Cutia de viteze

1. Rol, Cerinte, Clasificare, Compunere.

1.1) Rolul cutiei de viteza este de a asigura prin modificarea raportului de transmitere
al transmisiei varierea fortei de tractiune si a vitezei de deplasare in limitele impuse de
conditiile de deplasare.
In plus cutia de viteze asigura mersul inapoi al autovehicului fara inversarea sensului
de rotatie al motorului si intreruperea legaturii motorului de restul transmisiei cand
ambreiajul este cuplat.
1.2) In scopul asigurarii unai bune adaptabilitati a automobilului conditiilor concrete
in care are loc deplasarea, cutia de viteze trebuie sa raspunda la o serie de cerinte printre
care:
-sa aiba posibilitatea realizarii unui numar cat mai mare de rapoarte de transmitere iar
marimea lor sa fie determinata incat sa se asigure o utilizare rationala a puterii in
conditiile unor performante dinamice si de economicitate ridicate.
-constructia sa fie simpla, robusta, usoara, sa aiba un randament mecanic ridicat si
functionare silentioasa.
-in exploatare sa prezinte siguranta si intretinere usoara iar manevrarea sa se faca cat
mai comod.
1.3) Din punct de vedere constructiv, la o cutie de viteze se deosebesc:
-mecanismul reductor ca parte ce realizeaza efectiv modificarea raportului de
transmitere si sistemul de actionare prin intermediul caruia se comanda modificarea
raportului de transmitere.
Dupa modul de modificare a raportului de transmitere cutiile de viteze pot fi cu
variatie in trepte, cu variatie continua sau combinate.
Dupa principiul de functionare cutiile de viteze pot fi mecanice, hidraulice, sau
electrice.
Dupa modul de actionare deosebim cutii de viteze cu actionare manuala,
semiautomate si automate.
1.4) Cutia de viteze, indiferent de numarul treptelor,se compune din:
• Mecanismul reductor sau cutia de viteza propriu-zisa
Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor si de a modifica
raportul de transmitere.
La mecanismul reductor al cutiilor de viteze mecanice în trepte, raportul de
transmitere se poate realiza prin participarea:
- unui singur angrenaj de roţi dinţate cu axe fixe, cum este cazul cutiilor de viteze cu
doi arbori;
- a două angrenaje de roţi dinţate cu axe fixe, ca în cazul cutiilor de viteză cu trei
arbori;
- a trei angrenaje de roţi dinţate, dintre care două cu axe fixe (organizate similar cutiei
de viteze cu trei arbori) şi unul cu axe mobile (reductor planetar) ca în situaţia cutiilor de
viteze cu multiplicator planetar.
Pentru realizarea treptei de mers înapoi, faţă de treapta de mers înainte, unul din
lanţurile cinematice ale mecanismului reductor se realizează cu trei roţi dinţate. Roata
intermediară, montată pe un ax suplimentar ce angrenează simultan cu roata condusă şi
cea conducătoare nu intervine asupra raportului de transmitere, dar impune pentru acestea
un sens identic de rotaţie.

1
 Luând ca elemente de bază arborii faţă de care sunt dispuse angrenajele mecanismului
reductor, cele mai frecvente soluţii de organizare cinematică, funcţie de numărul acestora,
sunt:
- mecanismul reductor cu doi arbori: primar şi secundar;
- mecanismul reductor cu trei arbori, dispus longitudinal: primar, intermediar şi
secundar.
• Mecanismul de cuplare
Funcţionarea cutiei de viteze într-o anumită treaptă se obţine prin solidarizarea la
rotaţie a roţii libere cu arborele de susţinere. Pentru solidarizare se utilizează mecanisme
de cuplare a treptelor care după complexitatea construcţiei lor se clasifică în:
- mecanisme de cuplare simple(fără sincronizatoare)
-balador unic
-craboţi
-mufe de cuplare
- sincronizatoare fără blocare
-sincronizator simplu(cu presiune constantă)
-sincronizator Porche (cu sevoefect)
- sincronizatoare cu blocare
-sincronizatorul Renault
-sincronizatorul Borg Warner
-sincronizatorul New Process(cu bolţuri de blocare)
-sincronizatorul ZF
• Mecanism de acţionare
Comanda cuplării, selectarea treptei şi menţinerea treptei cuplate se face prin
mecanismul de acţionare.

