NADPH
d) [ ] generarea de FADH2
e) [ ] formarea pirofosfatului

231. Galactozemia:
a) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al hexokinazei
b) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
c) [ ] are loc acumulare de galactoză şi galactozo-1-fosfat
d) [x] se manifestăprin cataractădeterminatăde acumularea galactitolului în cristalin
e) [ ] se manifestăclinic prin retard mintal

232. Hiperglicemia poate fi condiţionatăde:

a) [x] stres
b) [x] activarea glicogenolizei
c) [ ] activarea glicolizei
d) [ ] diminuarea gluconeogenezei
e) [ ] hiperinsulinism

233. Hipoglicemia poate fi cauzatăde:

a) [ ] stimularea sistemului nervos simpatic
b) [ ] activarea glicogenolizei
c) [x] amplificarea glicolizei
d) [x] hiperinsulinism
e) [ ] activarea gluconeogenezei

234. Insulina provoacă:

a) [x] activarea glicolizei
b) [ ] activarea glicogen fosforilazei
c) [ ] eliberarea acizilor graşi din ţesutul adipos
d) [ ] conversia aminoacizilor în glucoză
e) [x] induce sinteza transportatorilor de glucoză(GLUT)

235. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi
b) [ ] conversia glicerolului în glucoză
c) [ ] glicogenoliza
d) [x] sinteza lipidelor în ficat
e) [ ] gluconeogeneza

236. Intoleranţa la fructoză:

a) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1-fosfataldolazei
b) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al fructozo-1,6-difosfataldolazei
c) [x] se acumuleazăfructozo-1-fosfat ce inhibăglucozo-6-fosfataza
d) [x] conduce la insuficienţăhepatică, ciroză
e) [x] se manifestăclinic prin crize hipoglicemice

237. Intoleranţa la galactoză:

a) [ ] este cauzatăde deficitul ereditar al galactokinazei
b) [x] este cauzatăde deficitul ereditar al UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferazei
c) [ ] se acumuleazădoar galactoză
d) [x] se manifestăclinic prin retard mintal
e) [x] se manifestăclinic prin cataractă

238. Intoleranţa la lactoză:

a) [ ] este determinatăde deficitul galactokinazei
b) [x] este determinatăde deficitul de lactază
c) [x] deficienţa enzimei ce determinăintoleranţa la lactozăpoate fi moştenită şi dobândită
d) [x] se manifestăprin dureri abdominale, diaree cronică
e) [ ] se manifestăprin cataractă

239. Metabolismul fructozei în ficat (selectaţi reacţiile):

a) [ ] fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) [x] fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [ ] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [ ] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [x] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat

240. Metabolismul fructozei în muşchii scheletici (selectaţi reacţiile):

a) [x] fructoza + ATP →fructozo-6-fosfat + ADP
b) [ ] fructoza + ATP →fructozo-1-fosfat + ADP
c) [x] fructozo-6-fosfat + ATP →fructozo-1,6-difosfat + ADP
d) [x] fructozo-1,6-difosfat ↔gliceraldehid-3-fosfat + dihidroxiacetonfosfat
e) [ ] fructozo-1-fosfat ↔gliceraldehidă+ dihidroxiacetonfosfat

241. Metabolismul galactozei (selectaţi reacţiile):

a) [x] galactoza + ATP →galactozo-1-fosfat + ADP
b) [ ] galactoza + ATP →galactozo-6-fosfat + ADP
c) [x] galactozo-1-fosfat + UDP-glucoza ↔UDP-galactoza + glucozo-1-fosfat
d) [ ] galactozo-1-fosfat + UTP ↔UDP-galactoza + H4P2O7
e) [x] UDP-galactoza ↔UDP-glucoza

242. Produsele finale ale etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:

a) [x] ribulozo-5-fosfat
b) [ ] glucozo-6-fosfat
c) [ ] ATP
d) [ ] NADH
e) [x] 2 NADPH

243. Reacţia: Glucozo-6-fosfat + NADP+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+:

a) [ ] este o reacţie din glicoliză
b) [x] este o reacţie din calea pentozo-fosfaţilor de oxidare a glucozei
c) [ ] enzima ce catalizeazăreacţia este glucozo-6-fosfat fosfataza
d) [ ] enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este lactonaza
e) [x] enzima ce catalizeazăaceastăreacţie este inhibatăde NADPH

244. Reglarea hormonalăa glicemiei:

a) [x] glucagonul amplificăglicogenoliza
b) [ ] catecolaminele inhibăglicogenoliza
c) [x] cortizolul faciliteazăgluconeogeneza
d) [ ] somatotropina inhibăgluconeogeneza
e) [ ] cortizolul activeazăabsorbţia glucozei

245. Selectaţi reacţiile etapei oxidative a şuntului pentozofosfat:

a) [ ] Glucozo-6-fosfat + NAD+→6-fosfogluconolactonă+ NADH+H+
b) [x] Glucozo-6-fosfat + NADP
+→6-fosfogluconolactonă+ NADPH+H+
c) [x] 6-fosfogluconolactona + H2O →6-fosfogluconat
d) [ ] 6-fosfogluconat + NAD+ →ribulozo-5-fosfat + NADH+H+ + CO2
e) [x] 6-fosfogluconat + NADP+ →ribulozo-5-fosfat + NADPH+H+ + CO2

246.

247. Substanţele iniţiale ale şuntului pentozo-fosfat:

a) [ ] FADH2
b) [x] glucozo-6-fosfat
c) [x] 2 NADP+
d) [ ] ATP
e) [ ] ribozo-5-fosfat

248. A doua reacţie a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] este o dehidratare
b) [ ] este o dehidrogenare
c) [x] este catalizatăde enzima enoil-CoA hidrataza
d) [ ] este catalizatăde enzima acil-CoA hidrataza
e) [x] produsul reacţiei este beta-hidroxiacil-CoA

249. A treia reacţie a beta-oxidării acizilor graşi este:

a) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA
b) [ ] dehidratarea beta-hidroxiacil-CoA
c) [ ] reducerea beta-cetoacil-CoA
d) [ ] decarboxilarea acil-CoA
e) [x] dehidrogenarea beta-hidroxiacil-CoA

250. Acizii biliari:

a) [x] se sintetizează din colesterol
b) [ ] constau din 28 atomi de carbon
c) [ ] se conjugăîn ficat cu bilirubina
d) [x] sunt compuşi polari
e) [x] participăla emulsionarea grăsimilor

251. Acţiunea enzimelor lipolitice din tractul gastrointestinal:

a) [x] fosfolipazele (A1, A2, C, D) scindeazăfosfogliceridele
b) [x] colesterolesteraza scindeazăcolesterolul esterificat
c) [ ] ceramidaza scindeazăsfingozina
d) [ ] lipaza gastricăeste activăla adulţi
e) [ ] lipaza pancreaticăscindeazărestul acil din poziţia beta a trigliceridelor .

252. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor graşi):

a) [ ] carnitina + ATP + AG →acilcarnitina + ADP
b) [ ] AG + ATP + biotina →acil-AMP + biotin-P
c) [x] AG + ATP + HS-CoA →acil-CoA + AMP + PPi
d) [ ] AG + ATP + HSCoA + H2O →acil-AMP + HSCoA + AMP +2P
e) [ ] coenzima Q + ATP + AG →acil-CoQ +AMP + 2P

253. Activarea acizilor graşi (AG) (beta-oxidarea acizilor

graşi):
a) [x] este prima etapăa oxidării AG în ţesuturi
b) [ ] se petrece în mitocondrii
c) [ ] reacţia este catalizatăde acetil-CoA carboxilază
d) [x] reacţia este catalizatăde acil-CoA sintetaza
e) [ ] activarea este o reacţie reversibilă

254. Activatorul (1) şi inhibitorul (2) acetil-CoA carboxilazei (enzima reglatoare a sintezei acizilor graşi):
a) [ ] ATP ADP
b) [ ] AMP ATP
c) [ ] malonat AMP
d) [ ] acetoacetat citrat
e) [x] citrat palmitoil-CoA

255. Afirmaţii corecte referitor la corpii cetonici:

a) [x] în inaniţie prelungităcreierul utilizeazăcorpi cetonici
b) [ ] nivelul corpilor cetonici se măreşte în fenilcetonurie
c) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn diabetul zaharat insulino-dependent
d) [x] în inaniţie corpii cetonici sunt combustibil excelent pentru miocard
e) [ ] concentraţia corpilor cetonici este scazutăîn boala Hartnup

256. Beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA poate fi utilizat pentru:

a) [x] sinteza corpilor cetonici
b) [ ] sinteza aminoacizilor
c) [ ] beta-oxidare
d) [x] sinteza colesterolului
e) [ ] sinteza glucozei

257. Beta-oxidarea acizilor graşi (AG):

a) [x] se desfăsoarăîn matricea mitocondriilor
b) [ ] se oxideazăAG liberi
c) [ ] se desfăsoarăîn citotozol
d) [x] constăîn scindarea completăa acil-CoA pânăla acetil-CoA
e) [ ] malonil-CoA este produsul final de oxidare a acizilor graşi

258. Spirala Lynen (beta-oxidarea) implicădesfasurarea unei succesiuni de 4 reacţii. Ordinea lor
corectăeste:
a) [ ] hidratare, oxidare, dehidratare, clivare
b) [ ] oxidare, dehidratare, reducere, clivare
c) [ ] aditie, oxidare, reducere, hidratare
d) [x] dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare
e) [ ] dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare

259. Biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] are loc în mitocondrii
b) [x] enzimele sintezei sunt organizate în complex polienzimatic
c) [ ] enzimele nu sunt predispuse la asociere
d) [x] în reacţiile de oxido-reducere participăNADPH
e) [ ] ca donator de H se utilizeazăNADH

260. Biosinteza acizilor graşi:

a) [x] intermediarii sintezei sunt legaţi la gruparea SH a ACP
b) [x] enzimele formeazăcomplexul acid gras-sintaza
c) [x] donator activ de unităţi carbonice este restul malonil
d) [ ] ca donator de unităţi carbonice serveste acetil-CoA
e) [ ] sinteza se petrece exclusiv în absenţa CO2

261. Biosinteza colesterolului:

a) [ ] are loc numai în ficat
b) [x] necesităNADPH
c) [x] substrat serveşte acetil-CoA
d) [ ] substraturi servesc succinil-CoA şi glicina
e) [ ] viteza sintezei nu depinde de aportul alimentar de cholesterol

262. Biosinteza malonil-CoA (sinteza acizilor graşi):

a) [x] este o reacţie de carboxilare a CH3-CO-SCoA
b) [ ] ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B6
c) [x] carboxilarea necesităATP şi biotină
d) [ ] ca coenzimăacetil-CoA carboxilaza utilizeazăvitamina B1
e) [ ] sinteza necesită2 molecule de ATP
263. Biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi:
a) [x] începe cu legarea acetilului şi a malonilului la ACP
b) [ ] ambii radicali se leagăla gruparea -SH a cisteinei
c) [ ] în reacţiile de transfer al resturilor acetil şi malonil se utilizeazăATP
d) [x] reacţiile sunt catalizate de acetiltransacilaza şi maloniltransacilaza
e) [ ] reacţiile sunt catalizate de acetil-CoA sintază

264. Biosinteza triacilglicerolilor:

a) [ ] are loc exclusiv în ţesutul adipos
b) [ ] se intensificăîn inaniţie
c) [ ] se amplificăîn diabetul zaharat tipul I
d) [x] este activatăde insulină
e) [x] depozitarea trigliceridelor în ţesutul adipos este nelimitata

265. Calcitriolul:
a) [ ] este vitamina D de origine vegetală
b) [x] se sintetizeazăprin douăhidroxilări consecutive în ficat şi în rinichi din colecalciferol
c) [x] contribuie la reglarea calcemiei şi a fosfatemiei
d) [ ] inhibăbiosinteza proteinei ce asigurăabsorbţia Ca2+ din intestin
e) [ ] acţioneazăprin AMPc

266. Catabolismul chilomicronilor:

a) [x] resturile chilomicronice se supun hidrolizei în hepatocite
b) [ ] lipoproteinlipaza este activatăde apoB
c) [x] sunt hidrolizaţi de lipoproteinlipaza
d) [x] lipoproteinlipaza este activatăde insulină
e) [ ] sunt hidrolizaţi de trigliceridlipaza hormon sensibilă

267. Câte spire parcurge (1), câte molecule de acetil-CoA (2) şi câte molecule de ATP (3) se formeazăla
oxidarea completăa acidului palmitic (C16):
a) [ ] 6 8 131
b) [ ] 6 7 114
c) [x] 7 8 130
d) [ ] 5 6 121
e) [ ] 8 9 143

268. Cetonemia:
a) [x] poate apărea în inaniţie
b) [ ] poate fi generatăde o dietăsăracăîn lipide
c) [ ] este determinatăde o raţie bogatăîn glucide
d) [x] este cauzatăde sinteza sporităa corpilor cetonici în ficat
e) [ ] este determinatăde utilizarea intensăa corpilor cetonici în ţesuturi

269. Chilomicronii:
a) [ ] se sintetizeazăîn ficat
b) [ ] se secretădin intestin direct în sînge
c) [x] apoproteina de bazăeste apo B48
d) [ ] lipidul predominant este colesterolul
e) [x] transportătrigliceridele exogene

270. Componentele lipidice ale membranelor celulare sunt:

a) [ ] glicolipidele, triacilglicerolii, esterii colesterolului
b) [ ] prostaglandinele, acizii graşi liberi, ceridele
c) [x] fosfogliceridele, sfingomielinele, gangliozidele, cerebrozidele şi colesterolul
d) [ ] glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului
e) [ ] ceridele, sulfatidele, acizii graşi liberi

271. Corpii cetonici sunt următorii compuşi:

a) [ ] acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric
b) [ ] acidul acetoacetic, acidul valerianic, acidul lactic
c) [ ] acidul beta-hidroxibutiric, acidul piruvic, acidul malic
d) [x] acetona, acidul acetoacetic, acidul beta-hidroxibutiric
e) [ ] acidul beta-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic

272. Deosebirile dintre oxidarea şi biosinteza acizilor graşi:

a) [ ] sinteza acizilor graşi are loc în mitocondrii, iar oxidarea - în citozol
b) [x] la sinteza acizilor graşi intermediarii sunt legaţi de ACP, iar la oxidare - cu HSCoA
c) [x] la oxidare se utilizeazăNAD+şi FAD, la sinteză- NADPH
d) [ ] enzimele beta-oxidării sunt asociate în complex polienzimatic, iar enzimele sintezei - nu
e) [x] la sintezăparticipărestul malonil, iar la beta-oxidare - nu

273. Digestia lipidelor alimentare la adulţi:

a) [ ] are loc în stomac
b) [x] are loc în duoden
c) [ ] enzimele lipolitice sunt de origine biliară
d) [ ] bila şi sucul pancreatic conţin fosfaţi ce neutralizeazăHCl al sucului gastric
e) [x] se digerădoar lipidele emulsionate

274. Enzima (1) şi produşii transformării (2) enoil-ACP

(biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi):
a) [ ] enoil-ACP hidrataza butiril-ACP + FAD
b) [ ] enoil-ACP hidrolaza acetoacetil-ACP + FADH2
c) [ ] enoil-ACP ehidrogenaza hidroxibutiril-ACP + NADP+
d) [ ] enoil-ACP dehidrataza cetoacil-ACP + NADPH
e) [x] enoil-ACP reductaza acil-ACP + NADP+

275. Enzimele implicate în transportul acetil-CoA din

mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi):
a) [ ] piruvat dehidrogenaza
b) [x] citratliaza
c) [x] enzima malică
d) [ ] succinat dehidrogenaza
e) [ ] fumaraza

276. Funcţiile lipidelor:

a) [x] energetică
b) [x] izolatoare
c) [ ] catalitică
d) [x] structurală
e) [ ] contractilă

277. Glicerol-3-fosfatul se formează:

a) [ ] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol fosforilaza
b) [x] prin fosforilarea glicerolului sub acţiunea enzimei glicerol kinaza
c) [x] prin reducerea dihidroxiaceton-fosfatului
d) [ ] prin reducerea gliceraldehid-3-fosfatului
e) [ ] în ţesutul adipos - se obţine exclusiv prin fosforilarea glicerolului

278. Glicolipidele:
a) [x] reprezintă ceramida legatăde mono- sau oligozaharide
b) [ ] gangliozidele conţin unul sau mai multe resturi de acid sulfuric
c) [ ] gangliozidele sunt glicerofosfolipide
d) [ ] gangliozidele conţin acid fosfatidic
e) [ ] gangliozidele conţin cardiolipină, acid N-acetilneuraminic

279. În procesul de biosintezăa tracilglicerolilor acidul fosfatidic:

a) [ ] se acileazăsub acţiunea transacilazei şi se transformăîn triglicerid
b) [ ] se fosforileazăsub acţiunea kinazei şi se transformăîn lecitină
c) [x] se hidrolizeazăsub acţiunea fosfatazei şi se transformăîn diglicerid
d) [ ] se esterificăsub acţiunea esterazei şi se transformăin diacilglicerol
e) [ ] pierde acidul gras din poziţia II şi se transformăîn lizolecitina

280. În rezultatul unei spire de beta-oxidare, acizii graşi suferăurmatoarele modificări:

a) [x] se oxidează
b) [ ] se reduc
c) [ ] se scurteazăcu 4 atomi de carbon
d) [x] se scurteazăcu 2 atomi de carbon
e) [x] se formeazăo moleculăde acetil-CoA

281. Indicaţi compusul iniţial în sinteza acizilor graşi (1) şi forma sa de transport din mitocondrie în
citozol (2):
a) [ ] butiril-CoA citrat
b) [ ] hidroxibutirat carnitină
c) [ ] acidul fumaric oxaloacetat
d) [ ] acetil-CoA aspartat
e) [x] acetil-CoA citrate

282. Intermediarul comun în sinteza trigliceridelor şi a fosfatidelor:

a) [ ] monoglicerid
b) [ ] UDP-diglicerid
c) [x] acidul fosfatidic
d) [ ] CDP-diglicerid
e) [ ] acidul fosforic

283. Lipidele sunt componente indispensabile ale raţiei alimentare, deoarece:

a) [x] asigurăaprovizionarea cu acizi graşi esenţiali
b) [x] asigurăabsorbţia vitaminelor liposolubile
c) [ ] servesc ca sursăde substanţe proteice
d) [ ] participăla sinteza nucleotidelor
e) [ ] sunt sursăde intermediari pentru sinteza bilirubinei

284. Mecanismele de absorbtie ale lipidelor în tractul gastrointestinal:

a) [x] acizii graşi cu catenăscurtă şi glicerolul - prin difuzie simplă
b) [ ] acizii graşi cu catenălungă şi 2-monogliceridele - prin transport activ
c) [x] acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie micelară
d) [ ] acizii graşi cu catenălungă, 2-monogliceride, colesterolul - prin difuzie facilitată
e) [ ] acidul fosfatidic - prin transport pasiv

285. Metabolismul vitaminei D:

a) [x] se sintetizeazăîn piele sub acţiunea razelor ultraviolete
b) [ ] forma activăa vitaminei D este colecalciferolul
c) [x] forma activăeste calcitriolul
d) [ ] calcitriolul se sintetizeazăîn piele prin hidroxilarea colesterolului
e) [ ] formarea calcitriolului este inhibatăde hormonii tiroidieni

286. Obezitatea:
a) [ ] se caracterizeazăprin acumulare excesivăde fosfolipide în ţesutul adipos
b) [ ] este cauzatăde hiperinsulinism
c) [x] activitatea enzimei trigliceridlipaza este scăzută
d) [x] predispune la boli cardiovasculare, diabet zaharat tipul II
e) [ ] este prezentăîn hipertiroidie

287. Pentru organismul uman sunt esenţiali următorii acizi graşi:

a) [ ] lignoсeric
b) [ ] oleic
c) [ ] palmitoleic
d) [x] linolenic
e) [x] linoleic

288. Prima spirăde sintezăa acizilor graşi saturaţi cu număr par de atomi de carbon:
a) [ ] foloseşte 2 molecule de malonil-ACP
b) [x] utilizează2 molecule de NADPH
c) [x] finalizeazăcu formarea butiril-ACP
d) [ ] finalizeazăcu formarea unui compus alcătuit din 5 atomi de carbon
e) [ ] utilizează2 molecule de FAD

289. Produşii dehidrogenării acil-CoA ( primei reactii a beta-oxidării acizilor graşi) sunt:
a) [ ] acil-CoA + NADH + H+
b) [x] trans-enoil-CoA + FADH2
c) [ ] cetoacil-CoA + FADH2
d) [ ] hidroxiacil-CoA + NADPH + H+
e) [ ] trans-enoil-CoA + NADH + H+
290. Produşii reacţiei a 3-a a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:
a) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH betahidroxiacil-CoA dehidrogenaza
b) [ ] trans-enoil-CoA + H2O transacilaza
c) [x] beta-cetoacil-CoA + NADH + H+hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
d) [ ] beta-oxoacil-CoA + FADH2, hidroxiacil-CoA dehidrogenaza
e) [ ] tioacil-CoA + NADH + H+tioesteraza

291. Produsul reacţiei a doua a beta-oxidării acizilor graşi:

a) [ ] enoil-CoA + H2O
b) [ ] beta-hidroxiacil-CoA + NADH + H+
c) [x] beta-hidroxiacil-CoA
d) [ ] acil-CoA + NADH + H+
e) [ ] cetoacil-CoA

292. Proprietătile principale ale membranei:

a) [ ] simetria
b) [x] fluiditatea
c) [x] asimetria
d) [ ] imobilitatea componentelor
e) [ ] monostratul lipidic

293. Proteinele membranelor biologice:

a) [x] pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale
b) [x] formeazălegături atât cu lipidele, cât şi cu glucidele membranare
c) [ ] posedănumai capacitate de mişcare laterală
d) [x] îndeplinesc funcţiile de transport transmembranar, recepţie, comunicareintercelulară, antigenică
e) [ ] sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali:AMPc; GMPc, Ca 2+

294. Reacţia de reducere a beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi):

a) [x] ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADPH
b) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în enoil-ACP
c) [x] beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP
d) [ ] beta-cetoacil-ACP este transformat în acil-ACP
e) [ ] ca donator de hidrogeni se utilizeazăNADH

295. Reacţia de sintezăa beta-cetoacil-ACP (biosinteza propriu-zisăa acizilor graşi):

a) [x] este reacţia de condensare a acetilului cu malonilul
b) [ ] este reacţia-cheie reglatoare a biosintezei acizilor graşi
c) [ ] este însoţităde consumul unei molecule de CO2
d) [x] este catalizatăde enzima beta-cetoacil-ACP sintaza
e) [ ] este catalizatăde enzima tiolaza

296. Reacţia reglatoare în sinteza colesterolului este:

a) [ ] generarea acetoacetil-CoA
b) [ ] formarea beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA (HMG-CoA)
c) [ ] ciclizarea scualenului
d) [ ] formarea 5-pirofosfomevalonatului
e) [x] sinteza acidului mevalonic din HMG-CoA
297. Referitor la micelele lipidice sunt corecte afirmatiile:
a) [ ] se absorb numai în duoden
b) [x] conţin acizi graşi cu catenălungă, monogliceride şi colesterol
c) [x] se absorb în spatiile intervilozitare la nivelul jejunului
d) [ ] conţin glicerol, acizi graşi cu catenăscurtă
e) [ ] sunt secretate în sistemul capilar al enterocitelor

298. Reglarea biosintezei colesterolului:

a) [ ] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-sintaza
b) [x] enzima reglatoare este beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA-reductaza
c) [ ] enzima reglatoare este activatăde colesterol şi de acidul mevalonic
d) [x] insulina activeazăenzima reglatoare prin defosforilarea ei
e) [ ] insulina activeazăenzima reglatoare prin fosforilarea ei

299. cindarea completăa triacilgliceridelor în tractul gastro-intestinal necesită:

a) [x] lipazele pancreatice şi intestinale
b) [ ] lipoproteinlipaza
c) [ ] fosfolipazele A2, B, C, D
d) [ ] lipaza gastrică
e) [ ] colesterolesteraza

300. Selectaţi a 4-a reacţie a beta-oxidării şi enzima ce catalizeazăaceastăreacţie:

a) [ ] hidroliza beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrolaza
b) [ ] hidratarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA hidrataza
c) [ ] dehidratara beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA dehidrataza
d) [x] scindarea beta-cetoacil-CoA tiolaza
e) [ ] oxidarea beta-cetoacil-CoA cetoacil-CoA oxidaza

301.

302. Sintaza acizilor graşi:

a) [x] este un complex multienzimatic
b) [x] catalizeazăreacţiile sintezei acizilor graşi, cu excepţia formării malonil-CoA
c) [x] conţine proteina purtătoare de acil (ACP)
d) [ ] reprezintăun tetramer enzimatic
e) [ ] conţine douăgrupări -OH la care se leagăintermediarii biosintezei

303.Sinteza fosfatidilcolinei din fosfatidiletanolamină(sinteza de novoa fosfogliceridelor):

a) [x] fosfatidilcolina se obţine prin transmetilarea fosfatidiletanolaminei
b) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei
c) [ ] fosfatidilcolina se obţine prin decarboxilarea fosfatidiletanolaminei
d) [ ] ca cofactor serveşte derivatul vitaminei B6
e) [x] în reacţie participăS-adenozilmetionina

304. Sinteza fosfatidiletanolaminei din fosfatidilserină(sinteza de novoa fosfogliceridelor):

a) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin transmetilarea fosfatidilserinei
b) [ ] fosfatidiletanolamina se obţine prin carboxilarea fosfatidilserinei
c) [x] fosfatidiletanolamina se obţine prin decarboxilarea fosfatidilserinei
d) [x] enzima este o decarboxilază
e) [ ] enzima este o carboxilază

305.Sinteza fosfogliceridelor:
a) [x] se poate realiza de novo
b) [x] se poate realiza din produse gata (calea de rezervă)
c) [ ] ca activator al intermediarilor sintezei de novoserveşte ATP-ul
d) [ ] ca activator al intermediarilor căii de rezervăserveşte GTP-ul
e) [x] ca activator al intermediarilor ambelor căi serveşte CTP-ul

306. Sinteza de novoa fosfogliceridelor:

a) [ ] serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
b) [ ] serina se activează, formând CDP-serină
c) [ ] CDP-serina interacţioneazăcu acidul fosfatidic, formând fosfatidilserină
d) [x] acidul fosfatidic se activează, formând CDP-diglicerid
e) [x] CDP-digliceridul interacţioneazăcu serina, formând fosfatidilserină

307. Sinteza unei molecule de acid palmitic necesită:

a) [ ] 8 acetil-CoA + 7ATP + malonil-CoA
b) [ ] 7 acetil-CoA + 7ATP + 7CO2+ 7H+
c) [ ] 8 acetil-CoA + 7 NADPH + 7H++ 7CO2
d) [ ] 8 acetil-CoA + 14 NADPH + 7H+
e) [x] acetil-CoA + 14 NADPH + 14H++ 7 malonil-CoA

308. Soarta produselor digestiei lipidelor absorbite în intestin:

a) [ ] sunt eliminate în sînge în sistemul venei porta
b) [ ] sunt eliminate în sînge la nivelul venelor hemoroidale
c) [x] se includ în resinteza lipidelor complexe în enterocite
d) [ ] se includ în resinteza lipidelor complexe în intestinul gros
e) [x] lipidele resintetizate interacţioneazăcu apoproteinele şi formeazăchilomicronii

309. Sursa de grupare metil pentru sinteza de novo a fosfatidilcolinei:

a) [ ] serina
b) [ ] cisteina
c) [x] S-adenozilmetionina
d) [ ] S-adenozilhomocisteina
e) [ ] tetrahidrofolatul

