20 neconeludent; in fapt, gi lucruri diferite ca specie admit plusul gi minusul."” Dar aceasti problem’ am Chesil ce ne fatersnas sar pute, clasin mai ugor_dact vom incepe. prin ¢ comoayte obec pactonc. Se admite in general ck ny one poate f Tibi cl numai ceca ce ese Susaptil de fubire, adic ele, plicutsl sai ill. Se mat poate admite, de omesen, ci ull este ceea ce genereama un bine sia 0 flere, asfel incl in cata de seopert,obiecte ale rietesiel pot fi doar binele $i placerea. Da ibiza nok rele tse sau even ce este bun penta not fngine 9? Gia imeor aceste dont sspecte 2 aflt im devacord ‘Keceat intrcbare se poate pune gi privitor Ia casa ce ie phtcats Or, toath lumen este de acord 8 fieare faheste ceea ce este bum pentra el insugt si ek astfel damn de ibire este in shod absolut bncle fn sie dda pent fieeare om coca ce este bun penta el Insts fe de alts parte, fecareiubeste ‘om cosa ce realmente este un bine pentra el ci ceea ce i se pare ca alate Bar asta no bre ampoitant ails vom spune ch este noe a bi apart ‘Frets! Gat dectrafane ce stan la baza prices Dae stajamentel fae Ge Tera tanimate mod de- Remaisa'prin tormenal de pritenie, pentra‘et nu este Poubil ca cle si ne rispunds. cn’ aclagi sentiment, len toi si Le dorim bine (arf rdiol, doch vorba Ue vin, do pila si pretindem eX dorim binele; tot fei putem Mori este si se conserep, ca sh avern ce Constina). ® Cind e vorba inst de ot prieten, Se pune Gh treble sii dorim binele pentru el insu Dar pe cai ce dorese astfel binele euiva fark ca celal Ee apand cw Sat entnent pun ft prieteni, ef oament binevoiton 2: clei piefen Saree sh mat tebe st Uifudim ef acest bunavoinfa reeproct: mo. trebuie 106 Tt Te aT Ete eT ste Se oe exclus ca unele dintre aceste persoane si fie animate Ja nda lor de aclas Sentiment Zaft de el Este vor ‘cum sa-i califici drept prieteni, atita timy cit pest Hil i ignoratd dle nict unul_dintre cei dat si despre care am vorbit mai inainte2# a M1 ‘Aceste sure ale preteniei se deosebese spec sn de ae lg sent, sei lle corspuniteare vor fee ae ee gee ‘ci sint dee specie Prices tol nea ee cite sn obietle ca fea aie nese “urma poate da nastere unui atasament re # neignorat de cei ineau, ene ae Dar ee ce se bucart de un atagament sec Ses ol ia pane Gece eter atagamentul, Acta ee ac reciproe i ame ae Ss, cl in virtace sree SOLAR Teen eit din paren eeu Ef au/lucratle Wt fn prictenle basse rete? ft entra torUatrisece alae infil de spirit, ci pentru plicerea fe care o proceed coerce tndgese. rin onda che gaa ca Sater ne fut Fe pop neiee tie far cind se bazeamt pe plicere il iubrre i noasti_plitere Tn aah ta pene propa. bit entra ceca ce repreniatd a in ten Se siisura in care ne ese ul sau plicuts Asemene Gri ar2 as as 1186.5 tenit au deci un caracter aceldental, de veme ce pet= {Sana lblta qu-ete HbA petra Cora co este ea tn SEN) ol inrote pote let Heun vanaf oper in convecinispuitenile-de ast fel’ se-destrams yor in caust nepatind mine prea-mult. imp Sit ca a Inept Inelpa eaten of iea{t sau ull, iectea’ gia fle prion Or ul Blt it is fe as OF Si Sul alptrind rafianenpeltene, ispare g pie ala prictene ce mu existase deft fn ace sop. 3. Pare ed aecasta fonmd de pricteni 20 suai igsls bate (2 ; hare pldcutl, util). O-putem ints totus ois combat malar sau la tint cen urmirese leat propeuintees.Paetent de acest fet nu canose {hRtates elatior pentro c& desea nil use age- Eee al pe alts nid anal inte emu simte nevola Saute wbietaten cat act au ext vorba de vreun fRteres, pentru elim se sit atrag onl de altul deet iSporabta oblinent unui bun, Ta. aceasta forma. de selene gota, inclode rela de-esptatate2™ tea dine tne pare estaba sues in ple exe, rc a we ian paso, i $2 Petite ‘once pltcetea prevobth 4 penonal Dar odatt ca vista, gl lerane cele plac devin altele, De areca, pretenile for, pe elt-de-repede. ; “ds Fepade se destrams. Ciel odatd eu objectul cer rece sh prietenia, fae asertenea plicer slat Rope schimbatoare. Si adsugam e& Unert sint incl fufi si spre sentimente erotice, care cel mai adesea dictate de pasiune si gi an sora in plicere. Acesta ste si motival pentro care ei iubese gi ineeteazi si {bested eu aceeag repesiciane, schimbindus, sent tentele de mai multe of pe 212° Dar et dorese sh sisi petreacd tot timpol impryuns, cfiacesta este modal Frveare-si repreanta Tegiturile de pritenie. rietenia dintre osmenii ci Ro- died ce ale ciror alinitai iavorise ast fel fi doreve ct inele woul al- fuias ca eameni de virtute; sl oament de virtute ei Sint in insist esenfa Tor" Tar & dor binee pr 188 flaft la aceasta vist ma entra peletenal ing tscamnd'n fl pieten to sensi Elina isle (pentravcroastlel de pretene so dato- feood roma utetoare senor co ecm id acedenale. Pectin for dureazt alt di dovadl de virtue ar ven este flecute dintre este in ati In mad abst, ct gi faport cu prietenul st, cle camenil a nobefe pt Hialh Sin nil tn sen absolut gn acca ty SE ‘unii altora. In acelasi fel sint ei si plicati: plicuti in sens absolut si plicufi uni altora, pentru ca fiecare Gees pices i actele ce snk pega ele de week Els ar acele ounenior de virtue sot tens Eee chu asemindtom. Tote fiese ca'9 aemenea pues fene sie durabil, ea intrnind ote, teste eritalel poet Che cach orgy pri trmelaal_pe bine sau pllcere, fie In bens Aeetod fe pentru cl ce tage, gr virtten ened Siemlsdn ire peters In prctena despre care este Sorta ail stat inotmunchiate ont condiile smite 4 asta datortlnaturlialg g clr ce 6 hnpartigese {ccGiaston unl altora in'accasth.privingl rea qin cleat) lar crea ex ete bon in efas atecbot ete fltcat in gens absolut: Si cum acestea din umm sit Epdette'fendameatale"sle'prictenl,efecHaes eee tiag ls iat oy aan apes eas at Trai icon ai decir TE dea sin infles ogee pcteni sata ‘oamenii de acest fel find. pujini, In afari de asta, Sa een np siegeindet comine, pens cha Se a Seat oan ea roocpe cose Sau pealje Gainte Gea fcqusumatinywosnd uns deste: despreenceworta aenlo™ ded nase pot ac- Se eet k ak ot a pales nas de aot Get Ga deslal Gena de prctente gt hertere: Cel dspace Gn ac ca done aac dorese, desigur, si fie prieteni, dar in realitate nu sint ; SEER Gta Hemel op arte a aceite Samal de a ff go gli? Gach dotinga do’ prlstenls os poate paste instantaned, fn aclag Micra‘ se. poate Ione 5 degre piteni5 3 w w _Ateastt forms de prietenie esto deci perfect att in durata sa les prin elelalte taettud in tate Privingelefccare priest ofers cella acta Ivers Sivceva asemdnor, agua trebule hfe late peta Peietenia bazati_pe ls ‘o-onreeare si nititudine en prictcia pesecih (ele ft oameale de. ‘ina lk at on tat Pe-uliate (ete gi: oameni-de-vstae- it ate saad lila), $i tntre pretenil din aeeste doe ee Drefenia' iy atinge maximam de-durata clad cl hy Sferk unul alta acdlagl cra (do pds, idestes fina mumai aeeass el proven die acca seat {eam este car pritenil dintre cameni de ist een ce nu Se poate spune gi despre rll dine wy hnanlgongt & bot stu. Aes din end nary afl rea In desea sushi una oglcete In ai ede Yebia celia atenja eu care este Ineonjrat de primal: Dar cind loses tnerei se stage se singe fdesen si puitiair lor (Ciel pe deo parte eceres cold abit ma seat nap plsceret ps ds fee sana ot object acclorag stent. A totus, inc multe easel Piletenia lor ii pisteaat durata, dad int a est fobetet uno alu caraca rate ace” amiga Ta cave rx ws Dar pitena cela