SLUJBA

CUVIOSULUI IOV
DE LA POCEAEV
(28octombrie/10 noiembrie)
1
 Tipărită
cu binecuvîntarea Prea Sfințitului

NICODIM
Episcop de Edineț și Briceni

© Seminarul Teologic Liceal de fete „Sf. Cuv. Mc. Elisabeta”

Edineț

2
 LA VECERNIA MICĂ
La: Doamne, strigat-am, stihirile pe 4, gl.
al 7-lea:
Arătatu-s-a astăzi bunăvoința
lui Dumnezeu și sărbătoarea de
bucurie; adunîndu-ne credincioșii
pe muntele Poceaevului, cîntînd
Fericitului Iov, să săvîrșim cinstita
lui pomenire.
N-ai dat somn ochilor tăi și
dormitare genelor tale, Cuvioase,
în rugăciune priveghind și cu viață
postnicească Domnului plăcîndu-I,
pentru care, cu bucurie, săvîrșim
cinstita ta pomenire.
Veniți, credincioșilor, pe sfîntul
munte al Poceaevului, unde
plăcutul lui Dumnezeu s-a nevoit
și în viața sa din putere în putere a
urcat; aceluia acum să ne rugăm,
care în locașurile cerești a intrat și
se roagă Domnului pentru
mîntuirea sufletelor noastre.
Nu poate cetatea care stă pe
vîrful muntelui să se ascundă, tu
însă, Cuvioase, chiar dacă în
peșteră întunecată te odihnești, cu
nestricăcios trupul tău îi chemi pe
toți la muntele Poceaevului pentru
luminatul tău praznic, rugînd pe
Hristos Dumnezeu să se miluiască
sufletele noastre.
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei, gl. al 6-
lea:
Atotsfîntă Născătoare de
Dumnezeu, în vremea vieții mele
nu mă părăsi; ajutorului omenesc
3
nu mă încredința, ci însăți mă
apără și mă miluiește.
L A S T I H O A V N Ă, gl. al 6-lea:
Pomenirea ta astăzi prăznuind,
Cuvioase părintele nostru Iov,
cîntăm ție: Cu îngerii stai în
îndrăzneală multă și pentru noi
toți roagă-te Stăpînului Hristos.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de
Domnul, întru legea Lui va voi foarte.
Dimineața și ziua luminat s-a
arătat praznicul tău, luminînd
inimile noastre; cu credință
lăudăm cinstitele tale nevoințe,
Părintele nostru Iov.
Stih: Cinstită este înaintea Domnului
moartea cuvioșilor Lui.
Ca soarele pe pămînt s-a aflat
cinstita icoană a Maicii lui
Dumnezeu; pe muntele
Poceaevului prealuminată stea
aceasta s-a arătat; asemenea și pe
noi, care te cîntăm cu lumina
înțelegerii de Dumnezeu, ne
luminează pentru rugăciunile
Născătoarei de Dumnezeu, Iove,
părintele nostru.
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei, gl. al 6-
lea:
Toată nădejdea mea spre tine o
pun, Maica lui Dumnezeu,
păzește-mă sub acoperămîntul a le primi te-ai învrednicit; şi
tău. propovăduitor neînfricat al
T R O P A R, gl. al 4-lea dreptei credinţe te-ai arătat; drept
Îndelunga răbdare de la mult- aceea mulţime de monahi la
pătimitorul strămoş dobîndind, Hristos ai întors; şi pe toţi oamenii
în Ortodoxie i-ai întărit, Cuvioase
asemănatu-te-ai în înfrînare
Iove, părintele nostru, roagă-te să
Botezătorului, iar împărtăşindu-te
se mîntuiască sufletele noastre.
de rîvna dumnezeiască a
amîndurora, cu cinste numele lor

LA VECERNIA MARE
La: Doamne strigat-am, stihirile pe 8, gl. Cine nu se va minuna de viața
1-îi:
ta mult-răbdătoare, Părinte
Sosit-a ziua pomenirii tale, Iove
cuvioase? Astăzi în trei locașuri
precuvioase, și pămîntul
ale tale faptele preaslăvite se
Volîniului de bucurie se umple,
propovăduiesc; iar tu cu postul, cu
căci cu învățăturile tale, în
dreapta credință s-a întărit, și cu lacrimile și cu privegherea în
nevoințele tale evlavia a învățat; peșteră zăvorîndu-te, întru toate
pentru aceasta, spre rugăciunile cu tine neîndurat ai fost, către
tale nădăjduim; prin care, Părinte frați însă dragoste multă ai arătat,
cuvioase, cere lumii pace și pe tîlhari iertîndu-i și tuturor
sufletelor noastre mare milă. (de 2 oamenilor bună povățuire
ori) dăruindu-le.
La slăvita pominirea ta, Alte stihiri, gl. al 2-lea:
plăcutule al lui Hristos, soboarele
Cu ce cîntări de laudă vom
monahilor se veselesc și, cu rîvnă
încununa pe cuviosul Iov,
aprinzîndu-se spre viața plăcută
învățătorul și lucrătorul dreptei-
lui Dumnezeu, se închină
credințe? Urmaș al nevoințelor
cinstitelor tale moaște și ca unui
sfinților părinți și al predaniei
care viețuiește împreună cu noi,
sfinte, împlinitor al slujbelor grele
strigă: Părinte Iov, milostive și lui
și lucrător de pămînt, care s-a
Dumnezeu plăcutule, cere de la
smerit pe sine și chip de ascultare
Domnul pace lumii și sufletelor
fiind tuturor, cu slavă
noastre mare milă.
