( imagini preluate de pe internet)

Dinozaurii Aceste reptile de mult disparute, care continua sa ne

fascineze, au pierit complet acum circa 60 de milioane de ani, cu mult
inainte ca omul sa-si faca aparitia pe aceasta planeta.
Au fost identificate deja peste 600
de specii de dinozauri, de la animale
gigantice pana la reptile de dimensiuni
foarte modeste, asemanatoare cu
soparlele de astazi. Aceste specii se
incadreaza in aproape 30 de familii de
dinozauri, clasificate destul de riguros de
oamenii de stiinta. Dar, odata cu descoperirea unor alte schelete, noi
specii continua sa fie clasificate si studiate.
Dinozaurii se inmulteau prin oua, ca si reptilele din zilele
noastre. Femela isi depunea ouale pe sol, intr-un fel de cuib facut in
pamant. Dimensiunile si numarul oualor variau in functie de rasa de
dinozaur careia ii apartineau. Uneori, ouale erau pur si simplu furate de
alti dinozauri! Exista o specie care avea acest obicei, denumita stiintific
oviraptor, ceea ce inseamna in latina “hot de oua”.
Dinozaurii puteau inota, dar nu traiau numai in apa, spre
deosebire de alte specii de reptile, contemporane lor, care erau
acvatice: plesiozaurisi ichtiozaurii.
Despre dinozauri se mai stie ca erau acoperiti cu solzi, dar nu se
poate preciza cu siguranta culoarea pielii lor. De obicei, naturalistii ii
reprezinta colorati asemanator reptilelor de azi, in
nuante de verde, galbui sau cenusiu. Este doar o
presupunere, dar probabil nu vom sti niciodata care
era adevarata culoare a dinozaurilor.
Nu se cunoaste nici cauza disparitiei
dinozaurilor. Exista cateva presupuse cauze: o
schimbare brusca a climei Pamantului, o epidemie
devastatoare, lupta pentru existenta cu mamiferele care tocmai isi
facusera aparitia, o eruptie vulcanica de mari proportii, un meteorit
care a lovit Terra... Insa, la o analiza atenta, nici una dintre aceste
teorii nu lamureste pe deplin misterul. Nu se poate explica de ce au
disparut dinozaurii, in timp ce alte animale, contemporane lor (rechini,
broaste testoase, crocodili) au supravietuit. Asa ca disparitia acestor
animale care au stapanit candva planeta noastra ramane in continuare o
enigma.
Unele rase de dinozauri erau carnivore - teribile animale de
prada, ca, de exemplu, fiorosul Tyranosaurus rex - altii erau erbivori.
Variau foarte mult si ca dimensiuni, de la o talie gigantica, pana la
dinozaurii pitici, de numai cateva zeci de centimetri.
Stegozaurul era acoperit cu placi osoase, care il aparau de
pradatori si il ajutau sa-si pastreze constanta temperatura corpului. In
capatul cozii avea patru spini lungi, cu care, la nevoie, se putea apara. In
ciuda infatisarii sale impresionante (masura 18 metri lungime si 3,5
metri inaltime), era un animal erbivor pasnic.
Brontozaurul este unul dintre cei mai cunoscuti
dinozauri. Avea si el dimensiuni mari, impunatoare
(20 de metri lungime) si cantarea 35 de tone. S-au
gasit oua fosile de brontozaur, de 20-30 cm
lungime. Aceasta reptila se pare ca traia foarte
mult. Mediul sau de viata era mlastina, caci se
hranea cu plante acvatice.
Un alt gigant erbivor era brachiozaurul, care se
hranea cu frunzele copacilor, asemenea girafelor din zilele noastre, cu
care de altfel semana destul de bine. Avea 14 metri inaltime, 26 de
metri lungime si cantarea 50 de tone! Fosile de brachiozaur au fost
gasite atat in Africa, dar si in America de Nord, ceea ce ii face pe
geologi sa sustina ca aceste doua continente nu erau separate complet
de ocean, in acele timpuri indepartate.
Tyranosaurus rex era cel mai feroce dinozaur de prada, o adevarata
teroare pentru celelalte animale. Este unul dintre cei mai cunoscuti
dinozauri carnivori, poate si pentru faptul ca a fost “reinviat” in mai
multe productii cinematografice SF. Cantarea 8 tone, avea 15 metri
lungime si 8 metri inaltime. Mergea ridicat pe labele dinapoi; cele din
fata erau extrem de mici. In ciuda dimensiunilor si a greutatii mari, era
foarte agil. Avea dinti lungi, taiosi, cu care smulgea usor bucati mari de
carne din prada sa. Primele fosile de Tyranosaurus rex au fost
descoperite in anul 1900, in Statele Unite.
Archaeopteryx era o reptila zburatoare, un fel de stramos al
pasarilor. Masura 30 pana la 60 cm lungime si avea dinti, gheare si o
coada osoasa, asemenea reptilelor. Poseda insa aripi si pene, ca o
adevarata pasare. A trait in perioada jurasica, in Europa Centrala.
Dinozaurul numit oviraptor nu era mai mare decat un caine. Se
hranea cu ouale altor dinozauri. Gratie rapiditatii sale, fugea de indata
ce fura oul.
Pterodactylul era o alta reptila zburatoare, dotata cu aripi, dar nu
avea pene. Era un pradator destul de agresiv.