ae anor Sea sate geo pla ce Loe ates, extemal ipl 9 oat so ae ind se bazeaah pe interes pictenia-dbpery olathe Intreaupnten£ ct dv eau peste unak tt ci al profitulu > bazate pe plicere sats re_dai_oameni-viciosi, $i n wl-vicios, si intro unul niet iu0s, Nici vicios, gi oricare altul. Este clar insi ch rictenia bazati pe valoarea personal nu este posibili Acct fate caren de virate; a oneal ieee se simt atrasi umul de altul decit daci © vorba de un interes. De asemenea, singuri prietenia dintre oamenii virtuogi se afli mai presus de calomnii, cici nu iar fi 190 | tea wicowantek ‘sor si se fac erent niminai care ar pune ceva pe socoteala uni prieten incercat de multi vreme. Ditn- potriva, a avea ineredere unl fa altal, anu se nedrep- ti miciodata unul pe altal gi toate ‘celelalte calititi cerute unei adewirate prictenit caracterizear§ priete- nia dintre oamenii virtuog. fa eclelalte forme de prie- teni, ini, nimic na impiedick aparigia wor aseménes neajunsur Dar, dat fiind ei oamenti ii numese priteni si pe cei ale clror legituri se bazeasi. pe interes (com 3° intimpli cu cetitile, ale cio alianfe se iacheie, dup’ cit se pare, in vederea unor interese reciproce), §4 pe cei a ciror afcetiune reciproci se bazeazi pe plicere (ca in eazal copillor), poate eX trebuie si adoption $i noi termensl de pricten pentra ei; vom .preciza ins exist mai multe {orme de prictenic, prietenia pro priuzisi side prim-xang flind cea dintre camenii-vie- tuosi ca oameni vietunsi, pe cind eelelalte pot fi con- siderate ca atare numai in misura in cate prezinti o similtudine cu ea. Ta acestea din urma oamenii sit pricteni doar in vedevea unui anamit tip de bine sau a ceva asemanstor unui bine (eici si plicerea este un Dineepentra cei ce iubese plieerea). Dar aceste dou’, forme de pricteie nu coineid deloe: acsinsi_oameni ‘un devin_pricteni_si-din_interes, si din_plicere; cici ‘aE se alll reunite frisituri_eu earaeter accidental?" ‘Acestea find speiile in care se imparte prietenia, ‘oamenii viciosi vor fi prieteni din plicere sau interes, seminind intre ci sub acest aspect, pe eind oameni de virtute vor fi prieteni pentru cota ce sint in sine, dic in calitate de oamenicu noblete spiritual, Acestia din urmasint prieteni in adevaratul sens al cuvintuli, pee cind ceilaji nu sint decit fa mod accidental si in ‘misura in care seamin’ ew adeviratii prieten 191v ups, cum, lad vor de tai, oameni sit numiftvituos fe pentru c& posed’ 0 anumita-dlpor ile habituals, e/pentna-civo-sctusgeart ¥- ate Se ptr Tucrurle 9 in sera preteniets unit petre- cindu-si viata Impreund, se buctra flecare de presenta Gelulalt sin ade reciproe servic: ali dorsind saa Allindu-sé in dstanfs, nu-gi manifest in act pritenia, dar st pistreaet diaponitia habitualacorespenetone fet ditanta_ mu distrge-propazis-prietena, clk fmpiedich actualizarea. Back lisa abset{a:davine eno, Tcl, e2 poate provoca, se pare, ult insigi®, de-unae dito a siccen a pus" eaplt"tfor price Nic bitrini nick oamenit ursuet nu se arat& incli- nafi spre prietenie; ef sint prea putin plicuyi i niment ‘ar rerista sisi petread tot Umpul intro. companie Suplritoare sau, oricum, dezagreabils, Cacitendinta ea mai pronunfatt a naturi este sf eviteneplicerea $1 Si caute ceca ce este. plicut. Cit despre ‘ce ce. se agreeazi unli pe alti fr $-¢1 duck isi viata impreuna, i par animati mai degraba de bunivointa decit de piefenie, In fond, nimic nu caracterieaza mat mult Drietenia decit vaja in comm: cei ce se aft in nevoie aut ajutor la prcten, dar chiar oamenitfavoriza(i de soarti doresesi-sipotroact viata fmpreana cu prie- toni ei cirora, dealt, i se potrveste cel mai putin 8 tase jn soitadine. Dar convie(ulzea nw este post. bit decitintre oament care se agreeaet reciproe ql 20 ‘gusturi comune, asa cum sint, se pare, legiturile cama- raderesti ke Prietenia prin excelent este, dup cum am spus‘o de repetate of, cea dintrecamenil Virtuo. Chk, dac deme de iubit fi de dort sit considerate binele saw plicetea in sens absolut, iar pentra ficcare in parte Gea ce este bun san plicut pentru el insust, omul vie ‘uos este bun si plicut pentri om virtaos din ambele motive in aclast timp. Dac atasamentul pare si fie un sentiment, prie- tenia pare un habitus? clei atagamentul poate exista rie 192 si fat do ceea ce este neinsufleit, pe cind a rispunde ‘ca prietenie la prictenie presupune o alegere deliberath, iar alegerea deliberat4 [presupune o disporitic habi- ‘tuali.#'Si oamenii dorese binele celor pevcared iubese pentra et ingigi nu dintr-un sentiment, ci in virtutea lunui habitus. Pe de alta parte, iubindu-si prietentl, iubese ceea ce este pentru ei insigi un bine, Ciel omul virtuos, devenit prieten, devine’ un bine ‘pentr cel ciruiai este ¢celilalty proprtul bine, in doringa (de ai face binele) $1 rielen. Sati fieare i iebeste Cin erin aslag ura In chin, plicerea (de ari pprimip;.se spune doar ek ,prietenia inscamn’ egalita- 1158 a fe". Si aceste trisituri le dntilnim in_gradul cel-mai Inalt_in_pricteniile dintre oamenit-vietwost vw La persoanle ursuze ia oele in visti, pritenia este cuvatt mai rari ea elt aa tm caracter met fe Si sine mai putin dispose si intefing rela or, tocmal {ntimicatea tlajilor este consideratseimial cal met Canin a peti aed favor lat rita. Asa se explick de ce tint so imprie= teneserepede, in tip ce Bitrnii na; cil mute impr. tenet et oameni a edror prezenfa au fe bucur peea ese poate afirma si elertor Ia oamenit ursuni” Ave: mete gen pot manera oy Sano ath de ali (Cit ii pot dor seciproc incl 9 la nevoie 4h pot veni in ajutor); dar sint departe de'a putea f ‘umifi prieten, pentea ck nel petiee ape igpreund i$ osu nal de peat ea, ust fare, dupipiterea generis, catacterizeazh eel mal sult prea. 8 : - gala pecan ao cet epee Smultan de mai matte pessane (et ingest a si ct eae ace pena sor apne Alina in mod natural det aft de osingurd pereana), ‘Ardell diel cat multe persone fesse 193in acelagi timp un sentiment la fel de intens in acclagi fom: $1 fark indoiala cX nici oamenit virtuost nu sint tor de git Cea nd ma vor ot ebule eapet SSGeree to en cep oa ne Cn tak mobilal prietenici il constituie interest sau plicerea, Pott fi pe placul multora, eici oamenii de acest fel Sint numerosi, iar pentra a'aduce servieii nu este nevoie de timp indelungat. Dintre aceste ultime dows forme de prietenie, cea cue sami col mal ml ox peti proprio teste cea azatt pe pldcere, cel putin cind plaeerea pris Its esteacoag ef en oft cnd ee Gl price so ‘Daca snl de presenta celuilale sate de acleayshscrs ca in prietenile dintre tineri; ciet in acestea din urma existi mai multd generozitate, pe cind prietenia buzat pe_interes tnideaz spirite (eTeantile) Ht petreath vata Fretenpaniacaiva; gtiment chiar daca poate suporia Ponta 0 vreme ceca ce este neplscut, mar_puteto Hiatt tone ict dua se ft vores de Blots ta ine iati-de ce cat eh pretend agreabl, Fira tndoiala, ax te ten pe ented cast fie numa cag oumen de in i adiagim, bani penta Ep posedind asic Toute eaitile nesesare nor ade- sarah pricten, Ta findal Tor, oamengjaflatita_putere-an — tuera Sato cut atceor chnete do risen: walle Je-sint-uill, af ageeabilis cact rar-se-intimpl ca Sioa sacl om sf intraaacet sel eondit-Si seepenten che nu equi nic pacten © ctor pesoant fbne pldeutel cvrtuteh, nicl prieten well tn Yederea nor acfiin nobie, coumel de