he CLASICHE FILOSOFTEX UNIVERSALE ese ARISTOTEL | | o se ETICA NICOMAHICA EDITURA §THNFIFICK $1 ENCICLOPEDICK BUCURESTI, 1988 ie ea Clarissimo magnanimo rd, ati tat coment tee professori D. M. Pippidi »DATORIA“ DE A FI FERICIT ©} 20h 88 ward soig mapawoowes évOpémve ' ‘pote BvSponoy Soa ose Bon Sv Sinton, 03" bo" GoowEwSezece davertery eal nave rovelv mpd CH RONG xO xpiorov TON EV ing (EN X, 7, 107 BH) | Dintre cle trei tratate do morali atribuite lui Aristotel de tradijiamanuscrisi,‘singurul a ciruiautenticitate mia fost niciodati pust Ja indoialk este Erica Nicomahicd Dac toritd celebrulut studia al Iui W. Jaeger care Ia timpal sit a revolufionat exegeza aristotelic, autenticitatea celui de-al oilea tratat, Etica Eudemicd (atribaith pind atunei Toi E demos, discipol al lui Aristotel) poate fi considerati. acti siea tnanim recunoseuts, incepind cu cef mai prestigiosi sa~ Xanji. Cit despre Marca tied (in realitate un opaseal. din care detinem doar dowi cirti, cunoseut sub titi latinese de Magna Moralia), serioase incertitudini planeaz’ {incK asupra «i, suscitind cole mai variate ipoteze, de In acceptarea aproape fara rezerve a. paternitagit aristotelice®, pina la negarea $4 absolut * Rezeree formulate de J. Zircher (Aites’ War wr Get, Pader- bora, B33, are etribaie Ini heophratta reciborares ft asc per ‘inl aaj pro da Copan arittcom, pone cate 8 PO, Pavitt Grune in ese Winer along Bei, 1923, t 1 8, Direier, dvistte. Mopon Morelia, Obersetat und hommentier, Berlin, 1988, tok ascents de Diving Avan, Derlang wd Tater Pretation seiner Denton, Teeter, 6 | "PL Dowini, Lica de Mapua Moral, Torino, 1963. Orca, aya ‘com pe bunt drotate remaret € Sastre (Ariel. Bice Stomach Ieivoduaonn cadeston's paatrs, Milano, 1979, 60), aceasth oper chat | ‘near che ft aventey bu dee mnie nou fat deca does fa crea, fe peivert, dest incinkm eo priv ca'o eeare postarsttee, teanta | proba pow slew oil, onsterdm pecklema ek desc 1totusi Elica Nicomahicd, la rindul et, a pus cerestito- rilor numeroase probleme, incepind cu titlal, datarea, iden- jtatea eirtilor V=-VIT ca IV—VI din Etiea Eudemict, du Blele redictii, presupasele interpoliri ete." Fark ane’ opri supra acestor aspecte (semnalate, dealtfel, in comentariul nostra de cite ori am considerat ch este cazul), vom aminti €& EWN,, ca §i celelalte opzre aristotelice pistrate, reprezint tun curs pregitit pentru diseipolii sii, destinat "audieri gi ‘nu publicist * (coea co oxplich firese relutri de teze Sam d= con- texte intregi, variante interpretative, stratificic, interealtri de note marginale, exprimiti eliptice saa obscure cte.), in timp oe, din sericrle dostinate publicului larg (a ciror armonie si eleganta stilstica eran recunoscute in antichitate, cum ne informeazi, do pildi, Cicero), na ne-au parvenit decit frag- mente disparate Ceca ce ne intereseazi sub acest unghi este in primal rind momontul reprozentat de Btica Nicomahicd fn evoltia indir aistotetice, caf raporul i att ele Talte opere de morali *, cit si ca ansamblal Iueririlor asupra Gamal pleuihilt intra fterpretsite ttl do “HO Nexo soins aceon Moma, fal Io Aristotel, ar fi partis, Dubs foe era Tne puta Bert es Sb La), ‘Sop marta betas [03 Len). Poste dean probleme cl, R.A. Ga ‘Gabe Juv Jot rite fugue Micomapur Pare 9102, iteodaction, Ein te cmt (I Maton, 85-89); Stam op. "Ponto analietapeofendt a actor probleme, evra ll s-@ dedicat itragh trata oxegetes, oA Gautier]. Jou opts OO! BL: Disin driotl, aos, 1976, 0313; 6. Masada ppt, SS— GF Ditimeerepeit I. Doras, oft oe Be fone Gat ope 1, 7074 ap. Bh Sables daps critr igeoase a coool oper aristtsice, dato ta, daph Tanger, ub Lurie na mak pin cleo, rina ping aa pane a ial ens poets Nan ean ee Tologts drs, Laat, 19%), sitavash eit BE cle EN. Te faa ‘Eremediacs «indict fgotlak (1 phase de Viasrumentise meant), feat cops, den considerate fach dowd vocran” dy eens a ‘erik, au a6 nt ail ntcun rapore antagoie (epee faut iii, ea ‘Goatimetat anstndent) cl complst adsprate eval lean, carpal ad ‘Gotopat ea instrument at Saetlal (opt WO. La Todas, fined sama ‘Gr apt ed in asst poral, wicanca ia Arata esto ou preciere cok Sa tisigit,'D,Rse, Arist: Pores watralin, Oxord, 1955, 12 0a ‘oye (comlereatan an sponte sag pera Id ie a ete Rema Pio, eae poe isapeias (spre cise importants ca pat oped de oral 8 Tu ‘Ranow we GuuhieeJoieopeie, 1 beg), pros statue Eason, 0 ‘multiplelor domenit cercetate simultan (politics, rtoried, poe- Hex, se, bilege Tosi, patolsiey metas), Ta are (cum va eleva text insugi) Hlosoful mu se limiteaz’ si faca freevente relerisi; apliclady-t Intreaga. gam a igstrumentelor de investigafie speaice altor domentiy de la date observa {ionale. pint Ta riguroase demonsta(ii loge, el confers fun dament stings totedata supletemetedel de cercetate, casi progresei intoceli structor! ideatice sf compositionale 2 Biot Nicomabice integrind-, prin, numeroase interferente, jn unitaten dinamicS a gindiri tle” Asemenea aspecte. vor contritai Ia zelicfaea‘visionil specifice a tratatulur de fafa, prin care Aristote, initiator de. sistem, traseanh magistral prima elaborare eich coerenta din flosofia. greet, la care Ze vor raporta inevitabil toate etielle de mai tiziv. ete se ed ta, ten SVGnGS (ee maedaath gone Oued 2 Ele aren ae ere at Samana lg te Seats chat ah rat SSP e ce Saneeratin tiers go resect ec eoat sree Ee SiG iia sterner deat ata cer SES Ce RNa Tatan 6 Pee imate Be Soe Cee ey See ERIC SSS shh poe en as See pcs eA en tn Sat cean'e eaie h ele eneneer a SOREN ELI ae Shae Gr cope ie sei eal eta en ah ote ne chatacters Sel pers in ern ees SIGh ah i hears syst pige Se oeauraty aa SSR Rug cate ah ure Sacra coe Sty bien Gukcjar cae Matheonat Beceem SOAR ner eet sa alan SRE Ss core ese ce att Lope epee ineomierl ole ype ae alin proche, SENSU Tan Pha ed suas alt Pa mProblema fundamentali a eticii aristotelice graviteazat in jural naturit i mijloacelor de realizare a Binelui suprem, ins- a scop absolut, spre care tinds totul #, Nu este vorba de Binele in sine, abstract si transcendent, profesat de scoala platonic, prin a cirui analizh critica Aristotel isi defineste net pozifia ™, ci de binele realizabil in practicS, deci de un bine Pouera preiett de dott acapra temaniti complete cats tnate ERS 8 rt de ab (roc Ea) oe Woes ‘ ai eo THC info, 1094 3, Bice pee care azpek tant” ete cal a crak seats Conia procesal evelati'n tot ca devine. Pagura asi de ay sre mai trata va ft devvltas in ample expcafiy iactads ce oct dts {evpaty Im comaptia tabologiedplobals derpre waive caracteratcs Tat ‘Asin (ct, asst rey Je. Lerner, La nition deface Ar Pa 569, 1B a! 5: bid, 15 lot, despre orinaliten eon avsotetc) ‘esa nen star oma ie ene cre hee oatingeaes[aied cacn conte taporathinbic deve el face parte ‘aigrantd in 'naturs (a ele finale est imanest),repesotind trap prema tm earn fselr tata’ x fas, ome eal creamacie ieRi eth (lie a ce sup seer coe eect em. Liszt ew blteletnividoals ca fof rflonal, fo om esto comatera: Iiate ce avin orn iatleota se, ows), spe eave tae content ea pre eee hore pa fe i re oe fe cat pobtic, metas. ee me aah (1096 LL — 1097 b 1), node, pentew a demontra eX Bi sol nptind ft 9 idce abivrals gf aepirta, coca co bat face rat ‘onic tn dot eet de obiectol cia flat crite ection plated Each it pe Jenn caste Jol oh. 8, maak ‘taps deca ca conser rupeaea Int Arabtec sant doctin (adad {ie renrve to Protege Radom) ar dat och de a dale Despre ofr at ales tutta Dispe Td. Ct, in nce ses, 'S. Mason, x erie Boia thoes der dans Tle Bey dr. fer, plon,Lowvain A 1949, 10208; J-Pop G7, ood, 435 458°. fas Auge (Ee probe as Tate ehs'ar, arin (962, BL agg $44 3). care portal Sef et ei Ida, age atin opi ‘etl se arts in detoord ew Plat ay ate rape fondle problems (el Sjongad ses bs tert apeopate de cle platonic, dar peo fale eri), cde'alupra mami (om). Spee deochice Ge'majeraten etegstion, care 18d pect tanpant un Atnbtlplatonat rat do emul satiplteniant, Aa ogee inci st ereadh cu lat putea tort mai degrade we Ariatote abl {Case a oxen fens in pen a ele cv orate ‘Scpen nae atom disharmony ele oh ‘Blo, spec 'aitowsice,covatitaie 9 proens less, cavicaea Soupordd mumerose diclet Vv accesibil omalut Dati find inci mutitudinea scopertor wemivite de acti vitafie umane. si ierarhia Tor, echivalenfa,binelut suprem i seopal suprert pune problema identifctil acestul binescop, SL a stalin’ giioteFondamentale ce. trebaie sk dient Scjfinea moralt in vederea afingert Toi, Cum Aristotel con- Shade ci politi est. shinta in. caaza , face sk intervins fnet do la inceput, raportal —de 0 important capitals. in Foren th sal dns ee pole iit cn ie arable), transponind pe alt plan raportul diate stat Heid. dire om si celitean, intro inele individoal i cel aT eviectiviti #, Celebea deinitc a oma ex inf social Sig 74 71 ee wu a revo conta SSCL niin mor ene wa pert omen te ems So'aEiag "et pla ies pee alate et eee Meese ise Es Te Wiis Sa Uh ate 6 tects a SUSAN ltr eel peta a Pt oti ion at Bron Min’ eh iy 48 Bical rte Sap aie Se MER cute si pit 135, et Inet che rds ae fe era ea spect tap a pad a “afin T1094 8 1-17 . eit aera nt an wa tno tears ap cafes abe ee Bay eae ‘peroanesa une asemenes prc ine eae ‘Sbsngonopsnleg sor Sit ttf ec el ay Papen i HP Sh) deere ew pln, a Heath timel a poeams d oped oe yaniv’ ne EAERRRN Ghent pace operon poet at termi Sit mae (tn), arte ie ih lt Sr ee athe nae cnt satiny ee tree et TERE neh pe ty pcich ee conti Eas ae ee ‘Ge etek sme invers” oblettal ese lad. Mele indleidul, care conde STS Se ea a prem pa nn SSA Sark Se tetas pes Eee pC, pres ‘Gea info, Bi}. Aorant itorpretare fk piaeqte conirmaren i uta Sone LP 0s hwy oe one Sen inline sta ei Scene igo noone mere de irre te rc oc omptamee seh e SUR Bema egre ho aal yelie is Deas eae So ea "fea ate ni ace i Spina ak iagon (Polit 305), subniaas mportanga fondamentail Fx vin natura sa” (pieet nohiuxdv Eov) ™, expresis_ sin = Giga cnendns Qeette a gn opel’ cade recep (care nus concepsa individal. docitintograt fa. colectivitatea reprezentati de. polis, cetaleastat), presupune “societatea mm ca simplt asoeiore de indiviai ®, i ca valoare superioars sume componcntelor ®, constituind singural media propice, condifie Sine qua von, de vealizare a umanului (,complete humanitas implies ciitas" #9) Definiad omul ca flint social, Avistotel nu face fash dectt 8 afirme ei el ff actualizearh capacitijile doar fa si prin Societate” #, Problema societatii angajind doua planuri (adie vvidualul si colectivitatea), formula aristotelicktrebuie exa- minats, dup! cam atrage aten{ia T. Banu, finind seama de faptul ef, In ambele planuri,filosoful opereazx eu forme (s..) — sonar (aa) 9 soda (ba) — dee cu een aniveral) oexistente dar distinct, in jurul citora se contureaz douk sitet bisa li sibs prima we conenteet fn. jarul principiului social, unit ca cel material (lotalitatea Bale consttuind sesictaten sau statul's call in- ln © parte socialitatea, pe d> alta capacitatea Infip- fist Woot ansambla de valort ape si dea semniicatic -Vire tufi" (ambsle trisiturt find famscate in om ca potenfe ce se actualizeazt in viata colectiva).® oval dine oi pic. fn ecuamagtorenacestl concordant, 1. Ban Bitemal filofie all Ariel, Ea. Uni, Bucetent, 1077, 209, vole a ‘nf a Aira comriagore dpiving sistmel atisotie, domia ca alent Ge Clavergeatas amemlal strenciorflowtes Gin etapa casch 2 Sloot setae ciasg Mick nays reg it tn cats 14 8 soe neei cog nme tt Bi *soyreretdntanage artes ESO, see ks Patti Thought of Ptato and Aristotle, New York, 1939, 225 Treble asa ft, ape mt ober MP erate, pete 1. ok eta drs een colin pn 0 spo bl a Pace ont 206 2 fds 23°124! Toe. ae (Poof ema co, Bacar, sos, 169, 183187) punted tm comtatpoua de Hetrmeprt {nibiatpie ih goon tank ou cond satrap indidintroate wn nica NICOMAMICA, Problema etic find accea de a realiea umanul sa esenfialitate, umanul devine astiel 0 form pa Fajie individealoniversal apropind i totodata distantied Antropologia aristteict de cea a iui Platon. Privind omol Ga! putator de. valor universal, tranindividvale (chiar dick le oe actualizeart prin socal), In ambele sisteme yperso- Saltatea singularzat se eatompeazi in fala tutor cosbanert G5'dincoto de ea (.--). Impl, antropologia filosfiea a ut ‘ristoteltinde si se’ preschimbe im guosologis 1 amido in metafiict”#, Coca ce distinge inst de antropologia plato- Ticlant este cf, spre deosebire de aceasta dim um, ca reeu toast mise universaieloman, wlonilsupeme le manuhi find coaeepute nu prin acel model ds Omis-sine fransoendent ci in raport ea Wala Teale, toreste, Singura a are este. posit. transformarea, determin irr esenfiale. ale finjel umane in valor eficente ‘in ope elnistot, anaizoas4 modal gaivemfelad aman tracat de Aree tote, moat dominst do detsrmnntea socaitaeeciiat, In eave iat, ‘iit in porpecivainegratet ean ia atin aiverainnt ay eg ‘Bel cx eel de wale tpt aga com le proramt conrints publica 5 (Cita Anselindolaervapilr de tal us tema Moers senna aatorl adaue “Frat de miata tpula co cron, lveratenIndidait evn enue ‘spat In tap canes daar ret corneal concept do individ pat Simpta cso deste en) a india atl e ponte wert Seto Mista oat care fo poriona lene va fi ales de consti wee Mp al dvarge problema tabi wai metode adeevate cece ic ia a ceva caer ay sae ‘rocrurieuniveraia, tail at fae seceat wa tip spect de eamoarter ‘dul dosshdere una empsrich,fenomenclogich (eitonat spre saat or ecstatic tre ple nie cers 2 ecumae ia o mame ds Sore finty us finel find cogucnialy P. Asbenue, opacity, 208 ‘Rilitnt le profunsime aceata problema, conchide oy act integer pis ‘aval ota ca eet geiect dvtrmiaat,atval usvewall ste Sal ee va Poveda aderirta indivifalitate V. 9 teria holomercia (respect Sadie ‘BiSintgeneraah fa ingieacts lee, fa ietima Lr rate c foe lo acted eal In. Moa (Soto despre open Iwi Herman, Butte 1986, 322), ‘Sap eno, noo oar tebe oe eapat, condi aa (dela fic de nterrenth a genralatle, de concentrate a acestra ‘a fama, Sut files al fa Are ed ce 217218. 5 Gxlbid, 217; 25 (aade ete vali nowtates fra acetal tes) wmetch alg cots sees See Seureieth ee aie a a ena oe eae le eee eae eae Ch inf, 1, 1094 9 18-20 2% Injra 1695 8 168 gm, ACN ute a mae tr arn 185, $8, te pe bk repats‘cavacteral eu total acldental a faptiol eX Aritote nomest ser Fe" bine saprem, tm aetermiarea conf cea acest ratape neva Soe atin ren sar seater ie cv fs cn, ENpsindase in intregime pe o metas a tna Taj, 98 21s, 31 Deepa meta daporematiel i importante ei ca! moment esnfiat sleet fice Al pe ae art, Artaud Wag, 4h Kleines Scr, Bd, Hy Bolin, 1957, consgers "wm maetral acest tnd nf, 38: WU, 9 Pesto o tratare detallata a problene, EAL boo! poi fa Avot soma descr tia dae Hiei a oneloget ser de flee, Bocuegt, SAV, 8 1018, 10871 & os vt sen os a BC ine 1 101 22-23: 1H a Ty a, 153, Asura dstiotie diate Icrunite dete do engin (gd txeueté) = ce deme de venerated var suprema frumusefe, supremul bige si totodati suprema pli- Serie mits mapas ee Vsenta fericirt este determinati inst de natura actului sprvfie omalt in calitate do om. (1d Eprov tov dvpbx0v) abt de natura par spisituals, constind tm activitatea sufltatal (vortc,évépretn). sconforma ca ratiunea sau nu lipsitt. de ragnine’®", Indeplinie La superlativ’ de omul. dosivigt din PUnet do ‘vedere intelectual sf moral. Deck feriirea, a bine Specific uman, va consta 1a tindul ei in activitatea sufltulai tconforma ca virtitea, iar dack acestea sint-mai multe, in cone formitate eu cea mai desivirgit, si asta dea lungul ‘unel it tregl viett desivrgte 28 io), inf, OLY ag, EB, 1 BID D818, MEA 2, 183 B20 SH Dank Ditace (opie 187 ish), este vorba de 0 distinctie tad fiona eee Aristo a wn tens pres ina Enawsc) exprims 0 va Liars velaioa (1, LDL b 3), senerta fai) 0 alone abel cf 2, 13 9 170) Despre aensal Rios atte istontin el. L Oe Laprsne, Esai or la mate Wary Party 181, 01ST! 138 > Infra, T1099 2 24-23. Ch, 1, 1, BULB 18 2 Infra 1, 1097 B 2425 6h. 78 ‘“ © Inf, 1, 1098 2 7-8: 15-15, Doph 0 aml parle tate ante tog ei ee aed in dee es, Nek, Gaae (opstt 33) sulinirh ideitaten Tot Aristosl fa plstaresacetel Sonepat btn ‘om! a odopts acal su funcin su specie im eare const hae serlen peat ch Tesonnh pest awn Serer pinSees Deol pet Pibton Epyov era'o Foch a tflulu, in inp co pent Aristo Geviay ‘fooetie's'omufus, daoeties ote race inerstenty din moment ee Be batcural fate Ne onal foeama intlcel (ey de ox, 1178 8S, ie oss ese expats ret) Apadar, neem snume sens, anttpolog ‘Hiclor poate i cramats pia fonolaplatoich ‘ (eH Ritene, La bond grecque, trad 2, Par, 1935, 2 Che nf, 1, 1098 « 16— 18H. 84) of. 1099 26; 102 w 5-6 oe, te prim shit, umaeh gf genotals Dials, com declarh Arnett ‘nitiad [198 a 20-21) completes pe parcrn, cma ‘cov™m fa, eal ‘Bind sotrm dia Siti a B= 117 Bo, carol vm dela tm comple: ‘Bests concen deapre fri, Preaetal pasa (0.1097 622 — 1985 20) {teins elo important fondamental, ma les prin topiia temelor enue fide pe fare Mastarl opis fe remind aatels deseminarcny tn coded ‘cept tlestoic geerae, al atrlasece a water oma com ‘ovraren ‘one reapers a concpfelsetatieorpatonice despre om pd ‘hep teats oh cour be sled ma tnch= rept cette Oe at entice tna ‘SSeion conform safle: relarea dsc Tae act i potent, stemind cs foicen const eee etic! oneey roumratares weet 1xDar dic fn esa conn St fe geet a ale ut GNabiRtate prec’ qf'de onus exteriotrey cay daet fester din ural servic dou dept acer cu tla de ise preva) Oral ese va ec nt rt g@eeneralt crterar, aera cre vaca kdb Ecnfpmiate er viftenprceti,Iueatc saete bana externas cates perit a pon inact vite ata cbs angu unet wf Ines, nu doe in moment op fate Gu ale covine, emul evs Gt cad pete ‘ala coe co pein ntura xe det eh alee irae Ine fran, dino de determine exterar, sq Indie peach. dtora, peter e-inperaival ran De aca, & ponte wrt, te morals arti, deo avira ydators de il ec} eee eae cone ee cee oe eee . Cost wat an er aur eres tee enya ny ae aed peer aeiceh coma Saoeoaes tipags or bauulh marginale acesea, a plenudiea fer eat ee ‘Ervios idea, cel contemplate (fest va prec ef, inclo deo anit SEs Sten tanh itn wb ipcbost peste atta are, xe b fspartine foi REA Gauthier, opt, 47 (Je devoie etre snusnox) cate, remariod marenfecvena fn Ba verbute Gly (tet ese da sdatrie mals) conehde ce Ansel, chin doch awe expr SEN SoCat ps in costal series ote Me dete a scree tort, _Septoumenponteremarea in modal lat press in care 9 caborea (sud, = \ ind c&, dintre componentele fericsi, virtutea. este cea care constituie esenta (in tmp ce bunutile exterioare, Simple atribute ssa Instrumente ee dopind de hazard, au 6 Valoare secundart), iar prinipinl vistujil se. afla in ‘om, in om ‘trebuio situath sf srs fect, pe care. Aristotel fo considers, im prinepin, aceesbia. tutu. Tnfelegerea com lexi a caracterol activitatit spsituale care este fericiea prectm gia cailor de acces spre ea, face deci necesar studi Virttit, privitt tn natura 9 diferonta ei specified drept hax bitus (EE) creat printsun eserefia do darats, ce presupane pavticipaten conglientt a subiectulut In. perfctionarea apiti: jnilor sale naturale!” Pornind dela structora safle (vox) filosofal stabileste 0 ierarhi 4 vituflor comespunzitoare iret »pirfi” a acestuia, mazcind 0 prima distinete intre vit futile etice (au cele ale. caractoraai) $1 cele. dianoctice (sa fntelectuale)®, Numai dupt ce examinarca integrala a. krar- hed lor va stabil identitatea virtutilperfecte $1 a obiectlui ch va fi posbilt i formularea definiiva a conceptulai do fx rev ast incl, de Ta primsle aproximati din ed pind la con- izuratea complet a