310. Transformarea acil-CoA (prima reacţie a beta-oxidarii acizilor graşi):

a) [ ] are loc decarboxilarea substratului
b) [ ] are loc hidratarea substratului
c) [ ] este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza NAD+-dependentă
d) [x] este catalizatăde enzima acil-CoA dehidrogenaza FAD-dependentă
e) [ ] are loc dehidratarea substratului

311. 1. Transportul acetil-CoA din mitocondrie în citozol (biosinteza acizilor graşi)

b)
[x] este realizat de sistemula) [ ] transportul este activ
b) [x] este realizat de sistemul-navetăal citratului
c) [ ] pentru transport se utilizeazăGTP
d) [x] este însoţit de generarea NADPH necesar pentru biosinteza acizilor graşi (malic enzima)
e) [ ] la transport participăenzima acetil-CoA carboxilaza

312. Transportul acizilor graşi (AG) din citoplasmăîn mitocondrii în procesul beta-oxidării:
a) [ ] necesităenergie
b) [x] în proces participăcarnitin-acil-transferazele I şi II
c) [x] sistemul-navetătransportănumai AG activaţi
d) [ ] AG pot fi transportaţi numai în stare liberă
e) [ ] AG sunt transportaţi de malic enzimă

313. Utilizarea acetil-CoA:

a) [x] se oxideazăîn ciclul Krebs
b) [ ] se utilizeazăpentru sinteza aminoacizilor
c) [x] se utilizeazăpentru sinteza acizior graşi
d) [ ] se include în gluconeogeneză
e) [x] se utilizeazăîn cetogeneză

314. Utilizarea corpilor cetonici în ţesuturi

a) [ ] sunt utilizaţi doar de ficat
b) [x] sunt utilizaţi eficient de miocard, creier, muşchii scheletici ca sursăde energie
c) [x] necesităprezenţa oxaloacetatului
d) [ ] pot fi convertiţi în piruvat, apoi în glucoză
e) [x] acumularea lor conduce la cetoacidoză

315. Vitamina A:
a) [ ] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [x] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [ ] retinolul întrăîn componenţa rodopsinei
d) [x] are acţiune antioxidantă
e) [ ] se depoziteazăîn ţesutul muscular

316. Vitamina D:
a) [ ] nu se sintetizeazăîn organismul uman
b) [x] poate fi atât de origine animală, cât şi de origine vegetală
c) [ ] este derivat al glicerolului
d) [x] se poate depozita în organismul omului (ficat)
e) [ ] colecalciferolul este de origine vegetală

317. Vitamina E:
a) [x] include α-, β-, γ- şi δ-tocoferolii
b) [ ] include retinolul, retinalul şi acidul retinoic
c) [x] favorizeazăfertilitatea
d) [x] este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural
e) [ ] se depoziteazăîn cantităţi mari în ţesutul osos

318. Vitamina K:
a) [ ] vicasolul este forma vegetalăa vitaminei K
b) [x] tratamentul cu antibiotice provoacăhipovitaminoza K
c) [x] posedăacţiune antihemoragică
d) [ ] posedăacţiune anticoagulantă
e) [x] este coenzimăa carboxilazei acidului glutamic din componenţa factorilor coagulării II, VII, IX şi X

319. Vitaminele liposolubile:

a) [ ] includ acidul ascorbic, biotina, acidul folic, acidul pantotenic
b) [x] includ vitaminele A,E, K şi D
c) [ ] nu se depoziteazăîn organismul uman
d) [ ] se acumuleazăîn ţesutul muscular
e) [x] sunt derivaţi ai izoprenului

320. VLDL:
a) [x] apoproteina principalăeste apoB100
b) [ ] transportătrigliceridele exogene
c) [ ] sunt sintetizate în enterocitele intestinale
d) [x] transportătrigliceridele sintetizate în ficat din excesul de glucide
e) [ ] au rol antiaterogen

321.

322. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon:

a) [ ] în ultimul ciclu de beta-oxidare se obţine o moleculăde butiril-CoA şi una de acetilCoA
b) [x] oxidarea completăa propionil-CoA necesităvitaminele H şi B12
c) [ ] propionil-CoA se include direct în ciclul Krebs
d) [x] oxidarea completăa propionil-CoA necesităCO2, ATP, Mg2+
e) [x] propionil-CoA se include în ciclul Krebs în formăde succinil-CoA

323. Acidul folic:

a) [ ] este aminoacid
b) [x] este vitamină
c) [ ] este coenzimă
d) [x] constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi acid glutamic
e) [ ] constădin pteridină, acid para-aminobenzoic şi glicină

324. Acidul tetrahidrofolic (THF) este donator şi

acceptor de grupări:
a) [ ] acil
b) [x] metil
c) [ ] amino
d) [x] metilen
e) [ ] carboxyl

325. Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [ ] este vitamină
b) [x] este cofactor
c) [ ] participăla carboxilarea aminoacizilor
d) [ ] participăla decarboxilarea aminoacizilor
e) [x] participăla transferul grupărilor cu un atom de carbon

Acidul tetrahidrofolic (THF):

a) [x] participăla metabolismul serinei (Ser) şi al glicinei (Gly)
b) [x] Ser + THF ↔Gly + N5,N10-CH2-THF + H2O
c) [ ] Gly + THF ↔Ser + N5,N10-CH2-THF + H2O
d) [ ] Ser + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF
e) [x] Gly + THF →NH3+ CO2+ N5,N10-CH2-THF

326. Alaninaminotransferaza (ALT):

a) [ ] catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi piruvat
b) [x] catalizeazăreacţia de transaminare dintre alanină şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea sericăa ALT creşte în hepatitele acute şi cronice, hepatopatiile toxice
d) [ ] are valoare diagnosticăînaltăîn infarctul miocardic
e) [ ] în afecţiunile hepatice activitatea sericăa ALT scade

327. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] ciclul Krebs
b) [ ] beta-oxidarea acizilor graşi
c) [x] dezaminarea aminoacizilor
d) [ ] glicoliză
e) [x] degradarea nucleotidelor purinice şi pirimidinice

328. Amoniacul se obţine în următoarele procese:

a) [ ] transaminarea aminoacizilor
b) [x] neutralizarea aminelor biogene
c) [x] putrefacţia aminoacizilor în intestin
d) [ ] gluconeogeneză
e) [ ] oxidarea corpilor cetonici

329. Aspartataminotransferaza (AST):

a) [ ] catalizeazăreacţia de transaminare dintre glutamină şi oxaloacetat
b) [x] catalizeazăreacţia de transaminare dintre aspartat şi alfa-cetoglutarat
c) [x] activitatea sericăa AST creşte semnificativ în formele grave ale afecţiunilor hepatice
d) [x] în infarctul miocardic activitatea sericăa AST atinge valori maximale în 24-48 ore
e) [ ] în infarctul miocardic şi afecţiunile hepatice activitatea sericăa AST scade

330. Bilirubina indirectă:

a) [ ] este o substanţăfoarte solubilăîn apă
b) [ ] circulăîn plasmăîn stare liberă
c) [x] este transportatăde albumine
d) [x] complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăliberă
e) [ ] complexul bilirubină-albuminăse numeşte bilirubinăconjugat

331. Bilirubina indirectă:

a) [x] este captatădin sânge prin intermediul receptorilor specifici ai hepatocitelor
b) [x] este transportatăîn microzomi de ligandine
c) [ ] în microzomi se supune fosforilării pentru a preveni reîntoarcerea în sânge
d) [x] în microzomi se supune conjugării cu acidul glucuronic
e) [ ] agent de conjugare este UDP-glucoza
332. Bilirubina serică:
a) [x] constituie 8,5 - 20,5 µmol/L
b) [x] creşterea concentraţiei bilirubinei serice se manifestăprin ictere
c) [ ] în condiţii fiziologice în ser predominăbilirubina conjugată
d) [x] determinarea fracţiilor bilirubinei permite diagnosticul diferenţial al icterelor
e) [ ] în condiţii fiziologice în ser este prezentăexclusiv bilirubina liberă

333. Biosinteza asparaginei (Asn):

a) [x] Asn se sintetizeazădin acid aspartic
b) [ ] este catalizatăde aspartataminotransferaza (AST)
c) [x] este catalizatăde asparaginsintetaza
d) [ ] reacţia nu necesităenergie
e) [ ] Asn se sintetizeazădin glutamină

334. Biosinteza glutaminei (Gln):

a) [ ] Gln se sintetizeazădin asparagină
b) [x] Gln se sintetizeazădin acid glutamic
c) [ ] este catalizatăde glutaminaza
d) [x] este catalizatăde glutaminsintetaza
e) [ ] reacţia nu necesităenergie

335. Biosinteza hemului (a doua reacţie):

a) [ ] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic +ATP →porfobilinogen + ADP + H3PO4 + H2O
b) [x] 2 molecule de acid delta-aminolevulinic →porfobilinogen + 2 H2O
c) [ ] reacţia este catalizatăde porfobilinogen sintetaza
d) [x] reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat dehidrataza
e) [ ] coenzima este piridoxalfosfatul

336. Biosinteza hemului (prima reacţie):

a) [x] Gly + succinil-CoA →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2
b) [ ] Gly + succinil-CoA + ATP →acid delta-aminolevulinic + HS-CoA + CO2 + ADP + H3PO4
c) [x] reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat sintaza
d) [ ] reacţia este catalizatăde delta-aminolevulinat decarboxilaza
e) [x] enzima este reglatăprin inducţie-represie de hem

337. Biosinteza hemului (selectaţi substanţele necesare):

a) [ ] glutamina
b) [x] glicina
c) [x] succinil-CoA
d) [x] Fe2+
e) [ ] acidul aspartic

338. Biosinteza hemului (transformarea protoporfirinei IX în hem):

a) [ ] protoporfirina IX + Fe3+→hem + 2H+
b) [x] protoporfirina IX + Fe2+→hem + 2H+
c) [x] reacţia este catalizatăde enzima fierochelataza
d) [ ] enzima este activatăalosteric de hem
e) [x] deficienţa enzimei conduce la protoporfirie primară
339. Biosinteza nucleotidelor citidilice:
a) [x] CTP se sintetizeazădin UTP
b) [ ] CMP se sintetizeazădin UMP
c) [ ] sursăde grupare amino pentru citozinăeste amoniacul liber
d) [x] sursăde grupare amino pentru citozinăeste Gln
e) [x] sinteza este cuplatăcu hidroliza ATP-lui pânăla ADP şi H3PO4

340. Biosinteza nucleotidelor timidilice:

a) [ ] precursorul nucleotidelor timidilice este UMP
b) [x] precursorul nucleotidelor timidilice este dUMP
c) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste S-adenozilmetionina (SAM)
d) [x] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste N5,N10-CH2-THF (tetrahidrofolat)
e) [ ] donator de grupare -CH3 pentru timinăeste metionina

341. Căile generale de degradare a aminoacizilor:

a) [x] dezaminarea
b) [ ] transsulfurarea
c) [x] transaminarea
d) [x] decarboxilarea
e) [ ] transamidinarea

342. Carenţa proteică:

a) [x] este rezultatul inaniţiei totale sau parţiale
b) [x] este rezultatul alimentaţiei proteice unilaterale (proteine de origine vegetală)
c) [ ] este însoţităde bilanţazotat pozitiv
d) [x] este însoţităde bilanţazotat negativ
e) [ ] bilanţul azotat nu este dereglat

343. Catabolismul aminoacizilor:

a) [x] Leu este aminoacid exclusiv cetoformator
b) [ ] Glu şi Gln intrăîn ciclul Krebs prin oxalilacetat
c) [x] Ala, Gly, Ser, Glu, Gln, Asp, Asn sunt aminoacizi glucoformatori
d) [ ] Asp şi Asn intrăîn ciclul Krebs prin fumarat
e) [x] Pro se include în ciclul Krebs prin alfa-cetoglutarat

344. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea biliverdinei în bilirubină):

a) [ ] are loc în hepatocite
b) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial c) [ ] biliverdină+ NAD+→bilirubină+ NADH+H+
d) [x] biliverdină+ NADPH+H+→bilirubină+ NADP+
e) [ ] reacţia este catalizatăde biliverdin dehidrogenaza

345. Catabolismul hemoglobinei (Hb) (transformarea Hb în biliverdină):

a) [ ] iniţial are loc detaşarea globinei de la hem
b) [ ] ulterior are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
biliverdinei
c) [x] iniţial are loc oxidarea fierului şi desfacerea inelului porfinic cu obţinerea
verdoglobinei
d) [x] ulterior de la verdoglobinăse detaşeazăglobina şi Fe3+ cu obţinerea biliverdinei
e) [ ] Hb se transformădirect în biliverdină

346. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [ ] începe în eritrocitele intacte
b) [ ] are loc exclusiv în sânge
c) [ ] are loc în toate ţesuturile
d) [x] are loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
e) [x] zilnic se degradează ≈6g de Hb

347. Catabolismul hemoglobinei (Hb):

a) [x] succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →verdoglobină →biliverdină →bilirubină
b) [ ] succesiunea corectăa transformărilor este: Hb →biliverdină →verdoglobină →bilirubină
c) [x] reacţiile au loc în celulele sistemului reticulo-endotelial
d) [ ] reacţiile au loc în hepatocite
e) [ ] reacţiile au loc în sânge

348. Câte legături macroergice sunt utilizate la sinteza a

200 molecule de uree?
a) [ ] 200
b) [ ] 400
c) [ ] 600
d) [x] 800
e) [ ] 1000

349. Câte molecule de ATP sunt necesare pentru sintezaunei molecule de uree?
a) [ ] 1
b) [ ] 2
c) [x] 3
d) [ ] 4
e) [ ] 5

350. Cauzele icterelor:

a) [x] creşterea vitezei de formare a bilirubinei
b) [ ] diminuarea degradării hemoproteinelor
c) [x] scăderea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
d) [ ] mărirea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina
e) [x] scăderea capacităţii ficatului de a conjuga bilirubina

351. Cauzele icterelor:

a) [x] perturbarea eliminării bilirubinei din hepatocite în bilă
b) [ ] mărirea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
c) [ ] diminuarea sintezei hemoglobinei
d) [x] tulburări extrahepatice ale fluxului biliar
e) [ ] diminuarea formării bilirubinei în celulele sistemului reticulo-endotelial

352. Ciclul gama-glutamilic:

a) [ ] este un mecanism de transport al glucozei prin membranele celulare
b) [ ] decurge fărăutilizare de energie
c) [x] enzima-cheie a ciclului este gama-glutamiltransferaza
d) [ ] cofactorul enzimei este acidul glutamic
e) [x] cofactorul enzimei este tripeptida glutation (GSH)

353. Ciclul ureogenetic (prima reacţie):

a) [x] debuteazăcu formarea carbamoilfosfatului
b) [ ] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamatul
c) [ ] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

354.