2. Organizarea cinematica a cutiei de viteze pentru automobile similare

celui din tema de proiectare

Cutiile de viteze utilizate frecvent sunt cu doi sau cu trei arbori. Cutiile de viteze cu
doi arbori, deoarece intrarea si iesirea fluxului de putere se face pe aceiasi parte, sunt
utilizate la autoturisme organizate dupa solutia "totul fata" sau "totul spate". In cazul
rapoartelor mari de transmitere in prima treapta, cand se obtine o distanta mare intre axe
determinand dimensiuni mari de gabarit pentru carterul cutiei de viteze si a automobilelor
organizate dupa solutia motor fata punte motoare spate, se folosesc cutii de viteze cu trei
arbori.
2.1) Organizarea generala a cutiei de viteze cu doi arbori
Cutiile de viteze cu doi arbori se întâlnesc frecvent la autoturismele şi autoutilitarele
uşoare derivate din acestea cu motoare dispuse transversal sau longitudinal. Cutiile de
viteze cu doi arbori dispun frecvent de 5 sau 6 trepte de viteză.
Într-o astfel de organizare cutia de viteze cuprinde:
-arborele primar sau arborele de intrare ce primeşte mişcarea de la
arborele cotit al motorului prin intermediul ambreiajului şi include sau susţine
pinioanele conducătoare ale angrenajelor;
-arborele secundar sau arborele de ieşire ce susţine sau include roţile
conduse ale angrenajelor şi trasmite mişcarea direct sau indirect către puntea motoare.
Caracteristicile cutiei de viteze cu doi arbori sunt:
-intrarea şi ieşirea se face la o anumită distanţă (distanţa între axele angrenajelor) de
aceeaşi parte, în cazul soluţiilor de organizare a transmisiei de tip totul faţă (totul spate),
când în acelaşi carter cu cutia de viteze se găsesc înglobate transmisia principală şi

2
diferenţialul, sau în părţi opuse în cazul soluţiei clasice motor faţă, punte motoare spate,
soluţie specifică autoutilitarelor uşoare, derivate din autoturisme.
-la transferul fluxului de putere participă un singur angrenaj de roţi dinţate.
-un randament superior în toate treptele, exceptând priza directă.
-o gamă de rapoarte mai restrânsă pentru o aceeaşi distanţă între axe.
-în majoritatea cazurilor treapta de mers înapoi este nesincronizată.
Schema cinematică şi de funcţionare a unei cutii de viteze cu cinci trepte
de viteză (tabelul 2.1) pentru mersul înainte şi cu una pentru mers înapoi este prezentată
în figura 2.1.

figura 2.1: Schema cinematica a cutiei de viteze cu doi arbori

Arbori si roti Mecanism Raport de

Treapta ap ai cuplare transmitere
1 2 3 4 5 6 1' 2' 3' 4' 5' 6' Mc icv
I x x S1
II x x
III x x S2 z'
icv 
IV x x z

V x x S3
z6 '
icv 
R x x B z6
tabelul 2.1: Schema de functionare pentru cutia de viteze cu doi arbori

Pe arborele primar "ap" se găsesc între lagăre roţile fixe 1, 2, 3, 4 şi în consolă roata
liberă 5; roţile 1, 2, 3, 4 şi 5 se află permanent în angrenare cu roţile 1', 2', 3', 4', montate
libere şi 5' montată fix pe arborele secundar "as".
În vecinătatea roţilor libere se găsesc mecanismele de cuplare cu sincronizare s1, s2,
şi s3, ce servesc la solidarizarea acestora cu arborii pentru obţinerea treptelor de mers
înainte.
Funcţionarea cutiei de viteze pentru mers înainte într-o treaptă oarecare are loc astfel:
de la ambreiaj fluxul de putere se transmite arborelui primar "ap", roţii dinţate
conducătoare r, roţii dinţate conduse r' şi arborelui secundar "as".
Legătura între roata liberă şi arborele pe care acesta se sprijină se face prin dantura de
cuplare a sincronizatorului s la deplasarea manşonului acestuia din poziţia neutră.