conceplicl avstotlice despre binele su- prem, intreage Etiot Nicomabied se prozints cao progr: Kecendenti a unui model de impline a umanutui in cadral ondiiei sale tereste (adick a efortului cerdt omului de a reae im ja depvetane into Tame mere) srt 55), Perc core ca fonefin oral ao Hnitne la posedaren vita (chives tuo eae pas) co fed fora deo etalon, asta SGhSiEum cl fa toda avgfonat de regla sation Fein i ono Bere a ee de ner senje ctses cc tebe ie rapandd pentru perpated lore te Ape fi sre fees nea spre prop perkcione), ek jr, Tn 18 oh fans ioe 2327 Bas tas, un Fee Atel repent om tad ne inedie nts sing pent iva) actatanre (ep) Dee ‘Been perce det ascii nog), ete feortintnr SE Dalpe lic ch prnogan Jetta eoponcipn a settee Mimic fe Seok Gant op ete 13 Gi apa 1s 3 » at ff 9 1, Tne i wl te mt fo ‘sao ni dion gsobee), pnt de ett fate dod ex, gee ad donk eral ales) ijt m5 31 ttt va ett in ch ac reat plolge wen epee ‘iiisrn Jos In ordnul moat ea ete ttaeeoma 0 cle fe Tt 107 xtFe Ma ee eee Sa ra ae ea le sea, tate RES OG ee caked tt Sere ene 2 gees menial aera 2 ode ees ei Bae ah, eave aid oe sate ares Tene ae ec Seine pean ender ge a cama ma ot are eae cat Ms a et Sioa ag kes Sea ya In determinarea structurii actului moral, Aristotel incepe ts ree see ara Ae oe Bene gare mere weber: Jer See ae aes ee sai Mee ea scare et ee Bee oe eee OLS Serene eae ee ee ae ie eee ee id importants fondamestsls » nad eat et Seo oe rts EDriaber ne Fock aie oes Pac ap cial da oy sRuntancaes egy ies Peat re na ence ok eel a rere leper 8 acestora (ef. infra, Ml, n. 9; VE, 144 b 21 sq. gin. 36). r seers ie te el pata oe ee ee eee oo ee ia Sor Sol ei cer era vet Recent er acer aoa ate ee ae eee eter es x precedat do deliberarea (PotAevot) asupra alegerii mij {onccor adeevate de atingtre a seopulat props Actul eX terior” (apdig) nefiindposibil deet. cx expresic _concrett WUntentist morale, virteea implies in. mod neces. ambele Gopi; penta even yn om ietion ete terse i= liniea repetata a actelor de vrtute, a clror valoare obiee- Eva se comamic Sect prin aa de ae excata st Scopil icici vista constind in frumosctea morals a actulal (Geumusefe imanentay intruct acta moral is ete sie propria Scop), indeplinizea anor astfel de acte imprimd 0 anumith reetitudine intentiei®™ Factoral ce impriml alegerii deliberate (i, in consecint, actilui moral) rectitudinea este regula rational, identifica i Infelepchinea,practet. (opévyetg), virtute “danoetea in Sheenfa cireia nimeni ma poate fi considerat_virtos in ade- ‘ool Sem acuta Deteminnd one lor Vai ea represintd virtutea specific umand, propre celor dbtalt fc capacitatea deva.delitera corecty dar'cum deliberarea ni poate avea ca obiect dectt posi, adiet con ee este ssp = ny ain lait fn, 2 BONE | es Lae i Po a ai sae ages 44 ren fas a tp ad Ae eat SSA aS TA a Se tate et Sa Aah ds pay dle cna a dabtucitd RAE hoot Goes: ‘mor find nent itepreatea ala dou mre let Ee UN TNE Tain BKC, cate, POS et infra, H, 105 a 30-35 (nde sine rezymate anticpat condita chs Sahat AI Se cig Hi atiGh ag, UE Ae on aE, Bl pit whys te 9 aes tM tec os 13-1 veal le ihn ps oo flies npn ‘chef at la ee aang eh ir ets pa ee ‘Si despce dablul et agpect (virtute intelectual ce nw se limiteazh la a.jadeea Ait eel cin en Aue, ESR Serre, Se ECTS ee Pace stots cf in perspectiva itech. J. Re Moncho-Pascoal, La waded DASE SE ie 20, Pentre. petal xu{ibid de schimba 4, domenial fnjelepeiunit practice, ea virs tute a delibciris, © reduce la Tomes contingenfe ca alte favinte a indetermintsh (cosa omy in, concepha sarsttclict Teprezintt forma propritzia a sialut) St totus dach cone tingenfa este ral tof ea este gi remediul, cind asupra ef afi neard determinismal raiunii® fmperecfianea insigi a acetel Tu este cca care face posibileinfiativele umane fa vedcrea Dine, constituind, pela propria indeterminare, 0 deschi dere spre actiunea rational, aeflane prin care, in vizianea ashi oma ete chomnt scones nn numa propia 5 imperfectune, ef si pe cea a lumit in care trieste; Dact Eentingenja tine’ d> nepatinga forme de 4" domina materia fomula} ft este dat, pentru a realizn In el insust perectianea selesth, sk ordonece Htmen, nu 0s nege fn favoarey altel lumi Imorala iui Aristotel ese, sinon par vocation, da, moins pac Condition, une morale de fare (4a) avant etre ot pour ete tine moraie de Vére (eae De aceea,infelepeiuned:practick I ate fafhine Gest into Tame contngenel tocmat asta face din ca virttea proprisis umani, eeu cam permite fmt 88 50 eondact dap Pinelc reallbil in aeeasth lame, cum elena, dich arf perfect, el mar ata niet un col dete Dar dack infelepciunen practick este 0 virtute demnt do fogiay disijind anstmmblul vrtuflor etic, in care majortatea Gh fifa, AI, Ly tha. sin. 7; 1112 B26 engin 9: 1122933: 11130344 37; 392 VE Libs'b Ya Timo a Uh ees Bana dees sat nd csp oka carta ea dat co neepenne prctcs (et Vu, 140 b 32. a 79} coms nto anu foc hadipew adinerara fe, Vi, Hb) PGE Huet. 3, 1051 0.1721 SCE Gta, shates de phos gr, Tavs, 1926, 274 4D Aubenave "(La rade, $091; ch. 8688), care adaved A, fh de Injen sei co vu Entiora et nent 9 ope ds as Sa She al tel fm desir, posrelafspctont practi al I Avoca Se alma degrada in lata Gears: e's malt sera 2 fst pone ‘poten trl nto mo fn earn pnt J. cu ators, omy acanea fad ‘amiga u creumstanfloe are eafaterl vast acian! eine soup Iota “nn a fem np om de ao realenplonar capucitfie tacase In concepts tae Be Sfea, deliberaen, elemental crea af nflepeoni practi, thos ‘rei eg vo constants s raportalu etal cw Tames sm mama ea 0 et {ate provi datrat inarante note" (Ashes ep 19? 08 9B} eepresentind, fu aceas timp, 0 forma de marifeare's tarts TO Ge Sst a, dein cont pac di 2h, xv camenilor igi gisese rsa fercii, ea imine totus o vietate 4 compusulti uman, feviciea.co'rerulta. din actialirarea. eb Findon doac de ordin seandar ™ Or, clomental cel mst clevat din om, care consttuie esenfa, reprezentind. nfs Snsigl a feciraia dintee noi”, este anclecel (vos), cart na(ust torudeste oml cw divinal att prin origins, ce st pri Ghictele activititt ale sprcifce,contemplarea (Seopta) Vntuter i inlpcioes pectin sa ofc ome), tate singara yseparati™. (Serontopin) adie libort ce degatora od eoepl, ficind in ilowl el mai independent > i feiet dare oameni¥; ea esto vitutes perfect, ctivtate constitme suprema treapeh « feniti, eehie ‘alent cs binele suprem, de unde renslt.ct si modal de vat cal mai fore va ft cl. contemplativ Dar (cu toate ci ststutel prviegit ai omului in ierarhia ine cs gee nn, ete i terest, find singural prin chrci congin}l universal capa tin sens), dati fllnd Gaulitatea ea subctanial Aristotelfnsagb fetntea dak o ated devia nv a dep condi mana ea ce face din contemplare gle fin (ow ideal) supreme, mais Tnwtementaporéthique de Vespice Sromaine”* Chiat dack fntelecta, cdferenfsspeifcs & omlui i detest iat-un. fel de fomea finitudimi, apropinds-l do divin, condiia = de flings integrata in oriznfal contingenfei il separa In aceagh timp, aivinitatea conceputi do Arstotel_neflind. demiurget Ch fafa, X, ANE a 910 oi a. 121, 1 Supra, 18 2 3: ef TX, 108 a He 18; 22-23 gn. 3 ete, Ct gra, Xm 9s 98-97; TOT; 109; La ‘nl ata moran nm, Spare ca dntre primela exigent la ft {oar bie), dar altima ex poate i sntiesta (3.1107 = 27 aus atvict ind omel, alagad vnga contr iatlscttah, gases Bc fant et ce et mec prop fort kA Cant, ee TCE infra, X, 1179 a 33 gh m 139 1 Dini sezumnteaateintlo frst prtoto tepreentate de modo eo emt tn 1? we ge THC PEatner,epeit, 8D, 191 CL gl RCA. Gautier, op. 105— 11 cae ar ok ora rtd tinge on ad dan op ‘lin om tier homme’, sfirggte prin a declan cd el este de fape saéier Bein xv‘ui Platon din Timaios, ci ysindie ce se gindese po sino” antec impersonal, al cre amie obeet tee att fra nici o legttura ca Timea set experienta terestri %. Da totus in mijlocul.separafiel insta existe. pent -Aristotel 2 iis et in Om divin tetris pe cae © reprezintt‘contemplarea omit evleste corespunsindi conna- toralitateaintelectlui eu divine!) prin secasta separatia nn spare, ct reapare I titel om youeal separa telne ‘roduce in om dvalitaten divinal si cublunarulu Onl este Afetat in flings sa de marea seigne a Univorsalul, cared devine inten fl, nteroara: fc che este corp 9 sulle, fie comipus uman si (3) inteleet, omal este separat dec insit fin terest tn acelagh timp celestay ap cum coral eet raat aime totus vealitatea separiti trebuie vizatd mai putin ca separaieiromediabils-deelt-ca invitatie de-a'0-depish,pentra a omil ski reqisasri unitaten, Cauzalitit Ide pe care © respinge, Avstoel ff subsite, sab numvle de cauraiate finala?® 0 cauzaltate ideals; zeal shu mobil, care nu are lect o simnifcaie,escnfa (sens in care esto criginarh in el Unitatea), represnt® on ideal, dar ms mamal atts este model de imitat Namal, inacecsbil find, migcarea. spre ideal BS cre ojala putin speck duet spre none are dispane onal fnsosyastel init, imaginat in rapt. 1 noi, ef este decit unite de now efforts" transeondeata Stnemalavind at mifoe de «se manifesta dct anal manent inspiat flinglor subocdonate, SCE Met, A. 9, 104» 3: ta, Xm ™ Despre feppastiitaten apledr categorie eane Ia divin, ct. info, X, a, Bi P Lene, ope 5, comand eal stros sept be ee ‘late fn Corpus on etetaea eonaants Tot Arise id ata ‘enomencor, ober co floes ares in minimum partes at tecege Rewind ai a cna woot rafoaion lea im 2 mite PAutenme, Le preline de ie 38 1 Despre sol inte at anata, ca impr, x realeare, dP. Aabeeaan opie, Hi=¥o, ce sommes seal eats {2 deopirie gent (Did). Pin tape face stern flan 2. pre i expr safe, Aneto an eens de th iaiord She had procedat Qe F Lavoe, opi, 139) re ates Tle mrs eg nena fi conser dos ‘agperie~ divin i stan ~ ale soecag peje: ok Pak xv . Unitatea originarl spre care tinde, omul n- poate realizn decit prin mediate (Instat ea sual bine pin tema pre tenici, care nm este decit un substitut al utili; sf totus, ‘odatk el substtnres devenind consient, om fepeesint in sinut acester lumi, substtutel eel mai activ al divinului, Divioitates Toi sous’ na este-o- evocare: melancoliet aon trecut memorial, in care omul’ ar ft trit in familiaritate c= 250 ton “Phi 18), dingo, fr a deschis al omulei, constind in. a-imita divinitatea, adied a Ee sabatitel sath et e posi” ® perfetioninda-se pe sine 41 lomea inconjuritonre. Sy cum un astfel de efort nu este in Tina doit wocata omuli risen pentra a indi sia aefions”*, nce nest pas en sélevant ail dessus de Tutméme, mais en s'a° hevant vers ce qui est, que Thomme wimmortalies, La divinité de Thomme n'est autre que le mouvement par lequet Vhomme toujours inachevé w'hammanise, accéde, oa tente Aacoeder 2 33. propre quiddité, dont il est, comme tous Tes tres du monde sublunaire, & chaque instant sparé™ Contemplaea, expresie porfcti a viet i fericrt umane, prin care omol atinge inillimi divine, ma eat, dec, in etica Eistotlies, 0 activitate proieetatt into hime a transcendent, acta exch ration, prin care, realiind coineidenta fntelectul sia, omal accede In deplina sa umanitate, chiar dct, in mod paradoxal, a fie adevarat om inseam aactua- liza ceca ce exteZdivin fn el”, Activitate a intlectului, desti- Arupra mips, ca lo al tutaror medio commologice sf uma, i Agbenquey sid 500801; cf 491 (tut le mouvement da monde west ‘Go efor input et poutaottoujrs renaeaat, par logue foro ‘E'ccerger sn mots ei'cs sappeecher an evar) ‘Despre meceitates prictenth (amp tratats fm c, VITLWIX) ea ex gente itor spntlot nostra imag, sare, entra ase exnoagte i inregs (ele, ave seve de un valde ea a eate Sse agedsaset, fata come lope conginfese cs njr, I'm 265 81. Cen -A Gauthier, opi reat Tapa, X, 17 & 2 Cele to e W. Sept Athenee opie, 03; 7 onia, X, LOT 2 ga Sh Plerer opeit, 166 XVIIsnafia ei este de a perfectiona intelectul, cu care omul, inesenta St, se ideniic far fapial ed reprint actal singel read separate de corp mu exclude raportal siu cu celealte vitutt chiar dact acestea din urma ofera 0 viafS rationala doar pri Participare, ci intre ele exist o dablt Tegatura, dela eauz’ la sleet, ,activitatea virtufiler morale find 0 cale spre contem= plate gf emanind din ea" Fericiea perfects a viet contermpla: five sicea umani a virtuit morale Intro viafa socials repreaata in eonceptiaarstotelic dour cli posible pentru. om, specific ferite, dar intre care cxisti o ierathie ontologict”/eatal aristotelic din. Brict nu este nici celal vet contemplative, aici cel al vet active, oi, sar putea spune, un rideal a viet amixte” , contemplativa sf totodata activa, acclast tp intrunind in el filosoful somal integrat in viafa social Mo. ral aii mara I Arsttl mete nai pli sora 4 omului, privit in totalitatea aptitudiatlor sal Stella Petecet S41 A Gauthr, opi, IN. Ck. Roe, opi, care beer ch sep cia patton dal cot ee ad's ice posal contntlarenatcgind tenia (iid 205-1208) chon 2 ‘igen complnatn a acest pune go ner, eebule Se CL, tn aot sens, J. Vanier, Le bonheur, fringe et fin de la morate al de aceste probleme. " Y Siglele si prescutirle ce indici rovste, do. specalitate saw celetne eoleger’ de fragmente din aufosil antic respects normele intemajionae, Fragmentls filosoflor presocrate la fare face ahzie Anisfote, eitate tn comentari cu indicatia DE (mH. Diels W. Krant, Dic Fragments der’ Vorsobratiter) jot $i consltate de cttoral romn, cub acest numerotare, In Filosofia greacd find fa Paton, vol, YUL Bacay, 1979 1954 “Termeni neluyt in index an fost selectafi dupt criteral froeveatsi i important funetisi lor in aparatura thick sizath de Avstotel pentru definiren conezpfc sale clic, SP. 1 Orvice att 5 orice investi gi orice deciaie “par toate vorbsste eu dezin: volturi despre orice. ” De aceea, un tint nu poate fi ban auditor al celor privitoare la arta poitict, lipsinda-i experienta viet practice; or, expunerea noastra tocmai de la aceasta porneste si de aceasta se ‘ccupi. Si adiugim ef, lsindu-se condus de pasiuni, vva urmi aceste prelegeri in mod supstficial si inatil, pentra ci scopnl politici na este cunoasterea teoretics, ci. aggiunea.** Dealtfel, nu are important dact cineva ‘este tinir in ce priveste virsta sau in ce priveste carac- terul, aceasti deficient datorindu-se na timpului, ct unui mod de viafd stipinit de pasiuni, Pentru ase- ‘mena oameni, casi pentru cei incapabili si se domine®, ‘sunoajterea unor astfel de probleme devine inatilt. ns’ celor ce-gi diijeard impulsurile si actele in mod taffonal ®, ea Te va putea fi de mare folos ry » a »Atit in problema auditoriului, cit si privitor Ia cele pe care le vom expune in continuare si la fell in care ftebuie intelese, cele de mai sus 84 fie luate ca un pream- bul. Vv onbgt gh te tote a sbi, Dat find orice forma de eamoastere 9 orice opt tind pre un bine oarecare, si artim care este-binele. pe cared Vea politica 9 care este binele eel mat inal dintre toate in domenial viet practice ‘Asupra nurmelsi dvigue, aproape tof sint de acord cici si molfimea, i spintle elevate™, Il mums fr tite* sisint de plrere oda tril bine gi ate bucura de Succes Sint acelas era ca afi ferict: dat in legdtors Gute anume este fericirea pirerie int contradict Si mulfimea mt 0 explict fa fe eu lavatagie™ Unit fred ef ea face parte dintre bunutile viable gi care a plicerea, bogitia sa onoazen, alfl cre. alfel adetea unl si aclayi om 0 priveste difere (bolnaval Ga sinatte, Hvac ea Boi), lar ee congtengt de Dropria lor fgnorantsf-adit pe ee care spun luca deosebite*, depisindu-le capacitatea_ ‘de intelegere Unii® ins gindece 8, dineelo de multcle bunanide acest fel, se aft un aital care existh prin el insu, fiind in acelagh imp eavea ce condifiontazk ealtaten tuturor coloatte de @ ft bunus ‘Ar fy cted, mai spolt dele inutil si. cxaminim toate aceste opnil; va fi suficient = le lun in cons aerate pe cele mai larg rispindite si pe acca cave par Si aiba 9 intemeiere rational. Sx i pierdem inst in wre ek ists 0 deosebire inte rafionmentle ce Pornese de In prineipt st acsea eare conduc spre prin- % Chiae S Plston sa aflat, pe bund Ureplate easth dilems, incercnd 4 aile dock e preferabil Si pomegtide la princpit saa ai te indrepiipre ele, 1095 » aga cum teal putea Intreba dact e preferabil ea proba de alergare Si pomeasci de Ia athloteli=" spre capital stadionului saw invers. 10 Cort eX trebuie si pomim de la lucruri cunoscute, jar acestea sint de dovt feluri: cele eunoseute nou Ingne i cele cunoscute in general.#* Dupi cit se pare, prefeabil st pornim do la ceca ce cunoastem nol Ingine. De accea, pentru a auiia ca folos prelegerle prvitoare Ia bine, dreptate sila politica ih. general, Erebuie s-ti fi format dimante, ia mod temeine,deprin: derile morale. Caci principal este aie faptul ca atare Sidach acosia so evident’ destal de clar, a mai Ste evoiecereeter cata Un azmenea om at ‘loa princpile, sau sie poate fuss eu usu Efi. Dar cdl care na indeplinege nit una. dinkre feeste condi, st asculte versurle Tut Hesiod: Saperioritatea absolut o are cel ce gindeste totth ct propria’ minte;) tatelept este steel ce ascultSsfatutle bune/ Dar eel eave nil nu gindeste Singur it na pest neue ele spase da accla este-un om de-nimic.” ® v revenim ins 1a subisctal nostra, Desgae, ni firs temet oamenit par St coneeaphbincle i feriies conform modului de via pe care si-l aleg. Multimea ex mal ature staan fa ples de corn 3 ‘este incinate spre o watt de destit Exits, de fapt, trol modori de viati care ies sai pregoant in evident eal pe eae abia Iam men- fionst, eel ancorat in froburle. poblce si, in sisi, fel contemplativs Majortatea oamenor so arata ct dlesivinre demi de condfia de selav, complicindusse fnteson'mod de viata animali, dar gave 0 justificare fn acoeach multi dntre cst ce se alt In putere suferk de metehnele hut Sardanapal # Dimpotres, fire ele- ate i active stuenai Dinele st ferctea in onoare, Pent cfonoaeea este, ma mult sau ma putin, seopal ‘iti paltce. Dar, evident, acest seop este mal super ficial decit el in eXwtarea clrwin Realm? pentra ck onoarea pare aparfini mai mult eelor ce acorda u 2sonoruri deeit celor ce te primese, pe cind noi pornim de'la premisa ef binele este ceva individual 9 difed de instainat. i, mai mult, aegtia, par si sep In onoate ea st se convingt pe’ sine ch sat camert valo- fost: ovicum, ef eautt si fe onorati de cite persoane ingestrate eu intelign( sau de chtre cel cu care aa rela, st asta in nemele vrtuf Este impede, deel, 30. ck pentru ef vitutea® so alld mai presus de orice, ‘Am' putea fi chiar tentatt sh credem Ch virtutea este Scop viett police. Dat sea se dovedeste afl fosrte dloparte, de scopul perfect pentru cd wintutea o poate poteda # s'cinova cate dotrme, sau ii perece Nats In inactvilat, sau cade prada eclor mai mati suferinte 10 «si nenoroci $i nimen, fm afars de cazul ea tar crams ona de o asifdl de idee, nu Lar putea considers ferieit pe omul care dace asemenea existentis St mu mal inastim inst acupra acestor lucrri (despre care 4 gta pe lg sree ence). ‘AL trelea. mod de vias, cel contemplatv, va fi 5) exominat mai tieiu. © Git despre vata eelut ec rm este ciptigurile ca exte nefireasct , evident, na bogitia este binele po cared clutim! clei hogatia sibeste deci cova th extind Jn vedere alt cop. 6 actea, oricine ar socott preferable scopurile despre Gare am vortit mai ‘hate ea hind opts pekrs dle fnsei Stole, niet ele na teprerinsbinee eiutat 10 de noi, desi au stimnit multe diseuit in favoarea lor Dar acum’ si lisim lao parte aceste chestins vw 4 Este. preferabil, poste, si examinim_caracteral gniversal af binelul fa ncereSan 2 defing natura, desi o-asemenea carcetare va fi ingreuintt de faptal €f cel ce au introdos doctrinaIdelor ne sint pete Ceetem inst ed, pentru a salva. edevirul, este mai bine chiar necer a8 enunti a centimentele perso 15 ale, eu att mai mult dact ei fist. Cac, deg lo jim pe amindous, este pentru nei o datorie sacrs Si punem adevirul mat_preses-de-pretene 2 ei ce au lansat aceash doctriat ma au imaginat ide care ot includ antriontaten gi psteritates, (le Hela nu ou imaginat 0 idee nick pestra numer) Ines privete binee el este enunfat In categoria excn- feb inven sealtipi incon srelafel dat evistentu Ii'sine tsubstanta™ sint prin natura lor anterioare {ath de com oe exists prin relate (aceasta din orms fina un fel de derivate si accident al existent), ttl inclu poste existe pentru acete eategord 6 He coming Tn afark de aceasta, binee este exprimmat tn tot atiter modus ca exstental ® (eick inestegoria Senge do-exempla, leste nuit llvintate si ante: ieet tn con a calt este namit virtue, hn con's camttil misur, la cea eae ulate, im cca a timpulahoportuntat, in con's spatinalsittare gt aga tal depart, Inlt lipede cl inele au este cava oman gental tunis Ail el nar f fost iehs fn toate eategitle, ef Inteana siagor Mat mult, dat finde rivitor Ia cota oe eate inclus intro siagurl idee exits so siogurt sin nfl iin legiturd ca toate fete de bine a trebuk 4 existe fins wnichy dat exist mal milte chiar in legit et Mlngurd categorie, aga cum gia Sportontstit ete fn azbotstrateta, in malade med loa, in allmentaya rafionals tot médicna, in exer file fice gamnastic, ‘Nem mat putes tntrba "ce anume Yor s8 spun autor aceite! docttine prin yficeare Tucru in sine, ‘in moment ex, ait ponte soritl in sinc cts petra mt exit concede fru et, Inco prveyto onl ca em, conceptle a Gifers deloc. to adest eas, nu potte i altfel ric tn co Driveyte binele ea Dine” inteadevie, binele an este Shoe mai mare misurd Hine penta cf este tem, Inet cum ceca ce este alb nu estofmat sb dach dure tip indeungat’dect det dureaat 0" singuth i. Mai convingivor par sh vorbeasl despre acefte ier agra, cae! sane Una in clos bisa eal ce pare ch 'a urmat § Spesippos dar desp acealea vom vorbi in alth parts © 3 SUE CLC Le ERIS ee eee 2s as 1096 60 cele spuse mai sus! sar putea ii ie, i anuime sar putea atrage ania ct argumentele fa Canal nu shot apicable once fel Je bine, ci unei singure categorie a edlor Peon ne uma le iabim entra Sn, pe cite Eee a facultatea de a le genera pe prime, sa de als cont serva Hntean fel, sau ded le'aptra do costco ie oe qian, dt nimiteNumt der nace a ute si Hntrun sons diferit. Este char! dee} es pet fi siesemnate dou felt de-bine. sl aname Yesleeare sit astel prin sine sijelo ears In vedere clr Stabilind distincjia dinire bunurilé fn sine gi cele arg snt done utile acestora, at cusetasn deh cle ee fi desemmate. de o singuri idee. Agadar, caro thiees {etre de bine ar pute fi conadeat ex bine a ses le pe care le urmirim $i numal pentsa shee ca Einditea, ‘vederea, uncle plicen, Pen ra cam Slat Bisel pe scestn Ie rds penta alison eam pated totus contigo sass eee. DDunurle in sine. Ort poste ch binele md ete ante altcova decitideea de Dine, astelinct sf'na somaiing desit 0 form’ goalk? Daca inci acestea se mene Bainie pune sine, concept ‘deine va treba 8 apari acelagi in toate, aga cumn eoneeptl deat este acelagi si in zApad fi in albul Ge cehisa-© De, oneeptele de onoat, ce gintve, de pice in Ott tate de bunur, sint diterite si se deoscbere nine le Binele nu poate fi deci conceput ea an luce coen enunfabil printeo singutt ice i Dar atin cum skl defini? Chet toate cite sint considerate bunurl na par st fle din infnplane oot hime. Si fle astfl pent tonte It ea engin tn ng ea pen cl ote cone oe in vitutea analogie? Cici cea ce ete Vedeiea eat trup mintea este pentru suflet $e wa deen Dar poate ci toate acestea ar trebul lsate ln parte acim, ‘dat find e& tratarea lor detaliat il ue Focal mai degraba in alti parte a feat ante conskderafile priviteare la feota Iden Peniree “ oo ee A peer Pal es 2 feces ere en de ne eb ein te pede alas, ts meee oe ee Grae cane ee Sens ae a lta pe a ae os Neer eae eae al a Sere Ok ta rat ae ee eS a see as oui coves ante Sar SE cei Me ie, sere eats coment peti a ee vn Si revenim, scum la binele pe care ekatim st la natura is Se pate ch cl difeta de a o actvitate la ta, ca sd In oat In alta, pentru et unl este bnele ide modi al ca Set de state ane Ini departe, Care este atuncl binle specific ecteea, ial el tn vederea rata Se face tot resto In medi: fin este desigur sinitate, in arta strteail victoria, {in avhtectura casa, in altele alta Dar totdeauna, frie acliune saa in orice deczi, binele represintd opal: pentra ct in voderea Ii se fae toate cellalte; 6 1097 aSS _ anisroret rien wiconastek altel inet, dacd penta toate actiunile exist un singur Scop, acesia este binele reslsabil,iar dact Scopus ‘sint mai multe, binele realizabil in ele va. ‘conta Ta dee el raftonamental nostra Urmtsind alt gale, a event I ponetal de pomive,® Trebste sh fnceicim ‘acam si ‘darficim st mai mult Tucrue, 25 Asadar, deoarece exist, evident, mai multe seopt si. face demni de dorit. Un astfel de Iucru credem ci Este fericiea, gi inch cel mai de dorit dintre toate, fata, si alba nevoie s% i se adaugo cova. Cici, dack nu ar fi aga, e limpede ci ea ar trebui si devini si mai de dorit prin adiugarea unui alt bine, fie cit de mic; pentra ci adausul ar naste un surplus de bine, iar Finete mai mare este totdeamna cel mai de dovit. iat dinire ele uncle ne intereseard de dragul alton Fericireaapare deci ca un bine pesfeet-st-altathic,” 20 ca ogita, flautele saw instrumentele in general, ste | pentru eX ga este scopul tuluror Actclor noaste evident de asemenca ci nt toate sintscoputi perfccte Dats cksind de acord-asupra faptulul cf fericirea” 6 Dar binelesuprem este, desigur. Astiel inet, daet exist este binelesuprem, ar trebul poate sk lamorim. si tun singur seop perfect, aesta trebuie st fio cel cattst | gna bine co ame este ea, Avett Inert va ft yor de de moi; iar dach existi mai multe, atunci a este cel | feaizat daeh vom stabll'care este. acful™ specific mal detest aste tote, nol conker ch | uf Cet aga cum pen watt penta an 23 eea ce este’ de. dort pentras sine reprerinta uns seulptor, casi pentru orice artizan sn gepetal pentra wal decivirgit dect cca ce ete dork pentnsaliceys | orks ate ¢ aetitate sau indeeiniee amine 52 si geea co miciodata mu este dorit pentru altceva cate | pare ef binele i perfecjunea reridt In lucrrile to, mai desivinit decit ceca ce este dort si pentru sine | Tot astfel trebuie si fle sl pentrn-om, dack exist un si pentra altceva. Rezulti deci ck desivirgit in mod | act snume caret este specific. Inteadevir, dict me absolut este scopul srmarit intotdcauna pentru sine | parti sau, cizmaral au 0 activitate propre, ar putea filclodatd pentru altceva. Un asemenea ceop pare i | are onmil ea em nu aib8 ici una els sai miscut 50 Wor v fie fercitea: pe ea 0 dorim totdeauna pentru sine sii | inactiv? Sou, dimpotrivs, aga cuz och, mina, peio- niclodat& pentru altceva, pe cind onoarea, pliceres, | rul si orice parte a corpului manifests 0 setivitate a inteligenfa si orice virtute le dorim atit pentru sine | i, trebuie si admitem una si pentru om, in afara (clei chiar dac& near duce Ia nimic, noi tot am simti | _exlor menfionate? $l cave ar putea fi aceasta? A U3 tim impuls spre toate acestea), cit si de dragulfeicir, | este, evident, ceva comun chiar 4 plontelor: dar not Be care credem ci, prin intermediol lor, am putea-o | sintem in chutarea specificulal whan. Trebuie deci sk 1098 « 5 atinge. Dar fercieanimeni mao cauti de dragul | lasim la'o parte latura existenfel bazata pe brant si acestor Tueruri, nici de dragul altora, oxicare ar fi | eretere. Ar‘urma cea baratd pe senza, dav clar eh ele, La aceeasi concluzie ajungem si dack pomim dela | Seensta exte count gi calli, $1 boul sl orieazut faracteral eiautarhic ; pentru ca, dupa cit se pare, | animal. Rimine deei o existentd activa, propre pirti bine perfect ist ajunge ste IL nuiming avai inzestrate cu rafiine. ” Dar aceasta, Ia sind i, com 49 cindwl'nu numa a inaividul izolat, ci Wis ping, wort o parte care posed ratunea sf glndeste, alta eare opi, sofie, in sfirsit, la prcteni si concetifent, deos: | par se'supune rafioni,® Dati fiind aceasth dubla 3 eee omul ste prin natura sa o fini social. Dar fete Oricum, este evident ed, si dacs nu tepresints un dar trimis de divnitat ise obtine prin intermedial vir, gan prin invagitura, saa prin ereun exoriia, fects face parte dintre realitsile divine cele tsi nate: ici rhsplata gi seopul virtait sat ia mod evident tel ‘mai mare bine, adiet ceva divin gi fer Saar putea, de asemenea, ca feticitea si fie accesi- bits matfor oameni; pentru cd este posiil ead studilu s steiduinlioratentey ex St stea tuturor eslor ce mu sint inapfi de virtate.t C2 este preferabil si devitfereie inacest mod decit datoritt Hazard este de la sine infeles. Cac, dach exon ee cen aaa atiage detrei ia cu Dtnfs, acelag lncru se poate spune 9i despre ceea ee Great arta Ht sau se datoreazt uel cause garecare, ‘ai ales eauzei supreme.t! Dar, a lisa in vola nazar. Hula fot ee este mat mare gma frumos ar f'0imensi ‘Obiectul cercetirit noastre reise clar gi din ar ‘mentatia anterioarl, unde am convenit 4 feces fste o anamitt activitate 4 suletulul in conformitate cu virtutea. Cit despre celelalte bunuti 1, uncle exist In mod necesar, sete sit prin natura lo instruments auvilare $i utile. $i toate dcestea concord cu ceca ee 4am spus la ineeput unde am ‘postulat ck scope Arte poltice esta cel mai clevat, find acton care depune: maxima striduinta- na face din cotafent ‘oament de valoare, obigmuindu st practice binge De accea, pe bund dreptate afiemim ci. nici boal, alt, niet alt animal su exte fercit; pent ed nici un animal nu este eapabil i participe ito active tate de acest fel Din acslagi motiv, ntci copial na poate fi consideratferety el neputind tned, in causa iste fragede, si practice asemenea Tucfurl: copit considerafifeicifi sint-numifiastial ty virttea spe ‘anfrlor ce se pun in e. Ciel penta feicre este neven, 2 Se en pun 1, deo vote ples do @ slaGie el Altain pont multe shins fae Wa ets doen ieca mega sei gs ma ete ‘aera el ml ppt ss cat a tte ee alfa Le cee weet Bree pale er aa leaped cot ore pedis seamen sores fat suite sun ee x ‘urmasilor celui ce a trait in chip fericit pink Ja batt note si a sfirsit tot aga, pot surveni multe schimbizi, Ese init vai Gintze‘f nt bunt ql parte deo Se aes ae aoe Besce ie aaraouak Siti fh ie aware SS ST top 23 8 2as 1100 8 2 $8 revenim ist Ia prima problem pot in disci ici pornind de Ta ea vom putea infelege mai ugor 3f ceea co examinim acum. Daci deci trebuie si astep tim sfirgitul vielii gi abla atunci si privim pe fiecare nica pe unul care este, cica pe unul care a fost fericit™, ‘cum si nu fie cindat ¢a, atunet cind un om este fericit, Si nu rocunoastem in el prezenta fericir, pentra eX fefuzim si cotim ferit pe eet vie Hasta ‘cauza schimbirilor survenite in existenta ior ai din ati et vodem fn feicire 0 anume statilitate i de ‘viotii umane se Fist acl pe ind evenimentle iti umang ile, chiar si la oamenii © corse necontenit fa toate sens eric ‘Milest ca, dack am urmist dsicle pertonale, am romare’adseh eh acca om ets eA Tone ind neferct, find pe el feretsh apart sc befor ca un eameleon 3b bred aleituit® = Dar nu este oare eu fotl lipsit ds sens si armirim evenimens tele viohi? Cast na in cle constan fericten sau nte- rea, ef viata umant, dap cum am mai spus aro nevoie de incre extenoare doar ta de wy aux iiae''dar saverane pentraatingerea frill sit ct vitiile co so aeorda cw vitoten, pe cinl contrasul Tor dice la nfercc. ghttimentaren sont ete onfimatk 5 de ches unoa ce ne preocupl acim, pentra ca nck tinal dntre actele mane na proving’ o stablitte mai mare dec Actvieiile sufleutul conforme. cu virtutea; ele pat Si fie mat stable chiar sh dete ingle. Tar Gintre ale insle, cele mai demne de prefire sint si cle mai Stabile, entra e& fa ele st petree ca price viata amenit feist sin modul cel mai constants acesta Se pare, simotival pentru care uitarea na le poate atinge. ‘Vom. gisi deci ceea ce ciutim la omal fericit si el va imine astfel do-a lungul intregit viefi. Cici tot- deauna, si mai presus de orice, va actiona iva giadi in conformitate. eu virtatea si va suporta’ i modul cel mai damn isis sort, abeout stip pe Sine in orice improjurare, acola care este yew adevirat dsivirgit" si deo fermitate fara casur". =) on | rica wtcounatck eee [Seedpeer irene tner Bate euee sen opel ok Sen eres eee ts peta nope deed ecb es Screg, cos ont ee ey fees pee Se ie aa a te as age dees wel Capon a MEE sa el ae es bal striluceste frumusefea ‘morali, a cesar Sea Seems i Oat STRELA ati dt wre sagt ate suet sn preg se ep pape hea om Soh soe eee a perme keene cs ee cerita SAS SOS uahiag Sn RS esr cl oes vos alae creas meee oe a et errr ie ean bec 9 oon ce a at ee a Ce Fee oe Un Beek pel oe ma oat pease pees oe tl a Bee ace ate hema pecs peas Sam A emer see San ERE Gt cP RST a parecer Sees en ast Stes SS et ede ea es ns a eee rel ee a ae areca eae eet Pade Cota ate Se ae aps ai Sal on seg oe a ee a ea pa ee eet 5RS 25 bindu-se intre ele in fel si ehi snusrome adiiugtim cf ya trii si va muri fericit”, desi viitorul “ne este necunoscut, consideriio. fe din moment ce, tun seop, sl ned unol desir, absolut In toate impee 2% juririle? “Astfel fiind, vom pune ca, 5 fericiti sit cei ce au $i vor ddintze cei vi fea parte de cele menfio. nate Inainte, dar asta Ja misura’in care oamenil hot fi fericifi. ®* Si incheiemn insi aid coneh ‘oare Ta acest aspect, XI ‘A nu fine deloc seama 1 de soarta iderafile pile tuturor uma: lor si prietenilor este, desigur, o atitudine indiferenta fat de prictenie i contrari opiniei genera le. Dar, eveni= mentele ce survin in via{A find numeroase ai’ dooce: ip, uncle atingindi-ne mai alt, altele mai putin, & le defini pe fcc heat ar dora, probabil In nefigt, Cred delta, oes fe am spus pind’ acum, in lin gence Poate fi considerat suficient. . Dar dach, Tafel cum di 80 uncle spasi mai grew asupra viet alt os or» vreun riu. 1 Se pare, 3 uusor de suportat, fot astfel'se intimpls fntre faptul ci ficcare dintre aceste suferinte it slew 2 pe cei morfi exista o teazi pe cei vii sau Hi afect deosebire mult mai mare decit dact erin: cirlle din tragedii au avut loc inainte 2 le si succint, intre nenorocitile_ proprii tele siat nai la prieteni ele gi nenoro- sau se petrec {in prezenja noastrl. Deosebire de care trebuie && fines seama eu atit mai molt, eu eit in privint 2 celor mort nu sintem siguri daci particip’ la vreun ine see he ornind de 1a edle de mai sus, eft dact intradevie Fincte av ajunge ging pi si contrariul I ar fi ceva slab $1 neincemmnat, fig in sine, fie in raport cu ei; iar daci nu, cel putin este de aga naturi, inclt mui ponte face fericiti pe eet cena sint, nici nui poate priva de fericire pe cei ce 0 posed. Se pare deci cit fericirea, ca si nefeticrea prictenilor, iar putea afecta intrucitva pe cei morti, 26 dar aceasta Erica wIcouaitek intro misuri atit de miei, incit ma ¢ cu putin}’ nici Sti faci nefericiji pe cei ferieiji, nici alteeva asemi- itor. x Dupit preczirile de mai sus, si vedem dao fext cies so outs pints deme de fad Ss rai degrabi print cele demne ds onoare; pentru ey evident, dintte simplelo potenjo nu face’ parte. ®t api cit se pare, tot eee demn de laudi este Iiudat pentrc& posed o ame calitate si o posedi in relafie x cova. Astfl, Liudam omul drept st pe eel curajos fi Jm general ‘omul de Yaloare'@ vite, dates Actelor i infiptuiclor lor; iar pe omal viguros si pe cal agit gi pe alfl ca ei, it uli pentra cf poselt © anume calitate imiscaté si o anume. propensiune Spre ceva bun st desivist, Accasta relese clan gi din tlogile.adresate ‘silo, cle int evident, dls, find de fapt raportate la noi ingine ®t, @ asta se ‘impli pentru e, aga cum am spus, bogie isu nastere prin raportare la ceva ansme Daci inst lauda se aplici Ia coea ce este relativ, e clar ex pentra ceea ce este desivirst aa exist laud i, dup €um se vede, cova mai ialt gf mal bun; ciel ellor le atribuim fericirea absolita. 9, de asemenca, i considesiin frit pe oamenii ce se apropie el mal ult de divinitate, "La fl gi in ee priveyte binele himeni nu lauda fevicivea, agi cum Tauda Greplatea, Gio preamireste ea pe ceva mai divin st mat inal Se pare ci si Eudoxos, in dezbaterea pentru atri= buirea premilor ™4 a pledat pe drept in favoarea pli- ext; cici, dup pierea sa, plicerea na este landata, desi face parte dintre bua, pentru ei se afla mai presus de lucruile Hudabile. Dar astet de caitate ©, au divinitatea si binele; pentru ca toate celelalte Se taporteaci la cle in realtate, lasda se cuvine vietuti, pentru ci |erafieetsintem capabili si Iafuptuim luersi frumoase, 7 2sfar encomile * se cwin actelor, deopotrivi elo cor- porale si celor sufletest soe {Dar poate co expire dealt a acs eras 35. este mal degrabi de’ domenf, celor ce se ocupt de tm « compunern eit ont sty eee a in eele spuce, ch frien se ‘nomira print bunusle derne de onoate st desiviit, Si se pore et ete astfel privity st pentru feicrea este un prinjpia chet fh veloteaprinepiuielindeplinim cu top toate cles latte Tnerach, far principal 9 causa binelt Te conte derim demine de 8 ff onorate 9 divine xm eae San ae Ss ae (ee reg rea oe ote Gee Fe ea anda aera tea aes Pa lms oo aaa ar nian Ba ao sara de legi: un exemplu de acest fel il avem in legiclatort et amma te hag eae ee ens Fearn ek a: ee ee Seeger eee oe ee ae se ee Pech gts Usa Seer aetna se mice See eae ares nak core into > Eeeeee a neenratennn eet eens Mg eck rs eae Cale ony cs SORGe Berge eee a 28 ai, sf omul politic trebuie st acorde atentie celor ritoste In suet, dar st facdaceata fn scoped pee= Eat mai sas gi in msura in care ft este necesar pentra een ee urmarestey cic, & examina prea ammun(it foate acestra, ar fi poate um lucra mit mai difel ecit ceca ce Sha. propos. Despre suflot am exp si in scrierile exoterice #8 sguficiente date, pe cae fe putem utliza aici; de pid, faptul et Sateen presupate 0 parte irationalé st alta fiona, Dack autste dow pir ant istincte wna {afiede alta, ea pire cmpalai st ca ore luera dive bi, sau daci slat dows doar conceptual, dar insepa- FRbiie prin matura, ca partea convett si cea concava 2 unei cicumferie, na ne intereseazt in momenta de fay La tindul ej partea iraionalt a sufletulut pare si comport 0 facttate-comund tatior organismelor i ehiae 9 plantelor; mi refer 1a principal natifil Flial creed" 0. asemenea facaltate a. sufletalui ate fi Inteadevir presupisi Ia fot co, so nutrete, ola flinjele alate la stare embrionarS pint Ia cele © fu atins stadil final al desvolti, sete mai logic 4 admitem cf en ete aoseay la toate det ch Ia fe tare ar exista o-alta, Virtutenavestel facut se arat deci a fi comunt tutaror finjlor si aa. specific aman: cici accasta tie (a sulletalul), adiee aceasttfacltate, pare sh Re acted mat ales fa somn My dar fn somn onal bun col rin pot fi resmoseai extrem do gren. De aict Fi afirmatia ci, timp. de jumitate din vials, nimi ido eel fo de et nee asta pe bund dreptate, pentru ef soma inseam ‘Este sufletuta dae ne gladim Ia ealifaten dps Gare il considerim bum sau eu, in afara de event ‘tex ca unele impresini ™ din starea de veghe si SGjunge Intro misisi infims pink la ai In 2 vecle oametlor victuog sat mai bune decit “esol ofieare. ar fc" Dar destel_despre Sosteas facultaten vegetativi treba lsata Ta 0 parte, coarse, prin natura sa, ca na partiiph la vittutea Specie umant. 