355. Conexiunea dintre ciclul ureogenetic şi ciclul Krebs:

a) [ ] ciclul Krebs furnizeazăNADPH necesar pentru sinteza ureei
b) [x] ciclul Krebs asigurăsinteza ureei cu ATP
c) [x] intermediarul comun al ciclurilor este fumaratul
d) [ ] fumaratul din ciclul Krebs este utilizat pentru sinteza ureei
e) [ ] intermediarul comun al ciclurilor este aspartatul

356. Conexiunea metabolismului glucidic şi lipidic:

a) [ ] acizii graşi pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
b) [x] glicerolul se transformăîn glucoză
c) [ ] surplusul de glucozănu poate fi convertit în acizi graşi
d) [x] glicerolul-3-fosfatul se obţine din intermediarul glicolizei - dihidroxiaceton-fosfat
e) [x] calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei furnizeazăNADPH pentru sinteza
acizilor graşi

357. Conexiunea metabolismului proteic şi glucidic:

a) [x] majoritatea aminoacizilor sunt glucoformatori
b) [ ] aminoacizii care se transformăîn intermediari ai cuclului Krebs nu pot fi transformaţi în glucoză
c) [x] aminoacizii care se transformăîn piruvat pot genera glucoză
d) [ ] glucoza nu poate fi utilizatăpentru sinteza aminoacizilor
e) [x] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din glucoză

358. Conexiunea metabolismului proteic şi lipidic:

a) [ ] aminoacizii dispensabili pot fi sintetizaţi din acizi graşi
b) [ ] surplusul de proteine nu poate fi convertit în acizi graşi
c) [x] aminoacizii glucoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
d) [ ] aminoacizii cetoformatori pot fi utilizaţi pentru sinteza glicerol-3-fosfatului
e) [x] aminoacizii ce se transformăîn intermediari ai ciclului Krebs nu pot fi utilizaţi

359. Conjugarea bilirubinei:

a) [x] agent de conjugare este UDP-glucuronatul
b) [x] enzima ce catalizeazăconjugarea este UDP-glucuronil-transferaza
c) [ ] în rezultatul conjugării bilirubina devine mai puţin solubilă
d) [x] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăconjugată(directă)
e) [ ] complexul bilirubină-acid glucuronic se numeşte bilirubinăliberă(indirectă)

360. Decarboxilarea aminoacizilor:

a) [x] este reacţia de înlăturare a grupării -COOH din aminoacizi în formăde CO2
b) [ ] este un proces reversibil
c) [x] coenzima decarboxilazelor AA este piridoxalfosfatul (derivatul vitaminei B6)
d) [ ] toţi aminoacizii se supun tuturor tipurilor de decarboxilare
e) [x] în rezultatul alfa-decarboxilării se obţin aminele biogene

361. Dezaminarea aminoacizilor (DA):

a) [ ] DA intramolecularăeste caracteristicăpentru toţi aminoacizii
b) [x] DA oxidativăconduce la formarea alfa-cetoacizilor şi a amoniacului
c) [ ] toţi aminoacizii se supun DA oxidative directe
d) [ ] în rezultatul DA intramoleculare se obţin alfa-cetoacizi şi amoniac
e) [ ] DA reprezintăcalea principalăde sintezăa aminoacizilor dispensabili

362. Dezaminarea directa a aminoacizilor:

a) [ ] este caracteristicătuturor aminoacizi
b) [x] Ser + H2O →piruvat + NH3(enzima - serindehidrataza)
c) [ ] Thr + H2O →piruvat + NH3+ H2O (enzima - treonindehidrataza)
d) [x] Thr + H2O → α-cetobutirat + NH3(enzima - treonindehidrataza)
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 a - (enzima -glutamatdehidrogenaza)

363. Dezaminarea indirectăa aminoacizilor (transdezaminarea):

a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este principala cale de sintezăa aminoacizilor dispensabili
c) [x] în prima etapăare loc transaminarea aminoacidului cu alfa-cetoglutaratul
d) [x] în etapa a doua are loc dezaminarea oxidativăa acidului glutamic
e) [ ] la dezaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNADPH+H+

364. Dezaminarea oxidativăa aminoacizilor (AA):

a) [x] are loc sub acţiunea oxidazelor L- şi D aminoacizilor
b) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este FAD
c) [ ] coenzima oxidazelor L-AA este NAD+
d) [ ] oxidazele L-AA posedăo activitate înaltăla pH-ul fiziologic
e) [ ] dezaminarea oxidativădirectăeste principala cale de dezaminare a tuturor L-AA

365. Digestia nucleoproteinelor:

a) [ ] componenta proteicăse scindeazăexclusiv în stomac
b) [ ] acizii nucleici se scindeazăîn stomac
c) [x] acizii nucleici se scindeazăîn intestinul subţire
d) [x] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent hidrolitic sub acţiunea DNA-zelor şi RNA-zelor
pancreatice
e) [ ] scindarea acizilor nucleici are loc preponderent fosforilitic

366. Eliminarea renalăa amoniacului:

a) [x] este cuplatăcu menţinerea echilibrului acido-bazic
b) [ ] este cuplatăcu menţinerea echilibrului fluido-coagulant
c) [x] în rinichi glutaminaza catalizeazăreacţia: Gln + H2O →Glu + NH3
d) [ ] glutaminaza nu este prezentăîn rinichi
e) [x] NH3+ H++ Cl-→NH4Cl este reacţia de formare a sărurilor de amoniu în rinichi

367. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] glutaminaza
b) [x] carbamoilfosfatsintetaza I
c) [x] ornitincarbamoiltransferaza
d) [ ] glutaminsintetaza
e) [ ] glutamatdehidrogenaza

368. Enzimele ciclului ureogenetic:

a) [ ] asparaginaza
b) [ ] asparaginsintetaza
c) [x] argininosuccinatsintetaza
d) [x] argininosuccinatliaza
e) [x] arginaza

369. Etapele intestinale ale metabolismului bilirubinei:

a) [x] au loc în ileonul terminal şi în intestinul gros sub acţiunea enzimelor bacteriilor intestinale
b) [x] enzima beta-glucuronidaza scindeazăresturile de acid glucuronic de la bilirubină
c) [ ] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →stercobilinogen →urobilinogen
d) [ ] pigmenţii biliari din intestin nu se reabsorb în sânge
e) [x] succesiunea transformărilor în intestinul gros este: bilirubină →mezobilirubină →urobilinogen
→stercobilinogen

370. Excreţia renalăa pigmenţilor biliari:

a) [ ] urina persoanelor sănătoase nu conţine pigmenţi biliari
b) [ ] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin vena porta
c) [x] stercobilinogenul urinar este cel reabsorbit prin venele hemoroidale
d) [x] bilirubina conjugatăpoate trece în urină
e) [x] o parte din urobilinogenul reabsorbit din intestin în sânge trece în urină

371. Fenilalanina (Phe) şi tirozina (Tyr):

a) [ ] ambii aminoacizi sunt dispensabili
b) [ ] ambii aminoacizi sunt indispensabili
c) [ ] Phe se sintetizeazădin Tyr prin hidroxilare
d) [x] sunt aminoacizi micşti - gluco- şi cetoformatori
e) [ ] Phe este aminoacid glucoformator, iar Tyr – cetoformator

372. Fenilcetonuria:
a) [x] este cauzatăde deficienţa ereditarăa fenilalaninhidroxilazei
b) [ ] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei de tirozină
c) [ ] manifestările clinice sunt determinate de micşorarea concentraţiei de fenilalanină
d) [x] manifestările clinice sunt determinate de mărirea concentraţiei fenilpiruvatului,
fenillactatului, fenilacetatului
e) [x] se manifestăclinic prin retard mental

373. Glutamat dehidrogenaza:

a) [ ] este o enzimădin clasa hidrolazelor
b) [x] este o enzimădin clasa oxidoreductazelor
c) [ ] în calitate de coenzime utilizeazăFAD şi FMN
d) [x] ATP şi GTP sunt inhibitori alosterici ai enzimei
e) [ ] activitatea glutamat dehidrogenazei nu se reglează

374. Glutamatdehidrogenaza face parte din:

a) [ ] hidrolaze
b) [ ] ligaze
c) [x] oxidoreductaze
d) [ ] liaze
e) [ ] izomeraze

375. Guta:
a) [ ] principala modificare biochimicăîn gutăeste uremia
b) [x] principala modificare biochimicăîn gutăeste hiperuricemia
c) [ ] este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza ureei
d) [x] este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în sinteza nucleotidelor purinice
e) [ ] este cauzatăde defecte ereditare ale enzimelor implicate în catabolismul
nucleotidelor purinice

376. Hemoglobina (Hb) participăla:

a) [x] transportul sangvin al O2
b) [x] transportul sangvin al CO2
c) [ ] reglarea echilibrului fluido-coagulant
d) [ ] transportul sangvin al fierului
e) [x] reglarea echilibrului acido-bazic

377. Hemoglobina (Hb):

a) [ ] este o proteinătetramerăunităcu un hem
b) [x] hemul este format din protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] HbA (adultămajoră) este alcătuitădin 2 lanţuri polipeptidice alfa, 2 lanţuri beta şi din 4 hemuri
d) [ ] fierul din hem, în procesul activităţii normale a Hb, îşi schimbăvalenţa: Fe2+ ↔Fe3+
e) [ ] este o nucleoproteină

378. Hemoproteinele:
a) [ ] sunt proteine simple
b) [ ] toate hemoproteinele conţin protoporfirina IX şi Fe2+
c) [x] la hemoproteine se referăhemoglobina şi mioglobina
d) [x] la hemoproteine se referăcatalaza, citocromii, peroxidazele
e) [ ] mioglobina este o proteinăoligomeră

379. Icterul hepatic microzomial (modificările

pigmenţilor biliari):
a) [ ] bilirubina totală- cantitatea micşorată
b) [x] bilirubina liberă- cantitatea mărită
c) [x] bilirubina conjugată- cantitatea mărită
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în urinăapare bilirubina conjugată

380. Icterul hepatic microzomial este determinat de:

a) [ ] hemolize masive
b) [x] hepatite virale
c) [x] ciroze hepatice
d) [ ] afecţiuni biliare
e) [x] hepatopatii alcoolice

381. Icterul posthepatic (modificările pigmenţilorbiliari):

a) [ ] bilirubina totală- cantitatea scăzută
b) [ ] bilirubina liberă- cantitatea crescută
c) [x] bilirubina conjugată- cantitatea crescută
d) [ ] pigmenţi biliari în intestin - cantitatea crescută
e) [x] în cazul obstrucţiei complete - lipsa urobilinogenului şi stercobilinogenului în urină

382. Icterul posthepatic este cauzat de:

a) [ ] hemoliză
b) [ ] dereglarea conjugării bilirubinei în microzomi
c) [ ] stazăbiliarăintrahepatică
d) [x] blocarea parţialăsau totalăa canalelor biliare
e) [ ] diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat

383. Icterul prehepatic:

a) [ ] este determinat de diminuarea capacităţii de captare a bilirubinei de către ficat
b) [x] este determinat de hemoliza acută şi hemoliza cronică
c) [ ] în ser se măreşte preponderent concentraţia bilirubinei conjugate
d) [ ] conjugarea bilirubinei în ficat este dereglată
e) [x] în ser creşte preponderent cantitatea bilirubinei libere

384. Inozinmonofosfatul (IMP):

a) [ ] este intermediar în sinteza nucleotidelor pirimidinice
b) [x] este intermediar în sinteza nucleotidelor purinice
c) [x] este precursor în sinteza AMP-lui şi GMP-lui
d) [ ] este precursor în sinteza UMP-lui şi CMP-lui
e) [ ] este produsul catabolismului AMP-lui şi GMP-lui

385. La catabolismul aminoacizilor participăenzimele:

a) [ ] topoizomerazele
b) [ ] acil-CoA-sintetaza
c) [x] transaminazele
d) [x] glutamatdehidrogenaza
e) [ ] acil-CoA-dehidrogenaza

386. La cromoproteine se referă:

a) [ ] nucleoproteinele
b) [ ] metaloproteinele
c) [x] flavoproteinele
d) [x] hemoproteinele
e) [ ] fosfoproteinele

387. Mecanismul reacţiei de transaminare (TA) a aminoacizilor:

a) [x] TA are loc prin formarea unor compuşi intermediari (baze Schiff)
b) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxalfosfatului (PALP) în
piridoxaminfosfat (PAMP)
c) [ ] în procesul de TA are loc transformarea ireversibilăa piridoxaminfosfatului în piridoxalfosfat
d) [x] alfa-aminoacid + PALP ↔alfa-cetoacid + PAMP
e) [ ] alfa-aminoacid + PAMP ↔alfa-cetoacid + PALP

388. NH3este utilizat la sinteza:

a) [x] ureei
b) [ ] acidului uric
c) [ ] acetonei
d) [ ] beta-hidroxibutiratului
e) [ ] acetoacetatului

389. NH3este utilizat:

a) [ ] la sinteza aminoacizilor esenţiali
b) [ ] la sinteza corpilor cetonici
c) [x] în aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) [x] la sinteza glutaminei şi a asparaginei
e) [x] la formarea sărurilor de amoniu

390. Precursorul catecolaminelor:

a) [ ] glutamatul
b) [x] tirozina
c) [ ] triptofanul
d) [ ] histidina
e) [ ] glutamine

391. Precursorul histaminei:

a) [ ] triptofanul
b) [x] histidina
c) [ ] tirozina
d) [ ] fenilalanina
e) [ ] aspartatul

392. Produsele finale de dezintoxicare a NH3:

a) [ ] glutamina
b) [ ] asparagina
c) [x] ureea
d) [x] sărurile de amoniu
e) [ ] acidul uric

393. Putrefacţia aminoacizilor în intestin:

a) [x] este scindarea aminoacizilor sub acţiunea enzimelor microflorei intestinale
b) [ ] are loc sub acţiunea enzimelor proteolitice gastrice şi pancreatice
c) [x] conduce la formarea atât a substanţelor toxice
d) [ ] alcoolii, acizi graşi si cetoacizii sunt produse toxice
e) [ ] crezolul, fenolul, scatolul, indolul sunt produse netoxice

394.
395.
396.

397. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] ribozo-5-fosfat
b) [x] glutamina
c) [ ] acidul glutamic
d) [ ] asparagina
e) [x] acidul aspartic

398. Selectaţi compuşii chimici care participăla sinteza nucleotidelor purinice:

a) [x] glicina
b) [ ] alanine
c) [x] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2

399. Manifestările clinice ale gutei:

A) [x] artrităgutoasă
b) [ ] xantoame cutanate
c) [x] tofi gutoşi
d) [x] nefrolitiază
e) [ ] litiazăbiliară

400. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [ ] carbamoilfosfat + ornitină+ 2ATP→citrulină+ 2ADP + 2H3PO4
b) [x] carbamoilfosfat + ornitină →citrulină+ H3PO4
c) [ ] carbamoilfosfat + ornitină+ ATP→citrulină+ ADP + H3PO4
d) [ ] citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + ADP + H3PO4
e) [x] citrulină+ Asp + ATP →argininosuccinat + AMP + H4P2O7

401. Selectaţi reacţiile ciclului ornitinic:

a) [x] argininosuccinat →arginină+ fumarat
b) [ ] argininosuccinat + H2O →arginină+ fumarat
c) [ ] argininosuccinat + ATP →arginină+ fumarat + AMP + H4P2O7
d) [ ] arginină →H2N-CO-NH2+ ornitină
e) [x] arginină+ H2O →H2N-CO-NH2+ ornitină

402. Serotonina se sintetizeazădin:

a) [ ] histidină
b) [ ] glutamat
c) [ ] tirozină
d) [ ] fenilalanină
e) [x] triptofan
403. Sinteza AMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):
a) [x] are loc prin douăreacţii succesive
b) [ ] sursăde grupare amino pentru AMP este glutamina
c) [ ] sursăde grupare amino pentru AMP este oxaloacetatul
d) [ ] necesităconsum de energie sub formăde ATP
e) [x] procesul este activat de GTP

404. Sinteza carbamoilfosfatului (prima reacţie în

sinteza ureei):
a) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
b) [x] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)
d) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [x] carbamoilfosfatsintetaza I este activatăde N-acetilglutamat

405. Sinteza fosforibozil-pirofosfatului (PRPP) - prima reacţie în sinteza nucleotidelor purinice:

a) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + ADP
b) [x] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP
c) [ ] ribozo-5-fosfat + ATP →PRPP + AMP + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizatăde enzima PRPP-sintetaza
e) [x] PRPP-sintetaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde ATP şi GTP

406. Sinteza fosforibozilaminei din fosforibozilpirofosfat (PRPP) - a doua reacţie din sinteza
nucleotidelor purinice:
a) [ ] PRPP + Glu →fosforibozilamină+ alfa-cetoglutarat + H4P2O7
b) [ ] PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + AMP + H4P2O7
c) [x] PRPP + Gln →fosforibozilamină+ Glu + H4P2O7
d) [x] reacţia este catalizatăde enzima amidofosforiboziltransferaza
e) [x] amidofosforiboziltransferaza este enzimăalosterică şi este inhibatăde AMP şi GMP

407. Sinteza GMP-lui din inozinmonofosfat (IMP):

a) [ ] are loc prin patru reacţii succesive
b) [x] sursăde grupare amino pentru GMP este glutamina
c) [ ] sursăde grupare amino pentru GMP este acidul aspartic
d) [ ] necesităconsum de energie sub formăde GTP
e) [x] procesul este activat de ATP

408. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea

carbamoilfosfatului):
a) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo moleculăde ATP
b) [ ] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este amoniacul
c) [x] sursăde grupare amino pentru carbamoilfosfat este glutamina
d) [ ] pentru sinteza carbamoilfosfatului se utilizeazăo legăturămacroergică
e) [x] carbamoilfosfatul este un compus macroergic

409. Sinteza nucleotidelor pirimidinice (formarea carbamoilfosfatului):

a) [x] HCO3-+ Gln+ 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + Glu + 2ADP + H3PO4
b) [ ] HCO3-+ NH4+ + 2ATP + H2O →carbamoilfosfat + 2ADP + H3PO4
c) [ ] HCO3-+ NH4+ + ATP + H2O →carbamoilfosfat + ADP + H3PO4
d) [x] enzima este carbamoilfosfatsintetaza II (citoplasmatică)
e) [ ] enzima este carbamoilfosfatsintetaza I (mitocondrială)

410. Sursele atomilor inelului pirimidinic:

a) [ ] glicina
b) [x] acidul aspartic
c) [ ] derivaţii tetrahidrofolatului (THF)
d) [x] CO2
e) [ ] asparagina

411. Tipurile de dezaminare a aminoacizilor:

a) [x] reductivă
b) [x] intramoleculară
c) [x] hidrolitică
d) [x] oxidativă
e) [ ] omega-dezaminare

412. Transaminarea aminoacizilor (TA):

a) [x] reprezintătransferul grupării -NH2de la un alfa-aminoacid la un alfa-cetoacid
b) [x] este o etapăa transdezaminării aminoacizilor
c) [ ] este un proces ireversibil
d) [ ] Glu, Asp şi Ala nu se supun TA
e) [ ] numai Gln, Asn şi Ala se supun TA

413. Transaminazele aminoacizilor:

a) [ ] sunt enzime din clasa izomerazelor
b) [x] reacţiile catalizate de transaminaze sunt reversibile
c) [ ] toate transaminazele posedăspecificitate absolutăpentru substrat
d) [ ] specificitatea transaminazelor este determinatăde coenzimă
e) [x] coenzimele transaminazelor sunt piridoxalfosfatul şi piridoxaminfosfatul

414. Transdezaminarea aspartatului. Selectaţi reacţiile procesului (1) şi enzimele (2) ce catalizeazăaceste
reacţii:
a) [ ] Asp + H2O →oxaloacetat + NH3+ H2O aspartatdehidrataza
b) [x] Asp + alfa-cetoglutarat →oxaloacetat + Glu aspartataminotransferaza
c) [ ] Asn + H2O →Asp + NH3 asparaginaza
d) [ ] Glu + NADP++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADPH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza
e) [x] Glu + NAD++ H2O →alfa-cetoglutarat + NADH+H+ + NH3 glutamatdehidrogenaza

415. Transreaminarea aminoacizilor:

a) [ ] este un proces ireversibil
b) [ ] este o cale de sintezăa tuturor aminoacizilor
c) [x] în prima etapăare loc aminarea reductivăa alfa-cetoglutaratului
d) [x] în etapa a doua are loc transaminarea glutamatului cu un alfa-cetoacid
e) [ ] la reaminare glutamatdehidrogenaza utilizeazăNAD+

416. Ureogeneza:
a) [x] are loc exclusiv în ficat
b) [ ] are loc în rinichi
c) [ ] este sinteza acidului uric
d) [x] decurge parţial în citoplasmă, iar parţial în mitocondrii
e) [x] este mecanismul de dezintoxicare finalăa NH3

417. Absorbţia aminoacizilor (AA):

a) [ ] AA sunt absorbiţi prin difuzie simplă
b) [x] la transportul AA are loc simportul AA şi a Na+
c) [ ] la transportul AA are loc antiportul AA şi a Na+
d) [x] la transportul AA participăNa+ ,K+ -АТP-aza
e) [ ] la transportul AA participăGTP-sintaza

418. Aminopeptidazele:
a) [ ] sunt endopeptidaze
b) [ ] posedăspecificitate absolutăde substrat
c) [ ] sunt secretate de pancreasul exocrin
d) [ ] scindeazăaminoacizii de la capătul C-terminal
e) [x] sunt exopeptidaze

419. Bilanţul azotat echilibrat:

a) [ ] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [x] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a trei

420. Bilanţul azotat negativ:

a) [ ] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [x] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai micădecît a celui eliminat
c) [ ] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [x] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

421. Bilanţul azotat pozitiv:

a) [x] denotăcăcantitatea azotului îngerat este mai mare decît a celui eliminat
b) [ ] aratăpredominarea proceselor de degradare a proteinelor faţăde cele de biosinteză
c) [x] este caracteristic pentru copii, adolescenţi şi gravide
d) [ ] este caracteristic pentru adulţii sănătoşi
e) [ ] este caracteristic pentru persoanele de vîrsta a treia

422. Carboxipeptidazele:
a) [x] sunt secretate sub formăde zimogeni de pancreasul exocrin
b) [ ] sunt secretate de celulele mucoasei intestinale
c) [ ] scindeazăaminoacizii de la capătul N-terminal
d) [x] sunt exopeptidaze
e) [ ] sunt endopeptidaze

423. Chimotripsina:
a) [ ] este secretatăde celulele principale ale mucoasei stomacale în formăde
chimotripsinogen inactiv
b) [ ] este secretatăde pancreasul exocrin în formăactivă
c) [x] este o endopeptidază
d) [ ] activarea chimotripsinogenului are loc în pancreas
e) [x] activarea chimotripsinogenului are loc sub acţiunea tripsinei şi a chimotripsinei prin
proteoliza limitată

424. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [ ] coenzimatică
b) [x] catalitică
c) [x] plastică
d) [x] de transport
e) [x] imunologică

425. Funcţiile biologice ale proteinelor:

a) [x] antigenică
b) [ ] genetică
c) [x] contractilă
d) [x] energetică
e) [x] reglatoare

426. Pepsina:
a) [x] scindeazălegăturile peptidice la formarea cărora participăgrupările -NH2ale Phe, Tyr, Trp
b) [ ] acţioneazăasupra tuturor legăturilor peptidice
c) [ ] scindeazălegăturile peptidice din keratine, histone, protamine şi mucopolizaharide
d) [ ] scindeazăproteinele pânăla aminoacizi liberi
e) [x] este o endopeptidază

427. Produsele finale ale scindării proteinelor simple:

a) [x] CO2
b) [x] NH3
c) [ ] CO
d) [x] H2O
e) [ ] acidul uric

428. Proprietăţile pepsinei:

a) [x] pepsina este secretatăsub formăde pepsinogen de celulele principale ale mucoasei stomacale
b) [ ] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 3,0-4,0
c) [x] pH-ul optimal de acţiune a pepsinei este 1,5-2,5
d) [ ] activarea pepsinei are loc prin fosforilare
e) [x] activarea pepsinogenului constăîn scindarea de la capătul N-terminal a unei peptide (42 de
aminoacizi)

429. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [ ] activeazătripsinogenul
b) [ ] activeazăchimotripsinogenul
c) [x] сreează рНoptimal pentru acţiunea pepsinei
d) [ ] creează рНoptimal pentru acţiunea carboxipeptidazelor
e) [x] denatureazăparţial proteinele alimentare

430. Rolul HCl în digestia proteinelor:

a) [x] posedăacţiune antimicrobiană
b) [ ] este emulgator puternic
c) [x] activeazătransformarea pepsinogenului în pepsină
d) [ ] inhibăsecreţia secretinei
e) [ ] stimuleazăformarea lactatului în stomac

431. Selectaţi aminoacizii semidispensabili:

a) [ ] asparagina
b) [x] histidina
c) [ ] glicina
d) [x] arginina
e) [ ] fenilalanina

432. Tripsina:
a) [x] este secretatăsub formăde tripsinogen inactiv
b) [ ] este o aminopeptidază
c) [ ] este o carboxipeptidază
d) [x] activarea tripsinogenului are loc sub acţiunea enterokinazei şi a tripsinei
e) [x] pH-ul optimal de acţiune a tripsinei este 7,2-7,8

433. Utilizarea aminoacizilor (AA) în ţesuturi:

a) [x] sinteza proteinelor, inclusiv şi a enzimelor
b) [ ] toţi AA pot fi utilizaţi în gluconeogeneză
c) [ ] surplusul de AA nu poate fi transformat în lipide
d) [x] toţi AA pot fi oxidaţi pânăla CO2 şi H2O
e) [ ] scindarea AA nu genereazăenergie

434. Valoarea biologicăa proteinelor este determinatăde aminoacizii indispensabili:

a) [ ] alanină
b) [x] triptofan
c) [ ] acid glutamic
d) [x] fenilalanină
e) [ ] serină

435. Produsul final al catabolismului nucleotidelor purinice:

a) [ ] inozina
b) [ ] hipoxantina
c) [ ] xantina
d) [x] acidul uric
e) [ ] urea

436. Activitate biologicăposedă:

a) [x] hormonul liber
b) [ ] prohormonul
c) [ ] preprohormonul
d) [ ] hormonul legat cu proteina de transport
e) [ ] nivelul total al hormonului

437. Adenilatciclaza:
a) [ ] este enzimăcitoplasmatică
b) [ ] genereazăinozitolfosfaţi
c) [x] catalizeazăformarea AMPc din ATP
d) [x] este inhibatăde proteina Gi
e) [ ] participăla sinteza ATP-lui

438. Adrenocorticotropina (ACTH, corticotropina):

a) [x] stimuleazăsecreţia gluco-, mineralocorticoizilor şi a hormonilor androgeni
b) [ ] amplificăsinteza glucagonului
c) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) [x] activeazătransformarea colesterolului în pregnenolonă
e) [ ] este un hormon de naturăsteroidică

439. Hormonii adenohipofizari:

a) [x] sunt de naturăproteică
b) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
c) [ ] sunt steroizi
d) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
e) [x] regleazăfuncţiile altor glande endocrine periferice

