RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPŢIE

Nr. EHG20/6274 din 17.01.2020

la proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea Conceptului

tehnic al Sistemului informațional automatizat "Registrul bunurilor
infracționale indisponibilizate" și al Regulamentului privind modul de
ținere a Registrului de stat al bunurilor infracționale indisponibilizate
format de Sistemului informațional automatizat "Registrul bunurilor
infracționale indisponibilizate"
Prezentul raport de expertiză anticorupţie a fost întocmit de Centrul Național Anticorupție al
Republicii Moldova în baza Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, a Legii nr.1104/2002 cu
privire la Centrul Național Anticorupție, a Legii integrității nr.82/2017 și a Metodologiei de efectuare a
expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative și normative, aprobată prin Hotărârea
Colegiului Centrului nr.6 din 20 octombrie 2017.

I. Analiza riscurilor de corupere a procesului de promovare a proiectului

I.1. Pertinența autorului, categoriei propuse a actului

și a procedurii de promovare a proiectului
Autor al proiectului de act normativ este Guvernul, iar autor nemijlocit este Centrul Naţional
Anticorupţie, ceea ce corespunde art.102 din Constituție, art.14 din Legea nr.100/2017 cu privire la
actele normative.

Categoria actului normativ propus este Hotărâre a Guvernului, ceea ce corespunde art.102 din
Constituție, art.6 şi art.14 din Legea nr.100/2017 privind actele normative.

I.2. Respectarea rigorilor de transparenţă în procesul

decizional la promovarea proiectului
Potrivit art.8 al Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional „etapele asigurării

1
transparenţei procesului de elaborare a deciziilor sunt:
a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;
c) consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate;
d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi
interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;
e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.".

Totodată, art.10 din Legea nr.239/2008 stabileşte expres că:

„(1) Autoritatea publică asigură accesul la proiectele de decizii şi la materialele aferente acestora prin
publicarea obligatorie a lor pe pagina web oficială a autorităţii publice, prin asigurarea accesului la
sediul autorităţii, precum şi prin expediere prin poştă sau prin alte mijloace disponibile, la solicitarea
persoanei interesate.
(2) Proiectul de decizie şi materialele aferente acestuia se plasează pe pagina web oficială a autorităţii
publice responsabile cel puţin pentru perioada recepţionării şi examinării recomandărilor.".

Proiectul și nota informativă aferentă acestuia au fost plasate pe pagina web oficială a Centrului
Național Anticorupție www.cna.md, la compartimentul „Transparența decizională", la rubrica
„Proiecte elaborate" la data de 03 septembrie 2019, fiind asigurat accesul părţilor interesate pentru a
putea prezenta şi expedia recomandări referitoare la proiectul prenotat.

Adiacent, menţionăm că anunţul cu privire la iniţierea elaborării proiectului de decizie este plasat pe
pagina web oficială al autorului.

Prin urmare, se atestă că, în procesul de promovare a proiectului, asigurarea transparenţei

decizionale, stabilită de Legea nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, a fost
asigurată.

I.3. Scopul anunţat și scopul real

al proiectului
Potrivit notei informative, proiectul are drept scop „[...] ținerea bazei de date a bunurilor infracționale
indisponibilizate ceea ce va duce la fortificarea exercitării atribuțiilor de către Agenția de Recuperare a
Bunurilor Infracționale".

Subsidiar, crearea și implementarea unui sistem informațional automatizat „Registrul bunurilor

infracționale indisponibilizate" va avea drept scop, potrivit notei informative, „ținerea bazei de date a
bunurilor infracționale indisponibilizate și dezvoltarea unui mediu online securizat pentru
interacțiunea între organul de urmărire penală, Agenție și alte organe de stat privind administrarea și
valorificarea bunurilor infracționale, în cadrul căruia se urmărește îmbunătățirea modului de
documentare și administrare a cazurilor de investigații financiare paralele, îmbunătățirea modului de
gestionare a documentelor electronice, stabilirea unor norme stricte de evidență a bunurilor
infracționale indisponibilizate, precum și integrarea cu Sistemul informațional automatizat „Urmărire
penală: E-Dosar" pentru o colaborare eficientă cu Procuratura Generală pe aspecte ce țin de
indisponibilizarea și recuperarea bunurilor infracționale".