293 2 108 Se par fnsi ci existi sio até facultate natural 4 2 suflettl ratlonal, care participa totus! teen fel Xe fatlune, Ci 96 mol tempat, a eal neste nit, isudimn facultatea ‘dea talons $1 pak fulletoui dotatt cu rafiune, find econ Sab coat dluce eu juste spre teen ce este mat bine, Dar se ony aanifetd in e fun elds instine, conttarke nk ye oak oes trea pane reatent rfl paralieate ae compl, pre dreapta, se intore, dy abtil se itil gt cu sae Impuisrile #* caieniior nestipiniti i mins spe eens trata a ceca ce este rational, Eadevirat ef hr eongend observ ceea ce deviaz pe cind la sufet nay eect fu fosestnal inst ch na trebuie sk presume gts Pentra ci, aga cum ind vrei se migti ‘ivi, spre stinga, tot suflet existen a ceva in afara ratiunil, care ii este ontrariu si ii opune rezistent parte diferi de ratiune, nu ne In ce fel aceasti inerrant ait Dar articipe la rafiune. ‘Suput ial ea pare, aga com spumeam, si putin fa omul stipinit, ea se rafiunil; si se pare eX este inet si mai supuss afm Tael comple La eo eg BS ‘totul este in armonie cu ratiunea. 381 Asada, se pare ch paren gfionald seul este, "a ‘iodule, dubid: chet faeataten yee 2a ate mimic conium curate pe ind apelitiva $1 dorinta in general ™ posh iFfatlne’ nomics in Se eset acest icultatea rn fel e supune « Lucrurile se pettee intocmai ca atunci ind aseultim de sfaturile unui phrinte sau ‘ale prictenilor simu ea in studiul matematiii. (Ci partea irafional a sufletului se supune trun fel rafiunii o dovedeste si practica admonestirilor, ca sia tuturor reprogue Tiler si ineurajitior). Dar daca trebuie si admitem ci si accasti parte atunel gi partea ratignali va fi ubli, Ia rindul i, © payte din ea fiind sationald in sine gi in mod suveran,’ccalat ascultitoare ca fata participa Ia rafiune, de un tata. 19 30 Ica Nlcomantek i vitutea Dupt aceasti dstineie so imparte si. vi unde ‘ita Te unin’ anoetce, far pe eaelalte ce "assent iefesines Serle, itelgons inepsinea practic, la tie gneon tee ae moderatia, Cici, referindu-ne la caracter, _ spunem ci cineva este infelept sau inteligent, ci Blin Sau cumitat. Il Kudim totuyt si pe omul inflept pentru dispozitile sale habituale; or, dispozifile habi- fate Lindabile Te namin vital103 CARTEA A Ila 1 ind do dout fess, dianoetic si tia, ‘ 3c naste ese deivol mal ales pei sears ate fh deel lp {i timp), pe cid cea lich se dobindeyte pris ements eprindio. de unde sia primit snubele, ponte ‘jearh-deviaie a cuvistatel dies.» Se vede cla de ail c4/iel ina dintre virttile étice'na este tnocilath in nol de naturds ck mints din ceea ce exists In mod natural ms ponte ff semen pis depindcre de eum patra, ceca natn et at o migcare. deseendent, nar putea fr dept sian eat nat an Cad imprime aceastzdeprinder, aruncndto de tol de or Infuse foc nu ar putea depine cu'o mien descendent, nici nimie alteeva din’ ceea ce ‘exiett fa ined tatiana puta pins ca cove conana ‘radar, virile ma apar in nol niet in mod nato- sual eins ater Glnoam caps Mai molt inci, dia Inestren mousy nat aie em cu ot mal Hatt Taculliie, pe care alteio ic Diem inact (lcru evident in ceed ce prwegte sie $l ie entra ham nut de al ot Sa fm auat de mai multe on am elpitatsinfurte eee tive i ingots Teflon petra ek Te avert s tut fe avem pentru ck loam fobs), Dat vir Atopindim dopa ce mat nll am dene 6 aciheteies fa cum ce Intnpla gn carl arg: Cal Neel Decca tshuie sile acem lnvafind sot exe peat Hostage fem td ce pep SRIRE maa he gamely cst De de sre fgg sited en ited Ea a ee a obisnuindu-i cu binele. Aceasta este intr-adevir inten. 32 rica wiconastch orictrai legislator, iar cei ce nu © pun cum trebuie {nv apicare nasi pot ‘atinge scopul: prin aceasta se sb aecdtete o egal de sta, una bund de'ona reat Si aliugim la acestea faptul ch din si prin aceleasi cause se nngte si Pere orice virtte, ca SLorice ara. ‘Rotel, din practicarea eintatotui Ta eithart fess cthae Fea bunt Sec sbi Ua fe 8 in cml sntectoe aL tuturorcelorlalfispecialigtefch construing bine Sout un bun aritect, iar construind post, unl prot Dack nu ar fi aya, no ar mal fi vote de nil un Inva- {limint, cf toff am fi, Incl de Ta nagtere, buni sam Tai fn domenial respect. ‘Acelasi Iucra se Poste spune si in privinfa virtue ior pn mania dla Stn efile etal Gren, devenimn unit drept, afi, nedrepti iar prin faut de & reacfiona in pertole, obignuindwene st ne fee ius esi dev nil eras, fast La fel stim ce priveste dorintele timpulautile de iibie= uni devin compeeafi bling, alt einrinai fi iraseili, dap modal tn care se comport In astel Ae situa, anil intr-un fel, alii im alt fel, Ingen evn, din acte sseminitoate = nase sporti habituale de acceasi natura. De accea, te- ful cl fim atenf la caltatea actlor pe care lene Plinim, ciel dupe diferente dintze eles modeleazt Bitet gi deprindesle. $1 nue de mick importants felul in’care ne obignuim din fragedt copie, cf de tna foarte mare, ba chiar total” 1 crs de ah ness iw sp ee se Gentes tu tins at soi ats vito, SPSS Uituog adel eno noar do i ox fois) ate neve croton comenil fluor celal in eave acest uebue dente cae de OUD Se as cee meen ape Sunes eles 33 52 SA lokm ca_principia faptul indeobste admis ed ~ treba st seioniin in conorntate ou Tega eaptes apol vom arta ne const engi In ce relaiese cu celelalte virtuti® ‘s oe Dar si convenim dininte ch orice demonstatie in legit eu acfiunen trobule Si he expat in Bad generle, fick a intra in deal, dup cn atragers tentia {ila tnceput®, pentru 4 ofce expuners er Baie coespd ceil sublet tat; ae ceca ce priventeatinile sf ceca cele face prabie este laf de iconstant Ga gi ceea ce privet ‘Accasla find situaia. in cazal_raionamenteloe generale, cu alt mal tall ele privtoate la casuals Pattculare nu trebute st caute ¢ prea mare peetaes Eich acestea ‘na cad sub incidents nit uel arte wl nici unei reguli 1*, ci totdeauna cel ce actioneazi tre- ale a Seta de moment prj opr une #, aga cum se proceleass in medica In eee atic. £ Si totus, desi expuneren noastr are un astel de caraeter st incercint et turin. dfestde Med Int trebuie sf observa asemenca Tocrul int prin natura lor, degradatefie-de insufcent, fe a Exces. Sica. si ne servim do cea ee ete visio anita a nfeloge ceca ce" ne. este ascuns, instar Him asta in leaturd cu fora iil 9 stndtatea caer title fitice exceive, ca gi cele inion, stg Sones a fe cam ara a isftnf de Mord Si hrandperciteast sinitatn, pe end, bine propor: fionate, ereeazd, dezvolta si conserva PP “ot astcl so intl si In ce prveste campitarea, carajal i collate vist Cale fage de tome 4 o6 tome gi nu indeloneste ime devine lag; cl ent so teme do nimie, ef infront totih devine tndetone ta fetcam seal c profits de once placer, nesbfininds-se de fa nil una, dove nelnlsint, ar ‘cel-ee le ite pe toate, can silbate, devine inns. Agate cumpitarea si curajul nt dstrse ait de exces, et 51 de insufcienft, pe ind moderafia le salvea. | j Rica wlconateh Dar mu mumai nagterea, dezvoltarca si distrugerea provin din aceste cauze si depind de ele, ci si actele. BM legitura cu Iuerurile ele mai concrete este 25a, Ge pilda in ce priveste forta fizied: ea rezulta din ‘consum mate de brani si din depunerea multor efot- turi, iar aceste Iucrui cel mai bine le poate face omul ‘viguros, La fel si in ce priveste virtue: datorita fap- tului ca ne abtinem de la pliceri devenim cumpatati #1, devenind astfel, ne putem abfine cel mai bine de la le; acelagi lucra Se poate spune despre curaj: deprin= Findw-ne si disprefuim gi sf infruntim ceea ee genereazi teama, devenim cursjosi, si, devenind astfel, vom fi capabili in eel mai inalt grad si infruntim pericolele. 1 Ca_un semn_distinetiv al deprinderilor trebuie uate in consideratie plicerea si durerea ce actele, Astel, cel ce s¢ abtine dela plicerile senzoy Hi giseste in’ asta bucurie este cumpitat, pe cind cel fe, abjinindu-se, suferi, este nestapinit iar cel ce fnieunta cu bucurie, seu'ecl putin firs suferints, peri- colele, este eurajos, pe clnd cel ce sufers infruntinds teste ag. Cici virtutea eticd este Iegati de pliceri si de dureri; inte-adevir, comitem riul_de_dragul, pli- ceri, In schimb, de frica durerii,-nu Sivirgim binele. ‘De aceea trebuie, aga cum spune Platon ¥, si ne formim, inci din primi ani ai copiliiei,de asa manier’ fnelt si ne bueurim sisi ne intristim’ numai.de ceea ‘ce se cuvine? $i, intradevar, in aceasta constio edu- catie corecti. ‘Mai mult inck, dat find eX virtufile sint legate de acte si pasiuni ™, iar oricirei pasiumi si oricirui act Hi urmear’ plicerea sau durerea, si acesta este un ‘motiv pentra care virtutea are raporturi cu plicerile $i duretile, O dovedese si coreciile aplicate ca 0 conse- Ginga acestora: ele sint asemeni unor tratamente, far tratamentele constau, fireste, in contrariul a ceea ce a provocat riul. as 062s s Pe lings aceasta, aga cam spuneam mai nainte 1, orice aspocitie sufleteascs manifesto tending natu” FAIL? spre plicere sau dure gi este legatt do le, Sub intiien tor ineiutitindu se cau amelirinduse; ici deprinderle devin rele din cava lor ead Unk. Testi sat evft fic ce nm trebute fe eind teh, fie cum wu trebui, fie In atten alte modurt deters nate de raffune. De aceen uni q define vatufla Ga stiri de calm st mpasthiltate dar 9 fac in mod neadecvat, pentru e& ei air asta absolutsind, Pek Si precizege'cum tebole i cum na trobue at atone ai eind, st aga mal depare Si adimitem’agader, ca prinipiu.fondamenta, faptul ch vrtutea ote, in matene de plicot qf dren, apiitudinea dea ifSptit lume cele mat frusoses, iar viol este contranul ci, Pornind do is actos ne vor piitea deveni $i mal clare chestiunle legate do pltcere $i dure. Exsth rei eras ce ne conditioneasi preferingle si treh ce ne condifioneard refuzal: frumoeal mora, {ll plicatul si contrarie lor, adick cera ce este fujnos, vitimitor si dures, Pvito In acestea, onal Ae! bine ‘procedensa cum ticbuie, pe ind eal vices ste supus crori, mal ales in ee priveste piconet fick ea’ este comand tutucorfinfelor i inshore tot 105 a ceea ce fine de alegere, frumosul moral gi utilul finds 5 0 evident, in acelasi timp plicute. In afar de aceasta, a tofi oamenii, fri excepie, plicezea creste, inc din fraged’ copitirie, odata cu ci: de aceea, este difiell £% inliturim acest afect ce gia pus amprenta, in noi entra toati viata, De asemenea, si actele nile supunem. plicerii gi durerii, ca unei teguli, unii mai mult, alfii mai putin. Acest Iucru face ca intreaga noastrt Iucrare st se Scups in mod necesar de plicere si durere; ciel nu de mick importanta este pentru actele noastre daca ne bucurimn sau resimfim durerea in mod justificat sau mu. Si, dupii cum spune Heraclit ®, este inci. si mai dificil si Tupi cu placerea decit cu fninia. In legatued, fu €eea ce este mai grew intervin fash totdeauna arta i virtutea; cici, prin interventia lor, binele se trans | | | coma forms in mai bine. Asti) i din acest moty,Lorarea fetal ce ocopt de plete 9 ducce, att fu stera iti et gin cen pole ™; pentru cel co se Froese gu ein de acest ect va fo om de'tike, pe cha al ce se folosete riu de cle va ft Sk convenim deci ci vitutea are raporturi eu pli- ceren § durcren $f ch cola eave care 0 genercazh Sint yitle care i fovonsaotdenveltaren sf cnd ater Sine igen contrary provachdsrugerea sk Mimitem, do asmenea, vituteaacloneaza in slera felons Iver ceo foe st 30 mas v etre pee chee mace rind eh pete a devon! deeply tebuies practi agape pec pareesro eile Seek tote a cae ota 2 oe ate dite ee oe Sens ok Pn oot tee ele ee a nn a ee ee sare cae a ara a ate on eich oath Se Jn afar de aceasta, com ce se pers nomen Gree ia cova vilare inttisece ind” suiceat ca Mead rt cs doa ar eas ere ean SESE Pes aes ak eee chee oe eae ie erie eres a ene ee Co ry 0fk nun ani: alti ‘tnd eo ceea.ce face, apoj vind o intentie precisa $i avons ie feofa de svi acl atin anfrmate ea vrsten Jatin al tee Sind Inptatad sea a ae de neclintit *. 2 s feomitas ahs cnt aa deca a anos, a se st» num prints ele nescarc ans amauta ma Penten dobinditeavitufon hea ene ea Sees Files char mine pe cad ec atenea {Gnu char un bits Evite ge cies er jn pactcarea petnanenld a dont eae eee 5 Desigur, actele Sint considerate deeste ssa one tants Gin inline apn cam too? ieee irept sau cumpiitat; iar drept sau cumpatat este cel’ care nu doar le indeplineste, ci le ste ste in modul ire ot aes er md EE te etl ss os oe # prt deptthact dept he pales at sta, cunplats Gruimest cae nee ee te ha aise Be eae i fac filosofie si e4 astfel pot deveni oam: ide si, Reonanianie mdicioe as eoeehe eee he eli se prestie, $i, aga cum acest din uma singh vot Vindoca trapul ingrjindod astel, nici eeilalti aa vor ‘Hhdoc sll Hosea ta sss yc v 4) Peat ' examinim acum natura vit rece tel int crue coq! ag oobi a sat a Vana afoot faculiie of deena nant Virttea tebe cfs ua date ae : Names afete dorina, mini, texma, indrineaa, invidia, bucuria, prietenia, ura, regretul, emulatia, mila, 8. In ner tae ele chro I ees plies ma nieacosatiek Namese facultsti coca co ne di posbiitatea si resimfim toate acestes, de pilda ceca €e ne face aphi Si resimtim minia, sau darerea, sau mila Dieporiithabitale numese Gova ce ne dcterming ne comportim bine sau rau in co priveste afectle;) {e piled, in legstra ca faptul de ano'minia, dact reae” fiomim cu violenf& sau eu slfbictune.procedim £lu, Gar dack pistrim masura, procedim bine. La fel $i fn Tegiturd cw eeeatte afecte. irk Indoils, nic vitufle nit vile nu sint afecte, entry ef mu dp afecte tem Judea dept ban Eau i, of dupa virtti si wet, gt pentru et nit ada fil Hamaft"ma stem datort® afetelor (ict mae Hat ca gf emo ufo mise nt este aat [Bnuiit mod}, pe cind virtufle svelte ne atrag Tauda Sau_blamtl Me mult et ne mlm sae fomem tn mad Yan, pe clnd ‘virtufile presupun anuoite intent Eiiberte?say, cal pain, nw sin ipste de serene {nteni fa afaed de asta, spusiem cf sintem emofionalt datorek afeetelor, in Uinp ce virtutile st vile nu ne Stimese emofi, ef ne pun intro disposifie morala sau alas De aceea, virtue nu slat ni siotem consideralt buni saa ri favem capacitatea de a resi afectele, nict na sintem Tudati sau blamafi pentru asta. Si n plus, facultaile Jeavem de la natura, dar au devenim buni sau rai in rod natural. Despre’ acest Iucra am vorbit ins mat Tnsinte** bine, daci virtutile nu sint nici afect, nici facul- 484i, atunct imine ca ele 38 fe disporifit habituale. facultSti; cici mu ra simplul fapt ch vl ‘Am aritat mai sus care este natura virtufii. Dar rng este suficient si spunem ci ea este un habitas, ci $i ce fel de habitus este2 Trebuie si spunem e4 otice = 0vit etn oe vis, pteonna peat ality oe Sets pelea ak ma amie opr. se De pl vetie Se as ea i aga Hebe fan, ee ne pet tel a ak Sn ete Coin Ge te ac Gr \prie.®? In ce fel se intimpli acest Iucra, am spus-o in tot ce este continua *, pot fi sesizate Fay a ea mie Pee ea aaa eS ae ioe os teagate aea Fo Centre cninteerec geen ee en de Sees ne panes Se aaa aed os oe os Senin sia ct a Ba et nee erro ee aie se een ee So ea east Se ae nee eS oor aoe eee i eee Ree se ote, te ees gree rena ee Sata sts a ees oe a es Bee ee ome eae ss Man aca cates mari na at Piece cree ae fee aS eed ge fe dae 1106 » oi nok Desi, dack tm acest el orice stings ® Ih duce la Indeplinire bine opera, concentrindu'. atta spre misura justi si pe ea vizind-o In operele sale (de unde 40 obignitinfa de-a se spune ei la operele perfecte nu 0 ste nimic de inliturat, nici de adiugat, excesal saw arena ripindue perfectiunea, pe cind justa misuri 0 Salvexzi), dack desi, com spuneam, artgtit bani Iu creazi eu atenia indeeptala spre misura justi, cu tit 18 ‘mai mult(virtutea, care, ca si natura, este mai rigu- roast si mal desivirgiti decit orice arti, trebuie sh finteasct direct spre’ aceasti: misari.M Ma refer, desigur, la virtutea etict; ‘pentru eS ea se afli in legitura eu afectele si actele in sfera cirora intervin excesul, insuficienfa si misura just’. De exem- pla, si in team’, gi in indrizneala, st in dorin(4, st in nine, stn mil, 3 in general in plicere gi darere, exist tun prea mult” si un. .prea palin” sl ambele sit de- 20 parie deaf bune, Data inceres asemenea sentimente Atunel cind trebuie, fafa de cine trebuic, pentru ce tecble i cum tele, Insamnt sur jst, 3 in i timp Tuerul cel mai bun, care sint proprit vit- tui in aotlagt fel exist ln e& prveste atc, exces, carenti sau misuri just Virtutea se afl, dec, tn relatie eu aectele gi actiae 23 nil, in care excesul este gosit st insuficenta(blamats] pe cind misura justi este Hdatt st inseam’ rectitudi fe, amindowk aceste trisituri find propti viruti Asudar, virtatea este un fel de meditate int ej fiind misura_jast& dintre doui extreme. St adigim 4 se poate grep in multe feluri (eici, aja cum hau Feprezentat pythagorei , ul tine dé domenial inf nitalui, pe clnd binele de cel al limitatuli), dar exist tun singu® fel de a proceda bine; de aceea, primul lucra teste uyor,collaltdifiell agor = geesesti inta, grea 0 atingi $i din accasti cauz8 excestl st insuficienta apar- fin viciuli, in timp ce virtuit it este proprie linia de rijloc: ‘doar fntr-un fol pofi fi bun, ria ia nenamirate".