440. Hormonii adenohipofizari sunt:

a) [ ] corticoliberina
b) [x] somatotropina
c) [ ] gonadoliberinele
d) [x] tireotropina
e) [ ] prolactostatina

441. Hormonii hipofizari glicoproteici sunt:

a) [x] tireotropina
b) [ ] corticotropina
c) [x] hormonul luteinizant
d) [x] hormonul foliculostimulant
e) [ ] prolactina

442. Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) [ ] acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari
443. Hipocorticismul (boala Adison) se caracterizează prin:
a) [ ] obezitate centripetă
b) [ ] hipertensiune arterială
c) [x] scăderea conţinutului de Na+, Cl-şi creşterea K+ în sânge
d) [ ] hiperglicemie, glucozurie
e) [x] hiperpigmentarea tegumentelor

444. Calcitonina:
a) [x] este sintetizatăde celulele C adiacente celulelor foliculare ale glandei tiroide
b) [x] regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor
c) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
d) [ ] hormon de naturăsteroidică
e) [ ] acţioneazăasupra intestinului, rinichilor şi a oaselor

445. Catecolaminele sunt:

a) [x] dopamina, noradrenalina, adrenalina
b) [x] derivaţi ai tirozinei
c) [ ] derivaţi ai treoninei
d) [ ] hormoni ai cortexului suprarenal
e) [ ] hormoni proteino-peptidici

446. Clasificarea structuralăa hormonilor:

a) [x] proteino-peptide
b) [ ] derivaţi ai fosfolipidelor
c) [x] steroizi
d) [x] derivaţi ai aminoacizilor
e) [ ] derivaţi ai nucleotidelor

447.448(717)

449. Corticosteroizii se utilizează:

a) [x] în tratamentul colagenozelor (reumatism, poliartritănespecifică)
b) [x] ca agenţi desensibilizanţi (în astmul bronţic, bolile alergice)
c) [x] ca imunodepresanţi în transplantarea organelor şi ţesururilor
d) [ ] ca agenţi fibrinolitici
e) [ ] în calitate de hemostatice

450. Diabetul zaharat se caracterizeazăprin:

a) [x] hiperglicemie şi glucozurie
b) [x] hipercetonemie şi cetonurie
c) [ ] uremie
d) [x] polifagie, polidipsie, poliurie
e) [ ] oligurie

451. Efectele insulinei asupra metabolismului lipidic:

a) [ ] accelereazălipoliza
b) [x] inhibătrigliceridlipaza din ţesutul adipos
c) [x] activeazălipoproteinlipaza
d) [ ] inhibăsinteza lipidelor
e) [ ] măreşte sinteza corpilor cetonic

452. Efectele insulinei asupra metabolismului proteic:

a) [ ] faciliteazătransportul aminoacizilor în muşchi
b) [x] stimuleazăbiosinteza proteinelor
c) [ ] determinăbilanţazotat negativ
d) [ ] inhibăbiosinteza proteinelor
e) [ ] stimuleazădegradarea proteinelor

453. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] stimuleazăproducerea ATP-ului
b) [ ] nu posedăacţiune calorigenă
c) [ ] scad viteza metabolismului bazal
d) [ ] posedăefect anabolic asupra glucidelor şi lipidelor (glucide, lipide)
e) [x] intensificăcatabolismul proteinelor (bilanţazotat negativ)

454. Efectele metabolice ale T3 şi T4:

a) [x] regleazădiviziunea şi diferenţierea celulară, îndeosebi a sistemului nervos şi scheletic
b) [x] regleazămetabolismul oxidativ prin inducţia Na+/K+-ATP-azei
c) [x] stimuleazăfosforilarea oxidativăîn mitocondrii şi utilizarea de O2
d) [ ] în concentraţii fiziologice posedăefect decuplant puternic
e) [ ] inhibăATP-sintaza

455. Fosfolipaza „C" :

a) [ ] este localizatăîn citozol
b) [ ] scindeazăfosfolipidele membranare, generând prostaglandine
c) [x] este activatăde proteina Gq
d) [ ] este activatăde hormonii steroidici
e) [ ] este inhibatăde cofeină

456. Fosfoprotein fosfatazele catalizează:

a) [ ] formarea AMP ciclic din ATP
b) [x] defosforilarea unor enzime reglatoare
c) [ ] fosforilarea enzimelor reglatoare
d) [ ] activarea proteinkinazelor
e) [ ] activarea proteinelor Gs

457. Glucagonul:
a) [ ] este un derivat al triptofanului
b) [ ] se sintetizeazăîn celulele insulare beta
c) [x] se sintetizeazăîn celulele insulare alfa
d) [x] este o polipeptidă
e) [ ] este un compus de naturăsteroidă

458. Hiperfuncţia glandei tiroide se manifestăprin:

a) [ ] obezitate
b) [ ] somnolenţă, memorie scăzută
c) [x] creşterea temperaturii corpului
d) [x] bilanţazotat negativ
e) [ ] bradicardie

459. Hiperparatiroidismul se manifestăprin:

a) [ ] hipocalcemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalcemie şi hiperfosfatemie
c) [x] hipercalcemie şi hipofosfatemie
d) [x] excreţia sporităa calciului cu urina
e) [x] osteoporoză

460. Hipofuncţia glandei tiroide la maturi (mixedemul) se manifestăprin:

a) [x] bradicardie
b) [x] micsorarea temperaturii corpului
c) [ ] exoftalmie
d) [ ] staturăjoasă
e) [ ] retard mental

461. Hipoparatiroidismului se caracterizeazăprin:

a) [x] hipocalciemie şi hiperfosfatemie
b) [ ] hipercalciemie şi hiperfosfatemie
c) [x] depolarizarea membranelor şi hiperexcitabilitatea celulelor musculare şi
nervoase
d) [ ] mobilizarea calciului şi fosfatului din oase
e) [ ] osteoporoză

462. Homeostazia extracelularăa calciului este asigurată de:

a) [x] parathormonul
b) [x] calcitonină
c) [ ] vitaminele K şi E
d) [x] 1,25-dihidroxi-colecalciferolul (D3)
e) [ ] tireotropina

463. Hormonii hipotalamusului:

a) [ ] sunt de naturăsteroidă
b) [x] prezintăpeptide scurte
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt liberinele şi statinele
e) [x] regleazăsecreţia hormonilor adenohipofizari

464. Hormonii sexuali:

a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele sexuale
b) [ ] acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
c) [ ] sunt derivaţi ai aminoacizilor
d) [x] sunt reglaţi prin intermediul gonadotropinelor
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari

465. Hormonii somatomamotropi sunt:

a) [x] somatotropina
b) [ ] tireotropina
c) [ ] corticotropina
d) [x] prolactina
e) [x] lactogenul placentar

466. Hormonii sunt:

a) [x] substanţe biologice active
b) [x] compuşi chimici cu specificitate înaltăde acţiune
c) [ ] sintetizaţi în sânge
d) [ ] catalizatori biologici
e) [ ] receptori cu activitate reglatoare

467. Hormonii - derivaţi ai proopiomelanocortinei (POMC) sunt:

a) [x] corticotropina
b) [ ] prolactina
c) [ ] somatotropina
d) [ ] tireotropina
e) [ ] gonadotropinele

468. Hormonul foliculostimulant (FSH):

a) [x] controleazăfuncţiile glandelor sexuale
b) [ ] se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
c) [x] promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni şi pregătirea lor pentru ovulaţie
d) [ ] inhibăspermatogeneza
e) [ ] este de naturăsteroidică

469. Hormonul luteinizant (LH):

a) [x] stimuleazăsinteza estrogenilor şi a progesteronei
b) [ ] promoveazădezvoltarea foliculilor ovarieni
c) [ ] stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
d) [ ] se sintetizeazăîn corpul galben
e) [x] este o glicoproteină

470. Insulina stimulează:

a) [x] transportul glucozei în ţesuturi

b) [ ] conversia glicerolului în glucoză

c) [ ] transformarea aminoacizilor în glucoză
d) [x] utilizarea glucozei în ciclul pentozofosfaţilor
e) [x] viteza sintezei transportorilor de glucoză(GLUT)

471. Insulina:
a) [x] este produsăde celulele beta ale pancreasului
b) [ ] are acţiune hiperglicemiantă
c) [ ] este hormon de naturăsteroidă
d) [x] conţine 2 lanţuri polipeptidice: A - 21 resturi de aminoacizi şi B - 30
resturi de aminoacizi
e) [ ] lanţurile A şi B sunt legate prin legături necovalente

472. Iodtironinele:
a) [x] sunt derivaţi ai tirozinei
b) [ ] sunt sintetizaţi în glandele paratiroide
c) [x] sunt triiodtironina (T3) şi tiroxina (T4)
d) [ ] acţioneazăprin mecanismul membranaro-intracelular
e) [ ] regleazămetabolismul calciului şi al fosfaţilor
473. Mecanismul citozolic-nuclear de acţiune a
hormonilor este caracteristic pentru:
a) [x] iodtironine
b) [ ] glucagon
c) [ ] adrenalină
d) [x] cortizol
e) [ ] calcitonină

474. Mecanismul membrano-intracelularde de acţiune a hormonilor este caracteristic pentru:

a) [ ] calcitriol
b) [x] glucagon
c) [x] adrenalină
d) [ ] cortizol
e) [ ] aldosteron

475. Mecanismul membrano-intracelular de acţiunea hormonilor mediat de AMPc:

a) [ ] este specific numai insulinei
b) [x] implicăactivarea proteinkinazelor A
c) [ ] este caracteristic pentru cortizol
d) [ ] reprezintăun mecanism de reglare a expresiei genelor
e) [x] conduce la fosforilarea unor enzime reglatoare

476. Oxitocina:
a) [ ] este de naturăsteroidică
b) [x] exercităacţiune contractilăasupra uterului în travaliu
c) [x] contribuie la contracţia celulelor mioepiteliale în glanda mamară şi la
ejecţia laptelui
d) [ ] se mai numeşte hormon antidiuretic
e) [ ] se sintetizeazăîn foliculii ovarieni

477. Parathormonul:
a) [ ] este sintetizat în glanda tiroidă
b) [ ] este derivat al tirozinei
c) [x] se sintetizeazăsub formăde preprohormon
d) [ ] se sintetizeazăîn formăactivă
e) [x] acţioneazăprin AMP cyclic

Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

478. Prolactina:
a) [ ] se sintetizeazănumai în glandele mamare
b) [ ] este un hormon de naturăsteroidă
c) [x] controleazăiniţierea şi întreţinerea lactaţiei
d) [x] stimuleazădezvoltarea glandelor mamare şi lactaţia
e) [ ] regleazăfuncţia glandelor sexual

479. Proteina Gs activă:

a) [x] activeazaadenilatciclaza
b) [ ] activeazăproteinkinazele
c) [x] reprezintăcomplexul alfa-GTP
d) [ ] este mesager secund al semnalului hormonal
e) [ ] este inactivatăde fosfodiesterază

480. Proteinele Gs:

a) [x] sunt proteine-trimeri alcătuite din subunităţile alfa, beta şi gama
b) [ ] sunt amplasate pe suprafaţa externăa membranei citoplasmatice
c) [ ] posedăun domeniu de legare cu proteinkinazele
d) [x] sunt cuplate cu adenilatciclaza
e) [ ] catalizeazăsinteza AMPc

481. Proteinkinaza A:
a) [ ] este inhibatăde adenilatciclază
b) [x] este activatăde AMP ciclic
c) [x] catalizeazăreacţia de fosforilare a unor enzime reglatoare
d) [ ] este activatăde hormonii steroidici
e) [ ] este localizatăîn nucleu

482. Receptorii hormonali sunt:

a) [ ] cromoproteine
b) [x] proteine multidomeniale
c) [x] glicoproteine
d) [ ] metaloproteine
e) [ ] lipoproteine

483. Referitor la mecanismul citozolic-nuclear deacţiune a hormonilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii hormonali sunt situaţi în nucleu sau citozol
b) [ ] are loc prin intermediul mesagerilor secundari
c) [ ] este un mecanism rapid
d) [x] complexul hormon-receptor regleazăexpresia genelor
e) [ ] implicăactivarea proteinkinazelor

484. Referitor la 1,25 dihidroxi-colecalciferol (calcitriol) sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] este derivatul activ al vitaminei D3
b) [ ] se produce în intestin din vitamina D alimentară
c) [x] se obţine prin 2 hidroxilări ale vitaminei D3 în ficat şi în rinichi
d) [x] sinteza calcitriolului este controlatăde parathormon
e) [ ] participăla reglarea concentraţiei plasmatice de sodiu şi potasiu

485. Referitor la biosinteza catecolaminelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc în medulosuprarenale
b) [ ] are loc în cortexul suprarenal
c) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină →noradrenalină →dopamină →adrenalină
d) [x] succesiunea reacţiilor este: tirozină →dopamină →noradrenalină →adrenalină
e) [ ] succesiunea reacţiilor este: tirozină →adrenalină →noradrenalină →dopamină

486.