Analizând normele elaborate, se constată că prin proiect se propune aprobarea Conceptului tehnic al
Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate" și al

2
Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al bunurilor infracționale
indisponibilizate format de Sistemul informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale
indisponibilizate", în scopul asigurării ținerii evidenței unice a informației cu privire la bunurile
infracționale indisponibilizate pe care le administrează Agenția pentru Recuperarea Bunurilor
Infracționale, precum și cu privire la bunurile în privința cărora a fost dispus sechestrul, confiscarea
specială sau confiscarea extinsă.
Prin urmare, se constată că scopul declarat de către autor în nota informativă corespunde scopului
real al proiectului.

I.4. Interesul public şi interesele private

promovate prin proiect
Prin proiect se promovează interesul public de a asigura crearea și implementarea unui sistem
automatizat privind evidenţa bunurilor infracţionale indisponibilizate, întru consolidarea capacității de
efectuare a investigațiilor financiare paralele și administratrarea bunurilor infracționale
indisponibilizate, precum și de recuperare a bunurilor infracționale.

I.5. Justificarea soluțiilor proiectului

I.5.1. Suficienţa argumentării din nota informativă.

În conformitate cu art.30 al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, proiectele de acte
normative sunt însoțite de „nota informativă care cuprinde:
a) denumirea sau numele autorului și, după caz, a participanților la elaborarea proiectului actului
normativ;
b) condițiile ce au impus elaborarea proiectului actului normativ și finalitățile urmărite;
c) descrierea gradului de compatibilitate, pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislației
naționale cu legislația Uniunii Europene;
d) principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi;
f) modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare".

În conținutul notei informative se stabileşte necesitatea şi temeiul elaborării proiectului, se prezintă

argumentarea de rigoare şi se analizează principalele prevederi cu evidenţierea elementelor noi
aduse în legislaţia naţională, în conformitate cu prevederile art.30 al Legii nr.100/2017 cu privire la
actele normative.
I.5.2. Argumentarea economică-financiară.
Conform art.30 lit.e) al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, nota informativă trebuie să
conțină „e) fundamentarea economico-financiară".

Reieşind din argumentele prezentate în nota informativă, cât şi din prevederile proiectului, se
constată că implementarea acestuia presupune cheltuieli financiare din bugetul de stat. În acest sens,
în nota informativă se menționează că: „Implementarea proiectului hotărârii de Guvern prenotat
necesită alocarea de mijloace financiare din bugetul de stat în vederea creării și funcționării Sistemului
informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate". La fel, mijloace
financiare vor fi necesare pentru dezvoltarea, mentenanța și exploatarea SIA „RBII", mijloace care vor
urmează să fie alocate din bugetul de stat.Totodată, Registrul va putea fi susținut și din alte mijloace

3
alocate, conform legii, inclusiv din asistența oferită de partenerii de dezvoltare/donatori, după caz.".
Analizând obiectul de reglementare propus prin proiect, și anume, cu referire la crearea și
implementarea Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale
indisponibilizate", se atestă că implementarea dispozițiilor propuse vor implica cheltuieli financiare
din bugetul public național.

Astfel, deși în nota informativă se indică sursa de finanţare (bugetul de stat), totuși, potrivit
exigențelor art.30 lit.e) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, autorul nu menționează
dacă reglementările propuse se încadrează în limita bugetului de stat pentru anul 2020. Acest fapt
necesită a fi redat expres în nota informativă, pentru a garanta întregului proiect o fundamentare
bugetară în procesul promovării.

Totodată, în notă se atestă lipsa estimării cheltuielilor legate de crearea și funcționarea SIA „RBII",
fapt ce creează incertitudini vizavi de presiunea reală asupra bugetului de stat.

De asemenea, sunt relevante normele prevăzute de alin.(1) și (2) art.17 din Legea nr.181/2014
finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, care indică că: „Proiectele de acte normative cu
impact financiar asupra bugetelor se supun expertizei financiare în conformitate cu legislaţia ce
reglementează modul de elaborare a actelor normative. Pe parcursul anului bugetar în curs nu pot fi
puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor bugetare,
dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget".