4
dumnezeiască îl încununează
astăzi Hristos Dumnezeul nostru,
avînd mare milă. (de 2 ori)
Cu ce vrednice mulțumiri vom
proslăvi pe Iov, lauda Poceaevului
și podoaba țării noastre? Că
acesta, în peșteră, cu rugăciunile
sale lumina cerească a coborît-o și,
după preaslăvirea sa, din ceruri se
arată, calde rugăciuni înalțînd
pentru oamenii aflați în greutăți;
cu slavă fiind încununat de
Hristos Dumnezeul nostru, Care
are mare milă.
Cu ce lacrimi de umilință vom
zdrobi stricăcioasa noastră inimă,
privind la trupul nestricăcios al
cuviosului Iov, care după moarte
ca viu se păstrează; iar în vremea
vieții sale ca un mort s-a făcut, cu
postul și privegherea istovindu-se.
Acestuia cu nevoința stăruindu-ne
să-i urmăm, ca în viața viitoare să
ne miluiască Hristos Dumnezeul
nostru, Care are mare milă.
Slavă..., gl.al 3-lea:
Cuvintelor Tale, Doamne,
urmînd cuviosul Iov, toate cele
frumoase ale lumii acesteia ca
nimic le-a socotit și tinerețea sa
neluîndu-o în seamă, din copilărie
ascultării monahale s-a predat; cu
aceasta cursele demonice le-a
biruit și diamant tare al evlaviei
5
ortodoxe arătîndu-se, toată țara
aceasta cu nevoințele sale o
luminează; pentru rugăciunile lui,
îndură-Te de sufletele noastre și
dăruiește-ne nouă gînd bun de
pocăință mai înainte de sfîrșit.
Și acum..., a Născătoarei, gl. al 3-lea:
Cum să nu ne mirăm de
nașterea ta cea dumnezeiesc-
omenească, cu totul cinstită? Că
ispită de bărbat neluînd, ceea ce
ești cu totul fără prihană, ai
născut, fără de tată, pe Fiul cu
trup, pe Cel născut din Tatăl mai
înainte de veci fără mamă; Care
nicicum n-a suferit schimbare, sau
amestecare, sau despărțire, ci a
păstrat neatinsă deosebirea celor
două firi. Pentru aceasta, Stăpînă
Maică și Fecioară, pe Acesta
roagă-L să mîntuiască sufletele
noastre, ale celor ce cu dreaptă
credință te mărturisesc pe tine
Născătoare de Dumnezeu.
V O H O D: Lumină lină...
P R O C H I M E N U L zilei
PAR EM IIL E
De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:
(III, 1-9)
Sufletele drepţilor sînt în mîna
lui Dumnezeu şi nu se va atinge de
ele munca. Părutu-s-a întru ochii
celor nepricepuţi a muri şi s-a
socotit pedepsire ieşirea lor, şi
mergerea de la noi – sfărîmare, iar
ei sînt în pace. Că înaintea feţei
oamenilor, de vor lua şi muncă,
nădejdea lor este plină de
nemurire. Şi puţin fiind pedepsiţi,
cu mari faceri de bine se vor
dărui, că Dumnezeu i-a ispitit pe
dînșii şi i-a aflat Sieşi vrednici. Ca
aurul în ulcea i-a lămurit pe ei şi
ca o jertfă de ardere întreagă i-a
primit. Şi în vremea cercetării sale
vor străluci şi ca scînteile prin paie
vor fugi, judeca-vor limbi şi vor
stăpîni popoare, şi va împărăţi
întru dînşii Domnul în veci. Cei ce
nădăjduiesc spre Dînsul vor
înţelege adevărul şi credincioşii în
dragoste vor petrece cu Dînsul, că
dar şi milă este întru cuvioşii Lui
şi cercetare întru aleşii Lui.
De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:
(V, 16-24; VI, 1-3)
Drepţii în veci vor fi vii şi de la
Domnul plata lor, şi purtarea de
grijă pentru dînşii de la Cel
Preaînalt. Pentru aceasta, vor lua
împărăţia podoabei şi stema
frumuseţii din mîna Domnului,
căci cu dreapta Sa îi va acoperi pe
ei şi cu braţul Său îi va apăra.
Lua-va toată arma dragostea Lui
şi va întrarma făptura spre
6
izbînda vrăjmaşilor, îmbrăca-Se-
va în ziua dreptăţii şi-Şi va pune
Lui coif judecata cea nefăţarnică.
Lua-va pavăza nebiruită sfinţenie
şi va ascuţi cumplită mînie întru
sabie, şi va da război împreună cu
dînsul lumea asupra celor fără de
minte. Merge-vor drept
nimeritoare săgeţile fulgerilor şi,
ca dintr-un arc bine încordat al
norilor, la ţintă vor lovi, şi, din
mîna cea aruncătoare de pietre
pline, se vor arunca grindine.
Întări-se-va asupra lor apa mării
şi rîurile îi vor îneca de năprasnă.
