1)Sanatatea orala este starea caracterizata prin absenta

senzatiilor dureroase cronice a regiunii orale si faciale, a

cancerelor orale si cervicale, a leziunilor orale, a defectelor
congenitale, a bolii parodontale, a leziunilor carioase, a pierderii
unitatilor dentare si a altor afectiuni si tulburari din cav orala.
Definitiile sanatatii:
OMS 1948 – “starea completă de bunăstare fizică, mentală şi
socială care nu se reduce la absenţa bolii sau infirmitătii;
deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă
o persoană umană este unul din drepturile fundamentale ale
omului”
OMS 1984 – “masura in care o persoana sau un grup sunt
capabile sa isi satisfaca nevoile de baza, dar si modul in care sunt
capabile sa se transforme pentru a se adapta la modul ambiant”
2)Calitatea vietii: definitie, componente, evaluare.
Concept multidisciplinar care include:- durata de viata; - absenta
bolii;- absenta discomfortului si a durerii;-functii adecvate: fizica,
emotionala si sociala;- satisfactia legata de sanatate;-absenta
dezavantajelor sociale sau culturare corelate cu sanatatea.
Evaluarea calitatii vietii:- cercetare – instrumente de masura a
calitatii vietii; -ingrijirile de sanatate si accesul la ingrijire;
-nivelul personal influenteaza decizia pacientului privind
alegerea tratamentului; - poate influenta si deciziile la nivel
politic; calitatea vietii devine un instrument de intelegere si
conturare a practicii clinice, cercetarii, educatiei pentru
sanatate, nu numai la nivel individual, ci la nivel de comunitate
3)Determinantii sanatatii: - biologia umana; - comportamentul
sau stilul de viata; - mediul inconjurator; - organizarea serviciilor
de sanatate
4)Programul Global OMS:
- politici de sănătate orală, pentru controlul eficient a factorilor
de risc comuni, reprezentati de stilul de viaţă (igiena orală , dieta
nesanogenă, consumul excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru:-
bolile dentare; -cancerul oral; -tulburarile de dezvoltare cranio-
faciale; - dezvoltarea ; - prioritatea cea mai mare - îmbunătăţirea
sănătătii orale a copiilor si vârstnicilor; - prevenirea si tratarea
leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente; - accente -
Reducerea inegalităţilor existente în starea de sãnãtate a
populaţiei cauzate de diferenţele de venit şi nivelul de educaţie
al individului.
5) Obiectivele OMS
2000 2010 2025
50% dd
5-6 ani 90% dd indemni
indemni
12 ani CAO maxim 3 CAO maxim 2 CAO maxim 1
75% fara carii 90% fara carii
85% cu arcade
18-20 ani 75% fara afect 90% fara afect
integre
parod parod
75% din pop tanara sa aiba suficiente cunostinte privind etiologia si
prevenirea afect oro-dentare,
pt a-si stabili singuri un dg si atitundinea preventiva
Evidenta computerizata a datelor epidemiologice
7) Programe de sanatate orala: definitie, clasificari, etape de
realizare a unui program de sanatate( Modelul Ewles si
Simmett(1999), metode de educatie
Definitie: succesiune de activitati intreprinse pentru a
imbunatati unul sau mai multe aspecte ale starii de sanatate
orala ale unui grup populational.
Clasificari:programe internaţionale conduse de organizaţii
internaţionale (OMS, FDI, ADA); - programe naţionale – guvern,
organizaţii profesionale naţionale;-programe locale – organizaţii
politice/profesionale locale.
Modelul Ewles şi Simmett (1999) etape: 1. Identificarea
necesităţilor şi priorităţilor; 2. Stabilirea scopului şi obiectivelor
3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului şi
obiectivelor; 4. Identificarea resurselor 5. Planificarea metodelor
de evaluare; 6. Stabilirea planului de acţiune; 7. Implementarea
programului
Metode de educatie. În funcţie de problema educaţională
identificată în faza de evaluare si de vârsta grupului ţintă.
Exemple:- expuneri, demonstraţii; - diapozitive, jocuri; - jucarea
unui rol (teatru); - teatru de păpusi; - postere; - mass-media (TV,
internet, radio); jocuri video
8)Abordarea comunitara a sanatatii orale: etapele practicii
clinice stomatologice si sanatatii publice dentare (Young şi
Striffler, 2000)