3
 Roţile dinţate 6, fixă pe arbore primar şi 6', solidară cu manşonul de cuplare al
sincronizatorului s2 servesc la obţinerea treptei de mers înapoi. Cuplarea treptei de mers
înapoi, posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor s1, s2, şi s3 se face prin
deplasarea roţii baladoare intermediare rb, în poziţia în care angrenează simultan cu
celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi determină inversarea
sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.
Functionarea cutiei de viteze in treapa I se face, prin deplasarea axiala a
mecanismului de cuplare "s1" spre stanga (fig 2.2), prin parcurgerea urmatorului lant
cinematic: ap-1-1'-s1-as, iar prin deplasarea mecanismului de cuplare "s1" spre dreapta ,
dupa aducerea in prealabil a acestuia in pozitia de punct mort, se realizeaza treapta II
(fig2.3), prin parcurgerea urmatorului lant cinematic : ap-2-2'-s1-as;

figura 2.2: Functionarea in treapta I figura 2.3: Functionarea in treapta II

Functionarea in treapta III se face prin deplasarea axiala a mecanismului de cuplare

"s2" spre stanga prin lantul cinematic: ap-3-3'-s2-as (fig 2.4) realizandu-se o solidarizare
a rotii dintate 3 cu arborele secundar "as", iar in treapta IV prin aducerea mecanismului
de cuplare s2 in pozitia de punct mort si deplasarea acestuia spre dreapta prin lantul
cinematic: ap-4-4'-s2-as (fig 2.5).

figura 2.4: Functionarea in treapta III figura 2.5: Functionarea in treapta IV

4
 Cuplarea treptei V, se face prin deplasarea mecanismului de cuplare "s3" spre stanga,
prin lantul cinematic: ap-5-5'-s3-as (fig 2.6), iar a treptei de mers inapoi prin aducerea in
pozitia de punc mort a mecanismelor de cuplare s1, s2, s3 si deplasarea axiala a rotii
baladoare B spre stanga, realizandu-se urmatorul lant cinematic: ap-6-B-s2-as (fig 2.7).
Aflarea în angrenare a celor trei roţi determină inversarea sensului de mişcare la
arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.

fig. 2.6: Functionarea in treapta V fig. 2.7: Functionarea in treapta de mers inapoi

2.2) Organizarea generala a cutiei de viteze cu trei arbori

Cutiile de viteze clasice cu trei arbori se utilizează la automobilele organizate după
soluţia “clasică” sau cele cu tracţiune integrală cu motorul dispus longitudinal.
Arborii cutiei de viteze sunt:
• arborele primar sau arborele de intrare primeşte mişcarea de la arborele cotit al
motorului prin intermediul ambreiajului; arborele primar poartă pinionul angrenajului
permanent.
• arborele intermediar conţine următoarele roţi fixe:
-roata condusă a angrenajului permanent, ce primeşte mişcarea de la arborele primar;
-roţile conducătoare ale angrenajelor treptelor, cu excepţia treptei de priză directă;
• arborele secundar sau arborele de ieşire, care susţine roţile conduse ale angrenajelor
treptelor şi transmite mişcarea către puntea motoare.
Caracteristicile unei astfel de cutii de viteze sunt:
• intrarea şi ieşirea sunt coaxiale şi pot fi:
-de aceaşi parte, în cazul soluţiei de organizare a transmisiei de tip totul
faţă, când în acelaşi carter se găsesc înglobate şi transmisia principală şi
diferenţialul.
-opuse.
• există posibilitatea cuplării directe a arborelui primar cu arborele secundar realizând
astfel priza directă, situaţie în care:
-randamentul mecanic este maxim, deoarece fluxul de putere se transmite
direct, fără intervenţia angrenajelor;
-zgomotul ansamblului este minim;
• rapoartele de transmitere ale tuturor treptelor, cu excepţia treptei de priză directă se
obţin prin intermediul a două angrenaje: angrenajul permanent şi angrenajul treptei
respective; aceasta determină lărgirea gamei de valori pentru rapoartele de transmitere, în
schimb se produce diminuarea randamentului mecanic;