split -care Sii_amuze si oameni abili ina Te exécuta.ordinel, Daractte dink caine se en prong nots ene in aelagi om, Placut i li in aalagttimp ese, Atupt eum am spur aml virtus: Dar un astel de ‘om_nu_devine_pric va cared depaseste prin a ame 104 r tute; altfl, emul virtuos nu poate realiza 0 egalitate proportional cu cel earel depageste pe plan cocak Dar, de obice, asemenca potentali nu pred se intinese. ~Prictenile despre cate am vorbit mai sus sobazoaet deci pe-egaltate: cick ambil pacten bl ola a kt Soret anu alia aecesgt Inca san in schiaa Uunuia ji ofera altul, de pildi phicerea_in_schimbul- Pete Si nate Stato mal Thante* Dest stot assem, $i neaseminaeit en acclast Tucra®, ele tree mu tee rept preteni: grate asemind cu prstenia basat pe virtue, cle par prietent (ana avin ea obiect lie ren, alta utitatea,trsitun exstente gin prictenia Bronte itt): dan din cau ck aetsta dinurmat este darabilt i mai presus de ealomnil, pe cind cele- latte prieteni tree tepede gi se deosebese We ea 4 sub. anlie alte aspect, ele na par pretemi, din neasemsinare 6 devirata rien. van Existi si o alt specie de_puietenie, co implica superoritaten nein dnte par aupra cleats de pil cea a taealui fat de fis gr in general.a une pate osne main is Taleasa t prcam 5 cea_a sofulal fai de-aojie sau a ovtelrel prseane Hove autoniate fds ana onlay Dar acesteprietoni Se deosebene gt nite les pretenia pia. flor {245 de eopit nu este acelagl Tuera’cu cea @ un supesior fafa. de un subaitern, dar nici micar cea & {ati fafa de fia nu este acclag lucra cu cca a fill Ens aa au aia a de al cen fat de sot, Cit vrtuten gt fanctin propre fie~ cituia dintre ef slat dierite si ddeite nt 51 motile Sentimentelor lr: diferite vor fi, in consecia ison: timentele lor de afeetine 31 prictenie, Decl nu exist, fie Sar pea petite 0 idenitate inte cara Gogh ofera unul altuia; dar clad copii daw piston 195 as 118 923 150 a sl arent un raport de superioritate, trebuie ca afectiunea si fie nal de cuemplt, tate cae] mal ban SA fe lublt mal agit dete ae Peete patie CHoe atin cE alecfinmen este pre portional ex mest, se ajunge In un fel de egaltate™ Realitate considera’ prope’ pretentel Evident, egalitatea in prctenie nu trebuie Tufth fn acelasi sens cu cea din domeniul dreptului. In materie tis tiept, egal esto, ta seus primar, cola co te propor ale meritl, iar egal din punct de vedere cant {ati este doar sensu Secunda pe cind in. picnic rim plan ce situeari eyalal din punct: de vedere Exabtativ' st pe plan secundar egal" proportional. ca meritals¥ Ace lucra devine evident cid inte prietont Se produce o mare dscropanja sub raportal arti, ‘ict, resurselor materials sav sub ote alt aspect: pretind si mai fio. Cel mai frapant exemplt este eel al Fellot, a citor supeiortate in privinta oredr fl de tine este copestoare. Dar Iucal este visit gi cind te vorba de eel clor co stuafic foarte modest nich fia lear tree. prt minte eh lear putea ft pieten, tot-aga cum persoane lipste de ore valoaty nu ar Dles pretings prictenia nor oament cs exceleart in Titute sau in(depene. Fert indglll” fe dsemenca Cau a se poate determina ea precise panctl plot Incareprieteni pot imine prietn|; chiar distan{inda-se sub multe aspect, priteta lor poate revista ined, Dat Goditatfp devine pron rare, ca de la-om la zou, Pastena nu mal este postbll.® De aie sh intebareadacdpricteni dorescntr-adevie esteilor bunurle cele mai mari, de pda si fie zei; rin aserenen eas, el nt leat mai fi nick priten, nick Dunst (eel prieteni sine bunt). Decl, dach pe ‘bund dreptate am spus ed prietenal doreste pritenalei Pinele pent prietenalinsusi acest din rm ar trebui 196 ye ‘i rimin cooa ce este; i va dori deci bunurile cele mai ‘mari in limitele condifiei sale de om. $i poate nici na i te va dori pe toate; cici binele il doreste fieeare in primul rind penteu sine vor Se pare ci aspimaia spre onoare# face ca majori- tatea obmenilor sk doveases mat mult si fe fubih decit SE shea de unde folrant or at de nga; ici lingnsiorl ete priten cae, sitiat pe 0 posite infos sun eel putt simelid aozt lube beste rai mut det este iit. Or, 2 f-Sulit seaming foatte ruull-cua fi-onorat, vera spre eare aspirt mlimes Si tof, se pare ci onoaren este dort mi penére ca Tnsig, ef in Imod accidental, Cact-eat-mai malt SC teuri si fie stati de personne ce-detin poriti Sociale inate n speranfa gi credinfa ck vor obfine deta feestea Tucruri de eate ar putea avea nevoe, astfel inci se teu de stma to ex som sem de vitoare favorus. Alf care doese st abi parte de stima nor fonment vstuoy! st docti, aspirk seh confime.astfel, propria pitere despre sing; else bucur’ deci In deen ck Ent oameni de wore, convingere,pe cate 0 capit tort judeciiteclor co l-o spun Dar faptul de a fi jubit este in sine un motiv de Inucuie. Sat pire, deci, eta te bacura de iubirevalo- Teagi mat mift dedit ts bucura de sind $i ck pi tenia este dem de dovt pentraea ing, Dar scl petenta const mat rn i ubi dct in dovedese mamele, a eitor bucurie se afl asi diruiiubizea. Uncle isi dau copii la doi, ubindw-i, fle care ii cunose, firs $4 ceari la rindul Tor iubire, dack ‘nu sint posibile ambele lucruri in acelagi timp! pentea cle pare de ajuns si-gi vada copiii mergindicle bine, iubindwi chiar dack starea de ignoranfi in care se afli ci fi impiedicx si lea dea in schimb ceca ee se Aatoreazi unci_ mame. 197 6 2» 2s »1159 » portional cu meritul’acestuia, 2 Be pablo 4 sayin ca Rite ee bial rh Sheer crest ee ete ae ogee ety fae coats Parca cess ot la can er tse i at le set soit ed cement een, eee rie ah cl Sat Spee ea Lae decid circ ace oe Stee gciatin P ha e ae Peres cos SRE te ar le ea ira ee a Ee en eae ce cha cmd pe et er ta foie cas Sree eat pee ee at eee ca eae ee Hp oa, aay Gil nl al obfine acel lucru oferi altul in schimb. In aceasta es fe cae na st sac att ae pen dt wae Bee tnona screen are tf ea te ce eee eee ene ee Bua eercruses etsy cea vs oaientaieatesiieuer eas eae Sustained lect cana ere iam De play beara 198 ru inseam’ si devin umed, ci si ating’ o stare inter- ‘mediari, Iucru valabil si pentru coea ce este cald gi aja mai departe. §* Dar si Lisim la 0 parte astfel de consideratii, cici ne indeparteazi de subiect. IK Dupit cum am remareat 1a inceput ®, se pare ct parietenia $i dreptatea se raportazi La accleai obiecte Hi intereseantaccleagi persoane, ici oriunde exist ® cominitate de interese™ existi, se pare, qo forma de dreptate, dar st una de. priienie:astfa, cament {i'numese prieten! pe tovarsyi lor de navigafie pe camara de arme pe tof cel de care sint leg pli ae pr de emia i Gradal de prietenie, ca qicel de dreptate, sint determinate, in asemenea cazar, de extensiunea coma ‘ita lor de interes. Proverbui eare spune ch stntre Drieten totale comun”*! are dreptate, spent Drlstenia+se sprjind pe comonitaterbusurion, Dat {hed frat, ca 9 eamaruii, au total in comin, in alte cazart combniaten se limiengs la anumie’Iuerui, Sneort find mai extina,alteori mat resins. Ciel i rieteniapresupune un plus sau un minus, dpi caz PM'Se deosbese aid aporturile de drept cle dntre irnfl st eopi wa sint acleag cu cele dintre fra, nic ele dint eamarazi ca este dintre concetatents fuera Walabil sl pentru elelalte forme de prictenie. Diferite Sint deck gh actele do nedreprate combs fat de fecare dintre acestia i gravitate lor este ca atft mai mare fet prioteni