9)Factorii de risc ai cariei dentare; Fizici: modificari de structura

ale smaltului, zone anatomice dentare susceptibile, hipoplazia
de smalt, nivel crescut S. Mutans, experienta carioasa
anterioara, carii de biberon in antecedente, F genetici.
Socio-demografici: venitul, educatia parintilor (mama), varsta
mamei, etnia, ocupatia, rangul copilului, nr. mare de membri in
familie, mediul rural/urban, lipsa serviciului, lipsa ingrijirii
materne, sanatatea orala inadecvata a parintilor, fluorizare
suboptimala, nivel crescut S. Mutans la parinti.
Comportamentali: lipsa alaptarii naturale, folosirea biberonului
(in timpului somnului sau la cerere) cu bauturi indulcite, orar
alimentar inadecvat, cantitate mare de dulciuri, igiena orala
necorespunzatoare (frecventa periajului, lipsa supervizarii
parintilor si a pastei de dd cu F, varsta inceperii periajului, placa
vizibila), periaj si flossing neregulat al mamei, transfer salivat
maternal la copil, bulimie, vizite neregulate la cabinet,
adresabilitatea mamei catre serv. dentare, varsta primului
control. Boli sau tratamente: dieta speciala bogata in
carbohidrati, administrare frecventa de medicamente cu
continut crescut de zahar, scaderea fluxului salivar datorita
iradierii sau medicatiei, purtarea aparatelor ortodontice.
10)Parametrii utilizati in evaluarea riscului carios.
A)Experienta carioasa anterioara - exprimata prin: prevalenta
cariei; statusul dentitiei primare si M1; – cea mai buna
combinatie de predictori ai cresterii carioase: “nr. mic de molari
indemni din dentitia primara”.
B)Teste salivare: 1)rata fluxului salivar (stimulat/nestimulat);
2)capacitatea tampon salivara; 3)determinarea nivelului S.
Mutans – corelat cu statusul carios; 4)determinarea nivelului de
Lactobacili;5)determinarea c% de Candida Albicans;
C)Factorii dieta, igiena orala si sociodemografici:
D)Boli generale asociate: SIDA, diabet, Parkinson, HTA, tumori
craniene; - modificari ale obiceiurilor alimentare, cu potential
cariogen si admin. medicamentelor:antihipertensive, analgetice,
neuroleptice, diuretice, citostatice, somnifere;
- Rx care afecteaza regiunea cap-gat; - dizabilitati fizice si psihice.
11) Grupele de risc carios; Risc scazut: fara leziuni noi/leziuni
incipiente in ultimul an;
Risc mediu: o leziune noua/ incipienta/ recurenta in ultimul an;
Fisuri si gropite adanci sau lipsite de coalescenta; experienta
carioasa mare la parinti sau frati; carii in antecedente in fisuri sau
gropite ocluzale; carii in copilaria timpurie; igiena orala
defectuoasa; vizite neregulate la cabinetul dentar; expunere
neadecvata la fluoruri; radiotransparenta proximala
Risc crescut: 2 sau mai multe leziuni noi/incipiente.
12)Cariograma: rol, aspecte teoretice, comentarea unui
exemplu de cariograma.
Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios,
exprimat prin “Sansa de a evita noile carii “, ilustrand in ce
proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja
aplicarea metodelor de preventie inainte de aparitia noilor
leziuni;
Factorii cuprinsi in evaluare sunt :
“Dieta” (albastru),
“Bacterii” (rosu),
“Susceptibilitate” (Bleu); alcatuit din programul de fluorizare,
capacitatea tampon salivara si rata fluxului salivar
“Circumstante” ( galben) constituit din experienta carioasa
anterioara si bolile generale asociate;
“Sansa actuala de evitare a cariilor” (verde) dimensiunea sa
arata marimea riscului carios.
Interpretari: Sansa < 25%=> pacient cu risc CRESCUT;
Sansa = 25% => exista risc MARE de aparitie a cariei;
Sansa > 75% => riscul de aparitie al cariei este SCAZUT;
Sansa > 90% riscul de aparitie a cariei este F.SCAZUT
13)Evaluarea riscului parodontal (metoda PreViser).
Factori de risc: igiena orala precara, bacterii parodontogene,
fumat, malnutritie, consum excesiv de alcool, stres, diabet
zaharat, alte afectiuni sistemice, status socio-economic.