Sta-va împotriva lor duhul puterii
şi ca un vifor va vîntura pe ei, şi va
pustii tot pămîntul fărădelegii, şi
răutatea va răsturna scaunele
puternicilor. Auziţi dar, împăraţi
şi înţelegeţi, învăţaţi-vă,
judecătorilor marginilor
pămîntului. Ascultaţi, cei ce
stăpîniţi mulţimi şi cei ce vă trufiţi
întru popoarele neamurilor. Că de
la Domnul s-a dat vouă stăpînirea
şi puterea de la cel Preaînalt.
De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:
(IV, 3-15)
Dreptul, de va ajunge să se
sfîrşească, întru odihnă va fi, că
bătrîneţile sînt cinstite, nu cele de
mulţi ani, nici cele ce se numără
cu numărul anilor. Şi cărunteţile
sînt înţelepciunea oamenilor şi
vîrsta bătrîneţilor viaţă
nespurcată. Plăcut lui Dumnezeu
făcîndu-se, L-a iubit; şi, vieţuind
între păcătoşi, s-a mutat. Răpitu-s-
a ca să nu schimbe răutatea
mintea lui sau înţelepciunea să
înşele sufletul lui. Că rîvna
răutăţii întunecă cele bune şi
neînfrînarea poftei schimbă gîndul
cel fără de răutate. Sfîrşindu-se
peste puţin, au plinit ani
îndelungaţi. Că plăcut era
Domnului sufletul lui, pentru
aceea, S-a grăbit a-l scoate pe
dînsul din mijlocul răutăţii. Şi
popoarele văzînd şi necunoscînd,
năvălirea barbarilor, iar pe noi ne
umple de umilință și se roagă
pururea pentru mîntuirea
sufletelor noastre. (de 2 ori)
Slavă..., gl. al 2-lea:
Astăzi se veselește Lavra ta,
Cuvioase părinte Iov, și tot
poporul cu dragoste sărută
cinstitele tale moaște; demonii se
cutremură de harul cel dat ție și
îngerii de apărarea ta se bucură;
noi însă neîncetat strigăm:
Întărește cu rugăciunile tale
credința ortodoxă, îndreaptă viața
noastră și cere mîntuire sufletelor
noastre.
Și acum..., a Născătoarei:

nici punînd în gînd una ca aceasta, Toată nădejdea mea spre tine o
că dar şi milă este întru cuvioşii pun, Maica lui Dumnezeu,
Lui şi cercetare întru aleşii Lui. păzește-mă sub acoperămîntul
LA LI TI E tău.
Stihira hramului și ale sfîntului, gl. al 8- LA S TI HO AVN Ă
lea:
Stihirile, gl. al 5-lea:
Veniți, mulțimea credincioșilor,
să proslăvim pe apărătorul Bucură-te, Iove, cap sfințit;
mîntuirii și mustrătorul neînfricat podoaba țării Volîniului, pe care o
al eresurilor, pe hrănitorul vedem întărită în credința
săracilor și pe blîndul dojenitor al ortodoxă; ție, ca unui viu, aceasta
păcătoșilor; rîvna lui Pavel pentru se roagă și cere apărare de
oameni arătînd-o și mare demoni; fii ei apărător neclintit și
îndrăznire către Domnul avînd, rugător pentru toată lumea.
acesta și după adormirea sa Stih: Cinstită este înaintea Domnului
moartea cuvioșilor Lui.
vindecă pe cei bolnavi și alungă
7
 Bucură-te, cuvioase Iove, cap
sfințit; stea din pămîntul Galiciei,
venită spre răsărit, care ești
sufletelor neputincioase întărire;
în smerenia ta poporul l-ai
povățuit cu îndrăznire împotriva
eresurilor și către Împărăția
Cerurilor l-ai adus;
învredniceștene și pe noi de
ocrotirea ta și pentru toată lumea
fii rugător.
Stih: Fericit bărbatul care se teme de
Domnul, întru legile Lui va voi foarte.
Bucură-te, cap sfințit, de
Domnul înălțat deasupra țării
Volîniului, căreia i s-au supus
cnejii și poporul; noi, fiii tăi
duhovnicești, astăzi cu inimă
înfrîntă către tine cădem, cerînd
biruință asupra patimilor, în
scîrbe bunăvoință și neîncetată
pomenire în ceasul morții; și fii
rugător pentru toată lumea,
Cuvioase Iove.
LA U TREN IE
La Dumne zeu este Domnul... se cîntă
troparul Cuviosului, de două ori, Slavă..., Şi
acum..., a Născătoarei: Taina cea din veac..., o
dată.
După întîia catismă, sedelna, gl. al 4-lea:
Urmînd chemarea Domnului,
ai părăsit casa părintească și de la
o viață grea ai trecut la alta și mai
8
Slavă..., gl. al 8-lea:
Povățuitor al multor monahi te
avem, Părintele nostru Iov, căci pe
calea arătată de tine am aflat
dreapta mergere; fericit ești dar,
căci ai lucrat lui Hristos și pute rea
vrăjmașului ai mustrat-o,
vorbitorule împreună cu îngerii și
viețuitor cu cuvioșii și cu drepții;
cu ei împreună roagă-te Domnului
să se miluiască sufletele noastre.