fai de care sin comise sit mai apro- Dial: de pilds, este thal condampabil sit depoceleri Ae Dunuel un ‘camarad.dectt un concetafean, sm Aju un frate dect sf ma ajuti un stein, sift lovesti tatal desit si loveyti o peroand oarecare, E natural deci ca, ati eu prictenia,s& sporesca si spirit de dreptate, pentru ci cle resids im aceleagh pereoane ji extinderea lor este egal : 199 os 11602s Gite acta wpe ae ace CPi ree eee an pes sa, wet SEPSIS cai cae enn oe (eco ingens rice el be Seine eee tae tet ot eee ce cee des Me sical ELE Secs a Bee pia pore ere Searcy wate Soe olen ue areca eager cae sci ds Rael oe Beara seat a eae ans Se ine te meni a De si mule nll aicat'nepe cl Eas ee cre he am] can te ee Sea tate mara a a Seat re tate ag rant ah ee eens eh ees tach Ge de os Sees ecb aro oe tie Se ee em Sa mie Se eae x Exist trei forme de guvernimint si tot atitea forme de denaturare, adict de corupere a acestora. Ble regalitatea, aristocratia si, In al trelea rind, cca fntemelati pe cens, pentra care, evident, mai propri ar fi termenul de timocrajie, dar pe care majoritatea 200 oamenilor obisnuiese s-o numbasci regim constit tue i eexpeplo og: SeA_regim constitu. 39 | (Gen inal bunk dine. cle cate regalitate, iar cen smal toa tiocrain ” Dentansng erates Jat hla. Ambal sit mont dar dese ee tile eatrem de mar: Urasal i eens Gee Daal etre, sogle po ec al Saree Pe Fonte fica idetirt rege deat eee eae Tedependen toaiy Scie ati hase Htaen fn pots ture bunan Us eee tevind noi dennis in nee tae eg ot va ute interes plronatdt pee Se Spur sy altel wart dee ee, foe a ‘Tania stecontrrialregaltagh eae a ae is urmarete doar bade fororat, nick rane forma conttutonlt ca Fel ea age ABT ete den, it totdenuna contra ca coe att os eases gona dc trie chit nia ele o conga a moneda oft ke iu devine un tran. Adstocrafia, Ia rindul ef doseage Fear in oligarch et ce govern eee tics odbc bangs eae gaa Aerafe mental, rearing fe penitence Be coma mle, Thea tides Sat Fesoae” maghtrtise pace a eae, Se ee ee alls in mit tora eament Soap eee ee Seg ma ao incr Sit fe donee cate” doul ore de garemanen nme: fimocrafia dorindu-se si‘ea un regia al color oak isi cl ce poss uae fad Sh Dae overt corupies demas mate ormele inten, pentru et repaint oats ae eRe ap Ha egal comsingna © ene Sees SEE care formal da guvetnimint deviet nf tat tt (Gea Wy ent‘ Stans de fa one laa seven Sag mol aoc Se, Fore analogs 9, ea st spmnem. af, pandigme ale acestor forme de’ guvernimint, gotem isl eae Comrie domestces™ Comantieee eatee Bue 201as 0 a 1161 « bufille si nu in virtutea superiorititii Sale). Uneor, B tat gi fill sii este, in fond, do fips egaitti (att Asumindirg! gia. de cops), De acces. si Homer desemneasi pe Zeus ca apelatival de atd?™; Tegaltaton vfea st fie 0 guvernare patern’. La. pei inns, sutoritatea pate ste trent (er Bi trateast copii ca pe slaw), De tip tranie este St comanitaten Ainte stn gh sclavt (ate find ormarit- doar inte- ‘el fp) Dar dic ara in ur ts jai fica, can de tip petsan este o eoate? cet faa de per= soane dierte nMtontatentrebue fe cfenth = Comunitatea dintre sf si solic este evident de tip aristocratic (pentre ct soful i exerts aatortatea th irsten mental su sto lace doar in chestamile te tin de indatorle wow birba, pe cind in cele ce finde competenta une femei, i codcard sole auto the), Gh ist sol i etnde atonften asp futnror Ineranlor, comnitaten conjugal se_trans- forma in oligarhie (ciel face asta depisindug a Gropt, femeile sint cele ce delin autoritatea, si anume tind au calitatea de mostenitoare 5 dar in asemenea eamuri autoritatea nu se bazeaz pe merit, ci decurge din bogitie si putere, la fel ca in regimusile oligarhice. Comunitatea dintre fai este aseminitoare timo- crafici (cici sint egal intre eipca exceptia diferentei de virsti; de aceea, dact diferenta de virsti este prea mare, prietenia dintre ei nu mai este fratern) Democratia se intilneste mai ales in casele f8ri stapin® (acolo toi aflindu-se pe picior de egalitate) $1 in cele in care capul familiel este slab gi fiecare & Tiber $i faci ce vrea XI Fieciréi forme de guvernimint ii corespunde, evi- dent, o anumiti forma de prietenie, in aceeasi misurd fn care fi corespunde gi 0 form’ de justitie. Prictenia undl rege fati de supusit sai rezids in aceea cici deplgeste in a face binele; el le face binele 202 r B25 tox eS anne do poe spor a5 Se ovata hinge pe eta id fees es Sealine tee See 2 ate pete tee, v Seieats in an oer la i eda ie cle ees hile Sonar SiS tes Na HE feed cape seman Sti als SE gm pa ioe ac indy eles | eee Sah ok pean Alc pap eta nl tae oa GPa ag cus Pan ei nl Se cal sao aE et Sa cama Se Supe eye sro on Seat fog Guat, Sees agente at fmt rnd ola gen pe ne | Se eer ae Stier Stns ae Pein ah | In formele de guvernimint deviate, prietenia, ca H dreptatea, defin un loc insignifiant, redus la minie Sms aha eet ce i Pretenia ‘ete inorstentt tau aproape, ah oa See nado grt gedit Septet cee el a Tom MS ama Chee de mene ‘Unei oarecare griji din partea celui ce se set le, dar de prieteni ich de drops ie pe oe ac ee sie eect AEG ay ee 208 as a2» de un cal a Ho, it fa du la fn ete A selav, pentru ch atte el st stapinal su nu ex him comans slavul este 6 sncalig anima aga cum tunealta este un clay inanimat. In ealtate de sav, Ash fafi de el nu poste exista pretenie, dar inca tate de om, da: cde, dup opinia genera, intre orice fom galt om eapabil st iba bn commun en eo lege saa Sh gontract ste posit exienga nor ror de site, deci gh de prietene, im msura in care acel Ente om. © In fegimunle Hance, deel, pretona justia ocupa un loc nelnsemnat, pe cind in demo- Tia importanfa, lor este maim, penta ct alo Ande cetafenil sine gall gi inteesele come’ sint xt Bane ee a See! ents a eee Sec ae ced ne oat chad See mec aoa gue na, Gee pat'si se bazeze pe un fel de conventic. © In rindul cee Gable a ticles cals G2 Dee ce ean sun, Sot cen hice os Se cr, da iagt a ties SEE es ate a wei cant ee thao Seehof lal yn Wo fie Sakae he pact ee St Soe es esau tna TEST ral Get SPE lat Tes See peta se tecdt pt ee See orientate 208 Tcrlsi_pe care La prudus! De agemenca afscjinen Pn oli'de'cop 0 deptete pe ca, a copilor Rit deci dips dwtth cel peti iy abese oot Inch din ean cate se maz, pe end copi ncep sit Jibgacc pint abla dupa cers seus an Gn, cl Eaplth cont se col pin sonia: Di aceste Selndernte result car’ de'ge manele i iobese Sonata eae ah ; ring jabese aga cop ca pe ot ini (ch ‘nfele niseute din ei sint ca un alt eal lor, exstind rat), iar opi tube pari ca sus a pro- Dill existenfes Ir rindul lor, taf se iubese unit pe ig pera of eae pieut dia sean pura eck fateaor cu acega din urn fieinfei'ot he dented inte ok de unde expen cde aceag singe sau Mae acon ift" gaga mal depart sine dec, fitean fob une gt aeea Ritte recenth ie nao distinct La piensa Tor contitue, Ins, im mare Ssiscrd, fap sit loco tapout vials Bpropath cant cet de aceraq vied se int ara ct de acest" gt snbcennile comune nase ‘Gluuarndoras De acct, pasieun dire (A gi sexe ‘mint on eamaradena, Bik aeelas! gen de Tega do Bed 4 mite oe pitenc dette oer dee cae Inte fade de radetio, penta ct tft dexind din aoe Spl ctlamegLaghtara Gite ot este mat ste gat ai sat dept Paul as ruasue mal epepat. fon rat Indeartte aft de stmoysl com fbctc cyeiloe GA ae itt rc Scan: silor fat deal) ate de tip eae fag de ines buns. sauperoa