(? Virtutea este, agadas, o dispozitie habituali dobin- dts in mod votuniar®, constind in misura justi in apart ca oi determinata de rafine, si anne in elul in care o determin’ posesorul iateleyeiunil prac- tice. Ea este calea de mijloc intre dou’ provocat de exces, celilalt de insuficien{s; ‘imp ce uncle vieil constau ia excesul, atele in insufi- a“f 20 hn un ein a in deal ster eh Siices g capa eet ae eect ht ote hall mae Pane oe tu tin iste codon i ttl eae, Sah See acelin keset 2iohe nce de Reece onion aah i rence Feet courage parce Botta. Tn cee priveste,nu_ pate existe nicidata Riis Tdiea anya pth Sos Ree TS ceria anaes ponents i teens Pc ebiiee o eos We Gat ae op as Ai a or el 6 cote Steg on cee oes s Seat Soe leet Eero enti oar oes Ee acer ee a eatin aft a gee eee eae peer Tntr-un cuvint, nu existi nici medietate in exces si in SG Se pantie SES va Aceasti problem’ mu trebuie si fie insi tratati snumai in lin generale, el trebule © adaptim eazutilor particulare, pentru ei, printre demonstrajille privitoare 2 r rien weowantek ta action, cle generale sint mai lpsite de coninat , Dein cls ces refert ln earue particle st mat Tproape de adevirs st pont cattle sit toga de Chrue particulars, Sxbunerea ast tebuie St cone ore ey"acaten. Le vom dsprnds din dosroes co TAsadat, caja este lini de mifloc inte fick. i temeritate; dintre excese, cel comis prin abseata frit Sta prt inc cn tune (multe fu ramay deaf ena), dar el ce comite un exces de inddanealt Ste num temerns fr el ce go tome etocs oa ipo cu total ndrisnala ete fue ap Fa pavniaplicenlor 9 dureclor = non cara totaror ima pin in cat dover Tints ds onioe tate caiystared ences eate desta. Cai ce txping oo desire pacte sat exten: do putin de necen fest fl dd gumeni nu a primi uo eaifatvs set uri fast sec Pater ir olerrea i primirea de bunuc materiale, line de milo este geneittaten, exces Inuteent ‘ipa avanti fn acest cay excesl anata sl ttl ops stor che excale foyer avaret pegs gece Sheltie. lnsuflcent. oe f © Deer ann crouse lace doer aac ta tin genera St ne ulfumimn cu att pontca moments wom expen at tai toate seta coat multd Peta singe, bn IegAhiek cu! easels’ materiale oo exis alte attains de mos cote mira (omol imisinimos deosbinduse ‘de cel_geneos prin gee al ar fr ma ltl a), ca i let lipo de gust wulgataten, nsuticeats f masini: Aston se doobese de ele pe feneroitate, dar ia ce mod fer Yom" spane mat foe Ta ce priveyte onorurile si dispeetl fat de ele i de anger ces Grates tciieady cased fste, cash spunen age un al de vaniate ar el Gienta ~ michmea sulctenct. $y, Sqn eum puneam despre generotate ese doostejte de inn pri “a »”» 108 2 w 3 aceea ci se manifest prin mijloace mai modéste, tot astfel, fafa de grandoatea sufleteaet, legath de mari ‘nord, exist $0 aspirate spre onorii mai mode-te; ici se poate aspira spre onoruni in misura cuvenitay dupa eu sf mal mult sau mai pafin dect trebule, lat tel ce exagereash in asprafia spre onoruti este nanit Smnbifiog, el ce 1e-duprejuieste —indiferen, cel ce isteezi misuraneavind un calfeativ anume. $i fiw aw nome nicl ¢rsstorle de caracter corespunz= toare, fa slars de cea a ambifiosult, care este ambit, Deaceea,extremele ist revendiet local de miioe gt ni se intinplt sil numim pe cel-ce pistreacd misura ind. ambitios, cind indiferent sh, de-asemenea, sil Hiudam cind pe ambijios, clnd je indiferent. Din ce cau facem aceasta, vom explica in cele ce urmeazi; acum sk vorbim inst st despre celelalte Vinufi, in manieraindicata mai sus; Agadar, $1 In ce Driven mibia exit exo, nse, moderate: cess neavind o densmnre propsissisay deoarect fl humm, blind pe omul moderat, estea de iil 0 vor ‘mi blnefer Dintee extreme, pe cel ce comite exces SET nmi iraseibily far viel corespunaator, disse Ihltater pe ce ipeit total de-minio tet nomim lege matic, iat insuicenfa respectiva apatic. Mai existt si alte tei medietiti, care presintt 0 coazecare asemninare ns fafa de alta, dar se 9° deose. se inte ee. Toate tei priveserelaile dintse oameni {nce priveyte vorbele sat actele lor, dar se doosebese inure éle prin accea ef una se raporteard la adeviral din acest rela, celslalte Ia Tntors lor plicat Dintre ‘llimele dou, una este Tegatd de-anturament, alta de tot oe priveste vinta, Trcbsie, designe, st worbimn 31 despre acest, pentra a obseiva mat oat linia de mijlge este demnt de lauds, in timp ce extremele na sint nicl convenabile, nici Taudabile, ci drone de afi bamate. $i dintre acete comportamente, ppentrs cele mat mlte ne liseste 0 notiane care =i le defineased, dar trebuie ef inceredm, ca sin carl celor- laite si le creim on nome corespunziter, pentru cari- tate si pentru faciitarea tfelegeti a“ Actiel, in privinfa sdoviruti, pe cl eo pistroazk spice smi snes, far mel sinceate fe Tota spre exagerar so numim liedosente, far pe eco cmanifesta Inudivos, tendiata spre diminuare Gimularet, far pe eel co 0 manifest, dsimulator. Tn ce priveste agreabial, om, moderat este cel vewely iar Staren sa de spit este veslia: exces il Yom nmi bufonerie pe cal enrol comite, bufon iar po eel chraiat Tieejte en total veselia Il'vom num Feciolit si caractrsticn a, gesoliie Git despre coilalt fl de_agreabil, cel dia viata ®, mal agesbil eu misura este eel amabl, iar masira Suste ete amabilitaea; cel ce exsgeeazi, daca. © Utrinteresat este sn om cate doreste st plac, ir dack o face din interes este un Hngsitor. Im slit, cal fipait a amabiltate 91 deragreail in once impichi- Te este un em utso2 9 corte Sin afecton iin tot co are tangent cele, exist o calo-do milloc:astel, dest padoarea na este 0 vi fate, omal decent este ada pentra cst atl, nal slant minolta o deplete, cial, cre Jotusineaz de toate, axa Lips ev tot: de pudoare, Ea onl indecent; ovhul decent este in sim cel care ‘streash misura just Tndignarea, Ia rindsl ci, este linia de mijloc intre inviie st rutate, setimente legate de plicerea set Alera neated con se Sting co din js indigneasa pedrept este fect. de prom fitaten elo care nro merits, pe cid Invdiosl, deps- find acest sentiment, se sie afctat de bunistarea Srcui nr omul rautiios este att de departe dea se Intrista de nenorocirile alteuiva, icit chiar se bucard dee Dar despre acssten vom avon prleul st mai vor- bim si in alts parte®, Cit despre dreptate, dat find ci despre ex nu se poate vorbi in ansamb, vor trata Imai tizia despre ea divisind-o in dow piri si aritind jn ce mod ficare dint cle reprezinta 0 meditate, Ta fel vom procada si ca virtutile dianoetce* 45 0 as1s vor Asada, exstind frei manire de a te comporta, dou inte cle find caratertice vila Wasa tele ce comporth exces dnsslicienfa, in timp ce cut aparie‘ona sigan cea lini de mo. fate acestz trl comportamente se opun inten fl tunul altuias ciedextremele se opun att linet de mi Toc, cit st una altla, lr ina de maj Se opune, ta inl ey extremelor,Asfel inl egal este al mare Fn conpattc cs sminusl dar ital me fnconparatc eu placa De azemenea, tt in patuni cits act atifinte moderate repeesints fafi de insufien tom xcs, dar fat de exces repesntoinstfeent deh ‘mul’ curajos pare temerat in comparafie cael ly, pe cind in comparatie ca cel temerar pare Ing. Tot Be see ee peepee ea TH heron ple gered ee ae ai so ok ait ee ec rea ees are 8 Bae cig es a tik en cc pe eto pig Meat tana peated ane meee ean axis Ja fel se intimpl’ si in celelalte cazuri. oe eas ee ee, Be ee ee oot ee ae eg oe ae de ces dae Sa oe a acs cine sae ce ik deo lei Ge Seas eS sec eo oe ae ea reed SST ee ere err eee pra ieelereperete ean soe saat me ase au ace ee Seeeee Te co 6 Fr tea micouastck In, operta cea mai mare fai de linia de miloe so aft Bnd nsuicienfa ind exces op, Sool crate, my temertaten, care este vn exes, Paropure eat at mult laitste, cae constitais o Sstlcenfa: in shim, n ee prvste cumpitarea, So insustaten, eave este o insulin #2 opus him multe neafiane, cae este a exes [eetea te intmplt din dovk pane, uo porind ais fer ings dat find una intr exteme She mat apropats simul aseminstonce ca more, Sutra #Pche ces pe eave ro epanem ml male! exempt, degaeceHenitten pare ate mal ae Sechtoute corel ql msl apropata de 0; pe end TEqtates ste lt mal deosctit Ge cara, ma degrabt Be cesna in ur eo vom opmnes Cll se pate ed rors cele mat Indpartate dijo int tle care Socom mat wll “ayadar, aceasta este wna dtre eaune, cea care eaidh th Tucral lnsugi, ceaalts avindw-g originea in ol Inns el exe Sie cate sinter tno tn mod Notun esles spar hai opwse tine de milee, De xempl, co eft stem prin eaturasoaste mat incl say pre piesr cw sit uses satel spre desta, Inephttadwsn de docatis™ ion ate mat mat com yc eh scent contrat nil de milo, ea ct iene ede ah aerate 4c Settle fda exces ete fn pat mate tack pon. tiara fade compte. doi inenabate, ss Cred ci am spus suficiente Iuerai despre faptol cf srtutea eich sepesintiolinie de miloc, $i anume Onis de milo ate dout vic, ul generat Ge exes Gaile de ncuicientS, precum ql ck ea este astel Eeoarece, atit in domenidh pastnor, cit gt in cel al actly a tnd det spent jst, De Aes este de eh atngendeaivinirea™> eich in ore fru este ‘if satin punctil de ecu, Ta fe a 109 a 2s109 » ‘cum centrul unni cere nu poate fi determinat de ori cine, ei numai de un cunoseitor. Tot astfel, pent ori- cine’ e usor si se minie, si-si ofere sau sisi cheltuie averea; dar mu este deloc la indemina oricui si stie fat de cine, eit, eind, pentru ce si in ce mod trebuie 0 faci. De accea, a'proceda bine este un lucra tot atit de rar pe eit ¢ de Hiudabil si frumos.™ Asadar, cel ce tinde spre masura justi trebuie ia primo rind i evite ceea ce se opune cel mai mult acestel miisuri, aga cum avertizeara si Kalypso: sdeparte de acel abur gi de viltoare corabia Si-fi ii, ici dintre extreme una ne face ei gresim mai mult, alta mai putin. Pentru ef este extrem de dificil = ating! Unis de milo, trebuie, ea iin a doa mad de aa Bafie®, cum spune proverbul, Pentru e& omul care se imbatk sau se mine ni pare Ervacfioneze in ignoranfa, ct dintonn din eauscls ate mai sus, i mt congtint de ce fare, cf incon: Stient Fara Indoialt ct orice om viios ignott ce tre- buses fack gf ce uebule steve to antl do erate face pe otmcnt 38 devind nedrepit in general, ri Dar trebuie 28 definim involuntarl st cf cineva ignord Coen col ete avantajs. Cac igno- anja in alegerea dstiberats este cauza nu a invalun- 52 aruei, ci a perversitiit!? $i nick ignorarea princk tara Cid ay ete cauza volar (Genta BirGiuerith ek, col putin, sntem blamati, et aceca. a Groamstanfelor particular, th care gi in logiturd cu hte are lo acfimen; in acest eazur intervan $i rlla qestarea i pentra ck eel co ignork ceva. in acest lomenta acfionened in mod snvoluntar. Poate ei war fi miu s8 precizim.aceste lurati i anume care 9 cite snt, st doe! g cine, he, gh fleiturt ca co\sau cu co Scop actioncazh, uncori st Pain co miflose, Jo pid ca syotorel anni instrament, nce de plis penre aS a, since fel Hide Hiindefe sas eu asprime.!® 8° Be indi ek nen el ne, nu fe lgors toate acestea $16 car e& mi poate ignore Peg paved ce acfioeazd com oave Sar potea ignore Sikes Dar el ce actioneazi ar putea ighora ce face, AE pid eum se spone cd, vorbind,cineva poate sei ‘unde covinto, sau no a,j -ef cova este interas, er Esciyi cu misterile®, say, dornd st arate cae fapulta 9 lash ti so desearee, De ascmenea, cineya wPitea af ceada, ta Merope 8 propel stu fin H Eee dugman, sau ct fier asafit af une Wnt este Fotonjit Saw cho patrhoarecare este pint. ponce BOTTAE ponte inthepla ca, dindas cutta 0 bluturd is ceopul ge a salva, sit provocl moartea’ say, do- Hd char st atingt yor pe Gneva, cum fac inpttiont, Sy da Tovar rth ot ‘Afadar, igporanta find posbit fm Tegtturd cu ori- caret ereumsanile in aren lo scien, SXTelenors cova din acstea pare a8 acfionat impo: five vornel sale mat ales in azure cole mad impor- ante, sae pare ck cele mat importante sint acelea fence i pent care are Toe aeimea. Dar, pentru a Considers fnvoluntar ceen ce ce Intimpit daforita onet Sstfel de ignaranfe, mai trebuie sf ca acfionea sh fie Fsoqith de durere 9 reer. i “fotul involuntar find deci comis prin constein- gore sat din ignorant, cel volontar pare a fi actal Si ean prinipia se'aflt in fos eel ce acfioneazi, Save cunsagte condfile speciale ale dsiagurai aia: 53 una2s nny See eee enna as See eg encase i Hecate ce oes rasta sr Beara cir rae Se eee ae see a eres ras coer Serger es are ae eae ia aa a Sankt Geeta rele cts Gres omen Doe Fee eee ees eee eee ee mes 2 1 Dsnind ase vlontaal gi avluntaral, ne 1 mine sf tratim despre optiune,adich despre algerea Gelberatt en pare ate fisttura cea mat race ferstick a vito sun eter de juderats a cara tera mal bun det actel. Alegerea deiberth pare, evident, cova voluntar, fa sh se iden din um find mai extinst efi voluntarl este comun $i coplor gi altor flnte vi, dar alegerea deliberats hu De asemenea, si actele neprevisute Te nami voluntare, dar nae considerim revaltat al unt ale- geri deliberate. oA rr rica sicomantcs Cit despre cei ce mumese alogrea. dliberats.do- sinfi sa impute, soa voint, sat opnie, fu par as EDI Greptate™ Aigereadelibcrath nu are nile omon Sr finite rationale, pe end. dovnja. sa mpulsh &e, Soul netempera acioneast sub impalsul don. fa; dar nu in urna une aleget deliberste; pe cind EY stipin pe sine, dimpouvis o face deliberat af -nu tnt 3 Ue nat 4 acts dia So pune ager delerate, pe cad o doin alte darn, She Tar dorinfa eate lath de plicere gi durere, in Emp ex dlegeren delibests ai are iegatark nick ct ny nici ee coal Ea este cu atlt mai putin on entra ch se pee ch coca cose datoreazsiSpulslel este ig Spin in cnfomtae ou o see dls ‘Par alogerea delterata nu este wil meat vinti™, desi aporcrea intr ele est visibis, Chel exist plane's imposltut 9, cine ar pretinde ct slege, Sr Buren an cmintt. Exeth Inet ¢ volnfs a impos Blt de pili cen a nemusiti. fatradevés, wanfa tte legath i de furan eave nu pot fi jail un fa fiueplinite de cep le volte, de pldh obtnerea icteric penta un actor sau pentru“un atlet; dar Epi ea cepacriercinae i sft de cast won iets mul scopul™, pe cind optunea Vaca mifoscele necsare atingeil scopulu. De exempta, vizim sinitates, dar Slegemn deliterat mioacele prin care potem fi sink fos Seu span corm a fin fe dat pre Uilae eh clog’ delterat aceasta arin desacord tu realitatea Cis, up cl se pre, in general aegerea Sine Ire ce dpe cigar’ cat poate fi nicl opie, pentru ed putem avea 0 opinie despre orice chiar st despre icra etemne feu ines, numa putin det despre cece din Go po ar pi s"inpert i sdevirte ae i im bane gi ele, pe cindoptiuile se impart mai egrabl in aestea ‘dn urs = Fars india, iment far consiera aloerca deliberath. ca find identicd opis in generals dar en nse Identifier cw 0112 « ws8 iie anume2", Cici sites bunt saw ri. dup cum iserim Biel’ sau rial gma dup opiate Roasts Gln ropa st ines efit cova Gi altele de" acest fel: pe cind opinia ave despre Aafura,uiltatea sau cataten um crn dar opnia nnn are nico legitsrd x faptl ci rma sau eveana In afarh de aceasta, tudim alegerea dlibeati mai dtegrabi clad ate Too in legac hoe true sau in mod corect, dar opinia cid concords cu adevteul, $1 aleger ceea co stim ef e bine, dar ne putem expriara ‘pining tn Tegicur ca ceca ces eunoadtem Indesjun. Se pare, de ascmenea, e& mi totdeanna oamenii caro fae cele mai bune slegsr sint el cae at op hilo cele mai Dune, dsnptsivd, unt sin ml tad in opin, dar vical determin si aleagh ce hu tes te Cit despre faptel ct opinia‘procode alegerea sau fi ummeast none lntereseaat aes eich me aceasta esto chestianea pe care-o examinim, cl dack dlogeres deliberatt este Seay Ivera cu opinae Atunc, ce este alegerea dliberati, sau ce o carac- terizeart, acd a coitelds ca nimie dintte cle ment fionate mai sus? Este, evident, ceva voluntar, dar na Grice act" voluntar inplici algerea eliperatay ate fa, ajadar, obiectul une! premeditir?’ Ciel alegerea delierata age loc cx ajutorul tafuni 9 tnteligets Dealtfel, 51 din mumele et se poate deuce ch este vorba de cova ales eu prolate fh de alte lua” mI Dar se delibereaz in legituct cw orice, si orice poate fi supus doliberirii, sau in legitari ca uncle lucruri deliberarea nu este posibili? Oricum, ar trebui poate si precizim ci obiect al deliberirii nu este cel supra ciruia ar delibera un prost sau un nebun, ci acela asupra ciruia delibereari omul rafional. + il vtea wonton Asupra lucruilor cteme ® nu dalibereari_nimeni, de exeimplu asupra universulai su asupra faptulut ed iogonala st lature (patatuli}siat incometsunile Simei asupra Itcrucior fm mine, dar tare so migch Yosnic dupt acsleagt legi fe din accesitate, fle dato- HEL natuci lor sau din vr altd caus, cum sit sek stiles echinotile. Nici despre alte luctus ce survin ia intervale noregulate, ex seta i ploaa, Jap cam nick despre cera ce se datoreast hazardulal cum ar fi descoperrea unei comori, Dat ic In legaturt eu toate problemele mane ni se delibereazh; tet un lacedemotian, de exempla, na ar deibera asupra cael mai bune forme de guveraimint pentru. sett, Pentet nick unul dintre astfel de Iuerust tear putea fi Tea: Tizat de eatre not tasine Ca obiect al deliberirit noastre rimine deci ceca = depinde de not ingine st poate fi Tealizat de ok Gauzele Tucrurilor pars fie natura, accesitatea a Hazardul, la care se adaugh intelectul gi tot ce tepre- int opera omulu Dar fecare om delfbereast asipra Incrucfor pe care el ins le poate realizns Daliberare nu existt nici tn legiturd cx stinfele exacte st de sine stitttoare , de exempl n fegiturs ‘aliterale (cei nu aver incerttudint in privinga flat in care trebuie stise). Dar in legituri eu coos ce seas lizim noi ingine, st nw totdeaun in aceeast manierd, fn legiturd cu ‘agesea, da, deliberim, de excmplt supra problemelor de modicins sau comer: de 4 mmenca, fn legiturt cu arta navigate mai mult decit in Tegiturs, cu cea a gimnastiel, cu atit mat mult ed eit este mai putin past la ponct dest aceasta din ums Sila fe sin legivurd cu altele. Oricum, deliberin mal Int asipra aticlor decit asupra.stinfelor? eel Tn Privinja celor' dint avem ‘mai multe’ incoritudian Se mai delibereazt si asupra unor Iucruri ce survin frecvent ‘dar in care neste clar cum sar putea ajunge lan gezultat, ca sl asapra unor crud nedef nite, Tar in chestimnile importante, neiererinduine indeajuns in propria putere de discernimint, recurgem Ja fatale altora. 87 uesas Be Dar dajberim na asupra scopurlor urmirite, asupra mijloneslor necesare penér ae atinge- Ast medical nu delibereszt dact si vindece, nc oratoral det st convings, nit onl polite daca‘ dea 0 bunt legislate, niet nimmentalteingva’nu delibereaaa sopra scopului; ei, dupa ce scopul « fost stablit, se reflee- teeta molalitatea si a miloacele prin care acesta va putes f atine, Dach pars existe'mai sulte mij loace, se cauti eal prin care scopal ponte fi afins cel ‘mal tgor gcel mai bine; far dact anflocal este ual Sige model i eave sop vf tine in acetta, jar pe aoesta prin care alt mice, pink cind 32 Sjunge In Caura prints, care, in ondinea Gescoperit, tate ultima; clei cel co delibereart pare $1 cereteze $Ust'analiscee maniora de a soflond indicat ait ea pe o problem’ de geometric s* Dar mu orice cereetare este o deliberace, de pid cele din matematice; im schim®, orice deliberare este o,gertae, cae ltl relat anal ete frimal in ordinea actsabieri $1 dact intimplarea ne pone in fala impose, rensn(im: de exempla, Uact, avind nevole de ban nti pitem procura. Dat act’ eral pare fost, ineereimt si realinim® Si posiil este ceea ce poate fi realizat de citre noi Ingine; Exc st cera ce indepinim cw ajatorel prietenlor este {otratn fl indeplinit de eltre noi sine, peru ek pri cipil afin ae afd fm nol Ceeace eam sint en ins {rumentele neceare,cind modul de ae utiliza: fel §i ince priveste reals cutim cind prin ce mijioe,elnd {nce maniert san prin intermedia cui se poate acfona, Se pare, deci, dup cam am spus, cf om este prin- cipiu al actlor Sale: iar deliberates are Toc asypea tslor ce pot fi ealizate de el insusi, aciunile find la Finda lot, mifoace tm vederen tealiniscopurion, Cei'nu sopal poate constitu objectal deliberai, rnijloacele prin care poate ft atin. si nv ot fi obiect al deiberri nit caztrle particulare™® de pit dack un anume luera este pine sau act aceasta ese bine coapt: asomenea Iueruri le percepem prin simfuri, Tar dock ‘vor delibera tot timpl, vom merge asa la nest. * ectul deliberirii este acelasi cu cel al optiuni doar cit cel al opfiunii a fost dinainte determinat: ici alegerea reprezint ceea co a fost deja decis prin doliberare. $i otice om inceteazi sk mai cerceteze. in ce fel trebuie si acfioneze cind a redus prineipial acti nii la sine si la. partea hegemonic’ a sufletului ™, ea find accea ‘care opereazialegerea deliberata Acest mod de a proceda reiese clar st din strivechile consti tufil, pe care le-a infitigat Homer, unde basileii anu fail poporului ecea co hotirisers dinainte. ack deci obiectul optiunii este sezultatul unei doliberiti ce tinde spre ccea ce depinde de noi, atunel i alegerea deliberath trebuie si fie o aspiratie delibe- Fatl spre ceea ce depinde de noi ®; cici, uind o decizie fin urma deliberiri, ne indreptim’spre eeea ce se con formeazi acelei deliberii ‘Am definit astfel, in linii mari, alegerea deliberat’, ca si obiect ul ei, ariiind 4 ea priveste mijloaccle prin care poate fi atins un seop, Ww Am spas mai inainte* ch vointa priveste scopul; dar se pte of dup an ea a prvi bine, dup aparenfa binelui* 1a consecin(a, pentru ect ee conse GEE bled a obec al wine cen cu at ane prin deliberare nu este vot (cic, dups opinia lo, ack cova este voit este gi bum, desi in realtate ce ponts fntimpla uneori si fie riu); pe de alt& parte, pentra cel Ge considers. ca obiect i vointel aparenta bindlel ‘obicctal voin{si na este binele prin natura sack pentrG fiocare cena ee ise pare luke este bincle, Bar Recare ian drept bine alteeva gi se poate Intimpla ca binele si fe contrarial a ceca ce crode ocd este Si daci cele de mai sus nn ne satisfac, mai este are nevoie st spunem ef, in mod absolut, binele este ‘biectal voinfat in concofdsnga cu adevaral, i tmp 2, pentra ficcare individ in patte, el este ceva cet pare lu bine? ard Indias penicu omul superar 20By Fy Dinele este ceca ce se conformeaz adevirului, dar pen- teu el mgt pote oy nea ant tli are 1a fel cum, th ceea ce, priveste corpul, pentru Bice so Sint bing, sindtos ete clea co intvadevit ages dar pentru belnaytaltoeva; tot astfel st privitor fa'oca ce este amar, dulce, cal, grea 3h aga mal de acd "Agadar, omul superior judect corectfiecare Iuera si in oate dseeme adevirdl §, cum fecare considerd fUmosse gf plicute anumite Tucrur! conform. propret fale disposi temperamentale, poate ck omul superior fe tage” celal mul pd ses Ch ate Ste capabil sh devcopere adevirul, ca qi cind ar fie {irae Canonol gl masora acestora*” Malfimea ins pare Bi sh lage Ingelata de plcere, care i pare on bine fark fies Intradevar, eu alege pliceret ca pe un bine, fagind de durere cade un van v cate fe a atinge scopol find obiect. al Gelber gi seg tt ee pee ane vce setae nin tga diese a eos oe Seana oie std ates etter ote Rs Sen, in Eee Se 60 BEA Mcomantek Je adevar; ei, ocd nimeni ma ext erst impotsiva nga ii, FSutatea In seh este voluntaal Alta, 4 clk wenn contradic cu cl afinate mal nate sia negim ch omal este principal crestor actelor sale, dup com ese tata cpio str Dac inst sea ce athafirat mal sus pare evident sin ne pute raporta actele In alte princi deit la cele extente In noi, atunes actele se cator prinept exist in nol dlepind la rindul for de noi gi sat voluntares Msturie in acest sens par si stea att comportarea prope a fecal individ lt cea lgilatoroe igh Ene aplichpolepre enor ce comit-acte reprobate ind acetia two fae din constrngere sam din ignorant frm co har absol de vin, fat pe cel ce Sngeplinase fapte framonse ft recormpenseiza find asta cu ntentia diva fino in fr pe un de a stimula pe ali Desigur,niment nu near sta la comiteren unr acte ce ict nt depind de no nie ns sint volume, Pentru ek near fold la nine ca cneva sh Incerce, ds Dil, si ne convings ct nn resmfim eldduray dares $e fmt, su acca hematite, dingo ce {ot na lesam rests mat pati, Dar se pedepssyte eave ete come di obranfi, cid ch cera coms fapta pares fle responsable ignoranfa sade exem= Dib, pentra cel aflat in stare de ebrstate pedeapea ste dubla*, ‘ciel principal so alll in ord tet introcitstitéa ‘in putea tol 8 mw amet in aceastt Stare: pe de alt part, starea de ebrctate este cauza ignoranj’ sas. De asemenea, Sint podepsitt cet ce ienort 6 disouiie legal cet Conoastere cra. na Humiai neces et gf lipita de dffeuttate. La fel se Tnutmlt gn ite caaut, end unit par sh ignore ceva din nepisire, dat find ca depindea de ei Te era ln fdemint si nu ignore, i Si se ingijensca. de acel Incr, Poate ct atemenoa osment sint stil facuj inet si nu so preocupe de mimic: svt, totus, responsabill de faptal e& dovin astll, pentru ch duc o via} neglijent Responsabill de faptele lor sint si cel nedzepti sam no- ccompitaf, onii pentra e& eivirgese Iucrur rele, ait pentru eit petece fimpal fm orgit sa alte asemenea o » 2» nite0 1s 6 » 1» ‘84i 5 dlsportit habitual), origina lor i faptl ch verclehaefnea In domental acloran furan eae le fenerearl, Am artat de asemenea ch, depnzind de not, fle au un earacter voluntarhse-conformeaci ce {flor dreptt ration. Dar disporitie habituale ma ‘otuntae in acceasl neu eh actle, penta et stink B actelor noastre sinter de In incepa pink ls sity, ‘ind eunoagtom detalileparcslare ie desfgarin lo, pein pe disor tery spn det I nop Foca cece adaugh dato Imprejuttior parbiclare tir este yor de cunoscut, Ja fel cum se iting sn azul boltavilor, Totes,/datorth faptulel el de’ nok Gepiade se flotin dispose hatitaalefnts-un fel Sau inal ele a un caucterveluntar Reuindate, vont vorbl despre fccare virtute fn parte, aritindule natura, obiectal si modul de a Elona, preeum si muml oe wl Si vorbim mat iti despre cura Am aritat deja cid repreant linia de mifioe inte fea semen tate NNe temem, evident, de ceea ce provoack teama, far ceca co 0” provoaci wste, im general vorbind, us aus de aceca, teama si este defini ca apteptare a tinal flu" Ne femem dei de toate rolls, cum sh Adezonoare, siricis, boats, lips de prieteni, monrtea. Dar curajal i pee sce manifest i legiturs cu toate Acstea; cel de onslechia treble gi este spre elastea Roasted si ne temem, far a nao face este ceva rugnos De pil, cal ce se terme de dezonoae este in em series cli bun simf, pe cind celui ce na se feme de ea i ses decengas dar po acesta cin arm unit conse der in mod inspropricurajos, n virtutes une oateearh seman ca omal corajor el find, ca gi aces, lips de teama. ‘ oe De siticie poate ef nu trebuie s& ne temem, nici de boald i, in General, de tot oe nu reprezintd 0 conse- on Coe sue ea ae oc eee Sen FU aes cena eget op Su etn ose Pe ae eae oe a pe es SS ea ea ee eG ee Ss cg are ee Se nd Aton fle orl de tee ear spat ahah cn Oar a fee ee rl od ee wu so Dufeah corals do’ HIGL” hy cen provoca de un naufragiu sam de vreo boali. In cate, atuncii Oe etceiiorenn Bee Se fot © lps nga cal Sine ee eS oh ore ase shea nal PIG toate sae eet oy eet eB lee Fiore on eee pe eee ee eet re eanen ate eer ee aes SSE res dderea. 1n afari de aceasta, oamenii curajogi acfioneaz’ Reisen sess come ra eran Be er eer TS es 3s» 6 as van No tutoror oamenilor Je insist teams ac Incrut, dat Iuim in eontderajie 9 cee om ae mel, este ifiogitor penta eine eo gure oe tet lipete raion Com ce isp teat posi ‘sul uane Se deosebve foe dpa gaa ate State mat ave su mat mio ia fl era ce lng ‘ml cursos este lpsit de team’ att cit poate fi un om Fark infoals. Hel Se va terme de need Hyde ot Gna cum ewe cere rafiunes, Je dragal’(emosthat pea CS ‘acesta este scopul virtutlin = ae De czea ce ets intradevie infiopStot ne tem dei, fie mat male fe mat putin: dar ae Tocris ce nu siat de temut ne pot inftcssa, ea a etaar ee Si ste so itimpla si grein He pain Nese Ge fomem fark rst, lie ef fe tomem fam carrthed fs trebute si aja mai depart, La fl se lating 3 eget ‘tur cu ceea ce ne inspiri incredere. Se S el co suports si se teme de er tecbule si pentru ce fg eon ied rue Og Seta Pn tie clon ele en aderia caajon ei ‘omul curajos suferi si actioneazd in raport cu impor- tina sea Gino ee ane. Dat om opi orickre! activity eae crepunetn tage filo habituate care o gencreza, aga se ining 9) In Gaza oma carjos, lar eurajl ind drmoe f afi Seopa actin; acter tyes oe tneg pin stopal urmirit. De, in veerea frumomu era Feabtt achonert cml eur In conormtate ot eae urn ura) Dinte et eatedepigesc misura, cal ceo face absenla totald a fich hu are un apcadv (or sea 4e fapt, mai inainte ck multe sint hipaite de'o dence ‘ce rope) dar bu enera Seu sa see Stil fa durereen sa mn op tenn chia de manic sa ak atremarnil de auc mi cum se pune Sone If. Cit despre cel ce exagereazi prin'indrizneal’, | | tn faa’ pevicceor, el este mum temerar. Dar se pare etacaral est flson 8 done aectaza cree feat Si ig gal ashe anes ti-lcvir cua) im peicle, cal temerar, nin st park 1h ime pio Dew cma a inte teeral sin de apt nite last co fae pe vite: sgh se Inu ed ar ava cura sat In stare $8 {ink piept perieolel Cel-ce se teme in mod excesiv este Ins, pentra ck else tee gi de ce mu trebuie, si intr-un mod nepotrivit, $i tot felal de asemenea trisituri il caracterizeaz’, Keestuia fi lipseste st Inerederea, dar, pentru ch in a ‘se teme comite el excesul, aici si natura i se dezvil ‘mai mult, Agadar, lagul esto un om care se descurajeazi rugor, cici se teme de toate. Pe cind omul curajos este contrariel lei, Increderea caracterizindwi pe cei ce speri. Lucrurile tn Iegituri ex caro cineva poate fi lag, temerar sau curajos sint accleagi, dar ficeare se com- port fafa de cle in mod diferit; primii dot gesese prin exces satt insuficien}S, pe cind omul curajos se com- ports cum se cuvine, pistrind misura, In afard de aceasta, temerarii sint impetuosi si decisi inainte de pericole, das, in mijlocal Tor, dau inapoi; oamenit cura- josi sint inci prompfi in acfiune, dup’ ce, mai inainte, au dat dovadi de calm ‘Aga cum am mai spus, curajul este'o linie de mijloc fntre ineredere si teamA, in cazurile despre cate am_ ‘vorbit.® Tor omul chrajos il lege si infrunth pericolele pentru ci este frumos £0 fact sia mu o face ar fi dezo- hnorant, Dar a muri pentru a fugi de sivicie, de neferi- cirea in dragoste sau de vreo lth suferinf’i mu este apanajul cmului curajos, ci mai degrabti al celui lag; ici a fugi de greutiti inseamn’ sltbiciune, iar cel ce recurge la aga ceva induri moartea nu pentru ch este frumos 0 faci, ci pentru a fugi de un ru.” er as 16 =vm CnC He ee rere rouble rn gf ora See scent renner aes Sarasa eu ie ee SS cee A a ce suas oer aetna ponies mea 2 RAST S se geen pace a parece aoe Das ee ees: Gee arlene cat ane cael ese rae ae aaa ee ER ole ihe aon oe eee oe oe nee fea ees: eee See eres moe ten acter a de dave Caen Bere omen cate fe Seas BS sek ele fe eee ees neh ee, Sara ses ta ain bre ee era See ee ere et wer eel ae ne ental aa See ee eon Sep earcrecen arene ea 5 eSpace belce e 116 rica wtcouastck ange np Sige br tet ale in ochii celor ce nu cunose situatia. In plus, datorit’, ae ares oe are Becit sh se salveze Intrun seemneh od top 2 ere ere oe erreaees Beil eee pnb geet oe oe ‘Si minia poate fi luati drept curaj, cici curajosi par’ cit cePoub impuleal fy sntastmenea fiarlor Sores ela pmb ee ee ee Oe ake Ang, fe ee poe 69 20 astu pot fi dae soot cunonse 98 ci, Impinse de duere 9 intire se avints spe pesto {4458 prevadt nimic Ingrontor; afl chiar igual fnfomelati ar trebui st fe comiderall cursion Saat ‘uu « moment ee, nici Tovifi find, na secintee depo pours Dar pind i oamenit ce comit adulteral st if stave, sub dpa donne ds mule act adenete. |. qlbsci mu este carajos oat ce se avinth spre porical datoritd durerii sau miniei.| °‘Dar acest fel devcura, selena de ope ca mal oar dace 5 Insofit deo alogererafionalt si de o motivate: devine cara} adevitgt:o Be Tingi aceasta, mina’ grovoana amenilor suferina, iar etzbunarea pltceres dat st ob lupté'din acest motiv slat dour bunt luptitor, fcameni curajos, efed nu o fac fa vedorea feurnosel moral nici condos de rations, cidin pasiane, favre of # oumeniicurajoy exis totus o oareare similitading Desigur, ict sot ce manifesta tncrolate mu gk 40 cw adevaral curajoyi ciel siguranja lor de sine in fuga Peticolelor se bazcazt pe faptul et aa faving adeces 4 pe ml. Ei sia totayiintacitva aomtator ames Iulorcarajoi, pentra ei unt si aif au insedone ta sine, dar, in ‘tmp co adsviraficurajogt sin incre ton dn molivleaeiate-mat taint ™, aco di ‘uM int atl penta c8 se cred-mai pulcente 9 la adipost de sufernfe ee La fel se intimplé gi cu cat aflati in stare de ebrie- 45 tate, stare ce le insufldincredere: Dar dick an co Inthmpla ‘ceea es sport ei, dau inapo po cindcetat ras ist propria si reste fata clea co ola i inspitk sau pare sii inspire teama qi proceleasd astfel pentru cd aja este fetmos, iar contd a ft dezonorant. De aceea si pare o dovads mai mare de cura) {i lipst de teamt 5 de tulbrace in percolate neaytope tate decit in eale previzate; citi cuajul ae nagee mei 4° degrabi din depsindere decit din. pregitiea Special eutru a infeunta poriola, Pentra’pesolcie Movies Inte oriciae se poate presi, cw ajatotal caleululu sal rafiual, dar in cole sarvenite pe neasieptate fecare Feaclioneazt cum i dicteusa deprindedte. pentru simplul fapt % l Corajogt par si cet ce ignort periclal set mn se seb prea mult de cei inceztfori, dat Ie sft info: Sion! in moors in ear, spre deosebire de acea, a0 Del un crite de sprecire. Inerezitost net din dest motv, un timp, pe cind cela, nga in askepe iti Tor, oviau Ia fogd de indata cog daa seama ee Altfel deeit sha imaginat, 350 com au patie angie ind au dat peste Icedemonient, pe eared Tuasert rept Sleyonieniol : : Tt, deci, expusecaractersticileoamenilor urajos, precam’ghale ofr cate doar par ebrajosi- 1K Desi corajl este legat atit de ineredere cit si de teamfy el mu se manifests In mod egal fata de-ambele, ccimal moll fata de ceea ce inspira teama. Ciei mai tirajos este col ce bu Se tulburd in primejdt ise come porta cum se cavine in fafa lor deeit cel cose poarta Estlel in situafit ce favorizeazt Inerederea, De aceea, dap cam om amai opus **, corajos_sint.considerati el capabii a {ind plept Ideruilor dureroase. $i, tot in atest mati, api ele ase urea este pe drept clog: ciel mai dificl ¢ = suport Eeva durefos decit st te abjtde la ceva plicut Dar daci sar plirea ch scopul legat de curaj este plicut #, el este fotusl umbt de ansambial clemen- {elor cet ineanjoars, cum se intimpla de exemplu la Inteceie gmice: des pent pug este pleut Scopul pentru care lupts, adiel Cunona st onorurile, ste totus dureros si primeases lovitur, pentru ck Sint finge feute din carne, iar intteaga ior truda Te Drovoacd siferinga; si cum suferinjele sit numeroase, Er scopul pentru care lupta este minor, acesta pare sf pa mat coding nimic placut. Dec, dach astfel stau Iserusle si in co priveste curajul, desigue c& moartea si nanile vor fi pentru onl Ctajoe duretoase st nedorite: dar elle indurd cu fer. mnilate, pentru ef este frumos $0 foel si pentru cl a n 2s 3s20 a as merit in cel mai inalt grad si ‘ie trait, si, constient Stan Se Mince See era faa te sf pace x Rint adage ca : eragiaarane ees, igh a Baas See Aroma eset ie nates Oya Race Pn Se oral a peer em due Dai, ca gg walt media ate corp Ses ee gE a SSP cath Gate ae Plow co coi tn 2 pa ‘an de trp, oma Gaga de nie eae Tucurd de aseménea pice nu sat nomi nies heaps m ‘all rica wtcowaatek {afi niet necampitai, dup cum nici ee ce se bucuri dio alte plicer co mu au legaturh eu teapl, Cael uct ‘ummm hecumpltat, ct flee, pe cel cirora Te place Sh pllivrgench ash povestakes vrate 9 acseete Pietuindusy Gimpal ca fot flu de nimicur: 9 mul Fumim cumpitai sa nesmpital nih pe ox safer din causa pleest de bunwli matenale sau a piece Sir. Cumpstarea trebuie deci raportat la plier se aprile, da nck ae la ioate; cht x ce Wein peers tons seazatitorviauae, de exempla in tate culo. lor formelor sa imariniir, nu sat mai mel eure Hai, nit necompitaf. Sf totusl sar prea ck exist Elin ccs plicerh o mtetrd just return tus exces $0 insutcienti: La fl in caal snsaiey audtives Bee co we bucurk nme excey de matied Sau extra oot fot mimes pect apt ch umpitaft pe ce co so bucuri de ele cu moderaticy St fe ining afl ict in privinfa naar lac. eet eats ot case itor eel ne sumim ncampatai pe ce coral fa place ieee ele de fruts, wanda sou mirotent pastorate Mal degrab pe cst ata de parfum eoceticdlos saa etal itso, ac int necampltt gore © plicere fa acetea din Orns, este pnt ed tesese in Ghent chisel asal orsie hee tenet stall cament, cind Ie esto foame se simt stagt de aromelo thinelvusilor; dar pllesres pentra asta de Iterur este caracteristicd notumpttatlay acestea con. Situind obictal dorinflor sae ‘Nici la eelelalle vieluitoae plicerea ma este legatt de aceste sensi dect accdcttal: Aste, mei cial fu. resint plicoea in a adulmeca mist iepurlor Glin af consuma, dat mirosl este cal es a dtangat Senzalia lla nu resinteplicetea ins al mogetal oul, cin ad'minca, dar daforth mugetuai ea sent In aproplee presen st do accea el pare ao bears Ja aural mugeula. Tot astfel, nu vederea [ou deseo. perrea) juni cerb sau a unei capre silbatice"s" i Aeclangeaat plicerea, el faptalc& va avea de mincare, 3 2»as me Agadar, de asta de plicerisnt legate cumplitarea sinecumpitares, pice impartsite de celelalte ite Sir Tape care Te face #4 park servile 5t animalice 4, Jar aceon sntplicerieoferite de simful tact st decal al gustull, Dat se pare ek pliceie sit legate do gist foatte putin saa ceoc; cde gustulul iv este propre faultatea de a disceme aromele "com fae desustic tori de vin gi buostan, care ick nu gisese in asta @ Pliers prea mare. Si nit micar necompatati, ced ek Ee ocutt mai muit de plscerensimfulat tacti, atin certs etary pin cae ‘shim Plier erotice*" Aga se face chun smator de rafiohmente culinare 2 dorea si sib un git mat ng dect el al un coco, Pestra ase bucura de ple nol de ec ste leg nema ete cel mai lang ispindt; ser pire ed pe dept necune piteren ene concert baat, eb nefnd Jegat Es fates umand cin no, edo cx animales" ‘Asadar, a te buctra de asemenea plicei si a glsh in de sopoia satanic ext ova anita: Fae extape sigur, cele mai dame de vn om liber dite pl ‘ite 'tactle, cum sint aca pe care, in gymnast, le prod Trecfile 91 incllaea; che nu e dateg corpul Ete leat pliceen facil In canal omlul necompaat, dost de utele par x Dintre dorinte, uncle ‘par si fie comune tuturor gamenior alice yartidare sl adiogtenatur, De exemplo, pofta de mincare este haturala, c&ct orice om, + eind simte nevoia, doreste mincare sau bisturl, uneori si una si alta, si, precum spune Homer ™, birbatul tins si cal in floarea virstel dorese si pliceri conju- gale. Dar dorinfele oamenilor sint diferite, mu toti dorese acelasi lucru. De aceea pare si existe in noi ceva, ‘propriu fieciruia, desi tine in acelag timp si de naturis “ erica wtoowantek pentru ci, desi fieciruia ii place altceva, uncle lucrari lag tuluror mai mult decit oricare altel." ‘In ce priveste dorinfele naturale, putini sint esi ce agregese givasta doar intr-un sens, anume prin abuz: ict aminca sau a bea orice pind la imbuibare inseamn’ fa deptsi prin cantitate ceca co respect cevintele natri, pe cind dorinfa naturals consta in simpla satisfacere evade rant De aot asomene fame sat ‘umiti lacomi, pentra ef ei ii umpla stomactl mai malt dockt su neo; dala ga ova aang feo atl In ce priveste plicerile.particolare, inst, multi ‘oameni grofese gi inmulte fei, Caci, oricare lear fi preferintele, necumpitatii intrec in toate misura, fle Bisind plicere unde nu trebuie, fie mai, mult decit frebuie, fie in mod vulgar, fie inte-un fel nepotriv Lor le plac uncori lueruni ce nu sar caveni ste plack GGind detestabile), iar dack le place ce se cuvine, le mai mult docit trebuio si'se bucurA de aceasta In mod vulgar. Evident, excesul in ce priveste plicerile fnsexmni necumpitare, iar necumpitarea este blama- vil ie in ce priveste darerea, inst, mu se intiiplt ca in azul curajuluiy cine 0 suport’ nefiind numit pentru aceasta cumpiiat, nici necampitat in ea contrar, ci ecumpitat este soeotit cel ce suferi mai malt decit se avine cind nu are parte de pliceri (astfel incit-pli- ferea tasisi il produce durere)'™, iar cumpitat cel ce fa suferi din cauea absenfei plicerlor sau a renun{irit a ele. ssigue, necumpttatul doceste toate plicerle sau cele mai marist este minat de dorings pint inte-acolo le prcerd. icra al luca: de aesea sferd. ind nu fe obfine, si cind le doreste. Cie dorinta este fnsofits de darere, oricit de absurd ar pisea si sufedt din cauza plicerit fa schimb, foarte putini sit cei ce renunt ca totul la pliceri sau'se bucurt de ele mai putin decit trebuic. © fasemenca insensibilitate nu este deloc omeneasci Pind i celelalte fiinje fac deosebire intye alimente tunele le plac, altele ma; dact fasi pentru cineva nimic 6 6 2s0 nu este plicut gi nu face deosebire intre ceva si altceva, acela este foarte departe de a fi om. Un astfel de om mu & primit un apelativ special, pentra ci aproope au Campitato, inst, plstrearS maura in legSturk et toate acesten. Elna gdzeste plicere Th cosa ce place cel, ial mult acpi, mat degra semen, lncraet i provoace dovguc, si In general nas bit {de ceea cot se civine: Deitel, nie on inte plicer sor delctenrs excesy, nila uferh de lps lo, ick ds Te doreste dett cu mise, nick mat mole deci tre- dies nie cind na trebuie $i aga mat depate, Pliente findt cele cared sin utile pentru singtate stu pentra bana starea corpo el vane apre acesten. cu mie art i covilfas ne ites cclelate pice Te va alge pe ecle care nui periclteaes sinstaten sl buna stare Eoxporalt sau ‘ne opt fremosulat moral gt nid Alepugese mijloacele materiale. Cel ce preferd a fuck fnvers fubegte pltcerie mai molt decit valoreazt ele, = end omeh chmpatat, dimpotriva, se comport om Gicindwse dup regula ational xt Necumpitarea pare si aibiium carscter mai volun tar doctlagitatea, cici una se datoreazs plier cralalt& deri, plicerea find. dovith, durerea evitati. Si, in timp ce Gurereatulbutd i ruineard natura # od ee fo reste, plicerea nu provoack nimic de acest el. Plicerea este deci mai voluntar’ de accea, si mai ‘Mamabii. Cu ea ne sf obignuim mai ugor; eet multe slut in vist ocaiile de acest fel, lar obignuinja cu ea pre lipstt-de perical, spre deocebire de rontactul ea Ricruri generatonre de team. i Cit despre agitate, ear prea i nu este la fel dé vvoluntari In fleeare caz. Prin sine, ca 1 provoacd Ghreres dar imprejravle fn care it Fe apastia dene. chilibyeazt om in asemenes misurl, prin duverea pe care $o provoacs, ici il foe sist atunce armele i 76 Boe bye ena pas es ee er ooo epee see begee ceed pes ec oe res Ca era Borngen) sin ee ‘unul de la altul. $i nu fird temei sa facut acest transfer i asleia sae erin ht cre ceeey coy ens oe ae TEM ere ene ee Recs sce creel aan S ers one Sees ee eens ELS Sarma aco eccrine ja ate cine td omer pti pk eggs eee ore ss saan se ct eee eee hell ol Sian od samc’ Sint ee mete tea Seecrepacieer ee (oneal mer, ional ee Oe ae PEGE MEUM SNE orci “la cumpitare.2s 1120 8 CARTEA A IV-a i ish Scat ae [emi auc ea ar Ee Be ce cal oe ee a nae ce es pe Bees os pa ae ges a ea aes pa oe 2 ake Sa ere ea on ae Saree steer eee oe eee ee le eee ua ore ne avaritiei, excese si totodat insuficiente. 