Și acum..., gl al 8-lea:
Fecioară nenuntită, care pe
Dumnezeu în chip de negrăit L-ai
zămislit cu trup, Maica
Dumnezeului cel Preaînalt,
rugăciunile robilor tăi primește-le,
ceea ce ești cu totul fără prihană,
care tuturor dăruiești curățire de
greșeli. Primind acum rugăciunile
noastre, roagă-te să ne mîntuim
noi toți.
anevoioasă, însă pe cei care
veneau la tine i-ai primit cu inimă
deschisă și, astfel, fiii tăi
duhovnicești înmulțindu-se, întru
Domnul s-au bucurat, pe Care
roagă-L, părintele nostru Iov, să
mîntuiască pe cei ce cu credință
cinstesc sfîntă pomenirea ta.
ori)
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Ai înnoit, Curată, cu
dumnezeiască nașterea ta, ființa
cea moartă a noastră; și pe toate
le-ai ridicat din moarte la viața
cea nestricăsioasă; pentru care pe
tine, după vrednicie, te fericim,
Fecioară preaproslăvită, după
cum ai proorocit.
După catis ma a doua, sedelna, gl. al 5-lea:
Pe zăvorîtul din peșteră și pe
rugătorul cel neadormit să-l
cinstim; pe cuviosul Iov, care din
pruncie pînă la bătrînețe pe sine
smerindu-se, a proslăvit sfînta
Biserică, pe tîlhari și rău-făcători
la pocăință aducîndu-i și cu
căldură rugîndu-se pentru
sufletele noastre. (de 2 ori)
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Înfricoșătoare minune a închinăm Nașterii tale.
zămislirii și nespusul chip al
nașterii întru tine s-a cunoscut,
pururea Fecioară Curată, de care
se înspăimîntă mintea mea și mi se
minunează cugetul; slava ta,
Născătoare de Dumnezeu, tuturor
s-a răspîndit spre mîntuirea
sufletelor noastre.
După Polieleu, sedelna, gl. al 8-lea:
Cu smerită cugetare dobîndind
înțelepciunea de păstor, multora
(de 2 le-ai fost învățător, călugărilor
părinte și celor scîrbiți mîngîietor;
iar rugăciunii lui Iisus organ
netăcut te-ai făcut; pentru aceasta,
cu moaște nestricăcioase te-a
proslăvit pe tine Domnul, pe Care
roagă-L neîncetat să dăruiască
iertare păcatelor celor ce săvîrșesc
cu dragoste sfîntă pomenirea ta.
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Pe ușa cerească și sicriul legii,
pe muntele cel sfînt, pe norul cel
luminos să-l cîntăm; pe rugul cel
nears, pe raiul cel cuvîntător, pe
chemarea Evei, pe comoara cea
mare a lumii, în care mîntuire
lumii s-a făcut și dezlegarea
vechiului blestem s-a dat;
aceasteia să-i cîntăm: Roagă-te
Fiului tău, iertare de greșeli să ne
dăruiască, celor ce cu evlavie ne
Antifonul întîi, glasul al 4-lea.
Din tinereţile mele...
P R O C H I M E N, glasul al 4-lea:
Cinstită este înaintea Domnului
moartea cuvioșilor Lui.
Stih: Ce voi răspunde Domnului pentru
toate care mi-a dat mie.
Toată suflarea...
Evanghelia de la Matei XI, 27-30
Psalmul 50
9
 Slavă..., glasul al 2-lea:
Pentru rugăciunile
Preacuviosului Iov, Milostive,
curăţeşte mulţimea greşelilor
noastre.
Şi acum...,
Pentru rugăciunile Născătoarei
de Dumnezeu, Milostive, curăţeşte
mulţimea greşelilor noastre.
Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare
mila Ta şi, după mulţimea îndurărilor Tale,
curăţeşte fărădelegile noastre.
Stihira, gl. al 6-lea:
Preacuvioase părinte, în tot
pămîntul a ieșit vestirea faptelor
tale, pentru care și în ceruri ai
aflat răsplată ostenelilor tale;
cetele demonice le-ai risipit, iar pe
cele îngerești le-ai ajuns și viața
lor fără patimă ai rîvnit-o,
îndrăznire avînd către Hristos
Dumnezeu, de la Care cere pace
sufletelor noastre și mare milă.
CAN O AN E LE
Canonul Născătoarei pe 6 și al Cuviosului
pe 8
Canonul Cuviosului Iov de la Poceaev, gl.
al 8-lea:
Cîntarea 1
Irmos :
Celui ce a sfărîmat războaie cu
brațul Său, și a trecut pe Israel prin
Marea Roșie, să-I cîntăm Lui ca
Mîntuitorului nostru Dumnezeu, că
S-a preaslăvit.
10
Pe îngerul pămîntesc și omul
ceresc, pe Iov cuviosul, lauda
Volîniului, Cuvinte al lui
Dumnezeu, ajută-mi mie a-l lăuda
după vrednicie, trecînd greșelile
mele și dăruind cuvînt buzelor
mele.
Fost-ai, Cuvioase, cu adevărat
luminător adevărat al lumii,
arătînd tuturor calea mîntuirii;
asemenea și mie vină-mi astăzi în
ajutor, ca să proslăvesc viața ta și
să dobîndesc umilință.
În casa părinților tăi credința
ai cunoscut-o, Iove slăvite; și
prunc fiind, te-ai arătat desăvîrșit
cu înțelegerea cînd ai ales viața
monahală; și toate cele ale lumii
le-ai lăsat, iubind doar pe Unul
Dumnezeu.