tie paray i ada copilor le ql mart Binefacen, ndle via, hana educate Br aceaid pice date plat cop see co at Baupucuil iad bona aod bo eae pores Bite eu Ct comsitaten visit lor este wat mare In prctnia dint fal resi tasttule pie teniel Unie eamaraat (mal ales daca au un caracter Tyan saa dacs seaming im general ual ew ait Dsetists sp aatectna peice ait matimceres Gt tegatile cot gnse Gatearh inch, dp la naytre ‘Sc tit mai molt co lt, mise find din acta 205 2sGeese VS leeoreeid oie IS sing, reicind impreund gi primind aceeagi educate, fatacterele lor sint mai asembnitoares sar proba, toa, %8 lol te in cal lor, cea mat dara gal sigur ate clelalte rude, gral de prietenie vatiact propor: tional cu gradal de radeie 1 Pietnia dint sot 5 soo pare fe, de asemenea, sentiment natura’ ciel canal este prin natura os fnclinat spre viata in cupla chiar mar mult dest spre cea in coietate, cu atit mai malt eu cit familia te antrioara ceil mai necesar dec ta fastinctul proctess este comun tuluror Dat, in timp co la eelelalte spect animele comun tatea se limiteazt Ia acest instinct oameni combic feaai nu numa pentrs proceate, of $r pent Drovura cele necestre viet Thea de Is ey He lor au fost dierentiate, uncle revenind basbutal, alee fem eipoc, ponindagi i omn daruril propttfeciruia, De acoce se cons ich", conjogalt il te tna cutul. Actastiprictente se poate intemcia st pe Nitto, dact et dol sat oameni oun enrcter elas ict flecare dintce ei are vietutea sa propiie @ eeate va isi bucure in. virutea celta a Hegutara inte soft contriuie, dupa cum se sie, 4 copit tle aceea cisitonile fish copll se destraml shal epee), ick copii sit un bun comon ambilor gi cor ce ete omen mentine legtura A pe robona in co ani nie scone fulascdun sof cu sofia sa (i in genral un prsten ca atl) seam, evident, a cerceta care ety In as. ‘een cazur, conduita dreapti * cel, evident ea na este aceeasi fafa de un pricten cau fade on sen, fafl de un camarad sau ata de un col. 20 i, indato- XI 4s Pentru ci, aja cum am spus la incepui®, exists, tte forme de pietenie sh, in eadral Wetec sees dle, raporturle'dintre prctent impli fe egatates 208 yr Erica wove _ fie superioritatea unuia dintre oi (cici pot deveni prie- ere eens ta nel Setar eee ae eee SR weet en ea eta Ro re eae el ge ae ee an eee ea ate ete pu gosta! a soit rae AG Ss ae eee on el oman a ees ee Coat shi face binele, ci, daet are delicatete sufletease’, se Tevangeazi ficind la tindul siu binele; iar cel cared epigeste pe celilalt prin binele pe care + face, obti- rind’ astiel ccea ce si doves, nu ar putea adace repro- S07 prictenului sau, pentra ch fiocare diate el acpiea Spee ine) : Nici In prictenite intemefate pe plioere asemenea incidente mau loc (pentru ci antindoi prietent ating inacelag timp placeren spre care spits, duct se bucurs sles petenct tpl impreund: ir prea do-a drep- {ul rico cal ce ear reprosa prictensiul ek ari fae Bice presenta hi dit moment eine mit eigh Exal petreaet timp impreond ca “pxpust nelnjelgeri este inspretenia tazati pe interes; seapul relator dintre ef find. interesal, Dretenii_do acest fel-au protonfii din ce tn ce. mat ‘had, imaginindust vege €4 au mal putin dectt ise tuvine st plinginds-se et na obyin tot ce i se dator Feark dupl merit: la rind Tor, ee cele fac bincle se Alli in dncapaitaten de. asfce fats unor cringe ait de mari din parten beneficiarior lor. Dap cam exist. dani spect de. drept — dreptal neseri i dreptul legal ™— fe pate cif pritenile Dazate pe interes pot fi de dow fluri sf anume una 207 102 2reer 1163 « rmoralé, alta fogali. Tar neinfelegerle apar cel mai Scr d ikeces ont Ea eee nw se fac in sensu aceluag tp de prion. Prctenin Tegal este cea care se bazeazi pe cause fie, 0 forma a6 i ur mereantt n ie tunbalwace Toe), alta comport mai mula late in pas nfs termenchit de plats, dar plstrinder eeraceeal contractual, prin obligatia de a da un cnume hse in schimbal tua, fn aceasta din urmi abligafn ete clara sl incontstablt, dar confine un element anal, prin rigazal acordat; de aceea, In uncle poposre ages fen devinflegere nu face obictol unor ation Judie slate, consderindu-se eh cel ee dnchele contracts po Incretere trebaie sig asume iscure © Tn ce priveste prictenia interesati de tip moral, a nu se bazcari pe clare determinate, Ge ch este vorba de un dar, fic de orice altoeva,‘setrateazt In ‘od ancl; numai eX cel\ceofers se considers int {fit et primeasea in schimb tot atit cu mai mult 6a si cind nar fi vorba de un dar, el de un impr, Day penny tener contract te ae sprit aceliagi prictenit tm care a incheat, se ivese aelneleger ‘Aceasta se intimpli pentns ci, deqi toli camenit sau aproape fofi aspiri spre frames, ef preter tatust Geen te ul. St dak ete ion fact bins 4 Sk agteptirecompenst, util este sil prime Gine are postbitaten rebut 2k den iP oc echivalental a ceca ce 2 primit, si i fack asta de ln Sine; eici mu trebuie st trated! pe chieva ex pricten {mpotriva voinji sale. Agader, ca si cind in iespat ar fi ingdlatprimind servic de Ik cine natin (clei mn Te prima de 1a‘un preten, nie de la cnova care ar fi fleut acest Incru de dragul Se n-0 face ™), trebuie si se achito de obligate ca si clad’ servile afl fs "cordate pe ara wor Une. stab Daca problema sar fi gus dela incepot, oar & angajat dlesigar si se achite de obligatie th micura, posit te es esate nt cleave af nu ar Puteaco.pretinde "). Agadar, cine ‘are. posbitater, Utebuie si'se revangeze dind cehivalentat a cota ce 208 rica wicouanek a primit, Dar, fne8 de ta incoput, trebuie oxaminat watenfie dela cine $i In ce condi se primese servic tile, ex si se gfie dast ele pot fi acceptate sau. nu. Se pune insi intrebarea dich valoatea servcilui dus. tiebuie apreciati In funcfie de avantajul cel ce beneficiazs de el, si daci. proportional cu. acest avantaj treble stabil rocompensay sat dup impor: tanta ea pentru eel caret aduce. Cici, pe de 0 parte beneficiartpretind ef ee ee au primi de la biel Gator lor este ‘de miei insemnatate. pentru. acestia din. unm qo lear fi fost ugor sf primearch acdagt Tera gide'la ali, minimatizind ast vatoarea Serv diului primit: pede alt part, autoril servielor ust, dimpotriva, cf serviile sduse de el sint cele mai mart pe are le’puteau aduce, ch cel in cauzh nw lear fi Pott priml dela nimeni altcineva, ct-pe deasupra roy allise in. fmprejurini eitce sau de stringent nevestate, Dar, fiind vorba de pritenia bazati pe interes, risura’ nu o constitue care avantajal benciclarlut ici Dencficarul este eh care cee, lar eet ft vine fm ajutor cu gindul ek va print in shim fchivaletut a. cee ced aul, valores afore dat tabu Juati in fonetic de avantajul celal cel primeste 4 deci acesta din urmi trebule sit Inapoieze eelutalt Bit cit a primit sau chiar msi molt, pentru of aya e ‘ai. frumos. In prieteniile bazate pe virtute, neintelegerile sint inoistente, far drept misers sereste alegerea elt Derati a celui cc fave bine: cieh bh materi de vies fote si moralitate, facteral deisy este alegerea dal ‘erath xIV Pileende yt ire pile ce imple un raport-de Superirtate, Ciel fecare dint eo dol line sb mal anit dec calli tr dock Entinpli acest ucru,prstenia se destramse 209 6» as 1168 9 » sj. los comers non a Giigiestes ee guste eataalj cite vatoer oh Pee atorde mai mult) La fel considera st cal co aduce aries aca (acres genau een matloutor See crits © pire Ga ta eat os ae fates esi herbs oe ce itens, 2 an cee Gro at waa ape ont ere basis ex vabare sortsla Sepet Doak eat ves ell ee Dek ee Enumiart Gade’ prmese mal mult ca oo avert macau al Ui do ess gl cel mal lin merits He catia gc asies chica’ preter tana SEaas Petes tn ‘aftoral pier Sn ace HE Bein hs aah porno ured ent eons Se drenc tore ce subeeitlsy Gach au te po Stegall on sana) deo Baie ok pesticide cxibclor pur ut la tas focticate i cf Heottule tobate af | neacorde TEAR peace Gar nc tin Scan ec pe Tent eapetor sil od cane: i cola a Bec iite mata wal cast cis ees Wea tectcen he onccrns ine oak ipsei este cigtigul material. Te Stace ered gh ye polls el in fape eset Nat ss edus operat fd ncaa Maia cio iets esl omagl ences tenis pe verve teres Gree, AT ost Pepe Soe Ue cece! us pods prim 4 fa mantate tanajo mater Ponoruri i Seog tegen tinea aaa toes oF oak Gikageriae tr HEN ta ccelayt Gangs cose GUE crinc even so tes tx aa Gems eeey toys A sacseacl carve newth Peete his ere ok cso ce ste ppt ieee ae eae cabin atten i maton ee aca ee yo fn acest fel trebuie deci si fie stabilite relafiile ‘Estee pote de etsie inogalts col ew benciiash Ee paeacamisenied, cemniehietemal sane (Gateiped peafictne pu Gotpreer scorn Lp 210 nica wicouamck micura in care acest luc ii sth in puting; ect prie- Tenia cere dect coma co ete, post mu cten ox fste stick proporfional cu merit. Acest Ivers nich Sar ft post, Gealtfel, in toate cazuile, de pid ind vorba de onorurlle pe care trebuie sie aducem aor Sov parinfilor: nimesi aa lear putea fi vreodatl reeu- hoscitor dhipt cum merits, dar cel ce-i onoreari dup ter este necngect can om vistas cesta este. sf motivul pentru, care se cons cs an tath poate fi renegnt de fil sau, dar wa fi fe catre tat, da. # Cici cel obligattrebuie si se arate fecunoseltor” dar ore ar face un fa, el nu se poate Flea niciodatt ta islfines bineaceror aduse_ de inte, astfl inet ft ramine vesnic obligat; dar Bape cbligd pe atl are Tattadinen sit elibereze de obligate, dect sin tata poate face acest luera. Bine- fngeles ed, im acelagt imp, toatd fumea este de acord Chin exit tati care sgt alunge ful daci acesta nu este exeesiy de rit (clei; ficind abstrac{ic de afee~ fiunea naturalt cel leagd pe un tat de fiu, sth in firea omuli ss respingi de Ta sine ‘un ajtor 8) Darel, dc ate oe int In afar ath Ini, sau cel putin na Se graheste 0 fick, ypentra eX ajoritaten enmenilor dove a1 tse fat’ bine, ev Sel fach la singel lor, ea pe ceva ce ma le aduce fun avantaj Despre toate acestea am vorbit isi suficient. as164 a fesitoral si tofi celal CARTEA A IX-a 1 In toate prietnile eterogene, proporfa. este cea caro, dupa cam am spus stibllge ealfaten gi Sale Weazh paetenia. Aste, chiar in forma ei politica do pil, cizmaral primeste in schimbal inelmiatel eeompensa proporfonals cw meritul siu, In fal $i Th acest domeniy ¢-a institut, su ema mona nce fot se Taporteazt la ea givse mitoara ca ea, In prctenis erotics ins, neo cel ce iubeste se lingo Et iabit fale pasionate mu t se rispunde la fe chiar gi ind intinplarea face sna abi nimic denim de abi 1a sada so, er ub Se plinge adsea "call care la incepat i promisese total, acum nai respect hick una dint promisioni. Aseménea lucrur se time pli cind» primal iubepte urmarind pcerea, eatlal Fntersul, Bi cind niet unl, nick altal_mu ghseyt in legitura ioe avantajul srmésit. Si cam acsten eau mobiluile prietenit lor, ea este sorties sso destame éind scoparie pentru care a inemeiat nu sint atin. Ghai cei doi pretent nu se iubeau pentrae Ins, peste avantajele pe cae Te pate gis usa a el alt; dar, asemenen tucrar! fing instabile, si pict nile pe care le geneveast int la fel. Spe deotebe de le, pretena baaata pe afiiti de eartcter, neexistind deat? pentra ea fnsiy, revit in timp, aya cum am mai spas. Difereade apar si ciad prsteni obtin altcova docit dloreau,cici a obfine ceva cs doves este echivaleat ga an obi ini, in caval citarodlt cra {sa promis ei va fi riplitit cu atit mat genet cit va elnta mal bine, dar in gor, cind acest, cerea Implinite promisini, {sa rispuns eh places Fa fost risplatita eu plicere.* Duck amindoi ar fi dosit plicerea, rispunsul ar fi fost, desigue, satisficitor. Dar cind unul dorea vn diveriment,ceilat un ejtig, far unal a obfinut coca ce dorea, calla nu, conic 212 sick stcomattck acordului dintre ei nau fost respectate cum sar fi uvenit; ciel pe fiecare il interexeas’ Iucral de care tre lnevoe doar acl est ier entra obfinerea eiruia este dispus si dea ceea ce poseds. Dar clruia-dintre cei doi ii evine si stabileaset valoarea servielor? Celui ee Je faco primal sau celui ‘ele primeste primal? Cel care da prinul pare, de fap Si lade pe seama eluilale acest Tuera.? Se spune fastlel proceda si Protagoras *: cind didea lee{i, faze arf fost clo, i cerea diseipolulai st evalueze pretal coresponaStor iavifaturii primite si atit gi lua. in astfel_ de imprejuriri, unit prefera_totust si apliceadagiel: jomului si i se dea risplata eonveni- thst wl chiar cae i aw de I ncept ono roviol, dar apoi, pentru e&. promisiunile lor fusesera fxageiate, ni fae nine din Grea oe S6 angnasera St faci ek sficgese prin a primi reproguri mesitate, pentea ch nu au respectat_condifile stailte. Dar poate Sofistitsint constring! 64 procedeze in acest mod, pen- thi ci niment mar fi dtopas st le. pliteascd.pentra shinga lor. Prin urmate, cel care-si primese,dinainte Soraro, fur ca ap odepietck clea co a0 romis, igi atrag pe bunk dreptato reprosuri. Bo irctedis ces teria cai oe ne eel tunel conventi, cei care fae pritenilor servici in mod desinfereat si cin am gps et de report apt caracteristc prietenier bazate pe virtute), iat ecompensa trebuie Si albu ca misurtaleeren diver ati a celui ce face binele (pentra ci ea este funda- Imentali in prietenie si virtte), ™ Acecasi regu pare Si se aplice si color ce beneficiazA de invayatara filo- Sofick: Valoarea acestet invajaturi na poste fi evaluat material §{ mu exist nicl onoare care +0 poati echi- Wala, dat fir% indoisl ci este suficiont, ca gi fata do ei Sau de plrinti, sk ne aritim recunostinga. dup sibility PesGind nel cervical ste dus na in mod desinte- resat, clin vederea nei recompense, eel mai bine este, desigur, ca recompensa si fie cca cate ambilor le pate schitabi: Dact inst acest acord nu ave loc, se va ade mite ci € no numai necesar, cl qi drept, ca acela c& 213 3s 66 8» mete pimsl sevice 84, finer, vloare; le lacs recbmpenseazi pe ceslalt ca ecbivlental avan {ase cr pt, sein va chia fel se pettcelueruile, dp cum se poate observa, fi in rlaile comereale 4; th uncle Toca exist cae Agi ce resping intentarea de scfiami jadciare fn mater si de tana ioe, din cnderztal eh se coving Ga, atane! cind se acorda credit cuiva, angajamentul fie ongrat in aclag spint i care +n inchent con- fractal Se considera, de fap ch este mai drept ca prefol s fe fixat de cl ciraia {+a acordat icredene Sec dsl ae a acodat incedee, Co malades posesrul unui Iuera scl ce doreyte scl obtini mul Evainest la fel; pentru cd fcclrus 1 se pare e& cera mi apartne gi coca ce dt valoreart mai malt. Si totus, Femunerafia corespunaitoare este fixata do cel ce priz teste lucrl respctv. Bineinfeles ini ci cesta bie sic estimese nu la valoasea_po care 0. prezinta entra el cind i are in posesane, cia valoarea pe eae Fevatribuito inainte de al poseds. 