Pe cale de consecință, pentru a asigura punerea în aplicare a acetui proiect de hotărâre, se impune
necesitatea completării notei informative cu fundamentarea economico-financiară, în conformitate
cu alin.(1) și alin.(2) art.17 al Legii nr.181/2014 şi lit.e) alin.(1) art.30 al Legii nr.100/2017 cu privire la
actele normative, fapt care va duce la realizarea scopului propus, și, implicit, a interesului public.

II. Analiza generală a factorilor de risc ale proiectului

II.1. Limbajul proiectului

Potrivit art.54 al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative "textul proiectului actului normativ se
elaborează [...] cu respectarea următoarelor reguli: [...]
a) se expune într-un limbaj simplu, clar şi concis [...]
c) terminologia utilizată este constantă, uniformă și corespunde celei utilizate în alte acte normative,
în legislația Uniunii Europene și în alte instrumente internaționale la care Republica Moldova este
parte, cu respectarea prevederilor prezentei legi; [...]
e) se interzice folosirea neologismelor dacă există sinonime de largă răspândire, [...]
f) se evită folosirea [...] a cuvintelor și expresiilor [...] care nu sunt utilizate sau cu sens ambiguu;
g) se evită tautologiile juridice;
h) se utilizează, pe cât este posibil, noțiuni monosemantice, [...]".

Textul proiectului este expus parțial într-un limbaj simplu, clar şi concis, cu respectarea regulilor
gramaticale şi de ortografie, întrunind în mare parte cerinţele prevăzute de art.54 din Legea nr.
100/2017 cu privire la actele normative.

Astfel, în conţinutul proiectului se atestă o prevedere confuză sub aspectul introducerii unui termen

4
nou, precum: „organele procuraturii", care, la aplicare, poate diminua efectul preventiv al răspunderii
juridice corespunzătoare.

Analiza detaliată a factorilor de risc identificați este efectuată la Compartimentul III al prezentului
raport de expertiză anticorupţie.

II.2. Coerența legislativă a proiectului

În textul proiectului nu au fost identificate norme contradictorii sau conflicte dintre prevederile
acestuia cu reglementările altor acte legislative sau normative în vigoare.

Cu toate acestea, menționăm că în temeiul art.28 alin.(2) din Legea integrității nr.82/2017, proiectul
Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale
indisponibilizate" este exceptat de la expertiza anticorupție, deoarece constituie un document de
politici.

Prin prisma prevederilor pct.5 și 6 din Regulile de elaborare și cerințele unificate față de
documentele de politici, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.33/2007, Conceptul sus-menționat
constituie un document de politici.

II.3. Activitatea agenţilor publici şi a entităților

publice reglementată în proiect
Proiectul conține reglementări privind activitatea subiecților raporturilor juridice în domeniul creării și
funcționării registrului. În special, reglementează activitatea:

1. Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție în

calitate de posesor/deținător al Registrului SIA „RBII" ce asigură condițiile juridice, organizatorice și
financiare pentru crearea și ținerea acestuia (pct.9 din proiectul Regulamentului);

2. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, organele procuraturii, executorii judecătorești,

Serviciul Fiscal de Stat - registratori în registru (pct.10 din proiectul Regulamentului);

3. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, organele procuraturii, executorii judecătorești,

Serviciul Fiscal de Stat, instanțele de judecată - furnizorii datelor în registru SIA „RBII" (pct.11 din
proiectul Regulamentului);

4. Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, organele procuraturii, executorii judecătorești,

Serviciul Fiscal de Stat, instanțele de judecată, Ministerul Finanțelor, Serviciul Informații și Securitate -
destinatari ai datelor din registru (pct.12 din proiectul Regulamentului).

II.4. Atingeri ale drepturilor omului care pot fi

cauzate la aplicarea proiectului
Prevederile proiectului nu aduc atingere drepturilor fundamentale ale omului consacrate de
Constituţia Republicii Moldova, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului.