487. Hormonii neurohipofizari:

a) [x] sunt vasopresină şi oxitocină
b) [ ] sunt hormonii tropi
c) [x] prezintănonapeptide
d) [ ] se produc în lobul anterior al hipofizei
e) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic nuclear

488Referitor la mecanismul de acţiune a glucocorticoizilor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) [ ] stimuleazăactivitatea fosfolipazei "C" cu formare de diacilgliceroli
c) [ ] stimuleazăactivitatea adenilatciclazei cu formare de AMPc
d) [x] utilizează receptori citozolici
e) [ ] utilizeazăreceptori membranari

489. Referitor la mecanismul de acţiune a insulinei sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] insulina acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear
b) [x] mecanismul de acţiune a insulinei este o formăparticularăa celui
membrano-intracelular
c) [x] receptorul insulinei este un complex heterotetrameric α2β2
d) [ ] subunitatea beta este extracelulară şi leagăinsulina
e) [x] subunitatea beta posedăactivitate enzimatica de tip tirozinkinazică

490. Referitor la mecanismul membranarointracelular de acţiune a hormonilor mediat de diacilglicerol

(DAG) şi inozitoltrifosfat (IP3) sunt corecte afirmaţiile:
a) [x] este caracteristic hormonilor, receptorii cărora sunt cuplaţi cu proteina Gq
b) [ ] DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei A2 din fosfatidilinozitol
c) [x] DAG şi IP3 se formeazăsub acţiunea fosfolipazei C din fosfatidilinozitol-4,5-difosfat
d) [ ] DAG inhibăproteinkinazele C
e) [ ] este caracteristic pentru hormonii liposolubili

491. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] receptorii sunt situaţi pe membrana plasmatică
b) [ ] hormonul serveşte drept mesager secundar
c) [ ] complexul hormon-receptor pătrunde în nucleu
d) [x] e caracteristic pentru hormonii peptidici
e) [ ] este un mecanism lent

492. Referitor la mecanismul membranarointracelular sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii sunt situaţi în nucleu
b) [ ] hormonii pătrund în celulă
c) [x] implicăformarea complexului hormon-receptor membranar
d) [ ] este caracteristic pentru hormonii steroidici
e) [x] la transducţia mesajului hormonal participămesagerii secunzi

493.

494. Referitor la receptorii adrenergici sunt corecte afirmaţiile:

a) [ ] receptorii βsunt cuplaţi cu proteina Gp şi determinăformarea diacilglicerolilor şi a inozitolfosfaţilor
b) [ ] toţi receptorii adrenergici sunt cuplaţi cu proteina Gs şi determinăcreşterea concentraţiei AMPc
c) [ ] receptorii α1 şi α2 sunt cuplaţi cu adenilatciclaza prin intermediul proteinei "Gs" şi
determinăcreşterea de AMPc
d) [x] receptorii α2 sunt cuplaţi cu proteina "Gi" şi determinăscăderea AMPc
e) [x] receptorii α1 determinăcreşterea concentraţiei citoplasmatice de Ca2+

495. Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei aldosteronului sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin intermediul sistemului renină-angiotensină
b) [ ] creşterea volemiei şi a concentraţiei de natriu stimuleazăsecreţia reninei
c) [ ] renina transformăangiotenzinogenul în angiotenzinăII
d) [x] enzima de conversie transformăangiotenzina I în angiotenzinăII
e) [ ] angiotenzina II inhibăsecreţia aldosteronului

496. Referitor la biosinteza iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa
tireoglobulinei
b) [ ] are loc prin iodurarea resturilor de tirozinădin componenţa tironinei
c) [ ] are loc prin iodurarea tirozinei libere
d) [x] pentru iodurarea tirozinei se utilizeazăiodul oxidat
e) [x] oxidarea iodului şi iodurarea tirozinei sunt catalizate de peroxidază

Referitor la reglarea sintezei şi secreţiei iodtironinelor sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] are loc sub acţiunea tireoliberinei şi a tireotropinei
b) [ ] nivelul scăzut de T3
plasmatic inhibăsinteza tireotropinei
c) [ ] tireotropina inhibăsecreţia iodtironinelor
d) [ ] în cazul unui conţinut scăzut de iod se sintetizeazăpreponderent T4
e) [x] glanda tiroidăposedămecanisme de autoreglare independente de tireotropină

497. Referitor la sinteza hormonilor steroidici sunt corecte afirmaţiile:

a) [x] pregnenolona este intermediar comun în sinteza hormonilor steroidici
b) [ ] sinteza hormonilor steroidici nu se reglează
c) [ ] toţi hormonii de naturăsteroidicăse sintetizeazădoar în suprarenale
d) [ ] cortizolul se sintetizeazăîn foliculii ovarieni
e) [ ] progesterona se sintetizeazăîn cortexul suprarenal

498. Referitor la vasopresinăsunt corecte afirmaţiile:

a) [x] se mai numeşte hormon antidiuretic
b) [x] menţine osmolaritatea şi volumul lichidului extracelular
c) [ ] în insuficienţa de vasopresinăse dezvoltădiabetul steroid
d) [x] ţesutul-ţintăpentru vasopresinăeste rinichiul - epiteliul tubilor contorţi distali şi colectori
e) [ ] se sintetizeazăîn suprarenale

499. Reglarea sintezei şi secreţiei glucocorticoizilor (cortizolului):

a) [x] în stări de stres are loc stimularea secreţiei de corticoliberină şi corticotropină
b) [ ] sinteza maximalăde cortizol are loc seara
c) [ ] corticotropina inhibăsinteza şi secreţia de cortizol
d) [x] nivelul plasmatic al cortizolului suferăvariaţii diurne (ritm circadian)
e) [ ] secreţia de cortizol este dependentăde concentraţia natriului şi a potasiului

500. Secreţia de insulinăeste activatăde:

a) [x] glucoză
b) [x] fructoză, manoză
c) [ ] somatostatină
d) [ ] serotonină
e) [ ] adrenalină

504. Efectele metabolice ale calcitoninei:

a) [ ] stimuleazăabsorbţia calciului şi a fosfaţilor din intestin
b) [ ] inhibăreabsorbţia calciului şi a fosfaţilor în rinichi
c) [ ] acţioneazăprin intermediul calcitriolului
d) [x] sporeşte depozitarea de Ca2+şi fosfat în oase
e) [x] micşoreazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor în plasmă

505. Selectaţi efectele metabolice ale catecolaminelor:

a) [x] stimularea lipolizei
b) [ ] stimularea secreţiei de insulină
c) [ ] inhibarea glicogenolizei
d) [ ] micşorarea tensiunii arteriale
e) [ ] inhibarea gluconeogenezei

512. Selectaţi efectele metabolice ale insulinei:

a) [x] favorizeazăsinteza trigliceridelor, glicogenului, proteinelor (efect anabolic)
b) [ ] sporeşte degradarea lipidelor, glicogenului, proteinelor (efect catabolic)
c) [x] exercităacţiuni mitogene: influenţeazăcreşterea fetală, diferenţierea celulară, procesele de
regenerare
d) [ ] regleazăsinteza ATP-lui şi producerea căldurii
e) [ ] regleazăconcentraţia calciului şi a fosfaţilor

513. Selectaţi efectele metabolice ale somatotropinei:

a) [x] stimuleazăsinteza proteinelor în ţesuturi
b) [ ] inhibătranscrierea şi translaţia
c) [x] determinăbilanţazotat pozitiv
d) [ ] inhibălipoliza
e) [ ] inhibăgluconeogeneza

514. Selectaţi hormonii care se sintetizeazăîn cortexul suprarenal:

a) [x] cortizolul
b) [ ] adrenalina
c) [ ] noradrenalina
d) [ ] progesterona
e) [x] aldosteronul

515. Liberinele sunt:

a) [x] tireoliberina
b) [ ] vasopresina
c) [ ] oxitocina
d) [x] gonadoliberinele
e) [ ] tireotropina

516. Selectaţi mesagerii secunzi ai hormonilor:

a) [x] AMP-ciclic
b) [ ] GTP
c) [x] Ca2+
d) [ ] CMPc
e) [x] inozitolfosfaţii

517. indromul Cushing:

a) [ ] este cauzat de hiposecreţia glucocorticoizilor
b) [x] se caracterizeazăprin obezitate centripetă
c) [ ] se manifestăprin hipotensiune arterială
d) [ ] este însoţit de diabet insipid
e) [ ] se caracterizeazăprin hipoglicemie

518. Sinteza hormonilor pancreatici:

a) [ ] celulele insulare alfa produc şi secretăinsulina
b) [ ] celulele insulare beta produc şi secretăglucagonul
c) [x] celulele insulare D produc şi secretăsomatostatina
d) [ ] peptida C este sintetizatăde celulele C
e) [x] polipeptida pancreaticăeste sintetizatăde celulele F

519. Somatotropina (hormonul de creştere):

a) [x] acţioneazăprin intermediul somatomedinelor
b) [ ] inhibăprocesele anabolice
c) [x] controleazăcreşterea postnatală, dezvoltarea scheletului şi a ţesuturilor moi
d) [ ] este un derivat al aminoacizilor
e) [ ] acţioneazăprin mecanismul citozolic-nuclear

520. Statinele sunt:

a) [x] somatostatina
b) [ ] gonadostatinele
c) [x] prolactostatina
d) [ ] corticostatină
e) [ ] tireostatină

521. Tireoglobulina:
a) [ ] este hormon trop al hipofizei
b) [ ] este proteina de transport a hormonilor tiroidieni
c) [x] este precursor al hormonilor tiroidieni
d) [x] conţine peste 100 de resturi de tirozină
e) [ ] este hormon reglator al hipotalamusului

522. Tireotropina (TSH):

a) [x] acţioneazăprin intermediul AMP ciclic
b) [x] activeazasinteza şi secreţia iodtironinelor
c) [ ] este precursorul hormonilor tiroidieni
d) [ ] este derivat al tirozinei
e) [ ] este sintetizatăîn glanda tiroidă

523. Transportul iodtironinelor este realizat de:

a) [x] globulina fixatoare de tiroxină(TBG)
b) [x] prealbumina fixatoare de tiroxină(TBPA)
c) [x] albumine
d) [ ] fibrinogen
e) [ ] hemoglobină

524. Acidoza metabolicăeste cauzatăde:

a) [x] cetonemie
b) [ ] voma intensă
c) [x] hipoxie
d) [ ] hipercolesterolemie
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

525. Acidoza metabolicăeste prezentăîn:

a) [ ] diabetul insipid
b) [ ] diabetul steroid
c) [x] diabetul zaharat
d) [x] inaniţie
e) [ ] obezitate

526. Acidoza respiratorie este cauzatăde:

a) [ ] hiperventilaţie pulmonară
b) [x] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomăintensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

527. Acidoza respiratorie este prezentăîn:

a) [x] astm bronşic
b) [ ] inaniţie
c) [ ] diabet zaharat
d) [x] emfizem pulmonar
e) [ ] inaniţie

528. Albuminele plasmatice transportă:

a) [x] acizi graşi
b) [ ] lipoproteine
c) [x] bilirubina
d) [ ] glucoza
e) [ ] uree

529. Albuminele plasmatice:

a) [ ] sunt proteine bazice
b) [ ] sunt proteine conjugate
c) [ ] sunt hidrofobe
d) [ ] sunt liposolubile
e) [x] constituie 50-65% din conţinutul total al proteinelor

530. Albuminele plasmatice:

a) [ ] constituie 20-30% din conţinutul total al proteinelor
b) [x] sunt proteine acide
c) [ ] se sintetizeazăîn sânge
d) [x] menţin presiunea oncotică
e) [ ] sunt proteine cu structurăcuaternară

531. Albuminele plasmatice:

a) [ ] se sintetizeazăîn ţesutul muscular
b) [x] conţin mulţi aminoacizi dicarboxilici
c) [x] leagă şi reţin în sânge cationii
d) [ ] leagă şi reţin în sânge anionii
e) [ ] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama

532. Alcaloza metabolicăeste cauzatăde:

a) [ ] cetonemie
b) [ ] hipoxie
c) [x] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice
d) [x] vomăintensă
e) [ ] hiperventilaţie pulmonară

533. Alcaloza respiratorie este cauzatăde:

a) [x] hiperventilaţie pulmonară
b) [ ] hipoventilaţie pulmonară
c) [ ] vomăintensă
d) [ ] cetonemie
e) [ ] supradozarea bicarbonatului de Na la tratarea maladiilor gastrice

534. Azotemia apare în:

a) [x] micşorarea eliminării renale a produselor azotate
b) [ ] aport scăzut de proteine în alimentaţie
c) [x] catabolismul intens al proteinelor tisulare
d) [ ] catabolismul intens al lipidelor de rezervă
e) [ ] sintezăexcesivăde glycogen

535. Calciul plasmatic:

a) [ ] se conţine doar în formăionizată
b) [x] se conţine preponderent în plasmă
c) [x] Ca++ionizat constituie 50% din cantitatea totală
d) [x] Ca++legat cu proteinele plasmatice constituie 40% din cantitatea totală
e) [ ] este prezent în plasmădoar în formăliberă

536. Capacitatea de tamponare a hemoglobinei este

determinatăde:
a) [ ] fenilalanină şi tirozină
b) [x] histidină
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

537. Capacitatea de tamponare a proteinelor plasmatice

este determinatăde:
a) [x] aminoacizii acizi
b) [x] aminoacizii bazici
c) [ ] serină şi treonină
d) [ ] prolină şi hidroxiprolină
e) [ ] metionină şi cisteină

538. Clasificarea funcţionalăa enzimelor plasmatice:

a) [x] secretorii
b) [x] excreto-secretorii
c) [ ] anabolice
d) [x] indicatorii (celulare)
e) [ ] catabolice

539. Din grupa gama-globulinelor fac parte:

a) [ ] antitripsina
b) [ ] haptoglobina
c) [ ] ceruloplasmina
d) [x] imunoglobulinele
e) [ ] macroglobulina

540. Fibrinogenul:
a) [x] fibrinogenul este sintetizat în ficat
b) [ ] constădin 6 lanţuri polipeptidice identice
c) [ ] se activeazăîn ficat
d) [x] este transformat în fibrinăde către trombină
e) [ ] necesităvitamina K pentru sinteza sa

541. Fibrinolizina:
a) [ ] împiedicăformarea trombilor
b) [x] dizolvătrombii deja formaţi
c) [x] hidrolizeazămoleculele de fibrinădin componenţa trombilor
d) [ ] inactiveazătrombina
e) [ ] inhibăsinteza fibrinogenului

542. Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] ficatul asigurănivelul constant al glucozei în sânge
b) [ ] glicogenoliza hepaticăse intensificăîn perioadele postprandiale
c) [x] glicogenoliza hepaticăse intensificăîn inaniţie
d) [ ] glicogenogeneza se intensificăîn inaniţie
e) [ ] gluconeogeneza se activeazăîn perioadele postprandiale

Ficatul şi metabolismul glucidelor:

a) [x] în ficat excesul de glucide este transformat în lipide
b) [ ] în ficat excesul de acizi graşi este transformat în glucide
c) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul glicogenolizei
d) [x] în ficat glucoza se obţine în rezultatul glicogenolizei şi gluconeogenezei
e) [ ] în ficat glucoza se obţine doar în rezultatul gluconeogenezei