Avînd privirea sus și sufletul
rîvnindu-l spre cele cerești și în
smerenie cugetînd despre tine cele
rele, pe frații din locașul Ugornița
în grabă i-ai întrecut; pentru care
și lui Hristos te-ai arătat plăcut,
iar bătrînilor și celor tineri chip
preaiubit le-ai fost.
Slavă...,
Bine te-ai luptat asupra
diavolului prin gînduri, Cuvioase,
lenea mea însă mă rușinează și
mulțimea păcatelor mele mă
înspăimîntă, dar cu ale tale sfinte
rugăciuni, dăruiește-mi cele bune,
ca cealaltă vreme a vieții mele în
pocăință să o săvîrșesc.
Și acum..., a Născătoarei:
Ca Maică a lui Dumnezeu,
avînd îndrăznire către Cel născut
din tine, Unului-Născut,
Cuvîntului și Tatălui Celui fără de
început și Duhului Sfînt nu înceta
a te ruga să ne izbăvească,
Preacurată, pe cei ce te slăvim pe
tine, Născătoare de Dumnezeu.
Cîntarea a 3-a
Irmos:
Întăritu-s-a inima mea întru
Domnul, înălțatu-s-a fruntea mea
întru Dumnezeul meu; lărgitu-s-a
gura mea asupra vrăjmașilor mei,
veselitu-m-am de mîntuirea Ta.
Cuvioase părinte, este în mine
dorința de a mă îndrepta, dar
ispita lenii mă învinge după
obișnuință; vai mie! Pentru
aceasta însă, spre ajutorul tău
nădăjduiesc, înlăturînd gîndurile
deznădejdii și privind la slăvitele
tale nevoințe.
Puternic s-a numit neamul tău,
Iove preacuvioase, tăria sufletului
tău arătînd aceasta; în peșteră de
piatră te-ai zăvorît și ca aurul
ascuns ai sfințit locul acesta și tot
muntele Poceaevului prin
nevoințele tale; și ca un perete de
11
aramă împotriva dușmanilor
dreptei-credințe te-ai arătat.
Adîncindu-se foarte gîndirea ta
la cele despre Împărăția
Cerurilor, tînăr încă fiind, ai
primit chipul îngeresc; pentru
care și preot credinc ios ai fost lui
Dumnezeu, căci și acum
rugăciunile tale pentru oameni se
înalță, Iove preacuvioase.
Pămîntul Galiciei cu tinerețile
tale se slăvește și locașul din
Dubensk, cu bărbăție, nevoințele
tale le binevestește, iar Lavra
Poceaevului cu bătrînețea ta se
laudă și cu fericitul tău sfîrșit se
veselește; și tot poporul, pentru
minunile tale, se bucură și
tresaltă.
Slavă...,
Cel ce dai cele bune tuturor
celor ce se roagă ție; și pe mine,
cel ce cad la tine, nu mă lepăda,
Sfinte, ci văzînd pocăința mea, dă-
mi îndreptare vieții mele și
insuflă-mi rîvnă ca să urmez
faptele tale cele mîntuitoare.
Și acum..., a Născătoarei:
Mintea mea cea moartă o
ridică la viață, P reasfîntă
Născătoare de Dumnezeu, și la
Viața Care a zdrobit porțile
morții, născîndu-Se din tine, mă
povățuiește, una Preacurată.
 Sedelna, gl. al 8-lea:
Astăzi se umple de bucurie
locașul Poceaevului, proslăvind
viața ta cea iubitoare de
Dumnezeu; astăzi poporul cel
credincios, rîvnind mîntuirea, se
luminează privind nestricăcioasele
tale moaște, Cuvioase; astăzi
patimile se alungă și cu gînduri de
pocăință sufletele noastre se
umple, în care întărește-i pe toți
cei ce cu credință cinstesc
pomenirea ta, P reaslăvite. (de 2 ori)
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Arătîndu-te Fecioară cu
adevărat și după naștere, Maică a
lui Dumnezeu te știm pe tine toți
cei ce cu dragoste scăpăm la a ta
bunătate. Că pe tine te avem
păcătoșii ajutătoare; pe tine te-am
agonisit izbăvire întru ispite, ceea
ce singură ești fără prihană.
Cîntarea a 4-a
Irmos:
Auzit-am, Doamne, glasul Tău
și m-am temut, că Dumnezeu veșnic
fiind, prin rînduială negrăită
întrupîndu-Te, ai ieșit din Fecioară.
Slavă pogorîrii Tale, Hristoase,
slavă puterii Tale.
Cuvioase Iove, pentru toți fii
rugător cald; cu apărarea ta pe
credincioșii cei cu viață păcătoasă,
12
dar care nădăjduiesc la mila lui
Dumnezeu, ajută-i chiar și în
ispitele vieții acesteia, făcîndu-te
lor sprijin tare.
Cine dintre oameni nu se va
minuna de viața ta cea mult-
răbdătoare, Părinte? Cine nu va
proslăvi rîvna ta pentru dreapta-
credință? Căci tu ca un diamant
tare ai stat împotriva ereticilor și
adevărul dreptei-credințe prin
cuvînt și scrieri l-ai propovăduit,
dîndu-l astfel tuturor.