5
 III. Analiza detaliată a factorilor de risc și a riscurilor de corupție
ale proiectului
-1-

Punctul 10 din proiectul Regulamentului

10. Registratorii în Registru sunt Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, organele
procuraturii, executorii judecătorești, Serviciul Fiscal de Stat. În rezultatul asigurării
interoperabilității Registrului SIA „RBII" cu sisteme informaționale care conțin informații necesare
SIA „RBII", introducerea acestora în Registru va avea loc în regim automatizat.
Obiecții:
Norma propusă stabilește componența subiecților în calitate de registratori ai SIA „RBII", fiind însă indicat
contradictoriu cadrului normativ pertinent, unul dintre subiecții care va avea calitatea de registrator, și
anume, „organele procuraturii".

Astfel, potrivit art.1 și 2 ale Legii nr.3/2016 cu privire la Procuratură, „Procuratura este o instituţie publică
autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti care, în procedurile penale şi în alte proceduri prevăzute de lege,
contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
persoanei şi ale societăţii". „Procurorul este persoana cu funcţie de demnitate publică care exercită atribuţiile
Procuraturii, prevăzute de Constituţie, de prezenta lege, de alte acte legislative şi de tratatele internaţionale
la care Republica Moldova este parte, şi este numit în această funcţie în modul prevăzut de prezenta lege".

Luând în considerare prevederile enunțate supra, care stabilesc că instituția ce contribuie la respectarea
ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii
este procuratura, precum și subiectul de drept responsabil să exercite atribuțiile Procuraturii este persoana
în calitate de procuror, remarcăm introducerea unui termen nou („organele procuraturii") neconsacrat în
legislație, fapt ce contravine art.54 alin.(1) lit.c) al Legii nr.100/2017 cu privire la ctele normative, ce
stabilește că la elaborarea textului unui act normativ, terminologia se utilizează constant, uniform şi necesită
să corespundă celei utilizate în alte acte normative.

Pericolul coruptibilității a reglementării defectuoase rezidă în posibilitatea interpretării abuzive a noțiunii de

„organele procuraturii", prin acordarea atribuțiilor specifice propurorilor în legătură cu utilizarea SIA „RBII"
altor persoane care nu dețin funcția de procuror (consultanți, specialiști, personal auxiliar). Administrarea
unor formulări care nu au o fundamentare lingvistică, prin utilizarea unor termeni noi (calchiere), creează o
practică vicioasă în activitatea entităților publice și diminuează gradul de coerență a sensului juridic și
lingvistic promovat de autor.

Prin urmare, formularea propusă poate facilita accesul persoanelor neautorizate la Registrul SIA „RBII", fapt
ce contravine interesului public de menținere a securității informaționale și accesului la datele cu caracter
personal. Respectiv riscul acestui element constă în apariţia practicilor diverse de interpretare a acestor
termeni, practici care pot fi şi abuzive, în special atunci când autorităţile publice aplică norme ce conţin
asemenea termeni.
Recomandări:
Substituirea cuvintelor „organele procuraturii" cu cuvântul „Procuratura", precum și la orice formă
gramaticală din conținutul prezentului proiect de Regulament.
Factori de risc: Riscuri de corupţie:
● Introducerea termenilor noi care nu au o definiție ● Generale

6
în legislație sau în proiect

-2-

Punctul 33 din proiectul Regulamentului

33. Informațiile introduse în Registrul SIA „RBII" vor fi radiate din sistem odată cu epuizarea
scopului pentru care au fost colectate și prelucrate, iar pe cauza penală sau civilă a fost
pronunțată o hotărâre definitivă, irevocabilă și s-au epuizat termenele de păstrare a lor.
Obiecții:
Potrivit normei propuse, se stabilește posibilitatea radierii informației introduse în Registrul SIA „RBII".

Însă, conform art.20 alin.(5) al Legii nr.71/2007 cu privire la registre, se stabilește că „Radierea obiectului din
registru se efectuează în baza deciziei registratorului la survenirea anumitor evenimente. Radierea obiectului
din registru se face prin inserarea unei note speciale şi nu reprezintă excluderea fizică a datelor despre obiect
din registru".

Astfel, norma propusă prin Regulament contravine cadrului normativ pertinent care exclude posibilitatea
radierii fizice a datelor despre obiect din registru.

