Capitolul 1 – Charles Darwin a navigat în jurul lumii cu HMS Beagle.

Când corabia a ajuns în

Insulele Galapagos, Darwin a văzut diferiți sticleți (Mică pasăre cântătoare cu penele viu colorate
cu roșu, negru, alb și galben ) având ciocul de mărimi și forme diferite. Astfel el a ajuns la
concluzia că n-ar fi putut fi creați la fel, ci că au evoluat unul din altul. Se crede că Darwin și-a
formulat teoriile după dovezile acumulate pe drum.

Erasmus Darwin 1732-1802 ( bunicul lui Darwin ) - a lucrat ca medic peste 50 de ani și
totodată a fost cercetător în domeniul botanicii. El credea în existența a milioane de ani sau a
unor veacuri îndelungate, după cum afirmă în lucrarea sa, „Zoonomia”: „Ar fi oare prea
îndrăzneț să se imagineze că pe parcursul îndelungatei vremi de când pământul și-a început
existența, poate cu milioane de veacuri în urmă, toate animalele să fii apărut dintr-un firicel viu,
deținând astfel facultatea de a se îmbunătăți pe baza propriei activități inerente?”;

James Burnett, Lord Monboddo ( 1714-1799 ) – avocat scoțian, a inclus o origine

comună pentru ființele umane și pentru maimuțe;

James Hutton și Uniformitarismul ( 1726-1797 ) – avocat, chimist și mai apoi medic

englez care a demonstrat conceptele pământului bătrân ( milioane de ani, și nu doar câteva mii )
prin analizarea rocilor de la Salisbury Crags, explicând procesul de fomrare a lor ca pe unul
amplu și de durată îndelungată. Uniformitarismul: poziția potrivit căreia este cert că procesele
măsurate actual s-au desfășurat și în trecut în același timp.

Așadar, ideile lui Darwin nu au fost originale, și cu siguranță nu au fost formate după
călătoria de pe HMS Beagle. Darwin a pornit la drum cu un bagaj de informații fundamentat în
acest domeniu.

Capitolul 2 – Chiar dacă multe cărți de specialitate afirmă faptul că Darwin a fost cresctu într-
un mediu creștin, după care și-a negat ulterior credința în urma descoperirilor sale, acest lucru
este unul total fals. În pofida faptului că în aparență, tatăl său era Anglican, Janet Browne ( autor
al unei biografii importante despre Darwin ) spunea „probabil că în inimă era ateu”, acest fapt
datorat și societăților în care era membru, iar mama lui era unitariană.

Conform unitarienilor, „tot ceea ce unitarienii acceptă ca fiind adevărat din Biblie se
datorează faptului că, din prisma umilei noastre concepții, acel ceva pare adevărat. Nu acceptăm
ceva doar pentru că se găsește în Biblie” ( Unitarian? What`s that? )

Într-un comentariu asupra naturii umane, Reed afirma:„Unitarienii adoptă o perspectivă

științifică și evoluționistă asupra originii umane. Noi considerăm istorisirile biblice despre creație
ca fiind mituri.”
 Astfel, Darwin a fost direct influențat de evoluționismul bunicului său, de ateismul tatălui
său, și de unitarianismul biblico-denigrator al mamei sale.

Capitolul 3 – după doi ani de studenție la medicină, ani ratați de altfel, studentul Darwin este
înscris de tatăl său la Universitatea din Cambridge pentru a devein preot. Îsi termină cu success
studiile, fiind însă un student mediocre, preferând să ia masa cu colegi de facultate sau să
colecționeze insect în loc de a studia. Călătoria pe HMS Beagle a făcut-o în calitate de naturalist
invitat de către tânărul căpitan de doar 26 de ani, FitzRoy, cu toate că era un student slab cotat.
Aici, el a fost influențat îndeosebi de lucrarea avocatului Charles Lyell, „Principels of Geology”,
în care acesta promova principia uniformitariste, în accord cu cele postulate anterior de James
Hutton.

După lunga călătorie, Charles Darwin s-a întors pe 2 Octombrie 1836 și colaborează
împreună cu căpitanul vasului la redactarea unei cărți în patru volume care să reprezinte un
memorial de călătorie. Ideile lui Darwin au prins bine pentru societatea științifică, acesta
continuând scrierile, culminând cu publicarea „On the origins of species” în anul 1859. Acum
scriitorul nu mai era studentul mediocre din urmă cu câțiva ani, ci membru influent al Societății
Științifice engleze.

Capitolul 4 – Anglia mijlocului de secol 19 era predispusă spre evoluție, sau spre negarea
teoriei creaționiste, după cum am arătat și în rândurile de mai sus. Acest lucru a constituit un
cadru foarte omogen în care teorie evoluției a lui Darwin să se răspândească prin cercurile înalte.
Însă, drumul spre publicare a fost unul anevoios.