5
 • în cazul în care cutia de viteze este fixată direct pe carterul ambreiajului, arborele
primar al cutiei de viteze coincide cu arborele ambreiajului.
Schema cinematică şi de funcţionare a unei cutii de viteze cu trei arbori cu
cinci trepte de viteză sincronizate pentru mers înainte şi una pentru mers înapoi
este prezentată în figura 2.8, respectiv in tabelul 2.2.

figura 2.8: Schema cinematica a cutiei de viteze cu trei arbori

Arbori si roti Mecanism Raport de

Treapta ap ai as cuplare transmitere
p p' 1 2 3 4 5 1' 2' 3' 4' 5' Mc icv
I x x x x S1 z' pz'
II x x x x  1
zp z
III x x x x S2
IV Priza directa 1

z ' p z '5
 1
V x x x x S3
z p z5
z' p z'4
 
R x x x x B zp z4
tabelul 2.2: Schema de functionare pentru cutia de viteze cu trei arbori

Arborele primar ap antrenează permanent arborele intermediar ai prin perechea de

roţi dinţate p-p'. Pe arborele intermediar, solidare la rotaţie cu el, se află roţile dinţate 1, 2,
3 şi 5, ce angrenează permanent cu roţile 1', 2', 3' şi 5' de pe arborele secundar as,
formând astfel perechi de roţi dinţate corespunzătoare treptelor de viteză: I-a, a II -a, a III
-a şi a V -a.
Cuplarea uneia dintre treptele de mers înainte se face prin intermediul mecanismelor
de cuplare cu sincronizare s1, s2, sau s3. Raportul de transmitere se obţine astfel prin
două angrenaje: angrenajul permanent şi angrenajul treptelor I, II, III sau V.
Functionarea in treapta I se face prin lantul cinematic: ap-p-p'-ai-1-1'-s2-as, (fig 2.9)
iar in treapta II prin aducerea mecanismului de cuplare "s2" in prealabil in pozitia de

6
punct mort si deplasarea acestuia spre dreapta (fig 2.10), realizandu-se urmatorul lant
cinematic: ap-p-p'-ai-2-2'-s2-as.

figura 2.9: Functionarea in treapta I figura 2.10: Functionarea in treapta II

Functionarea in treapta III se face prin lantul cinematic: ap-p-p'-ai-3-3'-s1-as, (fig

2.11) iar in treapta IV prin aducerea mecanismului de cuplare "s1" in prealabil in pozitia
de punct mort si deplasarea acestuia spre stanga (fig 2.12), realizandu-se urmatorul lant
cinematic: ap-s1-as.

figura 2.11: Functionarea in treapta III figura 2.12: Functionarea in treapta IV

Cuplarea treptei V, se face prin deplasarea mecanismului de cuplare "s3" spre stanga,
prin lantul cinematic: ap-p-p'-ai-s3-5-5-as (fig 2.13), iar a treptei de mers inapoi prin
aducerea in pozitia de punc mort a mecanismelor de cuplare s1, s2, s3 si deplasarea axiala
a rotii baladoare B spre stanga, realizandu-se urmatorul lant cinematic:
ap-p-p'-ai-1-B-s2-as (fig 2.14).
Aflarea în angrenare a celor cinci roţi determină inversarea sensului de mişcare la
arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.