În acest sens, sunt relevante prevederile art.18 alin.(5) al Legii nr.71/2007, care prevede faptul că chiar și în
cadrul lichidării registrelor datele se transmit în arhivă. De asemenea, potrivit art.24 al aceleiași legi, se
consacră răspunderea pentru integritatea datelor din registru, precum și necesitatea realizării unor măsuri
de protecție a registrelor de la distrugerea întâmplătoare sau neautorizată a datelor. La fel, reieșind din art.4
al legii menționate supra, se consacră principiile creării și ținerii registrelor, care includ continuitatea la
ținerea registrului, iar nici un principiu consființit de lege nu presupune posibilitatea distrugerii datelor și
informațiilor acumulate în registru.

Mai mult decât atât, cu referire la criteriul „epuizarea scopului pentru care au fost colectate și prelucrate" ce
implică radierea informațiilor introduse în Registrul SIA „RBII", se atestă incertitudini vizavi de aprecierea de
către subiecții raporturilor juridice de faptul dacă a fost sau nu atins scopul pentru care au fost colectate și
prelucrate datele/informațiile în SIA „RBII". Discreția subiecților responsabili, în acest caz, se poate baza pe
presupuneri, interpretări subiective a atingerii scopului propus, dar și intenția directă de a abuza de
competența atribuită, care va duce la pierderea iremediabilă a datelor/informațiilor și poate compromite
însuși integritatea și funcționarea la implementare a SIA „RBII".
Luând în considerare necesitatea ținerii evidenței bunurilor infracționale indisponibilizate, ce rezultă din art.
5 lit.c), art.12 ale Legii nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, și având în vedere
că crearea și implementarea Sistemului informațional automatizat „RBII" are drept scop ținerea evidenței
bunurilor infracționale indisponibilizate întru asigurarea consolidării capacității recuperării bunurilor
infracționale, remarcăm că reglementarea clară și concisă a criteriilor ce implică radierea informației din
registru va preveni apariția manifestărilor de corupție și va garanta operarea acțiunilor de radiere în condiții
care să asigure securitatea și protecția datelor din registru.
Totodată, protejarea datelor din SIA „RBII" în eventualitatea pierderii/distrugerii constituie o obligație a
subiecților raporturilor juridice în domeniul creării și funcționării SIA „RBII", astfel încât conform art.24 al
Legii nr.71/2007 cu privire la registre, să se garanteze măsurile de asigurare a gradului de exactitate a
datelor din registru.

Rezumând cele enunțate supra, menționăm că norma propusă prezintă carențe în parte ce ține de
acordarea posibilității alegerii normei „convenabile" în vederea radierii datelor din SIA „RBII", fapt pentru
care, în caz de o eventuală distrugere a informației veridice/pertinente din registru, va fi dificilă atragerea la

7
răspundere a personelor responsabile de radierea informației respective, iar circumstanța în cauză, va
conduce la distorsionarea întregului proces de recuperare a bunurilor infracționale.

Pericolul coruptibil al normei propuse rezidă în crearea unor precondiții pentru subiecții raporturilor juridice
în domeniul creării și funcționării registrului, de a comite abuz de serviciu și/sau depășirea atribuțiilor de
serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, influențe necorespunzătoare, prin operarea acțiunilor, în
dependență de scop și interes, de radiere a unor date relevante din registru, fapt care va prejudicia
desfășurarea investigațiilor financiare paralele, urmărirea bunurilor infracționale și acumularea probelor cu
privire la bunurile respective.

Adiacent, menționăm că reglementarea defectuoasă a criteriilor ce determină radierea informației

înregistrate în Registrul SIA „RBII" creează riscul radierii datelor/informațiilor relevante/pertinente din
registru, fapt ce va afecta securitatea și protecția datelor din registru, iar pe cale de consecință, va putea
compromite interesul public.
Recomandări:
Reglementarea normei prin prisma art.20 alin.(5) al Legii nr.71/2007 cu privire la registre, astfel încât să fie
prevăzut în mod clar și concis criteriile ce determină radierea informației din Registrul SIA „RBII", cu
excluderea criteriului ambiguu și echivoc, precum „epuizarea scopului pentru care au fost colectate și
prelucrate", evitându-se astfel prejudicierea interesului public.
Factori de risc: Riscuri de corupţie:
● Prejudicierea intereselor contrar interesului public ● Generale
● Atribuții excesive, improprii sau contrare statutului ● Încurajarea sau facilitarea actelor de:
entității publice - corupere activă
● Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive - corupere pasivă
● Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative - abuz de serviciu
- depășire a atribuțiilor de serviciu
- conflict de interese și/sau favoritism
- influențare necorespunzătoare