Metoda Periodontal Risk Calculator - PRC: evaluare obiectiva,
cantitativa a scorului de risc parodontal si a stadiului BP;
-cuantificare pe o scara de la 1-100 cu o corespondenta de 17
diagnostice; - informatii necesare: varsta, istorie de fumator, dg
de diabet, istoric de chirurgie parodontala, adancimea pungilor
parodontale, sangerare la sondaj parodontal, restaurari la nivel
subggv, tartru pe suprafetele radiculare, inaltimea osului
alveolar pe Rx.
14)Evaluarea riscului la cancer oral (metoda Previser).
Factori de risc: consum de tutun, cosum de alcool, antecedente
personale patologice de cancer, antecedente heredocolaterale
de cancer, varsta, sex.
Scorurile riscului de cancer oral – instrument Previser
1 si 2 – risc redus; 3 – risc mediu; 4 si 5 – risc crescut
15)Definiti conceptul de necesitate de tratament (3 definitii).
Donabedian (1973): ”stare a individului care îl face să solicite
îngrijire, transformându-l într-un potenţial utilizator al serviciilor
de sănătate”. Cooper (1975): “o modificare a stării de sănătate
apreciată de către un specialist ca necesitând tratament”.
Mathew: ”nevoia de îngrijiri medicale apare atunci când
individul prezintă o afecţiune sau disfuncţie pentru care există
un tratament sau o îngrijire eficientă şi acceptabilă”.
16)Necesitatea de tratament: terminologia propusă de
Bradshow (1972).
1)Nevoia normativă – necesitatea în accepţiunea experţilor,
specialiştilor; 2)Nevoia simţită – dorinţa în accepţiunea
individului; 3)Nevoia exprimată – punerea în practică a nevoii
simţite de către individ prin solicitarea asistenţei de specialitate;
4) Nevoia comparată – comparaţia între îngrijirile sanitare
primite de către indivizi diferiţi, dar cu caracteristici similare;
5) Nevoia nesatisfăcută – diferenţa între ceea ce s-a oferit şi
ceea ce se cerea în realitate.
17)Elemente cheie care permit estimarea necesarului de
tratament.
1.utilitatea procedurilor disponibile şi resursele necesare;
2.trebuie să se ţină cont de necesitatea tratamentului, de
eficienţa şi costurile acestuia;
3.trebuie evaluate şi incluse rezultatele care stau la baza
necesităţii; 4.aceste rezultate se referă la morbiditate, durere,
disconfort, disfuncţie, incapacitate, handicap şi mortalitate.
18)Determinarea necesităţilor stomatologice.
1.dimensiune clinică bazată pe istoricul simptomatologiei
2.evaluarea disfuncţiilor pentru evaluarea impactului
3.determinări privind disfuncţionalitatea socială
4.pretenţiile individului - percepţii asupra normalului
5.evaluarea tendinţei individului de a întreprinde acţiuni de
prevenţie, mentalităti, cunoştinte şi atitudini în ceea ce priveşte
comportamentul de sănătate
6.recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente şi
acceptabile
7.aptitudini necesare pentru acordarea acestora
19)Indicatori socio-dentari si scale: chestionarele OHIP, DAS,
MDAS
Oral Health Impact Profile (OHIP): la baza lui = Child-OIDP care
analizeaza impactul urmatoarelor 8 activitãţi zilnice (fizice,
psihice, sociale):1. alimentaţia; 2. vorbirea; 3. practicile de igienã
oralã; 4. somnul şi relaxarea; 5. zâmbetul, râsul şi dezvelirea fãrã
jenã a dinţilor; 6. menţinerea stãrii emoţionale uzuale, fãrã stãri
de iritare; 7. îndeplinirea rolurilor sociale;8. plãcerea de a veni în
contact cu oamenii.
20) Indicele SIC (Significant Caries Index) - Indicele SiC
reprezintă valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din
grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice .
Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune: - sortarea
indivizilor în functie de valorile individuale ale indicelui CAO-D; -
selectarea din grupul luat în studiu a treimii cu cele mai mari
valori ale indicelui CAO-D; - calcularea valorii medii a indicelui
CAO-D la acest subgrup = SiC.
21) Indicele de incidenta a cariei dentare = frecvenţa cazurilor
noi de carie dentară înregistrate în decursul unui an
calendaristic.