3, ere eta Se cere eae cere {nae decent ane ee ee oa rece a Sec gan a eg oe sen Soper osama aca SONS SE crt Salas i ee aaa at Sree ae ean tat ee oe eee PGR he bar peat Sea aa eee ea eee See ee occas ast ee Fo ec eno bine, fie riu; iar bogitia face parte dintre lucrurile Bk eaters ee sas ea eee area ete Pe sLose eh ae een Peres roan oss ese ete cee ered ee sens ee Sinan eet es ra See oe eet Ch chee eu teatro epee 7 tea wtcouantek fer corespunde af : fremossl in timp co faptel do a primi este insotit de esimfirea binelal sat, orieum, Ge congtinga en fomifh ceva ut. Tar recunostinga, si eu atit mal mult Audel, sin adresate elas cele, mm cela co 80 Hineset Ts amy pin i 2 er este, desig, mai wor ane primes decit soft cick omal ste mal puta fiat nt cern Ts coos coi apurtino dete sk ma primensct ceca apartne alteiva, De aceea,genesbe sine mimi oa init care ofers. lor cena primes, des na sine a> Aaft pentru generoritate, I se aduc tolust Laude penta otecitadines dar cet care primese na sint deloe oda. “Generouitatea este poate viruida cea mai mdr, entra ef, pin actu flo a dil, oamenitgencros vin sjutoril semenior lor, sucht confoe cs iit nd frost x pind rept scop fremorl moral, mssl gencros va deat fnteadevar. de dragal framostiut moral 4 va face ined ju! ct la fen col sb ig ind rind, de ‘asemenca,. st toate. cclelalte ate i oferi, BI va face fee Gu pcre anit an rope el oe co fe conforma sia et est spade seri, in oreo caz_mu poate aduce neplicere Dar cine oferi est nw trebsie sta nefind animat ae fromoval moral, ci de wreun alt motiv, mt va amit generos, ch alfel* Si na va fi numit_ generos Pil cel eared pare ri cf ofera tm stfl de om te Beste mab molt averea decitsctle nile, ceea ce hs ‘ste departe de ai caacterza pe oml genes “Dar om generos nici na va primi de unde rs se cavine, atid de. afitedine flind.strint de. col ce dispretuiegte utusle material. Sf el-mu poste fi foneeput nis) in postura de solciant, cll a. sti fn fre clot ce Hace binele 8% primeacet cm aparingt Ulneaceri? Dar de acolo do unde tebuie va hay adiea fin propre venitar®, dact'ma pentrs ea e framos, tal putin pentra ca nevesa, ca st poata da, El agi vva negija averea personals, cel pufin pentra cd doreste ™ 3 11208 Later eee reer Hes pe aS rece eet Beceem re canta? Pee er Ree is cre att a ea eee at eee eh cere eee Sch core ae se Seana en aS cies a att Reco ea acres Pemee eae tai rests ot areas ee ara meen es ee Seman Tea et aes Mee case ee Smeets SMS IT Pe atari we baat rete aimee gee ae clngorepe t o Smnts caer aene cs Bape ee ear ee ee ces ee Doce nese ae eee ses ae Sone eer ore OE a esate en ae oe pear cate eee eee So ieicre ys co See eeeeree Cece oe ee eee ener 80 rica wicowanek cele de mick insemnitate, si o va face cu plicere: de asemenea, el nu va primi declt de unde si eit se cuvine. Virtutea find miisuca just in ambele privinte, in ambele 1 va proceda asa cum trebuie. Cici cine oferi in mod echitabil in acelisi mod si primeste, altfel modul de a [primi ar fi contraria celui dea da; or, fara indoial, {risiturle ce concordat se nase in acelasi timp in acelagi x0 ‘om, pe cind cele contrare evident cA nu. Tar dach ise 1210 fntiopla st cheltaie mat molt dec trebuie gh intcun Bd ere omal gro pt amp misura gi euviinga, pentru cl virtuit W este prope EV ret pliceres.Sau-nopliceea. doar peti ceea ce fe cuvine si in modal ht care se euvine Onl gencros este 91 binevoitor. El consimte chiar sist fe pigubit, dat find cA nu prefaiyte bunurile aterialesf-mal degraba suferd dact naa facut 0 heli’ necesard declt aise sopere ack a facut {una de prises, punct de vedere care, desigur, nu a fi pe plactl anti! Smonides" Dar rspitoral_eseste Wi aceste privinfe: nici nu se bucurd, net ma se supard Pentru ce trebuie gi in maniera in care tiebuie, dup omseva vides fn ec umeasi : on spus deja cX visi $i avarifiaTepredint. exces si insufidienta atit In privinfa olor, elt qi io, cea a Drimisi de bunuri; cl in sfera ofertel ineluder 34 ctl do a chest. ASHE, ships constituie wm exces 2a iam primi, dar'o insficents in primi, timp Ee avarifia eonsttuie 0 insofcenta ina dat tun Exes na prin, clnd Inst este vorba de hata Cele dou aspecte ale risipet mu pot coexista Inst prea mult timp, efci nie ugor nepritind de la niment Ei dl la tolisastfet, pesoancie depose et dea fn fla in care 0 fac cei pe’ Gare! considertm rsiptor! min repede fGs8 venitur. Dar, eet putin, un astfel de om Sr pes et prtertl aarti Intact vita phate la eare ajunge din caura rikipel pot Tesne Vindeca, orientindwl spre conduita just.” Che ris pitorol ‘are trusituri comone cu ombl genesoa: el di Sinu primeste; numal ci, in ambele eaztri, 0 face com fu tebuie gi eum nu e bine. Daci deci ar fea in consi a 212 0 era acest ue, sau s-ar schimba In vrcun fet oa- roeare, af putea doveni generos st atune va drat eat tiebule gi va primi de unde na trebule. Din acest rotiv, éaracteral" sin niei nu pate si fe. prea iu, 2 depig! misira in'a da gia nu primi presupunind na tn om rin st josie, ct una firs mints. Un risipitor de acest pypare mult mai bun dect avarul $i din motivele arftate, dar 31 pentea cf el Vine taltora in ajutor, pe cin] svaral mit este do folos ‘Dar majortatrisptosilor, dap com am mai spus, si prmese de une na (rebule, lar din acest panct de vedere pot fi considera nists avari. Ei ajung Rin de ta alii din cauza doriufel de a cheita, lees pe care mitt pot face eu ugurings, pentra ch resusele Tor ae. epsitars repede, aga inclt sint intradevir constringt si si le procare din alt parte Tn acelagi timp, penira. ch bile mai preocup citust de pafin, et primese de oriunde fark sie pese; Chet dont toe ete doa da, fark ad intereseze In fel side une iau, De aceea, nit darurile lor na pot fi Socatite acte de generositat, ee neavind ic fms See morals, nefind nie animate de un asemenea seop, nih oferite cum se,cuvine. Dimpotsva, unoort iim: ‘ogifese oameni are ar trcbul st rami la 0 condi modestt tu ar da nimi acslora care sin camsecade, Iin'schimb dau dovad de largheje faa de Tingusitori sau faft de oricine le procurk o plicere oarecare, De Sceea, cel mat mulfi dintre ef aint qi necumpitafi; & cheltne {rt seropute pentru excesele Tor, lsinduse in yin dest roe dco wi al 0 asemetiea. pant alunect riipitorul lipsit de Indcumare; dat, dach se intimplt si abi parte de. Supraveghere ateati, el poate ajunge la miisara just, Comportiniscse cam s> ewvine. ‘Avatiia, ins, este incurabilt, (Se pare cl bitri nofea si alibiciunle fice it favorizedetaparitia).# Oneum, tendinta spre avarifie este mai inrddacinata in natura aman decit cen spe rsp, majoritatea oame- flor preferind si string avert decit si daruiase, Ea este foarte rispinditt si se manifesti sub vatiate 82 EYICA WICONAMIER forme; eXei, dupS cit se pare, existt mai mote feluri de avariji. Avind dows Aspecte, sianume insuficenta 5a a da escenl Jn pe, cama pare In tof complexitatea ei, ci uneor estelimitata la un aspect, SSO init ‘uni primese exces, afi dat ineuictent tan cena ce apaative ca acid, male ripte,cirpinos ,toltsint prea pulin dispust st dea, Te hict bu vase In unbee altre, qf ha dorese sivia de la ei, Uni sit astel dinte-un sei de onestitate $1 din teama de fapte urlte (ciel mull par sauce tin pretind cf fi pazese aval ra nu crmva Si se ‘ads vreodata contest Is @ comite ceva dezonorant: dintre et fac. parte si calicul ™ stoi cob asemenca Jui, ok find astfel momith pentru’ cA meng. pint acolo cu exagerazea ineit nu dast niminal nimi) Mai int uni ear resping bunurlestrsine din teama eh gu lear fusor ot ia dela alt fink st dea nimi Ia shin acstora na Te place net ic at dea fi, dimpotriva, depigese misura’ ina primi, Fund de pete fot gift. pots de exenpl ee of exe cith profes nedemne de un am liber, cur sint pro- Senet 91 tof eal asemanea lor sau estan, careim- prumutl sume miei eu dobiad mare. Tolt acestia pri ese de unde mu trebuie st mai mult dectttrebul. Comund lack pare Si fie eupiditatea 75 toti int io stare st suporte dezonarea de dragul ctu, fined al unula meschin, Cici pe eet ce oblin mari pro- ‘tus Tuind cena trebnie ide onde nu treble, de pl pe tranilce devasteazt cet st jfuiese loeuile sre, ui mumim avariei mai degraba oament ri, ele: fin gate : in aceasta spelh de avari fac parte st juctori de sar, hots than, ntrocit det uimarese ely tir crose, Grunt als Sidi a obfing infeantind in acest seop. cle mai mari pero ati profitind de prieteni, ehvora mai degrabs ‘ar tecbul Bile dea, Si dni, ali, uemirind #2 cltige de unde nu trebuie, sint deci iebitori de. eistigurt oneroase. Toate aecsie modurt de a primi sin nedemne de on 83 225 Asadar, pe bunt dreptate avarifia este considerat contrariul generozititii; ea este un rin mai mare decit ‘spa sl oument comit geese mat adesea din avarite Gece din sips, despre’ caro am. vorbit sai nant Si incheiem sich ele spate despre generozitate despre vieile care ise opun. 0 Urmeach si tratim despre irinimie, dat find c& fica pare a fi o virtate legatt de bunacte materiale Mirintmia nu so extinde, ca. goneroaitatea, Ia toate actele privind aceste bunuti, ci numa la cele raportate a cheltuiclt; dar in domenial ‘acestora ea depieste generpitatea, prin mfrimtea sumer cheltuite, Chi, a Gum sugereard gt termenul ce 0 defineste, este vorba Ge" cheltuala adecvatd nor tealizisygrandionse.* Dar rns ste ova slatv: a ae va chaltuala euiva care echipeazt pe cont propria 0 tie fem eu cheltulala eclut ce subenfioneazt trimiterea lune delegaitsolemne.* Dect ceea ee se cave in pi infa mirimil depinde si de persoana care. cheltiie, side obioctul chatuielit sale, Nu este numit mitini- ths acre clue aad adeeat In ura dei Portanf minors. saw medic, precum cel ce. spune Yadesea am diut cergetoruui’", ch acela care pro= edeard astfl im lucrurt mari; ciel omol misinimos este genes, dar generosul nu este neapirat mini In privinta acestei_dispositt habituale insufici ena tote mumitt meschinine, tar exces vale Drost gust sau altele asemenea, toate acestea expr Jind depasrea misurt prin importanfa cheltuclt na in raport cu ceea ce se cuvine, clea ceca ce nu se cuvine, precum st afiarea unst mareit deplasate. Dar asupra eestor iucruri vom revent mai Uraia* ‘Omul mitinimos pare dotat ew un fet de stint elestecapabil st aprediezeTucruritela Justa lor valoare 42» gi si faci mari cheltuieli in mod judiclos. Cici, aga cum a ee eee ee eee eee Erica etcouaneh uncam la inceput ™, deprindele sint determinate fe acte si deceea cr se raportenzt la ee, Dei, celta le" omalat mirinimos find. mart sh corepamestoare obiectulut Tor, Ta fel vor ft i realisiie sale. Ast, pera relizata trebuie fie dem’ de cheltviala Ine Nest pentru ea, iar cheltuisla demna de opert, $i Chiar 0. depigeas Dar asemtenea cheltuici omolmrinimos le face vieind frumosul moral, scesta find scopul comun tate. or vistufilor ® $ le face eu plicere 9 generoitate fo face ca parcimenie wr ceva mesehin, El rel feaztrlt mat mult la infaptuive oper sae in modal eal ma ros cl mah pvt eit I pele sat comvenab. Este deel inevitabil ca omul mirinimos si fle si ageneros, pent ca si generosil cheltule lt trebule #1 em ee cise Ah acest aepect th mci Fimosulo, anume ef generoststes find prevents Iitimea cheltuili sale, accent ehelenls va da opereh Fealizate un pls de sisileefe® Cici valoarea nui Tuer pe carol posei a este aceeas cu waloarea unt Iueru pe earel Infaptuesti, Un obiect poate fi de cea rai mare valoare prin pre(al sie, de txompla sural, dar valoarea opere! resllate sid in marefe 91 frum: sete. Contemplarea ei stirmeste admiratie, pentru cd zea ee este grandios este demn de afi admtat, in asta consti calitaten opere! ralizate: de‘ omul rie Dintre cheltuille despre eare vorbim fac parte si cele pe care le momim onorifice, cum sint cele facate pentru ofrande inchinate.zello Evite tcigiase, pentru cart 3h ot ee se dediea nel divintgis de asemenea, calc ivorise din zal pentru ccmuntate, de exempla cind cineva considerk Ef ate datoria 4 organizeze ‘cu strilucte un cor, sa Si echipece o trirems, sau st dea um banchet public? | Dat in toate acestea, dup cum am spus™ in considerafie si persoana celul ce actionea’, si mi Toacele de care dispone: cic. cheltseletrebuie fic demne de opera viesth sh <8 corespund’ na nimat ‘operei, ci si celui ce o realizeazi. 85 2s3s a3 0 as De aceea, un om sirac nu poate fi mirinimos, Tipsindust mijioscele necesare pentru a cheltui in mod forespunzitor. lar dacd at Incerea sf fe, ar da dovads de sminteala, eich aga ceva tar depisi condifia si ar ‘ent tn eontradicte et coea ce se cuvine: or, numai ceea ce"te! eine ponte fh in. conforma ca rtten Asemencn cheltiet sine pe potriva fie a eelor co dispun de resurse dobindite de € ing, mogtenite de a Stsimoy saw rin alte legit, fle» cor de origine nobilis, = oamenilo Sustri sa a alfora ca ee Clct toate ecstea snt legate de grandoste vant. Un asfel de ‘om este; inainte de toate, marinimostl si astel de helt constt michimia, dup cum am mai spus ®, pentru cd ee sin cele mai matt $i aduc cea mat ialts Dintre cheltisile particulate, isi, ele Ta care se preteach mirinimia se fae pentru evenimente singulre, Ee"exemplu Ta cisitori sou in lte-ssemenca oes ca si in logitard cu lucrui pentru eave depun efortrl fol! cetafent sam nomat oxmenit de vary ss ln pric tires, st despafirea “de oaspeti, sau la. schimbarea tor daruri, Ciet omol misiimos cheltve nw pentes Sine, ei pentra comunitate, far darurle sale au cova Beemvinitor cb ofrandele aduse sell. ‘Casa omului mirinimos trebule de asemenea si fie amenajath corespunzitorvenitrior sale’ (pentra ck fl acest Toor St scce prstgis) tim aceaste pevintt {rebuie sf cheltuie mal ales pentru Tucrurle cle mat rable (ele find i ele mai framoase), In toate fiuind Sena de cee Ge Se eine, Cini #6 cue sf fk jntru oament eclessi hicrari pe care te fact penta Eat; chelta fa fel penten un monument fanetar ca pentru on temp. Fiecare cheltuals cite importants tn fell ci; cea tai grandioash este aceea a ehrel mportanf se rapor- tears la lucruri mari, dar important este oriare. se potciveste obiectulat ci. Exist inst go diferenta Intre Rnportanfa obiectulul gi cea a cheltueli (ici cea mai fromneet minge me eae de ulei igi are maretia ei ta dar pentru eopi, dar valonrea iestemict gi mu const thie on act de generortate)- De acca, earactersts 86 eerie, rica wicomantek czy minis tee, nee gen de acne ar Iniaplul ceva, so faci cu marefe (acest fl de a pro- cea find giv de inteecut) st cheltualas8corespunda SclontIncrulul pentru care @ investestos® ‘Astel este deci conul mninimos. Dar cel ce exage- reazt i di dovask de prost gust depagestemasura prin &eeea fh, aga cum am shal spus’, face eheltaill peste een co fo cuvine. El cheltuie mle ciod ar trebit sk Cette putin 4 afigezh un fast dsproportionat, de fexempls Glad unel mse obignuitecaracterul uni oop Ge nants, sau, dach este choreg, advelnd pe scend ovonre de pang inet dela intrarea coral, dsemenea fmegarenilor © Si toate acestea Te va face m0 vind Fromosal mor, ci-ca est etaleze boeifia, convins find eh astfcl va fi admira Acolo unde se cuvine st heltoie mult cl va cheltui potin, ar unde trebuie si theltule putin va cheltut mult Ta rindul iv, omul meschin va fi defiitar fn toate si, chlar ficind cele mal mack cheltuieh, el va dstroge Printesn smoot feamsncetesansarlubh eztind dae Ex intreprinda ceva, cautind modalitatea'de a. cheltui Git ml putin, lomentindsse pent erige veshie te- Smiter ca ma coma sf fack cheltuiell mai mari deeit ar trebni, Ascmenca disporitii habitwae sint, desigu,defecte fotusi ee adc 1a. dezonoare, nefind Vitimitoare edor din jur, nici co total lpsite de cu int m0 Grandoarea sufleteaset*®, aga com si numele pare since, este legath de Tuerur alte. Dar si vollem fal int despe te fel de luerut este work No are importanfa dack examinim tristtara de caracter in sine set pe cel ceo posed Se pare ch Gil grandaritsulleteyi este acela care, aprecindwse 3 sine ea find denon de Turrurl mash, este eu adevirat Egan dc che. Cine se considers stil rks fed dovadt 87 2s6 de mirginie, Dar nimeni dntre ei ex se condue dup preceptele virtufii nu ar putea fi mirginit sau lipsit de juldecati. Om cu grandoare sufleteasci este deci cel despre care am vorbit mai sus. Cel care, demn fiind doar de Iucruri minore, se si considers pe sine ca atare, este un fom cu bun sim}, dar cu grandoare sufleteasea, nu, Cici grandoarea sufleteasea se manifest’ in lveruti rari, la fel cum frumusefea se poate vedea Ta persoa- niele inalte de statur’i®, pe cind cele scundo' pot gratioase si bine proportionate, dar frumoase ‘nu Cel ce se considera pe sine demn de lucruri mari fri si fie, este un vanitos. Dar nu oricine se erede demn de lucruti care-i depigese capacitatea este vanitos.” Pe do alté parte, cine se consideri demn de Iuerari infe= Hoare edlor de care © eapabil trideazi un suflet smi El se subestimeaz’i totdeauna, indiferent dack este dema de lucruri mari, medioere sau mici; si cel mai preg ‘nant apare aceasti trisituet cind este eapabil de Ine os ee ans ot oa ae ae Sea eae sete Be eae eo Hecate peed cana feds he eee asa pore au ante Ss so pee ete ecm, eee oe a ae ee cae ea be ett ce ee (ees oie lea cree ee Sees ae alae ats ee te re ete oe cee me spare come gs pei tae fe ee epee rica etcouanted aprecianh pe sine ca find demi mat ales de onoae, Aesgur de o onoare eate sh coespund valor lor. ‘Onl uni, ins, se subapreiae’ ati in raport cu sino, et in taport en conlderatia de care sebacurd mol grandori tlletet La rind Sha, vanes se SGpesaprsiaes in mport cu sine dar natn compare Soret randori cult Daci omul cu grandoate sufleteatcs este demn de cele mat matt onor tune tebaie st fe oma Salat valoros; cic cu elt eis cineva mat ators, State mal dem de onorar, fa et mal valoros ests Seman de onoratle cle mal mas Teebule dec ca omul fr adevarat mare slleteyte si fle stun om de var Toone" Sar pirea ch pe um astel de om il caracterizearh faptal ed grandoaita I sufetense se mane tee foe virtofe Lit mu i ar potrvi rola la fugh in ata Psst et omit tediepate: de ear peta ace desonorante cel pentru care mimic din acsten su ae marche #? Dar, cerctind cazuils individuals Cl ex gradoae sfetesse ar pene nul ideal Astfel este deci onl grandori sufletsti mai ales, cum spuneam, in prvinga onoreilor: dar nce prt ‘este Boga $i puterea, ea sin orice sans sau neyanss, 1s diva pistra ilsura, orice sar intimpla, fa sh se Ducute” exces in imprejurisl friite san 3A sufere fay tn eele meer, 3 nll fat de onoare ge Va comporta altel, desi en este bon cel mai ial; Ciel puterea si bogifin de dragul onoare sine dorte, x pin cel ce Ie poneda doree si ie onorati ati oe Dar pentra cine nel onoarea na inseam mare Iuera, nti acta mic cesalte pot insema pea mls Be'aceea, oamenit-grandoritsufletesti par’ minds dlspreuiion. 