Pe leul ce răcnește și caută să
înghită sufletele celor ce se
mîntuiesc, l-ai învins cu
rugăciunile tale, Părinte; însă și pe
acei oameni care îi slujeau, la
pocăință i-ai adus; tîlharii de
milostivirea ta rușinîndu-se și
înțelepțindu-se și hoții, mustrați
fiind, înficășîndu-se; căci pe toți i-
ai învățat pocăința cea
mîntuitoare.
Slavă...,
Întunericul sufletului meu,
Părinte, cu mijlocirea ta risipește-
l, și cu lumina poruncilor
Domnului, luminează-mi inima
mea cea ticăloasă, ca și eu, urmînd
ucenicilor tăi, să nu fiu lipsit de a
slăvi sfîntă pomenirea ta.
 Și acum..., a Născătoarei:
Pe Dumnezeu Care S-a
întrupat din tine, Cel împreună
șezător pe scaun cu Tatăl și cu
Duhul, roagă-L, Preacurată, să-mi
dea iertare de greșeli, iar
sufletelor celor ce te cîntă cu
credință mîntuire.
Cîntarea a 5-a
Irmos:
Se risipește întunericul
sufletului meu, Dătătorule de
lumină Hristoase Dumnezeule, Cel
ce ai depărtat întunericul cel mai
dinainte al adîncului, și-mi
dăruiește lumina poruncilor Tale,
Cuvîntule, ca, sculîndu-mă dis-de-
dimineață, să Te slăvesc pe Tine.
Cu adevărat ești mijlocitorul
nostru și prealuminat făcător de
minuni, strigă Dionisie aflînd
cinstitele tale moaște neatinse de
stricăciune; noi, sărutîndu-le
acum, strigăm: De întinăciunile
noastre nu te scîrbi, plăcutule al
lui Dumnezeu, ci cu rugăciunile
tale de acestea curățește-ne.
Dreptatea lui Dumnezeu din
tinerețe ai învățat-o, Părinte, și
deșertăciunea lumească, cu tărie,
ai lepădat-o; tăcerea iubind,
poruncii lui Hristos nu te-ai
împotrivit, căci pe cei care veneau
13
la tine i-ai învățat credința cea
dreaptă și viața după Evanghelie.
Mijlocitor te-ai arătat și după
adormirea ta, oamenii cei
suferinzi și scîrbiți văzîndu-te
ieșind din mormîntul tău și cu
îngerii în mijlocul bisercii
rugîndu-te. O, minune preaslăvită
cu adevărat; o, bucurie
credincioșilor și întărire!
Căutător al Împărăției
Cerurilor ai fost și de intrarea ta
în ea ai vestit, fără boală și fără
frică mutîndu-te la viața cea bună;
fraților tăi învățător și nădejde le
fii acum, Preacuvioase.
Slavă...,
Însoțitorul vieții mele fii,
Părinte Iove, și cu rugăciunile tale
îngrădește mult-pătimitul meu
suflet, ducîndu-l pe el în Cereasca
Împărăție; iar pentru ale tale
nevoințe, cere de la Hristos
Dumnezeu să-mi dea și mie
lacrimi de pocăință.
Și acum..., a Născătoarei:
Pe tine zid și apărare avîndu-
te, pentru slava ta dumnezeiască
te lăudăm și te fericim; tu ești,
Precurată, izvorul bucuriei și al
veseliei noastre.
 Cîntarea a 6-a
Irmos:
Precum ai izbăvit pe proorocul
din adîncul cel mai dedesubt,
Hristoase Dumnezeule, și pe mine
izbăvește-mă de păcatele mele, ca
un iubitor de oameni, și, Te rog,
îndreptează viața mea.
Nădejde tare avînd spre
mijlocirea ta, Cuvioase, cu
credință mă rog: dăruiește-mi ca
să înving patimile mele și să am
necontenita pomenire a morții și
fericita dorință a veacului ce va să
fie.
Se întărește cu tine, Cuvioase,
sfînta Biserică; eresurile se
risipesc prin sfintele tale moaște,
viața ta fiind sfințită de
îndelungată muncă, de boală, de
post, și de lacrimi.
Pe Faraonul cel gînditor l-ai
învins, Cuvioase Iov; și sîrguincios
la ascultare totdeauna fiind, celor
stăpîniți de patimi le-ai venit în
ajutor, nelepădîndu-i; pentru
aceasta trei locașuri cu învățătura
ta le-ai luminat, și în multe
nevoințe proslăvindu-te, ai slăvit
pe Mîntuitorul Hristos, iubitorul
de oameni.
Smereniei lui Hristos ai urmat,
Cuvioase Iov, cînd conducerea
spre slujirea tuturor ai primit-o și
14
egumen fiind, în slujbe grele te-ai
nevoit, fraților arătîndu-te chip de
blîndețe și îndreptare în osteneli și
în rugăciunea pururea lucrată.
Slavă...,
De necurăția patimilor
izbăvește-mă cu rugăciunile tale,
iar prin chemarea ta necontenită
dăruiește-mi ajutorul dumnezeiesc
și învață-mă să nu nădăjduiesc în
mine și să nu-l osîndesc pe fratele
meu.