22)Indicele de prevalenta a cariei dentare = ponderea

subiecţilor bolnavi de carie dentară în totalul subiecţilor
examinaţi (luaţi în studiu). Unitatea statistică = subiectul bolnav
de carie dentară existent la momentul calculării indicelui în
colectivitatea investigată.

23) Frecventa subiectilor indemni la carie dentara – este un

indicator complementar indicelui de prevalenţă, care pune în
evidenţă ponderea subiecţilor sănătoşi (neafectaţi de carie) din
totalul subiecţilor investigaţi.

24) Indicele DMFT (CAO): nr. mediu de dd cariaţi (C), absenţi (A)
şi obturaţi (O) pentru un subiect examinat. Medicul trebuie să
înregistreze nr. dd afectaţi de boala carioasă, absenţi şi obturaţi
pentru fiecare persoană în parte. Valoarea normala DMFT:
Romania = 1.67, Europa = 1,95.
Indicele de intensitate a cariei dentare raportează numărul de
dinţi DMFT (CAO) la numărul de subiecţi bolnavi de carie
dentară, reflectând astfel gradul mediu de afectare a subiecţilor
investigaţi.

25) INDICATORI DE GRAVITATE A CARIEI DENTARE – raportează

nr. dd afectaţi de leziuni carioase la totalul dd examinaţi.
Unitatea statistică = dd afectat de carie dentară

6) Tendinte evolutive in sanatatea orala: Bolile cavit orale considerate

probleme de sanatate publica in intreaga lume sunt caria dentara,
boala parodontala, pierderea grupurilor dentare, leziunile de
mucoasa si cancerul orofaringeal, dar si bolile orale asociate sdr
imunodeficentei umane HIV/SIDA si traumatismele oro-dentare.
1.CARIA DENTARA: Dupa raportul O.M.S din 2003 ,caria dentara
ramane in continuare o problema importanta de sanatate publica in
majoritatea tarilor industrializate, afectand 60-90% dintre copii scolari
si majoritatea adultilor. Studiile au aratat ca exista o corelatie clara
intre factorii demografici si caria dentara . De asemenea, ca si in alte
afectiuni, varsta este in mod direct asociata cu prevalenta cariei
dentare. Odata cu inintarea in varsta, creste si numarul de suprafete
dentare afectate de carie,cu un varf in jurul varstei de 50 de ani. De
asemenea ,s –a observant ca prevalenta cariei dentare difera si in fctie
de sex, indicele DMF-S fiind mai mic la barbai decat la femei.
2.BOALA PARODONTALA: Boala parodontala are o prevalenta
crescuta si contribuie semnificativ la impactul si tiparul bolilor
orale,fiind una din principalele doua afectiuni dentare care afecteaza
intreaga populatie.Statusul de sanatate parodontala este masurat prin
indicele CPI (community periodontal index).Parametrii standard de
prezentare a datelor sunt:-rata de prevalenta -media numarului de
sextant cu anumite scoruri ale CPI. Avantajele indicelui CPI SUNT:
simplitatea, reproductibilitatea si uniformitatea international. Datele
epidemiologice ale O.M.S. confirma studiile care arata ca prevalenta si
severitatea bolii parodontale tind sa fie mai mari o data cu inaintarea
in varsta a populatiei studiate.
3.EZIUNILE DE MUCOASA SI CANCERUL ORAL: Leucoplazia este cea
mai frecventa forma de leziune precanceroasa, prevalenta sa printre
adultii cu varsta peste 15 ani avand o valoare cuprinsa intre 1,1% -
3,6%. Eritroplazia este o leziune mai putin comuna insa are o tendinta
spre transformare maligna mai mare decat leucoplazia. Cancerul
orofaringian este mai comun in tarile in curs de dezv decat in cele
dezvoltate ,cu o prevalenta mai mare in randul barbatilor decat al
femeilor.Expunerea la radiatiile solare este considerate factor de risc
major pentru cancerul labial.Fumatul in special combinat cu un
consum crescut de alcool a fost identificat ca principal factor de risc pt
aproximativ 75% din cancerele orale in SUA.
4.HIV SIDA SI SANATATEA ORALA: Leziunile orale puternic associate
cu infectia HIV sunt candidozele orale pseudomembranoase,
leucoplazia orala paroasa, gingivita si parodontita HIV, sacomul Kaposi
si limfomul non-hodgkinian. Sindromul de gura uscata, pe langa
cresterea riscului carios poate avea si un impact negativ asupra calitatii
vietii datorita dificultatilor in mestecarea si inghitire
5.NOMA(CANCRUM ORIS): Noma sau gangrene orofaciala mutilanta
este o afectiune care contribuie la conturarea tiparului afectiunilor
orale din tarile in curs de dezvoltare. Noma debuteaza ca o ulceratie
gingivala localizata si se raspandeste rapid catre tesuturile orofaciale,
conturandu-se ca un centru necrotic.Noma primara apare
predominant la grupa de varsta 1-4 ani ,iar stadiile tarzii ale bolii apar
in adolescenta si perioada de adult,aproximativ 70-90% din cazuri fiind
fatale in absenta ingrijirilor.Saracia este conditia cheie pentru aparitia
si dezvoltarea nomei,iar mediul in care se dezvolta cu precadere noma
este caracterizat de malnutritia severa,consumul de apa
neigienica,practice de igiena deficitare
6.TRAUMATISMELE ORO-DENTARE:.O proportie semnificativa a
traumatismelor este legata de practicarea sporturilor,terenuri de
joaca si scoli nesupravegheate,accidente rutiere sau violenta.
7.EROZIUNEA DENTARA: Eroziunea dentara este reprezentata de
pierderea progresiva si ireversibila a tesuturilor dure dentare,care
sunt dizolvate chimic de acizi extrinseci sau intrinseci.Aceasta
afectiune apare ca o problema cu o gravitate in crestere in cateva
tari,afectand 8-13% dintre adulti,iar nivelurile crescute apar datorita
consumului ridicat de bauturi acide(bauturi acidulate indulcite sau
sucuri de fructe).