ANATOMIE

LP 05 – 19.10.2001

Cardia :
- acoperită anterior de peritoneul visceral şi în raport cu foiţa viscerală a
lobului stâng al ficatului pe care lasă impresiuni.
- posterior – neacoperită de peritoneul visceral venind în raport direct cu
pilierul stâng al diafragmei, trunchiul vagal posterior
Pilorul :
- raport anterior cu lobul pătrat al ficatului, învelit de peritoneul visceral
- posterior – vena portă, artera hepatică comună
- faţa anterioară – vena prepilorică a lui MAYO
- superior – delimitează inferior orificiul epiploic sau hiatusul Winslow
- inferior – cap pancreas
Fundul stomacului :
- acoperit de peritoneul visceral cu excepţia unei mici zone în vecinătatea
cardiei, unde vine în raport direct cu pilierul stâng diafragmatic
- anterior : se proiectează pe peretele anterior al toracelui sub forma spaţiului
semilunar Traube = o zonă de sonoritate obţinută la percuţia acestei zone
- pleacă de la articulaţiile condrocostale VII , spre superior având punctul
maxim în spaţiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară, apoi
coborând la nivelul cartilajului coastei X , medial delimitat de rebordul
costal între coasta VII şi X ; copii şi bătrânii au mai mult aer în fornix
- superior în raport prin intermediul diafragmului cu baza plămânului stâng
şi faţa diafragmatică a cordului
- posterior şi lateral în raport cu faţa viscerală a splinei pe care lasă o
impresiune
Structură : mucoasă, submucoasă, musculară, seroasă
Vascularizaţie :
- artera gastrică stângă (ramură din trunchiul celiac)
- artera gastrică dreaptă (ramură de obicei din artera hepatică proprie, sau din
artera hepatică comună, artera gastroduodenală)
- arterele gastroepiploice stângă şi dreaptă

Artera Gastrică Stângă („artera coronară a stomacului clasic”)

- se desprinde din trunchiul celiac retroperitoneal, formând plica
gastropancreatică superioară
- descrie o curbă cu convexitatea superior şi ajunge în dreptul cardiei, unde
se desprinde ramura cardioesofagiană (asigură irigaţia cardiei şi a esofagului
abdominal) şi apoi se împarte într-o ramură anterioară şi una posterioară
descendentă de-a lungul micii curburi între foiţele ligamentului gastric (se
anastomozează cu artera gastrică dreaptă formând cercul arterial al micii
curburi)

1/4
ANATOMIE
LP 05 – 19.10.2001

- asigură irigaţia corpului stomacului învecinat micii curburi

Artera Gastrică Dreaptă
- se numea clasic artera pilorică deoarece emite ramurile care asigură
irigarea stomacului
- merge superior printre foiţele omentului mare împărţindu-se în ramurile
anterioară, posterioară, care dreaptă anastomozează,
- irigă porţiunea orizontală a stomacului în apropierea micii curburi
Artera Gastroepiploică Dreaptă
- merge ascendent între foiţele omentului mare de-a lungul marii curburi şi
se anastomozează cu gastroepiploică stângă formând cercul arterial al marii
curburi la 1 cm de marea curbură
- dă ramurile gastrice pentru partea inferioară a corpului din unghiul inferior
a părţii pilorice din apropierea marii curburi
Artera Gastroepiploică Stângă
- merge descendent printre foiţele ligamentului gastrosplenic şi apoi între
foiţele ligamentului gastrocolic
- emite ramuri gastrice pentru porţiunea superioară a corpului în apropiere de
marea curbură
- cele 2 artere gastroepiploice se unesc şi formează marele arc epiploic în
omentul mare
Arterele Gastrice scurte
- se desprind din artera splenică, ajung la fundul stomacului pe care îl irigă,
mergând între foiţele ligamentului gastrocolic.
Microvascularizaţia : din cercurile arteriale ale micii şi marii curburi
pornesc ramurile care străbat peretele şi la nivelul tunicii musculare
arteriolele se anastomozează între ele formând un prim plex arterial din care
se desprind ramurile ce ajung la submucoasă, aceste ramuri se vor
anastomoza formând plexul peri-arterial submucos; în submucoasă din
întregul tub digestiv se află plexuri vasculare.
- din acest plex se desprind capilare care pătrund în mucoasă şi se
anastomozează între ele şi irigă mucoasa
- excepţie : mica curbură : lipseşte plexul arteriolar submucos – mucoasa
gastrică irigată de arteriolele provenind din plexul arterial muscular
- între arteriolele desprinse din plexul muscular nu există anastomoze
- ulcerele gastrice - mai frecvent pe mica curbură pentru că nu există
anastomoze
VENELE
- origine în plexul venos submucos
- fundul stomacului drenat de venele gastrice scurte care merg printre foiţele
ligamentului gastrosplenic şi se varsă în vena splenică