0 sg Ss pun pote de fa utr: tee acorl total sok te spat in toate proprntst tat Su, Gach opti Bolnav, treboie te sepul medical, fein enol alegerit wnt stratee trebuie 8 voted un et crates cattle? De seams sa oes Snfeebarea dct teebuie st faci servic ew precidere tino preten sau wna om virtuos gi daci mat degrab frsbole sa-fl ars recanoytina fate de um bineedtor deft si fact darari unut esmarad,cind at exte posbi Si faci ambele Tacras in acess timp. Nu este ore dif st stabiesti regal precise pentru avant de acest fel? Ble comports numeroase variate ‘Goss, in fanetio ds fmportan{a mal mare sau tat ries, de framasefea Sau nevasitatea for. Un Iucra este Ts neindoilnie,slanume ch eebuie #4 acordumn total tinea ale persoane, $i treble de" regul a4 i.dim intitat obligate de a rispunde unl bineacer ia loc et facem pltcere unl camarad,biefactea prt Bits find ca unfimpronut decavetrebue ste aehi- Taos fata de el ce Bia acordst mal degrabt dect foc dar unl cata ey ‘Bax poate elie aceste reguli mse aplek In orice situatie De pil cineva care alos elierat prin seam pire din Inline tlorilor trebuie sii riscumpere E'Thaal to elberatoru, ene ar ft'el (sa, cach areata nua eit przome dar Kream reeompens ie'cure are dreptul trebue ss pltenced), onl ebule Sf riccumpere th primal sind propril tat? Spe lt se pare, und ath trebule sel acora. tle: nb chiar gf fafa de_ propria tt peroms. Ded, dup fain sn spa, trebuie ih general sh ne acim mat itt Satori; cna neh face dar este ma press pein framuse(e sau neossitate, este prefers st nein fre acest allematis ‘Uneor nich nu este echitabil 8 sSspundi servicio vimit de pls cindcineva face wn bine egiva pe cared File om de onoare, iar acesta din urm’ sevvede obligat EE Tecompenseze, deqi il considera necintit. Tm ase- eee pete Soql acartd patopeomet 38 Cou cbligat fotdeauna stl impramu{t la sindul ta kei a, acordind impromutul unk om ones, avea sigo- fanfa cl suma imprumutati i se va restitul, pe end {hn poi spera fo recapelt de la un om necinstit Bact percoana in canct ete realmente necnstt, pre- {enia'de ase rispunde can servis echivalent este fnechtabild; dar qi dacd are doar repatatia de a fi fel, irda fe cu adevdrat, vezervele Taft de ea mt ft pivea abwurde, Si jnem scama, asa com am spuso Ber petate ori ch taffonamentcle ce at ca obiect fsiuile gi cfiunle morale comport doar gradul de Reterminare corespanzitor edut a obiectelor lor. Fapiul ci nu avem fat% do toath lumen aceleagi indattii 108 nicl propria tatt ma j se poate con eda fo(ul, dupa cum niet lui Zeus nu i se adue toate Serie este neindoielie. Dae, pentru ed obligaile iat de pin, a, camaraa sy Becton ait Alert, Recuria dintre e tebuie si se ofee ceea ce 215 1{ se cuvine de drept si corespunde clitaii sale. Se poate observa, dealfel, ck aga fe 91 procedcast do obte la aunfi, de exemplu, sine inltate rude (ciel, tiefnd 20° parte din acecas familie, partici in coman ala atele in acelagt moti, se considera et Ia funeraltrudce trobuie st fe prevents tnnigtea tation, Se consider, de asemenea, ei prima indatorite ft de ping este aceen de a Ti'se-angura. subastenfir Pentru ci acest uera i se datoreaai i pentru ef ¢ ai Aobil si te ingrijgti de siewatia eelor ce frau dat via dlecit de tne isa. Parinior se datoreash 9 tespect, agi zllor, dar na orice fel de respect reapettal dat 25. rat tatilui nu este scelagl eu respectal.datorat mameh, a el datorat unt ilosof aaa ‘unutstrate, ef se vine respectul dem de ua fat, dupt cum mame ecvine edn deo ant, De atenencn ebule st purtim oriearatbatsin respectal cuvpnit vitsel sale idicindurne in prezena sa, oferindut Toca de onoare la mast i aja mai departe.” Fafa de eamarsat fi de frai trebule si avem o comportare francl qi at 50 ie bueurim impreuni ew el de tot ce poselim. Meme brilor familii, ai tribulul, concetajediior st tuturor celoralitrebuie si ne striduim si le acordatn'ceea co Ii se cavine de drop, facind dstinctinintre coca co frebuie si oferim fectruia dintre ef dupt gral lor de rodenie fade noi, dupa virtuten sau utitaten lo, irk indoialt, o asemenes aprciere este mat wor de fGeut cind e vorba de personne aparfinind aciatt categori, dar mai dificil cind e vorba do persoane. de 58 categori diferte. Nu trebuie inst ea, din acest moti, 98 Tenunfim la ea c in misura posbiulu, este neccsar sh constatim aceste dosebir m1 30 alti intretare care se pune este dack trebue srupem sau nu elaillcuprietenl care nisi psteeaed 16 condita inifialt, Dar este oare suprnettr ex. pric= fenile Bazate pe interes su placer hse destrame Sid 216 ei doi inceteant si fo tilt saw plSefi onal attuin? In fapt, prietenia lor numai in virtutea acestor avan- taje sistse, deci nimic mat firese decit si dispark data cu ale, Motive do reprop ar exsta doar fad de el care cin in pristene doteresal sau plscerea, ar Simala és beste pretenalpentra caracterel sfus® ei, dapi cam am Spas Is ngeput cele pai multe ningelegertdintre pretense ives ind prieteia lor fa este in realitate ceca ce cred ei, Fi indo, cind Cineva se ingealt, imagininduesi este iubit pentru ealitafile sale morale, desi cella nu face nimle care Far putea alimenta aceast convingere, el nu trebuie S450 acize dectt po sine: dach isi 4 fost indus in eoare do profictoria celta, © drept sa se pling de fel ce La amigit, mai mult chiar decit-de-un falsii fator de monede, eu att mat mult cu ct in acest ca Frau ange ce ul ade pe. ; ‘Dac_dact cel pe care Lam accoptat ca pricten, consider om Ge vstat, devine viclos he dum Seama de asta, treboie oafe continu a fubi? Sau ar fi o impostitate, din moment ce obiect al preteniet mu poste fi deel Dinele? Ciel viel nic mu Pater, nit ne trebuie sl iabim St avem datora st he ferim na numai de atra{ia viciluy ede orice 3seminare ca om vicio: am spus doar Ti ssomi- nitoral este prieen ca aseminitorel® Trebuie deci Si punem capt imediat amet astfel de prictoni? Sau nan toate carat, ci numa cind pricenul ating de ‘icy este incurabil, fm timp ce, dack mai exist in a posit de redresare, tebuie sit ajutim moral mai Flt chiar deett am face-o daca arf vorba de redresarea Situatiet slo material, ew atit mai molt cu cit ajatoral moral eprezinta un bine mal amare. i mat propaia Pietenie? Si totus, geste celal ce pine capht ane el de preter near putea pases mimninul absurd, nu adesta este onl cir era el pesten gv ‘indu-se tn imposbitatea-de-e- veer anormal ‘el oe $a sehimbat, nisi mai rimine-docit se Sesparti de a Daci inst unal dintse pritent simine cum era, pe efnd cola ajunge la un grad de desavsgive mult 217 33s 1166 » mai inalt, depisgindu cu mult in virtute, acesta din ‘urma are obligatia sk mentini prietenia ca el sau aga ceva ar fi imposibil? Acest lucru devine ca atit mai evident cu eit distanfa care-i separa este mai mate, eum se poate intimpla in cazul prietenilor din copilirie: ack “abl dintre ei rimine la wn stadia infantil pe plan mental, pe cind celilalt atinge deplina maturitate, cam af mal. potea fi peste, nenaiavind aceas gusturi, nematimpirtigind accleasi bucurii sau_neca- uri? Far aceasta comunitate de sentimente, prietenia snu-mai este posibili, pentru eX in astfel de-condifit nu gi-ar mai putea petrece viata improuni. Dar despre aceste lucrurt am vorbit deja" $i atunei, trebuie si ne purtim fat de un fost prieten ca gi cind niciodat’ nna no-ar fi fost prieten? Nu se cuvine mai degrabs ca, plstrindamintifea vehi ntti Ynind ama ds laptul ci fat de prieteni ne considerim datori si fim mai agreabilt decit fai de strAini, sh le arstim gi fostilor ppieteni o oarecare afectiune in virtutea prieteniei de enor, dactroptura nu s-a produs din eauza ekderi Tor intrsun exces de vickt? Vv Sentimentele amicale pe caro le mutrim fafi de semenii nostri, gi care servesc In definirea pricteniei, par si deve’ din cele pe care le nutrim faji de noi Ingine.