-3-

Punctul 48 din proiectul Regulamentului

48. Utilizatorii în atribuţiile cărora intră ţinerea SIA „RBII", introducerea datelor, furnizarea
informaţiilor, precum şi asigurarea funcţionării SIA „RBII" poartă răspundere personală în
conformitate cu legislaţia pentru completitudinea, autenticitatea, veridicitatea, integritatea
informaţiei, precum şi pentru păstrarea şi utilizarea ei.
Obiecții:
În conținutul normei propuse, se atestă utilizarea așa numita noțiune de „răspundere personală" care nu
reflectă tipurile de răspundere juridică ce pot surveni în cazul încălcării diferitor dispoziții de către subiecții
raporturilor juridice respective.

Astfel, norma în reglementarea propusă diminuează efectul preventiv propus și reduce răspunderea juridică
la răspunderea personală. În astfel de accepțiune se poate crea confuzia existenței prin opoziție a
răspunderii colective. Însă legislația în vigoare și principiile democrației au la bază răspunderea
individualizată a tuturor persoanelor în egală măsură în fața legii. Totodată, formele răspunderii juridice se
clasifică în răspundere disciplinară, civilă, administrativă sau penal, iar pentru a asigura sensul preventiv al
normelor propuse urmează de indicat tipurile de răspunderi juridice existente care se bazează pe principiul
individulaizării răspunderii. La fel, menționarea doar a utilizatorilor fără a indica toți subiecții SIA „RBII"

8
constituie o omisiune care poate fi interpretată într-un mod contrar legii, cu prezumarea că ceilalți subiecți
ar putea purta răspundere colectivă.

Astfel, potrivit art.32 al Legii nr.71/2007 cu privire la registre, „Persoanele vinovate de încălcarea prevederilor
prezentei legi poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă sau penală în conformitate cu legea".

De asemenea, art.3 al Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative, stabilește că la elaborarea unui act
normativ se respectă următoarele principii: „[...] d) oportunitatea, coerenţa, consecutivitatea, stabilitatea şi
predictibilitatea normelor juridice; e) asigurarea transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.". În acest sens,
Curtea Constituţională menţionează că „dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle sale",
consacrat în art.23 alin.(2) din Constituţie, implică adoptarea de către legiuitor a unor legi accesibile,
previzibile şi clare. Astfel, prin Hotărârea nr.26/2010, Curtea a statuat că „Pentru a corespunde celor trei
criterii de calitate - accesibilitate, previzibilitate şi claritate - norma de drept trebuie să fie formulată cu
suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod
rezonabil, în funcţie de circumstanţele cauzei, consecinţele acestei conduite. În caz contrar, cu toate că legea
conţine o normă de drept care aparent descrie conduita persoanei în situaţia dată, persoana poate pretinde
că nu-şi cunoaşte drepturile şi obligaţiile. Într-o astfel de interpretare, norma ce nu corespunde criteriilor
clarităţii este contrară art.23 din Constituţie [...].".