7
fig. 2.13: Functionarea in treapta V fig. 2.14: Functionarea in treapta de mers inapoi

2.3) Organizarea generală a cutiei de viteze transversale cu trei arbori (figura 2.15)

figura 2.15: Organizarea cinematica a cutiei de viteze transversala cu trei arbori

8
 Obiectivele principale ale apariţiei acestei noi generaţii de cutii de viteze au fost:
sporirea momentului capabil de transmis, sincronizarea treptei de mers înapoi, creşterea
numărului de trepte în condiţiile unei construcţii foarte compacte, similară cutiilor de
viteze cu doi arbori ce dispun de patru trepte de viteză.
Arborele primar, sau arborele de intrare, primeşte fluxul de putere al motorului prin
intermediul ambreiajului. El include sau susţine roţile conducătoare ale angrenajelor.
Arborii secundari, sau arborii conduşi, numiţi după poziţia pe care o au faţă de primar
- secundar inferior şi secundar superior, susţin sau includ roţile conduse aflate permanent
în angrenare şi transmit direct sau indirect mişcarea către coroana transmisiei principale a
punţii motoare.
Schema de functionare a cutiei de viteze transversala cu trei arbori este prezentata in
tabelul 2.3.
Arbori si roti Mecanism Raport de
Treapta ap as1 ass cuplare transmitere
1 2 3 4 5 1' 2' 3' 4' 6 5 6' Mc icv
I x x
II x x S1
III x x z'
icv  
IV x x S2 z

V x x
S3 z1 ' z 6 '
icv  
R x x x z1 z 6
tabelul 2.3: Schema de functionare a cutiei de viteze transversala cu trei arbori

Functionarea in treapta I, se face prin lantul cinematic: ap-1-1'-s1-asi, realizandu-se

prin deplasarea mecanismului de cuplare s1 spre dreapta (figura 2.16), iar functionarea in
treapta II se face prin aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s1 in pozitia pe
punct mort si deplasarea acestuia din aceasta pozitie spre stanga. Functionarea treptei II,
se realizeaza prin lantul cinematic: ap-2-2'-s1-asi (figura 2.17).

figura 2.16: Functionarea in treapta I figura 2.17: Functionarea in treapta II

Functionarea in treapta III, se face prin lantul cinematic: ap-3-3'-s2-asi, realizandu-se

prin deplasarea mecanismului de cuplare s1 spre stanga (figura 2.18), iar functionarea in
treapta IV se face prin aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s2 in pozitia de

9
punct mort si deplasarea acestuia din aceasta pozitie spre dreapta. Functionarea treptei IV,
se realizeaza prin lantul cinematic: ap-4-4'-s2-asi (figura 2.19).

figura 2.18: Functionarea in treapta III figura 2.19: Functionarea in treapta IV

Functionarea in treapta V, se face prin lantul cinematic: ap-5-5'-s3-ass, realizandu-se

prin deplasarea mecanismului de cuplare s3 spre stanga (figura 2.20), iar functionarea in
treapta de mers inapoi se face prin aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s3 in
pozitia de punct mort si deplasarea acestuia din aceasta pozitie spre dreapta. Functionarea
treptei R, se realizeaza prin lantul cinematic: ap-1-1'-6-6'-s3-ass (figura 2.21).
Pentru transmiterea fluxului de putere către mecanismele punţii cei doi arbori
secundari sunt solidarizaţi cu două pinioane cilindrice cu dinţi înclinaţi, ce angrenează
simultan cu coroana transmisiei principale.

figura 2.20: Functionarea in treapta a V-a.