Toate aceste creaturi, disparute de mult, au fost facute din nou sa se

miste, dar, din fericire, numai pe pelicula de film, de unii cineasti cu
fantezie. Cel mai recent film populat cu dinozauri este binecunoscutul
“Jurassic Park”.

( informatii preluate de pe internet )

 POVESTEA DRAGONULUI DINO

Stiti copii, nu toate povestile incep cu “a fost odata” pentru ca

unele se intimpla…chiar acum. Asa e si cu povestea Dragonului Dino.
Rataceam aseara prin “Tara povestilor nepovestite” si cine apare gifiind
de pe dupa un pinten de munte. Dino! Dragonul! Numai ca, vezi tu, de
fioros nu mai era deloc fioros. Ba arata chiar cit se poate de jalnic cum
isi tira asa aripile dupa el. Il intreb ce a patit.
- Ce am patit? Tu ma intrebi ce am patit? se ratoieste el la mine.
Halal povestitoare! N-am ce sa zic! M-ai uitat cu totul in povestile tale
si acum iaca pozna! Nu mai pot zbura, nu mai pot scoate flacari pe nari
iar eu “groaza copiilor”am ajuns sa ma tem si de umbra mea. Si spre
uimirea mea se porni sarmanul sa plinga in hohote.
- Dar tot nu inteleg care e vina mea? ii spun nedumerita.
- Cum care e? ma intreaba el otarit. Pai daca nici un copil nu mai
citeste povesti despre dragoni si zine? Daca nici un copil nu mai crede
in mine? Cum sa mai pot zbura? Visele lor imi dadeau aripi, gindurile lor
imi dadeau puteri. Acum…nu mai am nimiiic!
- Hai, lasa! incerc sa-l imbunez intinzindu-i o batista pe care de
data asta sunt sigura ca n-o sa o mai pirjoleasca.
- Gasim noi o solutie.
- Cum? incepe Dino sa se agite si sa gesticuleze. Ca sa poti scrie o
poveste despre mine, trebuie sa fac ceva, nu? Iar eu nu mai pot face
nimiiiic!
- Hai sa dam o raita pe aici! ii zic si poate ne vine vreo idee…
Dar avea dreptate sarmanul Dragon. Plictiseala mare in “Tara
povestilor nepovestite”. Vezi tu, daca el nu mai putea zbura, nu o mai
putea rapi nici pe Zina cea frumoasa iar Fat-frumos nu mai avea asadar
nici un motiv sa o salveze. Asa ca mai putea acum doar visa unul la altul,
ea impletindu-si si despletindu-si la infinit cositele, el dind lustru la
saua calului.
 - Vezi ce se intimpla? se smiorcaia din nou dragonul. Toti se
plictisesc de moarte. Nimeni nu mai face nimic. Eu sint condamnat sa
fac basici in talpa de la atita umblat pe jos iar Fat-fumos si Zina cea
frumoasa o sa traiasca singuri si nenorociti in loc de impreuna si fericiti
pina la adinci batrineti.
- Bine. Fie! ma hotarasc intr-un tirziu. Dar daca am sa scriu
povestea ta promiti sa nu-i mai speri pe copii?
- Promit! Promit! se invoi dragonul, fericit nevoie mare.
- Atunci asa facem! Eu am sa incerc sa spun tuturor povestea ta
dar nu garantez nimic. Copiii nu prea mai citesc povesti acum, intelegi
tu? Au jocuri pe calculator, pe play-station, invata la scoala despre
dinozauri ( ii stiu chiar pe nume, Tiranosaurus Rex, etc.)si nu prea mai
au timp sa…viseze…
Il las totusi pe Dragon plin de speranta, hotarita sa fac ce pot
in privinta lui. Ce ziceti copii? Merita sa il salvam pe Dino? Haideti sa
spunem povestea lui tuturor si sa incepem sa…credem!

( POVESTE PRELUATA DE PE INTERNET – www.povesti.go.ro)