Totodată, din moment ce se atestă responsabilitatea subiecților abilitați cu competențe în domeniul creării
și funcționării registrului „RBII" (crearea și exploatarea SIA „RBII", asigurarea securității și protecției
datelor/informațiilor/documentelor din Registru, de a utiliza informația doar în scopul prevăzut de lege, de a
interzice accesul terților la resursele informaționale ale Agenției pentru Recuperarea Bunurilor, etc.) este
necesară prevederea și a răspunderii juridice corespunzătoare. Or, reglementarea lipsită de claritate,
precizie și previzibilitate în privinţa răspunderii care urmează să o poarte subiecții respectivi, creează condiţii
legale de a-şi aroga posibilitatea unei conduite abuzive. Prevederea la general a formulei din textul normei
propuse „poartă răspundere personală", constituie o omisiune/ambiguitate a reglementării responsabilităţii
pe care aceștia trebuie să o poarte pentru încălcarea prevederilor proiectului. Această carenţă duce la
imposibilitatea aplicării acestor prevederi şi prin urmare, la responsabilizarea insuficientă a subiecților
respectivi, iar în consecinţă, la evitarea răspunderii pentru încălcarea prevederilor legale.
Prin urmare, formularea utilizată în conținutul normei „poartă răspundere personală" și prevederea doar a
utilizatorilor ca subiecți ai raporturilor juridice în domeniul creării și funcționării registrului care vor purta
răspunderea juridică corespunzătoare, va compromite interesul public. Aceasta deoarece lipsa/ambiguitatea
stabilirii formelor de răspundere juridică duce la riscul că subiecții respectivi vor conştientiza impunitatea lor
pentru abuzurile săvârşite în procesul de aplicare a prevederilor propuse și, totodată, va face dificil de
stabilit forma de răspundere. Iar lipsa indicării întregului cerc de subiecți ai raporturilor juridice respective
comportă riscuri de corupţie și adiacent, va determina evitarea răspunderii juridice corespunzătoare.

Recomandări:
Reglementarea normei în următoarea redacție: „Subiecții SIA „RBII" în ale căror atribuții intră efectuarea
unor operațiuni asupra datelor/informațiilor din sistem poartă răspundere disciplinară, civilă,
contravențională sau penal, după caz. Toți subiecții cu drept de acces la sistem, sunt responsabili în fața legii
pentru dezvăluirea, transmiterea informației din sistem contrar prevederilor legislației".
Factori de risc: Riscuri de corupţie:
● Formulare ambiguă care admite interpretări ● Generale
abuzive ● Încurajarea sau facilitarea actelor de:
● Lacună de drept - corupere activă
● Prejudicierea intereselor contrar interesului public - corupere pasivă
● Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive - abuz de serviciu
● Lipsa responsabilității clare pentru încălcări - depășire a atribuțiilor de serviciu

9
 - conflict de interese și/sau favoritism
- influențare necorespunzătoare

IV. Concluzia expertizei

Proiectul a fost elaborat de către Centrul Național Anticorupție, care propune aprobarea Conceptului
tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale indisponibilizate" și al
Regulamentului privind modul de ținere a Registrului de stat al bunurilor infracționale
indisponibilizate format de Sistemul informațional automatizat „Registrul bunurilor infracționale
indisponibilizate", în scopul asigurării ținerii evidenței unice a informației cu privire la bunurile
infracționale indisponibilizate pe care le administrează Agenția pentru Recuperarea Bunurilor
Infracționale, precum și cu privire la bunurile în privința cărora a fost dispus sechestrul, confiscarea
specială sau confiscarea extinsă.

În cadrul procesului de elaborare au fost asigurate rigorile de transparenţă decizională. Nota

informativă corespunde parțial exigențelor stabilite la art.30 al Legii nr.100/2017 cu privire la actele
normative, deoarece se prezintă vag argumente referitoare la fundamentarea economico-financiară,
nefiind astfel estimat cuantumul cheltuielilor legate de crearea și funcționarea SIA „RBII". Cu referire
la proiectul Conceptului tehnic al Sistemului informațional automatizat „Registrul bunurilor
infracționale indisponibilizate" menționăm exceptarea acestuia de la expertiza anticorupție potrivit
art.28 alin.(2) din Legea integrității nr.82/2017, în condițiile în care acesta constituie un document de
politici.

Deşi prevederile proiectului reglementează aspecte de interes public, unele dintre acestea sunt
expuse într-un mod confuz, cu riscul interpretării și aplicării discreţionare a acestora, ceea ce va
favoriza comiterea manifestărilor de corupţie. În special, se atestă utilizarea unui termen nou, norme
contradictorii, care arogă discreții excesive persoanelor responsabile, de a decide în mod abuziv în
privința radierii informației din Registru SIA „RBII", fapt care, la aplicare, va prejudicia interesul public.

Pentru a evita confuziile şi diferenţele de tratare a normelor care conduc la apariţia riscurilor de
corupţie, se impune o redactare a acestora prin prisma recomandărilor înaintate în prezentul Raport
de expertiză anticorupţie.

17.01.2020 Expert al Direcției legislație și expertiză anticorupție:

Maia GONTA , Inspector superior

10