2/4
ANATOMIE
LP 05 – 19.10.2001

- corpul stomacului este drenat în apropierea micii curburi de vena gastrică

stângă şi dreaptă , în apropierea marii curburi de venele gastroepiploice
stângă şi dreaptă
- partea orizontală de venele gastroepiploică dreaptă şi gastrică dreaptă
Vena gastrică stângă
- se varsă direct în vena portă
- la nivelul joncţiunii esogastrice între vena gastrică stângă şi cc. Esofagiene
se stabilesc anastomoze porto-cave de tip visceral; aceste anastomoze se
dilată în condiţii de hipertensiune portală , rezultând varice esofagiene
Vena gastrică dreaptă
- se varsă direct în vena portă sau în vena mezenterică superioară
Vena gastroepiploică dreaptă
- se varsă în vena mezenterică superioară
- are importanţă chirurgicală pentru că uneori se anastomozează cu vena
colică formând trunchiul venos gastrocolic HENLE
- vena mezenterică superioară se abordează chirurgical în şunturi
mezenterico-cave (drenează sângele din teritoriul port în vena cavă
inferioară)
Vena gastroepiploică stângă
- se varsă direct în vena splenică
LIMFATICE
- drenează în ganglionii limfatici situaţi de-a lungul micii şi marii curburi
- limfa corpului stomacului este drenată :
+ porţiunea dreaptă în ganglionii situaţi de-a lungul micii curburi, vase
gastrice stângi şi în ganglionii paracardiali situaţi în jurul cardiei
+ porţiunea stângă în ganglionii aflaţi de-a lungul vaselor gastroepiploice
stângi , pe marea curbură
- limfa din porţiunea orizontală a stomacului :
+ porţiunea superioară – în ganglionii situaţi pe mica curbură, de-a lungul
vaselor gastrice drepte
+ porţiunea inferioară – în ganglionii situaţi de-a lungul vaselor
gastroepiploice drepte pe marea curbură
Ganglionii micii curburi :
- de-a lungul vaselor gastrice stângi – în ganglionii celiaci
- de-a lungul vaselor gastrice drepte – ganglionii pilorici – ganglionii celiaci
Ganglionii marii curburi :
- de-a lungul vaselor gastroepiploice stângi – ganglionii pancreatico-splenici
– ganglionii celiaci
- de-a lungul vaselor gastroepiploice drepte – ganglionii hepatici –
ganglionii celiaci

3/4
ANATOMIE
LP 05 – 19.10.2001

- staţia terminală a limfaticelor stomacului = ganglionii celiaci situaţi în

regiunea celiacă Luska în jurul trunchiul celiac
- în cancerul de stomac metastazele pot lua calea fuxului limfatic din
subseroasa esofagiană; deoarece acest flux merge în contracurent cu
limfaticele obişnuite, urcă până în torace unde se drenează în ganglionii
mediastinali, sau urcă în regiunea gâtului, în peretele esofagului cervical şi
cu limfaticele acestuia drenează în ganglionul supraclavicular
- apare adenopatie unilaterală supraclaviculară, în fosa supraclaviculară mare
se palpează – semnul TROISIER
INERVAŢIA STOMACULUI
- este vegetativă simpatică şi parasimpatică
Parasimpaticul
- fibre parasimpatice preganglionare cu originea în nucleul dorsal al vagului
(X) din bulb
- intră în alcătuirea plexului periesofagian şi a trunchiurilor vagale
- la nivelul cardiei trunchiul vagal anterior emite :
+ ramurile gastrice anterioare (inervează faţa anterioară a corpului şi fundul
stomacului) şi una e mai mare, coboară pe mica curbură şi se numeşte nervul
gastric anterior principal al micii curburi
+ ramurile pilorice – pentru pilor şi partea pilorică a stomacului
+ ramurile hepatice – se distribuie ficatului şi căilor biliare extrahepatice
+ ramurile celiace – plexul celiac
- trunchiul vagal posterior :
+ ramurile gastrice posterioare pentru faţa posterioară a corpului şi fundului
stomacului; una e mai mare – nervul gastric posterior al micii curburi
+ nu dă ramurile pilorice
+ ramurile hepatice – pentru ficat
+ ramurile celiace
- acţiune : stimulează secreţia şi motilitatea gastrică
Simpaticul
- fibre preganglionare simpatice au originea în coarnele anterioare ale
măduvei spinării (nucleul intermedio-lateral al măduvei T6-T9) trec prin
lanţul simpatic toracic fără a face sinapsă şi se grupează în nervul splahnic
mare cu care străbat diafragmul şi ajung în ganglionii celiaci unde face
sinapsă
- fibrele postganglionare simpatice iau calea plexurilor secundare
periarteriale : plexul gastric stâng înconjoară artera gastrică stângă ; plexul
hepatic (ramuri pentru partea pilorică a stomacului)
- acţiune : inhibă secreţia şi motilitatea

4/4