TULBURĂRI CIRCULATORII

HIPEREMIA

HIPEREMIE ACTIVĂ

Creşterea masei de sânge în arteriole şi capilare; interesează numai un teritoriu limitat al organismului

 Fiziologică:
- Efortul muscular, mucoasa gastrică în perioada digestiei ;
- Stări neurovegetative – stările emotive ;
- Datorată predominenţei stimulului neurovegetativ vasodilatator .
 Patologică:
- Factori fizici : radiaţii, lovire, frecare, frig, căldură;
- Factori chimici : alcool;
- Factori biologici endo/exogeni ;
- Datorată relaxării musculaturii din peretele arterial(creşterea stimulului vasodilatator / paraliziei
celui vasoconstrictor)

 Macroscopic: ERITEM = Culoarea roşie vie a ţesutului/teritoriului afectat

 Microscopic: Capilare dilatate, pline cu hematii bine colorate, individualizate.

HIPEREMIA ACTIVĂ ACUTĂ

- reversibilă;
- inflamaţii : hiperemia faringiană în angine;
- eritemul cutanat în arsuri ;
- hiperemie conjunctivală în boli infecţioase.

HIPEREMIA ACTIVĂ CRONICĂ

- EDEM
- TUMEFIERE LOCO - REGIONALĂ

HIPEREMIA PASIVĂ - STAZA SANGUINĂ

Creşterea masei sanguine în vene şi capilare datorată încetinirii şi/sau reducerii cantitative a fluxului
sanguin venos în condiţiile unei circulaţii arteriale normale.

1. Locală
 interesează un organ/teritoriu limitat
  obstacol în circulaţia de întoarcere:
- procese patologice proprii ale vasului – tromboze, flebite;
- compresiuni extrinseci – tumori, cicatrici retractile, ptoze, apart gipsat, pansamente
compresive, etc.;
 intensitatea depinde de gradul de dezvoltare /integritate al circulaţiei venoase locale.

2. Regională

Afectează un teritoriu mai întins;

Cauze :

 procese patologice proprii venelor mari cu efect obstructiv – tromboflebita v. cave

superioare;
 compresiuni – tumori, anevrisme aortice, mediastinite, pleurezii, etc.;
 dezorganizarea circulaţiei locale - ciroză hepatică -stază portă;
 neuroparalitică – hemiplegii/paraplegii, prin suprimare contracţiei musculare + tulburări
vasculare neurovegetative în teritoriul paralizat.

3. Generalizată
 Insuficienţa cardiacă decompensată

CARACTERE MORFOLOGICE ALE STAZEI

ACUTE CRONICE
Macroscopic 1. Culoare roşie – vânătă = CIANOZĂ 1. Culoare cianotică;
e (creşte cantitatea de sânge 2.Volum şi greutate crescute;
venos/hemoglobină redusă); 3.Edem constant;
2. Volum şi greutate crescute; 4.Sufuziuni hemoragice;
3. Edem variabil . 5.Fibroză;
6.Circulaţie venoasă colaterală

Microscopice 1. Venule/capilare dilatate, pline cu 1. Venule/capilare dilatate;

hematii alipite cu colorabilitate inegală 2. Leziuni ale pereţilor capilari (anoxie);
(datorită anoxiei); 3. Microhemoragii
2. Perivascular : fagocitoza eritrocitelor de către macrofage
- edem; -> hemoliză -> depuneri de hemosiderină
- hematii extravazate (reacţia Perls)
(eritrodiapedeză). 4. Leziuni distrofice;
(anoxia – creşterea permeabilităţi 5. Scleroză locală (edem cr. + distrofia).
vasculare)
PLĂMÂNUL DE STAZĂ

Apare în afecţiunile cordului stâng, care determină creşterea presiunii în atriul stâng şi venele
pulmonare

= PLĂMÂN CARDIAC

STAZA ACUTĂ

Macroscopic:

 Volum & greutate crescute

 Culoare cianotică
 Crepitaţii alveolare diminuate
 La secţionare se scurge o cant. mare de sânge venos + lichid de edem

Microscopic:

 Capilare dilatate pline de hematii alipite

 În unele alveole – lichid de edem + rare celule alveolare + hematii

INFARCTUL MIOCARDIC AL VS:

STAZA PULM. ACUTĂ → EDEM PULM. ACUT

PLĂMÂNUL UMED

PLĂMÂNUL DE STAZĂ CRONICĂ

Se constituie în orice situaţie care determină o scădere cronică a debitului VS.