Și acum..., a Născătoarei:
Hristos plecînd cerurile, S-a
sălășluit în pîntecele tău,
Preacurată; că nesuferind să vadă
zidirea mîinilor Sale sub tirania
înșelătorului, a venit în chip de
rob să izbăvească neamul
omenesc.
C O N D A C, gl. al 4-lea:
Podobie: Arătatu-Te-ai astăzi...
Stîlp arătîndu-te al adevăratei
credințe și rîvnitor al legilor
evanghelice; mustrător al
mîndriei, apărător și învățător al
celor smeriți; cere acum iertare de
păcate pentru cei care te fericesc
pe tine, Iove părintele nostru; și
astfel locașul tău nevătămat
păzindu-l, Mult Pătimitorului te-ai
asemănat.

ICOS
Deschide gura ta, peșteră de
piatră, și spune nouă cu cîte rîuri
de lacrimi ale Cuviosului Iov ai
fost spălată; cum de la suspinele
lui pereții tăi nu s-au risipit; cum
lumina dumnezeiască pe tine nu
te-a ars; cum îngerii de
privegherea cu nevoință a lui Iov
se minunau; s-a sfințit prin el
pămîntul Galiciei și al Volîniului,
iar ochii noștri cu lacrimi de
umilință se umplu, gîndindu-ne la
toate acestea, căci este Cuviosul
Iov cel minunat Mult-
Pătimitorului asemenea.
Cîntarea a 7-a:
Irmos:
Cel ce prin înger ai mîntuit pe
tineri din foc, și cuptorul cel ce
trăsnea cu vîlvătăi l-ai prefăcut în
rouă, binecuvîntat ești, Doamne
Dumnezeul părinților noștri.
Pe împăratul cel drept-
credincios care te-a fericit,
Cuvioase Iov, întărește-l asupra
vrăjmașilor, și pentru Biserică
cele bune pune-le în inima lui,
nouă însă tuturor unitate cere de
la Dumnezeu și dragoste către
aproapele, și rîvnă pentru dreapta
credință.
15
Paharul vieții Tale să-l beau nu
pot eu, păcătosul, Doamne,
învăluit fiind de scîrbele bolilor și
de asprimea patimilor; ci mă rog
Ție: Pentru rugăciunile lui Iov,
plăcutului Tău, ajută-mi ca să
scutur lenea păcatelor mele.
Urînd calea cea largă, ce duce
sufletul la pieire, Cuvioase Iov, în
peșteră îngustă te-ai zăvorît și
calea cea strîmtă a vieții tale n-ai
părăsit-o, conducător fiind; zi și
noapte în rugăciune și osteneală
aflîndu-te, învățătura cea
sănătoasă ai dat-o celor ce veneau
la tine.
Slavă...,
Îndurat ai fost cu cei săraci;
milostiv celor ce se pocăiesc și
învățător blînd celor neștiutor;
iubitor al înțelepciunii celei
dumnezeiești și propovăduitor al
legilor evanghelice; scriitor al
cărților dumnezeiești și neînfricat
mustrător al ereziilor te-ai arătat.
Și acum..., a Născătoarei:
Pe Preacurata Maria și
atotsfînta să o lăudăm, pe cea care
mai presus de minte har nouă ne
izvorăște ca dintr-un rîu
dumnezeiesc; pe care, cu gînd
curat, acum o fericim.
 Cîntarea a 8-a:
Irmos:
Cel ce acoperi cu apele cele mai
de deasupra, Hristoase, Cel ce ai
pus mării hotar nisipul și pe toate le
ții, pe Tine Te laudă soarele, pe
Tine Te slăvește luna, Ție toată
făptura aduce laudă, ca Ziditorului
și Făcătorului tuturor, în veci.
Mulțimea poporului ce vine la
locașul tău cade la moaștele tale;
fii dătător de daruri duhovnicești,
tămăduitor bolilor celor trupești și
cald mijlocitor pentru toți înaintea
Mîntuitorului, Iove, podoava și
slava pămîntului Volîniului.
Tînăr cu trupul și bătrîn cu
mintea la începutul vieții tale
călugărești ai fost, Părinte;
îmbătrînind însă cu trupul, vioșie
tinerească în osteneli ai arătat,
lucrînd pămîntul și chip de
smerenie tuturor ai dat.
Arătarea ta împreună cu
îngerii văzînd-o smerita fecioară,
s-a spăimîntat; iar ucenicului tău
sănătate i-ai dăruit, și întreg
poporul l-ai ridicat spre a da slavă
lui Dumnezeu, întărindu-l în
dreapta credință, și tăind astfel
năpădirile eretice.
Binecuvîntăm pe Tatăl, pe Fiul și pe
Sfîntul Duh, Dumne zeu.
Cu mireasma rugăciunilor tale
înmiresmează-mă și pe mine, Iove
16
preaslăvite; gonește de la mine
mirosul cel greu al păcatelor și
nădejde în Domnul pune în
stricatul meu suflet, ca curățit cu
harul lui Dumnezeu să cînt a ta
puternică apărare, P reafericite.
Și acum..., a Născătoarei:
Curată Născătoare de
Dumnezeu, rănile sufletului meu și
greutatea păcatelor le curățește,
cu izvorul ce a curs din coasta
Fiului tău, căci la tine am alergat
și pe tine te chem, cea plină de
har.