543. Ficatul şi metabolismul proteinelor:

a) [x] ficatul reprezintăsediul de sintezăa ureei
b) [ ] sinteza proteinelor în ficat este redusă
c) [x] ficatul este sediul de sintezăa fibrinogenului, protrombinei
d) [ ] ficatul nu este sursăde enzime plasmatice
e) [ ] în ficat are loc transformarea excesului de acizi graşi în protein

544. Fierul:
a) [ ] se conţine preponderent în plasmă
b) [x] este un component preponderent al eritrocitelor
c) [x] se absoarbe în intestin sub formăde Fe++
d) [ ] este absorbit în intestin sub formăde Fe+++
e) [ ] Fe+++este transportat de apoferitina

545. Formele de transport sangvin al dioxidului de carbon (CO2):

a) [x] dizolvat în plasmăc
b) [x] carbhemoglobina
c) [ ] carboxihemoglobina
d) [ ] methemoglobina
e) [x] NaHCO3, KHCO3

546. Formele patologice ale hemoglobinei sunt:

a) [ ] oxihemoglobina
b) [ ] carbhemoglobina
c) [x] carboxihemoglobina
d) [x] methemoglobina
e) [ ] deoxihemoglobina

547. Funcţiile ficatului sunt:

a) [x] de depozitare a excesului glucidic
b) [ ] de depozitare a excesului lipidic
c) [ ] de depozitare a proteinelor
d) [x] de dezintoxicare
e) [ ] de transport

548. Globulinele plasmatice:

a) [ ] toate sunt proteine simple
b) [x] reprezintăo clasăeterogenăde proteine
c) [x] la electroforezăse separăîn fracţiile: alfa1, alfa2, beta şi gama
d) [ ] îndeplinesc doar funcţie de transport
e) [ ] îndeplinesc doar funcţie de menţinere a presiunii oncotice

549. Hiperproteinemia:
a) [ ] reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor musculare
b) [x] reprezintăcreşterea conţinutului proteinelor plasmatice
c) [ ] este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) [ ] este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) [x] poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomăintensăetc.)

550. Hipokaliemia:
a) [ ] se dezvoltăîn hiporfuncţia cortexului suprarenal
b) [x] se dezvoltăîn hiperaldosteronism
c) [ ] se dezvoltăîn hipoparatiroidie
d) [x] este însoţităde dereglări ale funcţiei cardiace
e) [ ] conduce la osteoporoză

551. Hipoproteinemia:
a) [ ] reprezintămicşorarea concentraţiei proteinelor musculare
b) [ ] este însoţităde retenţie de apăîn patul sangvin
c) [x] este caracteristicăpentru ciroza hepatică
d) [x] este caracteristicăpentru glomerulonefrite
e) [ ] poate fi prezentăîn deshidratarea organismului (combustii, diaree, vomă
intensăetc.)

552. Hipoxiile:
a) [x] reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi
b) [ ] reprezintămicşorarea conţinutului de oxigen în sânge
c) [x] pot fi cauzate de micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat
d) [x] pot fi secundare anemiilor
e) [x] pot fi cauzate de patologii obstructive pulmonare

553. La coagularea sângelui participă(suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] haptoglobinele
b) [x] serotonina
c) [x] catecolaminele
d) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
e) [x] fosfolipidele plachetare

554. La coagularea sângelui participă(suplimentar factorilor plasmatici):

a) [ ] albuminele plasmatice
b) [x] ATP-ul
c) [ ] imunoglobulinele
d) [x] calicreinele
e) [ ] lipoproteinele plasmatice

555. La coagularea sângelui participă:

a) [ ] factori eritrocitari
b) [x] factori plachetari
c) [ ] factori leucocitari
d) [x] factori plasmatici
e) [x] factori tisulari

556. La menţinerea pH-ului fiziologic al sângelui participă:

a) [x] sistemele-tampon plasmatice şi eritrocitare
b) [x] sistemul respirator
c) [ ] sistemul coagulant
d) [ ] sistemul fibrinolitic
e) [x] sistemul renal

557. Modificările concentraţiei calciului plasmatic:

a) [x] hipocalcemia este prezentăîn rahitism
b) [ ] hipocalcemia este determinatăde hiperparatiroidism
c) [x] hipercalcemia apare în adenomul paratiroidelor
d) [ ] hipercalcemia este însoţităde tetanie
e) [ ] hipocalcemia este însoţităde retenţie de apă

558. Oxihemoglobina:
a) [ ] conţine o moleculăde oxigen (O2)
b) [ ] O2 se leagăla Fe3+al hemului
c) [x] O2 se leagăla Fe2+al hemului
d) [ ] O2 se leagăla partea proteicăa hemoglobinei
e) [ ] O2 se leagăla inelul tetrapirolic al hemului

559. Polimerizarea şi stabilizarea fibrinei (formarea trombului):

a) [ ] are loc sub acţiunea trombinei
b) [x] necesităprezenţa factorului XIII
c) [ ] are loc sub acţiunea heparinei
d) [x] necesităprezenţa ATP-lui
e) [ ] necesităprezenţa vitaminei K

560. Proteinele plasmatice:

a) [x] menţin presiunea oncotică
b) [x] transportăhormoni, metale, vitamine
c) [ ] nu participăîn coagularea sângelui
d) [ ] în normăsunt în concentraţie de 20-30 g/L
e) [ ] nu participăla menţinerea pH-lui

561. Protrombina:
a) [ ] este factor anticoagulant
b) [x] este factor al coagulării
c) [ ] este sintetizatăîn sânge
d) [x] sub acţiunea protrombinazei (Xa, Va, Ca2+, f.3) se activeazăîn trombină
e) [ ] nu necesităvitamina K pentru sinteza sa

562. Rolul vitaminei K în coagularea sângelui:

a) [ ] participăla sinteza fibrinogenului
b) [x] participăla sinteza protrombinei
c) [ ] participăla activarea fibrinogenului
d) [ ] este necesarăpentru decarboxilarea acidului glutamic (Glu)
e) [x] este necesarăpentru carboxilarea Glu cu formarea gamacarboxiglutamatului

563. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul plămânilor):

a) [x] HHb + O2→HHbO2
b) [ ] KHb + O2→KHbO2
c) [x] HHbO2+ KHCO3 →KHbO2+ H2CO3
d) [ ] KHbO2+ H2CO3 →HHbO2+ KHCO3
e) [x] H2CO3 →CO2 +H2O

564. Schimbul de O2 şi CO2(selectaţi reacţiile care au loc la nivelul ţesuturilor):

a) [ ] HHbO2→HHb + O2
b) [x] KHbO2→KHb + O2
c) [x] CO2 +H2O →H2CO3
d) [x] KHb + H2CO3 →HHb + KHCO3
e) [ ] HHb + KHCO3 →KHb + H2CO3

565. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] colesterolul
c) [ ] sodiul
d) [ ] potasiul
e) [ ] fierul

566. Principalele componente organice ale sângelui:

a) [ ] calciul
b) [x] proteinele
c) [ ] apa
d) [ ] magneziul
e) [x] urea

567. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] chilomicronii
b) [x] leucocitele
c) [x] eritrocitele
d) [ ] micelele
e) [ ] lipoproteinele

568. Elementele figurate ale sângelui:

a) [ ] globulinele
b) [x] trombocitele
c) [ ] albuminele
d) [x] limfocitele
e) [ ] corpii cetonici

569. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] amilaza
b) [x] histidaza
c) [x] alaninaminotransferaza (ALAT)
d) [ ] lactat dehidrogenaza 1(LDH1)
e) [ ] creatinfosfokinaza (CPK)

570. Selectaţi enzimele organospecifice ale muşchilor scheletici:

a) [ ] malat dehidrogenaza
b) [ ] leucinaminopeptidaza
c) [x] creatinfosfokinaza MM
d) [ ] izocitratdehidrogenaza
e) [ ] arginaza

571. Selectaţi enzimele indicatorii cardiospecifice:

a) [x] aspartataminotransferaza (ASAT)
b) [ ] glicinamidino transferaza
c) [ ] aldolaza B
d) [x] LDH1, LDH2
e) [ ] LDH5, LDH4

572. Selectaţi enzimele indicatorii hepatospecifice:

a) [ ] lipaza
b) [x] aldolaza B (fructozo--fosfat aldolaza)
c) [ ] tripsina
d) [ ] renina
e) [x] lactat dehidrogenaza (izoformle LDH4, LDH5

573. Selectaţi enzimele secretorii ale ficatului:

a) [ ] creatinfosfokinaza
b) [ ] glicinamidinotransferaza
c) [x] factorii coagulării sângelui
d) [x] lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT)
e) [x] ceruloplasmina

574. Factorii ce măresc afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :

a) [ ] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] mărirea pH-ului
c) [ ] creşterea temperaturii
d) [x] micşorarea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] micşorarea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

575. Factorii ce scad afinitatea hemoglobinei (Hb) faţăde oxigen (O2) :

a) [x] micşorarea presiunii parţiale a oxigenului (pO2)
b) [x] micşorarea pH-ului
c) [ ] micşorarea temperaturii
d) [x] mărirea concentraţiei 2,3-difosfogliceratului
e) [ ] creşterea concentraţiei 1,3-difosfogliceratului

576. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participă atât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [x] factorul X - Prower-Stuart
c) [ ] factorul XI - Rozenthal
d) [x] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

577. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul I - fibrinogenul
c) [ ] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [x] ionii de Ca++
e) [ ] factorul XII – Hageman

578. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participăatât în calea intrinsecă, cât şi în calea extrinsecă:
a) [ ] factorul VII - proconvertina
b) [x] factorul II - protrombina
c) [x] factorul XIII - stabilizator de fibrină
d) [ ] factorul XII - Hageman
e) [ ] factorul IX - globulina antihemofilicăB

579. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participdoar în calea extrinsecă:

a) [x] factorul VII - proconvertina
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

580. Selectaţi factorii coagulării sângelui care participădoar în calea intrinsecă:

a) [x] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [ ] factorul X - Prower-Stuart
c) [x] factorul XI - Rozenthal
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [x] factorul IX - globulina antihemofilicăB

581. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

582. Selectaţi factorii trombocitari ai coagulării:

a) [ ] globulina antihemofilicăA
b) [x] trombostenina
c) [x] fosfolipidele plachetare
d) [ ] globulina antihemofilicăB
e) [ ] heparina

583. Selectaţi factorul coagulării sângelui care iniţiazăcalea extrinsecă:

a) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
b) [ ] factorul I - fibrinogenul
c) [x] factorul III - tromboplastina tisulară
d) [ ] ionii de Ca++
e) [ ] factorul X - Prower-Stuart

584. Selectaţi factorul plasmatic al coagulării sângelui care iniţiazăcalea intrinsecă:

a) [x] factorul XII - Hageman
b) [ ] factorul VIII - globulina antihemofilicăA
c) [ ] factorul X - Prower-Stuart
d) [ ] factorul V - proaccelerina
e) [ ] factorul XIII - stabilizator de fibrin

585. Selectaţi factorii sistemului fibrinolitic:

a) [ ] heparina
b) [x] plasminogenul
c) [ ] transferina
d) [ ] ceruloplasmina
e) [x] streptokinaza

586. Rolul proteinelor plasmei sangvine:

a) [x] participăla menţinerea pH-lui fiziologic (7,35-7,4)
b) [ ] nu participăla menţinerea echilibrului hidro-salin
c) [ ] participăla fagocitoză
d) [x] reprezintăo rezervăde aminoacizi
e) [ ] transportăoxigenul

587. Funcţiile sângelui:

a) [x] de transport
b) [x] homeostatică
c) [ ] energetică
d) [ ] catabolică
e) [ ] anabolica

588. Selectaţi sistemele-tampon care funcţioneazăatât în plasmă, cât şi în eritrocite:

a) [x] bicarbonat
b) [x] fosfat
c) [ ] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

589. Selectaţi sistemele-tampon care funcţioneazădoar în eritrocite:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [ ] proteic
d) [x] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

590. Selectaţi sistemele-tampon care funcţioneazădoar în plasmă:

a) [ ] bicarbonat
b) [ ] fosfat
c) [x] proteic
d) [ ] hemoglobinic
e) [ ] toate sistemele-tampon enumerate

591. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] antitrombinele (I, II, III, IV, V, VI)
b) [ ] acidul N-acetilneuraminic
c) [x] heparina
d) [ ] vitamina K
e) [ ] proteina C reactivă

592. Selectaţi substanţele anticoagulante:

a) [x] derivaţii cumarinei
b) [ ] acidul epsilon-aminocapronic
c) [ ] malatul
d) [x] citratul
e) [ ] protrombina

593. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] ureea
b) [ ] fibrinogenul
c) [ ] corpii cetonici
d) [x] acidul uric
e) [ ] colesterolul

594. Selectaţi substanţele azotate neproteice:

a) [x] creatină
b) [ ] albuminele
c) [ ] trigliceridele
d) [x] aminoacizii
e) [ ] globulinele

595. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] colesterolul
b) [x] trigliceridele
c) [ ] ureea
d) [ ] bilirubina
e) [ ] acidul uric

596. Substanţele organice neazotate ale sângelui:

a) [x] glucoza
b) [x] acidul lactic
c) [ ] creatina
d) [ ] creatinina
e) [ ] indicanul

597. Transportul sangvin al oxigenului (O2):

a) [ ] O2 se transportăpreponderent în formădizolvată
b) [x] O2 se transportăpreponderent în formăde oxihemoglobină
c) [ ] metxemoglobina este principala formăde transport al O2
d) [x] O2 se leagăla Fe2+al hemului
e) [ ] O2 se leagăla subunităţile proteice ale hemoglobinei

598. Trombina:
a) [ ] este sintetizatăîn formăactivă
b) [x] este sintetizatăîn formăde protrombinăneactivă
c) [x] transformăfibrinogenul în fibrină
d) [ ] transformăfibrina-monomer în fibrină-polimer
e) [ ] stabilizeazăfibrina