10
figura 2.21: Functionarea in treapta de mers inapoi

3. Studiul cazurilor similare

In figura 3.1a este prezentata schema constructiva pentru cutia de viteze cu cinci
trepte de la Dacia.

figura 3.1a: Schema constructiva a cutiei de viteze cu cinci trepte de la autoturismul Dacia

Pe arborele primar ap se găsesc între lagăre roţile fixe 1, 2, 3, 4 şi în consolă roata

liberă 5; roţile 1, 2, 3, 4 şi 5 se află permanent în angrenare cu roţile 1', 2', 3', 4', montate
libere şi 5' montată fix pe arborele secundar as.
În vecinătatea roţilor libere se găsesc mecanismele de cuplare cu sincronizare s1, s2,
şi s3, ce servesc la solidarizarea acestora cu arborii pentru obţinerea treptelor de mers
înainte.

11
 figura 3.1b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la Dacia

Funcţionarea cutiei de viteze pentru mers înainte într-o treaptă oarecare are loc astfel:
de la ambreiaj fluxul de putere se transmite arborelui primar ap, roţii dinţate conducătoare
r, roţii dinţate conduse r' şi arborelui secundar as.
Legătura între roata liberă şi arborele pe care acesta se sprijină se face prin dantura de
cuplare a sincronizatorului s la deplasarea manşonului acestuia din poziţia neutră.
Cuplarea treptei de mers înapoi, posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor
s1, s2, şi s3 se face prin deplasarea roţii baladoare intermediare B, în poziţia în care
angrenează simultan cu celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi
determină inversarea sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării
treptelor de mers înainte

12
Schema constructiva a cutiei de viteze de la Dacia Nova (figura 3.2a)

figura 3.2a
Schema contructiva a cutiei de viteze de la Fiat Punto (figura 3.3a)

figura 3.3a

13
 figura 3.2b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la autoturismul
Dacia Nova

Pe arborele primar ap se găsesc între lagăre roţile fixe 1, 2, 3, 4 şi în consolă roata

liberă 5; roţile 1, 2, 3, 4 şi 5 se află permanent în angrenare cu roţile 1', 2', 3', 4', montate
libere şi 5' montată fix pe arborele secundar as.
În vecinătatea roţilor libere se găsesc mecanismele de cuplare cu sincronizare s1, s2,
şi s3, ce servesc la solidarizarea acestora cu arborii pentru obţinerea treptelor de mers
înainte.
Functionarea acestei cutii de viteza este similara cu cea a cutiei de viteza cu cinci
trepte de la autoturismul Dacia.

14
 figura 3.3b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la autoturismul
Fiat Punto

Pe arborele primar ap se găsesc roţile fixe 1, 2, 6, rotile libere 3, 4, 5; roţile fixe 1 si 2

se gasesc in angrenare permaneta cu rotile libere de pe arborele secundar 1' si 2'. Rotile
libere 3, 4, 5 de pe arborele primar sunt permanent angrenate cu rotile fixe 3', 4', 5' de
arborele secundar. Cuplarea treptelor de viteza fiind posibila prin deplasarile axiale ale
mecanismelor de cuplare s1, s2, s3, respectiv cuplarea treptei de mers inapoi prin
deplasarea axiala spre dreapta a rotii baladoare B.
Legătura între roata liberă şi arborele pe care acesta se sprijină se face prin dantura de
cuplare a sincronizatorului s la deplasarea manşonului acestuia din poziţia neutră.

15
 Cuplarea treptei de mers înapoi, posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor
s1, s2, şi s3 se face prin deplasarea roţii baladoare intermediare B, în poziţia în care
angrenează simultan cu celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi
determină inversarea sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării
treptelor de mers înainte.
Spre deosebire de varianta constructiva a cutiei de viteze cu cinci trepte de la Dacia,
dispunerea rotilor 5si 5' nu se mai realizeaza in consola, iar pe arborele primar se gasesc
roti libere, rotile 3 si 4.

Schema contructiva a cutiei de viteze de la Tico (figura 3.4)

figura 3.4a: Schema constructiva a cutiei de viteze cu patru respectiv cinci trepte de
viteza de la autoturismul Tico.