Unul dintre cei mai importanți factori care au contribuit la publicarea cărții „On the origin
of species” a fost concurența. Concurența a fost materializată în persoana lui Alfred Rusell
Wallace, care pe 18 iunie 1858 ( cu un an deci înainte de publicarea lucrării lui Darwin ) îi
trimite o scrisoare intitulată „On the Tendancy of Varieties to Depart Indefinitely from the Origin
Type” ( Cu privire la tendința varietăților de a se îndepărta indefinit de tipul initial ) însoțită de o
copie a manuscrisului său.

Conform unui comentator a lucrării de aniversare a lucrării lui Darwin de 100 de ani,
scrisoarea primită a fost „concepția nepublicată a lui Darwin până la ultimul detaliu, reprodusă
independent de o persoană aflată într-o baracă la capătul lumii – Ternate, arhipelagul Malay”

Capitolul 5 – Darwinismul urmează două linii mari:

1) Orice formă de viață a evoluat pe parcursul unei perioade îndeliungate de timp de la o
singură celulă prototip;
2) Noțiunea selecției naturale, care presupune că schimbările benefice ( mutațiile ) s-au
produs bursc în făpturi și acestea au devenit trăsături permanente într-o specie sau un
soi, transmițândi-se la următoarele generații
Capitolul 6 – potrivit soiului, Biblia afirmă că Dumnezeu a creat femeia din bărbat. Acest
lucru poate fi atestat din punct de vedere genetic, așa cum afirmă și Douglas Kelly:„În ambele
pasaje, Biblia spune că Dumnezeu a creat pe bărbat primul. Cercetarea genetică a confirmat
acest lucru, întrucât bărbatul conține atât cromozomi X ( care generează partea femeiască ) cât
și cromozomi Y ( care generează partea bărbătească ), în vreme ce femeia deține doar
cromozomi X. Dacă femeia ar fi fost prima create, și bărbatul ar fi fost luat din trupul ei,
reproducerea ar fi fost imposibilă, întrucât n-ar fi existat decât cromozomi X, caz în care ar fi
putut fi produse doar ființe de parte femeiască”

A fost Adam real? Dumnezeu ne oferă în Cuvântul Său patru genealogii identice
pentru a demonstra existența lui Adam ( Geneza 5; 1 Cronici 1-9; Matei 1:1-17; Luca 3:23-38 ).
Chiar dacă negăm autoritatea lui Dumnezeu în inspirația divină a Bibliei, putem considera Biblia
ca pe o sursă istorică foarte relevantă. În acest caz, suntem de accord cu profesorul McIntosh
care spune:„Atunci când Dumnezeu repeat ceva, observăm. Dacă se întâmplă de trei ori, știm că
este ceva important. Dacă apar de patru ori, nu mai rămâne niciun dubiu că aceste genealogii
trebuie tratate cu cea mai mare reverență.”

Creația revelează: Conștiința revelează:

Măreția Existența
Puterea Dreptatea
Înțelepciunea Sfințenia
Dragostea Legea
Inteligența Adevărul
Statornicia Autoritatea
lui Dumnezeu

Capitolul 7 – Două motive pentru care Dumnezeu a creat lumea în șase zile:
1) Primul este de a învăța omenirea că cele 24 de ore reprezintă durata zilei de sabat si
durata odihnei de sabat. Dumnezeu a creat timpul. Acesta nu există în mod
independent, ci reprezintă rezultatul săptămânii creației. Astfel, ciclul hebdomadar
provine din trecut de la Geneza 1-2, și nu de la babilonieni sau greci;
2) Al doilea este de a constitui o dovadă a existenței lui Dumnezeu: „Însușirile nevăzute
ale Lui … se văd deslușit de la facerea lumii”( Romani 1:20 )

Capitolul 8 – Creaționismul progresiv al lui Hugh Ross susține:

 Pământul și Universul au o vechime de miliarde de ani; Zilele creației au
fost perioade suprapuse de milioane de ani;
 Moartea și vărsarea de sânge au existat încă de la începutul creației și nu
sunt rezultarul păcatului originar;
 Omul a fost creat după ce s-a desfășurat mare parte din istoria pământului
și moartea a existat înainte de crearea lui;
 Oamenii preadamici nu au avut suflet și conștiință;
 Potopul din timpul lui Noe a fost unul local și nu mondial, chiar dacă a
avut ca efect moartea tuturor oamenilor din afara corabiei;
 Geologia pământului reprezintă milioane de ani de istorie.