Mass media si alte surse de informare in proiectarea carierei.

Din generalizarea cererii de forţă de muncă promovată prin mass-media deducem cele mai
solicitate abilităţi ale angajaţilor:
 abilităţi de comunicare, inclusiv într-o limbă

de largă circulaţie;
 capacitatea de adaptare şi flexibilitate; de a lucra în echipă şi a colabora;
 de a rezolva probleme;
 de asumare a răspunderii;
 de utilizare a resurselor tehnologiilor moderne;
 de a demonstra bune abilităţi de negociere;
 de a avea iniţiative proprii;
 dorinţa de a învăţa;
 creativitate.

Prin intermediul mass-media adolescentul...

Prin intermediul mass-media adolescentul/a sau tânărul/a poate recepţiona informaţia
despre cerinţele pieţei muncii, dar poate înainta sau formula şi cerinţele proprii faţă de
angajator.
În acest context, este vorba despre anunţurile angajatorului publicate în ziare, promovate
prin intermediul radioului, TV, site-urilor şi anunţurile potenţialului angajat care
îşi oferă forţa de muncă. Şi într-un caz, şi în altul, anunţul cu privire la cererea sau
oferta forţei de muncă trebuie să conţină următoarea informaţie:
a) date generale despre instituţie, date generale despre candidat;
b) denumirea postului;
c) sarcinile principale de realizat (în cazul angajatorului), competenţe (în
cazul candidatului);
d) nivelul de educaţie (calificarea profesională);
e) condiţii de muncă,
inclusiv retribuirea muncii;
f) capacităţi personale solicitate (de către angajator ), oferite de către
persoană.
Relaţia dintre mass-media şi fiinţa umană se poate pune în termeni de consecinţe globale,
• Radioul şi televiziunea sunt mijloacele de informare cu cea mai mare forţă de influenţă, televizorul
fiind cel mai reprezentativ. Dintre mijloacele mass-media, impactul cel mai puternic îl are în prezent
televiziunea. La fel ca şi radioul, televizorul ne aduce informaţiile de la cele mai mari distanţe, dar şi
imagine pe ecran, solicitând cei mai importanţi analizatori, văzul şi auzul. Un important rol în
eficienţa mass-media îl are limbajul folosit, care este mai direct, sugestiv şi mai convingător decât
limbajul obişnuit
• Presa (ziare şi reviste), cartea (colecţiile de carte cu tiraj de masă, broşurile) reprezintă un mijloc
de influenţă informaţională şi educativă.
• Calculatorul şi CD-Rom-urile conectate la internet asigură comunicarea şi informarea la nivel
mondial şi exercită o mare influenţă asupra fiinţei umane, având un impact tot mai puternic. Oferă
posibilitatea participării active a utilizatorului la preluarea informaţiei.
• Muzee, expoziţii ştiinţifico-tehnice,cultural-artistice, bibliotecile,etc
• Publicitatea, reclamele modelează modul de a înţelege viaţa, lumea, propria existenţă în special în
privinţa motivaţiilor criteriilor de selectare şi a comportamentului având un impact indirect dar
puternic asupra societăţii. Funcţiile publicităţii sunt de a informa şi a convinge potenţialul client să
achiziţioneze.
Mijloacele de comunicare şi informare pot fi clasificate astfel:
a) Medii autonome (reviste,ziare,cărţi), care pot fi utilizate individual;
b) Medii de comunicare (telefon, internet), care măresc libertatea utilizatorului;
c) medii de difuzare, reprezentative fiind în această categorie televiziunea şi radioul.
CONCLUZIE:
Calitatea vieţii fiecărui dintre noi depinde de cultura comportamentului. Este nevoie să
deţinem competenţa de utilizare a informaţiei: să putem folosi sursele de
informare, în primul rând, internetul şi să posedăm abilitatea de evaluare a
veridicităţii informaţiei furnizate.