Pe arborele primar se gasesc dispuse rotile fixe 1, 2, 6 si rotile libere 3, 4, 5 la fel ca

in cazul variantei constructive de la Fiat Punto, acestea se afla permanent in angrenare cu
rotile fixe respectiv libere de pe arborele secundar as. Solidarizarea in rotatie a rotilor
libere cu arbori pe care sunt dispuse se face prin intermediul mecanismelor de cuplare s1,
s2, s3. Asemanarea dintre aceasta varianta constructiva si cea de la Dacia, conta in
dispunerea rotilor 5 si 5' in consola.
La fel ca in cazul celorlalte variante constructive, cuplarea treptei de mers înapoi, este
posibilă numai în poziţia neutră a sincronizatoarelor s1, s2, şi s3 realizandu-se prin
deplasarea roţii baladoare intermediare B, în poziţia în care angrenează simultan cu
celelalte roţi dinţate 6 şi 6'. Aflarea în angrenare a celor trei roţi determină inversarea
sensului de mişcare la arborele secundar faţă de cazul cuplării treptelor de mers înainte.

16
 figura 3.4b: Schema cinematica a cutiei de viteze cu cinci trepte de la Tico

In figura 3.5 este prezentata schema constructiva pentru cutia de viteze cu sase trepte
de la Alfa Romeo.

17
 figura 3.5: Schema constructiva a cutiei de viteze cu sase trepte de la Alfa Romeo

figura 3.5a: Schema cinematica a cutiei de viteze cu sase trepte de la Alfa Romeo
Pe arborele primar al cutiei de viteze se gasesc dispuse rotile fixe 1, 2, 3, 4, 6, unde
rotile fixe 1, 2, 3, 6 se gasesc permanent in angrenare cu rotile libere 1', 2', 5', 6' dispuse
pe arborele secundar inferior "asi", iar rotile fixe 3 si 4 se gasesc in angrenare permanenta
cu rotile libere 3' respectiv 4' situate pe arbore secundar superior "ass". Roata libera 1' se
gaseste in angrenare permanenta si cu roata libera 1'' de pe arborele "ass", fapt care duce
la obtinerea treptei de mers inapoi.

18
 Functionarea in treapta I se realizeaza prin lantul cinematic: ap-1-1'-s1-asi, prin
deplasarea axiala a mecanismului de cuplare s1 din pozitia de punc mort spre dreapta
figura 3.5b, iar functionarea in treapta II se face prin lantul cinematic: ap-2-2'-s1-asi, prin
aducerea in prealabil a mecanismului de cuplare s1 in pozitia neutra, urmata de
deplasarea acestuia spre stanga figura 3.5c. In figura 3.5d este prezentata schema
cinematica pentru treapta de mers inapoi, care se obtine prin urmatorul lant cinematic:
ap-1-1'-1''-s4-ass.

fig. 3.5b: treapta I fig 3.5c: treapta II fig 3.5d: treapta de mers inapoi
Functionarea in treapa III se face prin lantul cinematic: ap-3-3'-s2-ass, prin deplasarea
mecanismului de cuplare s2 din pozitia neutra spre stanga figura 3.5e, iar functionarea in
trepta IV se realizeaza prin lantul cinematic: ap-4-4'-s2-ass, prin aducerea in prealabil a
mecanismului de cuplare s2 in pozitia neutra si deplasarea acestuia din aceasta pozitie
spre stanga figura 3.5f.

figura 3.5e: functionarea in treapa III figura 3.5f: functionarea in treapta IV

Functionarea in treapa V se face prin lantul cinematic: ap-3-5'-s3-asi, prin deplasarea

mecanismului de cuplare s3 din pozitia neutra spre stanga figura 3.5g, iar functionarea in
trepta VI se realizeaza prin lantul cinematic: ap-6-6'-s3-asi, prin aducerea in prealabil a
mecanismului de cuplare s3 in pozitia neutra si deplasarea acestuia din aceasta pozitie
spre stanga figura 3.5k..

19
figura 3.5g: functionarea in treapta V figura 3.5k: functionarea in treapta VI

20