Tipic în STENOZA MITRALĂ

Macroscopic:

 Volum & greutate crescute

 Culoare cianotică cu zone brune de consistenţă crescută = induraţie brună
 Crepitaţii alveolare reduse
 La secţionare se scurge sânge venos abundent + lichid de edem
 Ţesutul pulmonar prezintă zone hipoaerate
Microscopic:

 Venule/capilare dilatate, sinuoase, dilataţii anevrismale, pline cu hematii

 Septurile alveolare/interalveolare îngroşate prin scleroză difuză cu depuneri importante de
hemosiderină
 Alveole – lichid de edem + hematii + numeroase cel. alveolare + macrofage
 Celule cardiace – macrofage de talie mare,
 2-3 nuclei, citoplasmă abundentă conţinând granule de hemosiderină de culoare gălbui - cafenie
 Bronhiile – capilare dilatate + lez. distrofice ale cel. epitel. + scleroză peribronşică

FICATUL DE STAZĂ

 Insuficienţa cordului drept

 Obstrucţia v. cave inferioare sau a vv. Hepatice

Macroscopic:

 Volum & greutate crescute

 Suprafaţa netedă, capsula destinsă, subţire, transparentă – se vede culoarea cianotică a
parenchimului
 Marginea anterioară rotunjită
 Secţionare – se scurge o cantitate mare de sânge venos
 Desen lobular accentuat - f. pestriţ = f. muscad (datorat stazei V.C.L.)
 Ficat în cocardă – centrul – cianotic, mediolobular – gălbui, periferie - brun
 Staza avansată – fibroză – ciroză cardiacă

Microscopic:

STAZA INCIPIENTĂ

 V.C.L. + capilarele din jur – dilatate, pline de hematii

 Cordoanele hepatice din zona centrală atrofiate prin compresie

FICAT ÎN COCARDĂ

 Stază mai accentuată

 Hepatocitele din zona centrală – atrofiate prin compresie + leziuni distrofice reduse (prin
hipoxie)
 Hepatocitele din zona mediolobulară(cele mai sensibile la hipoxie) – steatoză
 Hepatocitele periferice (cu aport de O2 asigurat) – apar normale /procese de regenerare

STAZA AVANSATĂ
  Hepatocitele din zona centrală & mediolobulară – lez. atrofice / distrofice severe
necroză (necroză centrală hemoragică)
 Hepatocitele persistă doar în jurul spaţiilor porte → ficat intervertit

STAZA CRONICĂ – proces de scleroză difuză → ciroză hepatică cardiacă

RINICHIUL DE STAZĂ

 Staza generalizată de origine cardiacă

 Afectare renală bilaterală

Macroscopic:

 Volum & greutate crescute

 Suprafaţa netedă
 Capsula destinsă, transparentă,
 se decapsulează uşor
 Parenchim cianotic,
 consistenţă elastică,
 friabilitate crescută
 Secţiune : corticala – roşie-vişinie, cu picheteuri intens colorate (glomerulii cu stază)
 Venele – dungi fine roşii - negricioase

Microscopic:

 Capilarele glomerulare şi peritubulare - dilatate, pline de hematii

 Interstiţiu - edem, microhemoragii
 Epiteliul tubular – leziuni distrofice hidro-protidice (prin hipoxie)

SPLINA DE STAZĂ
  Staza generalizată de origine cardiacă
 Staza regională de origine portal

Macroscopic:

 Volum & greutate - crescute -

 500 g
 (N = 150 –250 g)
 Suprafaţa netedă, capsulă transparentă, în tensiune
 Secţionare – se scurge sânge venos în cantitate mare
 Fibroză difuză, cu reducerea pulpei albe

Microscopic:

 Sinusoide dilatate
 Hemoragii + / - depuneri de hemosiderină
 În timp : fibroză difuză a parenchimului
sinusoidele – aspecte fibroangiomatoase

EVOLUŢIA STAZEI

 Staza acută – fără sechele

 Staza cronică
- Retrocedează : cianoza, edemul, tumefacţia
- Persistă : scleroza, hemosiderina

CONSECINŢELE STAZEI

 Condiţie favorizantă pentru tromboze

 Susceptibilitate crescută la infecţii (mai ales plămânul)
 Scleroză
STAZA INCIPIENTĂ STAZĂ HEPATICĂ INCIPIENTĂ
V.C.L. + capilarele din jur – dilatate, pline de hematii Marcată hiperemie şi edem cu distensia spaţiilor Disse.
Cordoanele hepatice din zona centrală atrofiate prin compresie

STAZA AVANSATĂ Fibroză hepatică de origine cardiacă

Plămân de stază cronică, induraţie brună Procesul de fibroză se constituie în jurul VCL şi se extinde
Hepatocitele din zona centrală & mediolobulară – lez. spre spaţiile porte
atrofice / distrofice severe, necroză (necroză centrală
hemoragică) Stază pulmonară cronică. Siderofage.

Hepatocitele persistă doar în jurul spaţiilor porte

ficat intervertit

STAZA CRONICĂ – proces de scleroză difuză

ciroză hepatică cardiacă