8 Se pare cX si o soartt favorabilt poate contribu la grantonre sufleteases, Oament de origine nobis, ca STecice defn pater saa ext bogal, sin considera Uemnmide onoare datorith superiotitit situatict lor, teen ce face en suprrortatea pe plan morals fie ine Si'mai onorati. De aceca, prin plusul de onoare adus S"iemenca-avantaje, sporeste st grindoareasufle- 25 teased. In relitate, dns, numal onl valor in sine {ebuieonorat Pir indoala ef el ce posed vietate, fl bunuri de fal celor despre care am vorbite cu att nai demn de onoare; dar cet care poses astfel de bunurt {ita si posede qi virtitea na au dreptil nici st se con- Sider ef igisi cen de hrerrt mars, nicl sa He noi toament ctr grandoare sufleteasch, Fara 0 victute Per fect aga ceva mi este postil, far cet ce poral mex tiene bug) ira ah pede gvrtte, dn ra so SLaroganf. Cici fark Vreute nu este usor a Shan & cuvine in mioeal prospertit i ieapabik ze dea.o face, dat cresindu-te dessupra taturor, Dennit orice le trece prin mine, fal de cella oameni Pranifestind sumai dpret, Bi nu fac dectt sil ime in fot ce pot pe emul ov grandoare sufleteases, fark st semene inst; aetale lor rimin strline de vitute, in 4 shim i dispretuies pe cet din fur. Dar dack dispretal fomului cu grandoare suleteasct este justifeat(opinia 90 le i ogc don, amend a ap Sake cere ae ooops ot sues Sea a, San corres avo gat aide mat a eit meme a caer spiel Sai cs es a ae hte cag ews ee eo a eee eee aang OLS pers ponte) souieest inc quetcl gine de ache Sle adase de cash die lacedemontn in faba atone: Cg keh beers Sauce renee oe aa ee SO 8 eg a pe re et Ser pence ace bean ine Shae fe asia reat pe ee ee pe ig nad eater alo ed at Be ee ca sino est oe pal lea i perme te ells ot eo a He rai sti in fice si nu alerge dup onorari sau dup Be are ape ee on tn evr ssn oere stems ox ry 2» Fysie dipus si fuck pafine luca, dar mari si presti- once Pentru cl este 0 necesitate ste manifeste deschis ‘ura sau prietenia (Cicd disimulares il caractericazh pe fmm fag ior pe eli preocupa mai mult adevaral dout pinia), dupa cum o necesitate este si eh vorbeased Slshactioneze deschis (i vorbeste deschs din dspret 0 Hidin dragoste de adevir, in afard de cazul ciod fol Sesto ironia , atitadine adoptats fafa de vu). El na poste tri pe lingt alfi™, ta afard doar de sn «_vreun pricten; | Sar pirat lieru denn de un slaw din eaten estula lingusitori sint cu toft gto oament servi gi toff oamenii cu suflet vil slat ingusitor. ici spre admiratie nu este inclinat %, pentru cd rime nu este mare in oc li, Nu este nici ranchiuncs; ick nud sta In fire omulul cu grandoave sil SL se opreacch ta sini, mai eles ale enor Tucro 5 eplicute, ei mai degrabs Te considers nedemne de atentie, De aéemenea, el nu obignuieste si vorbeasci despre oameni , nici despre sine, nict despre alfir: cael msl Dreoeupi nic.ca ef nsuy fie Iaudat, ni ca al ot Fie eritieats. Si aa cate inelinat mic si laude, nth st vorbeasct de Fi, chiar gl elnd este vorba de dogmanit SS, fa de Cava end fe hfe itl 10 putin dect-orice esto dispos si se plingt de Incr Inevitsite anu de importants minors, sau sh soicte ceva, pentru chaste se_comports doar oti foarte Preocupati de asemenes Iucror El este mah degrab Tnctinat si intre in poses a ceea cr este fromos 3h desintesat_decit a enor Ioeron profitable qt ute ich aceasta este mai molt in spirfel not om utr’ fies Migenile omulsi cu_grandoare sufleteascd_sint lente, iar vocea li este gravis” 9f modal de a vorbl, Ca lt rede incl cr nu 15 manifest interes declt pentru putine Iucrui, nicl de cova aba un fom vehement cel caren consider ine important, in imp ce o voce sidicata i un mod de a wor precipita at doved contraril 92 deci omul grandort sulleteti, pe cind Tipsste aceasta grandonre este_mn om Simi, far cel cae ate prea multh este un vanitos. Nici acoytia din urm. na par Si fie vciosi® (eet nu comit time ria), totus eomportamentel lor este Breit, Omal cu suflet mil, dest este demn de uncle Frans, se peiveant singur do cles ast, defectal hi pate 5h Felden aceea et, nesunoceiniass. pe sine, xe considert ma prejos de bane de care este damn, Atiel ar aspira spre bunurie eale pe eave le most Asemenca oamment na pat si fie prost, et mai degrabi timizi. Dat opin pe care sto fae despre ot inst pare Sle sporesst infeioritaten. Cac fcc om tne Spre Gee eqn rl al pe ind ata. parte de actele sl ocupaile superioare, ex gh ci ari nedemol de ele renunind i ln nail exteroare Git despre vanitos, sint pros si ni se cunose pe sing, si asta in mod gill (@'ingreprind Incr Gu ve glorinse.ca si cnd ar ff deimni de ele, entra ca pel doar iieapscitatea lor sh ast la Svea} Gis Tmpsumeaet ca wesnintele si cu aspectal lor exte> Flor, ct si cu alte asomenca Incr, Te Plate sigh eta. {eve bnistaren si vorbese despre toate acestea’ ch cum datorith le gene fe cigigat rept la stim ‘Dar grandortsfleteyi tse opune mai molt spirit uml decitvanitatea: ie spinal mil spare. mat frecvent s este mai superior v Ayadar, grandoarea suflteasck este Tegati, dup cum am aritat, de male onorar, Das, com spares nTnceput ©, ce pare cl mat exists o viftute prvitoare Ja ‘ononce, carey fata de grandoarea suflefesscs, se iti em in acseag state ca generortatea fad de firinimic. Cast amindow scest viet iminid Is distanta de ceea ee este granion, ne pn in disportia Salfletesea ce se cuvine fafa de fucruAt de important mich sau medic 2» a 12s 91a fel um in domenil primi i ofersi de bunash materiale sista misurd justly exees 9h insufcionf a, {ot astiel St in aspiratia 2pre-onosre exist un smal null” si un mai potin” deci treble, proeum” 310 conduith adecvati, ce dirjeazd aceastd aspiratio ih direcia gi in maniera in care se cuvine. Ciei pe deo parte il blamim pe ambifioe™ pentru ci urmareste fnoarea mai mult decittrebuie gt unde mu trebuie, pe de alta pe omul lipsit de smbitie pentru ek nu aspith Ja onoare nici de dragel fremosulei moral. Dar se intimpli sil Hadim pe ambitios ea pe un ‘om capabil de o comportare birbiteascs si care iubeste frumosil moral, iar pe cel Hpsit de ambitie ca pe un ‘om compitat, dotat en simful miso, aga cum men- tionam si fa eapitolele anterioare. © ste evident, de, cf, servindu-ne de mai molte apeative pentra a defini acceasticlinafie, nu vom utiliza intotdeasna termenal de antitios in. aceagi sens, ci, Kudindva pe eel ce aspird spre onoruth mai ult decit multimea, fl extieim pe cel ce 0 face mai roll decit trebuie Misra justt neavind © denumire propre, extre- mele par ski dispute un loc neocapat. Dar, acalo unde existi exces si inmificenf, exist. gi misurd justi. $i, doch spre onoare se poate atpira fic mat mult, fe mai putin decittrebuiey se poate aspira deci $i it tree: iar aceastt din uem& attudine este Ti ati, a reprezentind, in domenisl onoatei, misura just com are un nume ale, Fata de smbitie ea apare a lipst de ambi, fatt de lpsa de ambito ca ambi- ti, iar fa de ambele are ceva gi din una gi dincoa- Jal. Se pare ef accastt situaie exist gi in legatur cu ate virtté. Darin cazol de fa extremele par si se opuni direct una alteia, pentru ch misura, justi ste lipsitt de o denumize propre y pee eee ere eee eee Ica wlcomantes v Biindetea®* reprezinti linia de mijloc in ceea ce priveste pominile de minis. Dar cum actasts line de Inijloe nt are un nume propriwais, ca dealtfel niet extremele, vom utiliza pentru ea termenul de blindete, fare inclini mai mult spre absenga minil, ipsitt Ta rindul ei'de un apelativ anume. Cit despre exces, Lam putea num irascbilitate. In sfirsit, afectul de care ne Scupim este minia, dar cauzele care 0 provoael sint ‘multiple $i variate.” Cel cose minie in mod justificat si impotsiva ext trebuie, in imprejurinile si po durata de timp eavenit, merit Si fie fiudat, Acest om ar putea fi mumit blind dat fiind c& blindefea este Iaudabils. Ciel emul blind iubeste starea de netulburare si na se Task dus de pa- siune, ci resimte minia in imprejuritile si pe durata de timp pe care i le dicteaxt ratiumen. El pare si gre- seasci mai mult prin tendinfa spre insuficient&; eet ‘mul blind na este deloe rizbundtor, cf mai degraba indulgent. Dar insuficienta, fie ek o numim absent a mini, fic altil, este criticati. Cei ce nu se minie pentra ee trebuie par nisto prosti, ex sleet care se mine intrun mod sail in impfejurari nepotsivite si impotriva cui nu trebuie, Cel care nu resimte minia pare insensibil si incapabil SX se supere, lipsit de. promptitudine Apirare; dar a indura st fii insultat fark st reactionest St a trece cu vedlerea insultele aduse celor apropiali Aenoti o fire servili. © “Excesul ia minie se manifest’ in toate felurile (cici te poti minia si impotriva cui nu trebuie, si pentru ce nu trebuie, sf mai repede sau pentru mai mult timp ecit trebuie). Dar aceste aspecte nu exist in ansam- ‘ial Jor im acelast om: aga ceva ar fi imposibil, pentru 4 raul se distruge pe sine si, daci este total, devine ‘de nesuportat. = Oamenitjtascibili® se aprind repede, impotsiva cui nu trebuis, pentra co nu trebuie st mal mult decit trebuie: dar se si calmeazi repede, cea ce constitu ttrisitura lor cea mai band. Acest Iucra se intimpl 95 35 126 »2s 3 pentru emus pot stp mini, intesitatea eu eare B*recmat acini sk iebueneasedpe loc, dat spol se inigtese, Excess comit colnet care sint tl Ia mini, aprinends-se pentru once $i impotiiva ose, de ude 3 numele Wr a Ranchlonopt int dific de impicat $i pistrea soll Wrenn, pentru ch so inibuge’ inh not ‘Tdi Hnistea pink Ge muse racbunk. Don rsbunarea pune eapit resentment lor, inloeing suparatea ex Frscsie! dar, pit atone, ef pistreard in sine apie siren acestel sin de spirit Siasta se intlmgis din Cauri eh, neetterossinds, niment nel poate con ‘ing sf codec, atl init ina ferbe malta vreme Inchish nek Asemenea eameni sit, att pentru insigcit sh penta prietenil Tor cel nal bun, foarte grew do 0 ‘iamim pe oscar se supe penta ce a mall. deci tiebuie si pentra mult inp ql cafe tu chit dion halite dea se ‘Blindefel Ht opuneh iat mult excess! in. mi clei, pe deo parte, exces! este mai rispindit, natura lumanf inelinind mai sult spre nizbunare™, pe de ta onmeni nesociabii sin, Hn soietate, mat grew de Saportat Pin cole atitate aici eiee clar si cosa ce spunea sai inane mu este wyor sh stables cam, impoteiva fol i pent cit timp se cavine st fe mini met ping ac. ct vs proce crc, tre Cine jeparteari dour” putin, de condoita just ma este lata, fe el face tn ensul excesio, fe Jn cola isufcenfels si uncon chiar Ht linda pe cei ce ant in deficit, numinged bins, ca gi pe ot cose minie excisivy consderindweoament fern capabii & con ‘fuck. Bar cits com tebuie st se indepartere cineva feta conduits juste pentru a fi socott blamsbil me ste wor de atitat In. avin: apreciewea.aecstor Ierut epinde de fecare caz in parte de capacitatea engitva 8 fiecaruia. Un fers cel potin este cla, si aname et demn de laud mu poate ft dect comportamentsl moder, 96 conform ciruia resimtim minia impotriva cui trebuie, pentru ce trebuie, cum trebuie si asa mai departe, pe Eind excesul gi insuficienfa merita SA fie blamate, usor ‘aed Sint mich, mai mult daci sint mai mati, cu seve- Fitate cind sint foarte mari. ‘Acestea sint, deci, dupi cum am aritat mai sus, felurile de comportament privitoare la minie vr In relatiile de familie, ca si in cele sociale, in comu- sicatea rf aorbe lapis a ooment par hho fot dina! st plac", sint eat carer pentr asta fendi tot gna Jeopan Ta ni, cresngase dato, $e grea fad iin le ese In exe ‘Ais dimpoteivs, se axeao4 in orice imprejrare pe 0 puziie fontrars, fink sf Te pese eltuq de patin Br bok mikepane pe ‘cet din jury acoga tee Sept Siskel gi ectretos TE limpete. cf trisitule de_caracter: inentionate ral st Sat berate heh den de land ete 9 anduith moderat, eave'ne. face a accept sau feapingon ce‘ taehuc $i lto: manerhonvenabi ‘Aobatconduith nu are on nome special, dar seamen foarte mult cu prictena, Cal cee comport ate 2 dte aerator ecu pe cate ne place Sol namisn trptten bun, doar elacsiia dia urn stim $i afectiunea. In asta consti si deosebirea dintre prie- fenie trlottara de cave ne Sep ay ca find lip SuSE tone $ de tance fat de cel tu eave avem ‘Mint; al ce pose, me din bire sou dit Ue fpove foul cams caving, e pentru ch asf te Face Et oe comport In fo 9 28 de cuncsegt fat Sernounosca fats de apropia( fata dese, somal eh sttalines iu se edamteae feed caz In pate; clel ue eovine e\porf acca uf cor Tpropinf gt shinier, nic ali manients i aca lod nemulfomiea Ts general dup cu am sp, Serva pura in soctetate-aga coin se cavine, 8 > 97 2 » asdinfa de a na supsia pe nieni sa de a face pce, wa raporta ‘otal fhe gat Cae tet fod ds 2s comporta prad sk fe Tegat de plicereatnepli- cae nate in elie socaley el. va fespinge, cul dea provoca nemulfumirea, ela Ser freind putcere altos, "ar patea ft ia detrimental fl insug, Yar daca un act pe’ care lar oomite cncva at aduce!acelelpersoane 0: mare dasoneare sau Yream alt_prejdiciar in timp ce-aitudines contra bar provoea doar o mici aiplrare, el nu va aproba acel . act, cid va respinge. ms Comportarea sa nu este aceeagi fat de oamen de preatgin ff de oameni ones, a de pe care cunoaste bine sau cel pe eared cunoaste mat tin i, finind seama gi de alle deosebin, el aco je se potiete, doin’ st fh plcere pentru pice in Sine gi ferinda-se i provoace sup Fare, Dar in toate el va aves in vedere conseinfee, tumiind ce este mai important, adiet binle uta, Pelee, ca pont aie mal drs 0 mare bueue 1 Se intinpla sk provosce ‘uneoni-o- mick supirae tna devonnelte dost acela ce platens tptsua, dar china a primie ined tn ome pect. ronment care fae plicere celor din jut, acela care urmireste doar st fie agreail, {ard n alt motiv, stent om amabsl. Cel eave se posits astil en seopal dea obfine avantaje materiale sau coca ce depinde de ele est lingutor © Cit despre cal ce se opane a toute, fm spus deja eh este tn om wens 9h certirel; Dat fiind et masura justa ware un nume special, extremele par si se opunit aici una altel vu _ Aptoape in acelasi domeniu §, se situeaz’ linia de mijloc dintre Tiudirojenio si falsa modestic "; dar $i ci li lipseste apelativul. Totus, nu strick si examinim si astfel de trisituri; cXei, expunind-o pe fiseare in parte, vom cunoaste mai bine tot ce e {8 legiturk ct caracteral si ne vom putea convinge cX vistuile sint int de mijloe, dopa ce vom fi constatat cin toate cazunle igi ment aceastcalitate ‘Am vorbit mai inainte despre cei care, in relate sociale, se comport avind in -woderepllcerea sit Replicerea pe eave le pot aduce celor din jur. St vor- Dim acum despre cel ce respect adevirel g! despre falco adopt minctana, allt in vorbe cit stn fapte Sou ‘in simularea lor. Se pare ci ludios este cel cares atria cali strtluclte pe care na Te are sau sie exagereazi pe cele txistente, Cel ce afigeart fala modestie, dimpotiv ‘Deagh calitjile sau gi Te miaimalizeasd, Dat eel ce Sstreast mvisura jus’ se aratd aga chm este, ree Dectind adevinsl 9 n fapte sn vorbe, reeunoseindash Eslitafle reste, fora si le exagereze sa St le miniall- Fiecare dintre aceste atitudini poate fi adoptati cu sau fork motiv. Ciel flare’ om vorbese, etio- hear gi trilete dupa com it st fires, in afta de ea ‘nd scfioneayt dintan motiv anome. * Par mivciuna fete jsnics 31 blamabils im sine, pe eind devil este {rumor gi laudabil, Astfel Incl st omul care expec ficvirul st pistreart misura este demn de lauds, pe dnd cellai'doi, care induc In eroare, merith st fie lamati, mai ales Hudirosl Sit vorbim deci despre ficcare in parte, mai fat espre omil ce respect adevarul. Dar na va fi vorba Sic despre cl ce feapectt-adeviral in convent cea ce se seers a dreptate i nadreptate facestea fin Ge atl virtte) ®, ol despre oml cate, stacolo unde Ssemenen Tucrari ‘na su important, adiel in vorbe Glin fapte, respect adevanl pentru ch astfl este epring Scr paten 8 acesta este un om vituos, Cit ccc fubeste adevaral, respectindwl sin Toeraile ip- Site de important, i wx fespecta ca atit mai male Im cele importante, cal ciruiad repagn minciusa fa sine ova respnge ca pe cova desonorant, fen atl de om rmerith toate ladle. Dack cl facto’ mat degraba spre atensaren adevirulti este pentru cf, avind oroare de 99 a areexagerisi, aceasts atitudine i se pare mai convena bila. * xe Ech cos ati fr mote clita mat mari det cele pe care le posedt pare un om corp fatfel nu sat omplace in minciuni}: dar, evident, a este mai malt fivol decit tu. Tar dack are un motiv, cind aceta este dorina de glove sau de onoare el nu'est'ea total Hlamabil, ca s{ Igudtrosul; cind inst ceca ‘ce uae feste sink avantajele materiale tau orice ate Tegitark cv le, comportarea {oi este mult tai devoncrantl Lauditopenia constt mi fn facultatea, chin intents de afi astel "; ete cineva este Mudares prin depette dere sau prin natura sa, aga exim mincinos este eal rinte fie'pentru simpla pcre dea ming fl tem Find gloria san profital material. Ceice se laud vistnd losin atsbute cath ponte care eineva este Lauda fa consideratfevieit. La rindul or, ee ce 9 fae pete fu avantaje materiale fi atribule ealitatl din eare si cel din jur pot trage un profit a elror inerstenta ate dimine nedescapertay de exempln cea de prove, elept sau medi. # De acess, eel mai ni lado Is atrbule azemenea meste i's luda eu te, seen {ntrunind eisiturite despre are am verbit Osment false modest, care vorbeseTncinind spee disninsarea adevarali, au, evident, wm caacter that agreabil; ei par sf se exprime intro asemenea Manet tna urmatind veeun avantap, cl pentew a evita cmfoon, Asemenea oameni ii-neagh mal ales calititle stalay Gite, aga cam facea Soerse. Cet cre inst Useaeh do dlsimalare pentru Iuerurielnsemnate ‘sau. evident Sint) mumigdSmecheri qh. sint—de~ dopreuits Uno aceastiatitudine are aspect de Liadirogzat, cum cote Gazal veymintulutTaceemonian cela. nomad fexoesul, ci si diminnarea exagerata denottudico. fenie. Dar fei care folosese cu misuth disimulatea, brat n Jegitard ‘ou merit care na sit prea Gomane gi nici prea evidente, apar ca eament ed fede spin. n Deci col ce se afl peo poritiecontar fof de mul care respect adevirdl pate si fie liudivosa, pont ie mat rin dest cel/ce simoleazt 100 exten motes irce woes | vant ee fin ee tte ree fee spt vee area el asics halo od pet ert cons gfe ea bine candies © Cha SNS SP dae mt Meeaacten cee a ee eat ae EORDEIOSLGTEEE Scns cr ain ae ee ee ee dt aend tie a clone nd peta le ranean ae oe ef tt ee a See Sas cme ere nl an es ent oe a dio at ce Sea hee AE fl ea coe a ne Ae er Tt a Aa oa pee eco em es le cA UT ets fe en aie) 101 |