Cîntarea a 9-a:
Irmos:
Binecuvîntat este Domnul
Dumnezeul lui Israel, Cel ce a
înălțat crucea mîntuirii noastre în
casa lui David, robul Său, întru
care ne-a cercetat pe noi, Răsăritul
din înălțime și ne-a îndreptat pe
calea păcii.
Cu isopul harului lui
Dumnezeu stropește inimile
noastre, Preacuvioase Iove, ale
celor ce se închină sfintelor tale
moaște, ca făcîndu-ne părtași
rîvnei tale pentru credință, cu bine
să alergăm spre împlinirea legilor
lui Hristos.
Pe pămînt, în psalmi ai strigat
neîncetat către Dumnezeu și
fecioria trupului ți-ai păzit-o;
pentru aceasta, în ceruri acum
cînți împreună cu îngerii și cu toți
sfinții; iar pe poporul ce se
ostenește aici îl privești dintru cele
înalte, rugîndu-te, Cuvioase
părinte.
O, cît de înfrumusețată este
viața ta! O, cît de multe minuni și
vindecări primim după adormirea
ta, căci lepădînd cele pămîntești,
după cuvîntul lui Hristos, ai
dobîndit însutit bunătățile cele
cerești încă din viața aceasta.
Slavă...,
O, cît de mare este mulțimea
păcatelor noastre! Însă tăria
rugăciunilor tale întrece toate
acestea, de care nu ne lipsi pe noi,
Cuvioase părinte Iov, prietenule al
lui Hristos și împreună
petrecătorule cu toți sfinții; stîlp al
Bisercii și apărător cald pentru
sufletele noastre.
Și acum..., a Născătoarei:
Zămislit-ai, Fecioară, fără
sămînță, pe Făcătorul a toate -
Cuvîntul lui Dumnezeu; născut-ai,
Preacurată, fără poftă
bărbătească și fără stricăciune;
pentru care, Născătoare de
Dumnezeu, cu gura și cu inima
mărturisindu-te, te mărim.
17
LUM IN ÎN D A
Podobie: Lumină...
Cuviosul Iov astăzi să se
veselească ca ostaș al lui Hristos și
rugător pentru popor, arătîndu-se
propovăduitor al credinței,
mustrător al eresurilor, și al
Bisericii podoabă. (de 2 ori)
Slavă..., Și acum..., a Născătoarei:
Pe tine, Fecioară, cu netăcute
cîntări te fericim, că pe Unul din
Treime L-ai născut, de Dumnezeu
Născătoare, și L-ai purtat în
dumnezeieștile tale brațe pe
Cuvîntul Cel mai presus de toate,
pe Cel ce este mîntuirea sufletelor
noastre.
LA LA UD E
Stihirile pe 4, gl. al 4-lea:
Strălucit-au nevoințele tale în
țara Galiciei, Părinte Iov, și
rîvnitor al Ortodoxiei te numesc
pe tine în pămîntul Volîniului; iar
locașul din Dubensk, cu viața ta
cea cuvioasă se împodobește, și
împreună cu acesta, Lavra
Poceaevului pe toate primindu-le,
toată țara cu învățăturile tale o
luminează. (de 2 ori)
Inima ta cea iubitoare de frați,
Cuvioase, mulțime de monahi pe
muntele Poceaevului a adunat,
rîvnitor pentru mîntuirea lor
fiind; asemenea și noi, știind
cuvîntul Apostolului că niciodată Și acum..., a Născătoarei:

nu va înceta dragostea Stăpînă, primește rugăciunile

duhovnicească; minunatei tale robilor tăi și ne izbăvește pe noi
ocrotiri ne încredințăm sufletele din toată nevoia și necazul.
noastre, îndreptîndu-ne spre
Slavoslovia mare și Otpustul.
Hristos, iubitorul de oameni.
N-a îndrăznit putreziciunea
după moarte să se apropie de LA LI TUR GHIE
trupul tău, pe care în viață cu
La Fe riciri din Cîntarea a 3-a şi a 6-a.
nevoința l-ai ostenit, Cuvioase
Prochime n: Cinstită este înaintea Domnului
Iove; iar sufletul tău cu îngerii
moartea cuvioşilor Lui. Stih: Ce voi răsplăti
viețuind și cu dragoste primind pe
Domnului pentru toate cîte mi-a dat mie?
toți cei care vin la tine, îndreaptă
și sufletele noastre la Hristos, Apostolul de la Galateni: V, 22 – VI, 2

iubitorul de oameni. Evanghelia de la Luca VI, 17-23.

Slavă..., gl. al 8-lea:
Nu sînt de ajuns cuvintele
noastre ca să lăudăm nevoințele
tale, Cuvioase Iov; cine va număra
mulțimea faptelor tale celor bune;
cine va înțelege tăcerea ta și vorba
ta cu Dumnezeu? Nu lepăda pe ai
tăi cîntăreți și fii duhovnicești,
care cerînd apărarea ta, de viața
ta cea sfîntă se umilesc și întru
pomenirea ta se bucură.
C H I N O N I C U L:
Întru pomenirea veşnică va fi
dreptul, de vorbire de rău nu se va
teme. Aliluia.
Pomenirea cuviosului Iov se săvîșește de tre i
ori pe an: pe data de 28 oct./10 noiembrie - în
ziua adormirii lui; la data de 28 aug./10
septembrie – aflarea cinstitelor moaște și 6/19
mai.

18