® Prieten este, dap anele opinii cel care doreste si face prietemului siu binele (sau ceed ce i se pare ci © bine) pentru prictenul insusi gf, de asemenea, cel ce doresfe prietenului, din iubiré pentru acesta, si existe si si aibi parte de viafi (sentiment pe cared re Iamele petra copii lors pret ci sin cera). AIKt defines pretence cei cei petree vats iinpreuns,avind acsenggulto), inpatifind accleagt neeazuri i buen (sentiment cate, de. atemenea, se intilneste mai ales la mame). Dup& unul sau altul dintre aceste sentimente definese ci si prietenia.** 28 ica stcounates Dar toate sentimentele menfionate mai sus le r2- simte’omul virtus fatt de sine (ca dealtie st ceil slat vidas pf en settee pat of Rete ta an bum spas guisura teres Iueraor Onl vee tos imine, toldeasna in acord cu sine i el aspira x intregal sf sullet* spre aceleasi lucrus. El ig Aloreste sist binele, sau_caca ce li apare astil, si {nfaptuiogte (cick sth in fea omului virtuos si depuna efortur in vederea bincli), faend asta, pentru sine asi (adicd pentru partea Iatelectiva a sulletului sia, parte in care trebale 4 recunoastem ‘int in A'fieeiruia dintze noi). Bl st mat doroste sie ‘a ales pirfii din el prin care gindoste™) af tllasct Si sig pistreze vigoarea. Ciel faptil in sine dea exista FepresiatA pentru oml virtuos tn bine (Dar binele Eh Soret Hacre ont sin meni, ack pentes sta ar tebul st deving un aitul, na ac dorivea aceasti nowt ipostani™ st aiba fotul ~ efct divs fatea. posed deja tot binde existent — ci ‘numai dill ce ate, Or, tebe 0 anton, Hla i a fieetrula dinte noi este intelectul sau, oricum, ‘mai _presus do orice intlectul) ‘Omul virtuos dareste, de aiemenea, sisi petreact viafa in intimitate cu sine, gisind in ‘asta delectar Gish amintivea faptelor sale tecute i incat, iar spe- Fanfele legate de viitoare fapte sint cele ale'unut om Ai bine st asemenea Iucrurt sit plicute. tn ssi, slndirea s4 abundi in subiecte de contemplare. suena bore To tet mal als fa intimltatea proprie fila, ciel totdeauna aceleasi lu- tna sint pent sl dareroase sau pltcate pi ma ov data ‘ele, altadatx altelo; el est, ea 8 spunem aja, sn om, te nu cunoagte regret ®™ 3i asta, faptul ck omal virtuosresimte fat de sine toate acest sentimente, iar fats de prictenul sia simte sess Tera cat de Sine (lel Piel est un face ca si pretenia sb teeaea™ drepe anal Sat alta dine senimentle In east, far pyieteall fe palit ca accia la eave le intilnim. Intrebarea dach este posibil sau nu sf al fai de tine insui sentimente de 219 2as ies » exist dow ‘sau mat multe parti” si in Drietenie so Hisim la o parte pentru moment2¥ Se va audmite totusi ed ele pot exista in misura in care in om tea fap tului cl nivelal cel mai inat al priteniei seamind eu ceca ce simjim fats de nol isin Dar, dupit toate aparentele, sentimentele despre care ip vost mal sie pot ti inte fe majoras amenilor, chiar gi lace! vcisi, Nu ear putea spune atunci cl, im misura in care se impact cu sine i se-cted eameni virtuosi, ef le impirtigese ca. adevarat? $i asta pentra ci, cel putin Ia osmenit cu total dominalt devia ile Mller aremene eminent ent nel micar in aparenfa, $i totus, poate ct In telitate fie snt absente nu onal ln ects din wros 1a orice om vitios; efi astfel de oament se afl tte-un permanent desacord cu. sine, dorinfa,impingindut Intro diecfi, voinfa tn alta, ca fa cazul nestapiniilo ¢ aleg, in focal lucruor pe care ei ins Ie consider? Dune, plicer: vatimatoare* Alli, dimpotsiva, din lasitatesau din lene, se abfin oh acs coen ce el Insist ered ci emai bine pentra ei! In sir sint unit care, dup ce au comis. 9 mulfime de aete abominable, ficindusse odiogi prin tictlogia lor, fag de viatd gi silt! ese prin a se sincide Oamenii cau si ei sigh petreact timpal fm societatea altora, dar fug de ei Inggis tel, singurt Sine Ie tevin fn memories molten fapiclor mle Be care lean sivirsit, iar pentra viltor au perspectiva Aitora la fe, po etd socitate alteuva face at le tite. Neavind in ei nimie demn de ibit,asemenca oameni nu sim fafh de sine nicl un sentiment de prietenle Ft nu sint deci capabii nici sk Imparté ca sine bucurile sau necazurile, pentru c% in sufletel lor domneste deze Binarea &: o patte, cea rea, suferi cind se abfin de Ja anumite acte, eealalta se bucuri; si una ii trage intro dirctie, celal in alts, ca si cind ar sige Si, cum nu este posibil st resimti concomitent plicéves si neplicerea, ns Te trebuie decito clip casi se supere e plicorea resimtits si si doseasct si nu fi existat 220 rica stcounnted repent ec pe camenviciog eople es Feretle : S5Se Vode cia, deci, c& omul vicios nu resimte aici nfcar {af de sine satimente de prieteie, pentru ed Tu cuit a el aimie den de a lable Si cum 9 ase fhonea stare este cu fotul deplorbil, coneuzia-nu te alts det ck omal trope sk crue cin isputes Mical gt et se sleidc st atingtvirtatea. Numal astfel pot f animate sentimentesaicale fal dene inset BPbon deven, in aoeagh inp, gt pectendlalteuiva v Bontvoints seamins ca prictnia, fird sh fle tag prietenie.Cict bonivoinfa tem aven gf fata de pef- Sane necunoscte, de cae poate rimine ignorat, dar Pctenie nay Despre acesteIuerat am vomit Anh 9 fal inaint! : ‘Dar bunivoinga na ete nil faire: ea na implics nici tensune, nick dori, de care blend este inepa ‘abil in tmp oe lubize presopune’9 ftimitate leer, Somos ‘eat Ape montana se Tnuimpli de exempla fata de partcipanpil Ta iteece ailetce! ie devean bineor 9 Smpatisin se {isi at parccpm Inst ca cova la inde lor; ci, aga cum spineam, bunivoinja nate {aft dee se nagle Spontan qi simpatia pe cate leo purtim este un so tent supertical ‘Asada, Dunfvoinfa pares fie un Incepat de prie- tenie la fel cum pltcerta pe cae ne-o inspira Velen tua este ineapatl bie, dae iment na lubeste {ach ca mal if fost plicatimpresonat de alte fiance petsanel ‘abit ee ceghseyte inintare tn ri ctipol caive na este inet neaparat indrigoti Eldar aul cind in absent egrets lisa, dosadsl uw ardoare presenta Tot aatfl, next posi THiS antemplity moll mal indelag det de mmo setiune orcare ar fea," En aig, credem we chi A Terea chute Sf fle eoatopht cu pis tren or toat men ee de co ca a pe Coe aise atiatiie conform situa este flo: Sota ty orc eam stem fapt soranocet ct stad Flwaie oles pliced 0 adit pustate™ 5 sahttl ote de Soe ne tl mag Sate st posi deja cunogteres dst vo cath ‘i cnen ce am numnit autarhie caractrizeazi in saul cel sal Tnaltachitaten contemplatva; ef Soe apa nse xe Hea re neva ieolen a om drept en tue calai, odsts sigue fh TTR Gh et nas ovale ie porsune fof de cae gi npreas cn care Ei pacice depitea (nea vali 8 exmal emolut aon su cca) ed tal che Zu mai mutt ov cit este un mai mare flosot. Poate cS settler Ie faces mal Pine in coaborae ca aI, Gee orcum el time el smal independent inte 02” Mert ebuie si recunoagtem, de asemenea, ci ativitatea contcnplatet ete singura hibit pentra ex neg Cahn foc se afar stall pura conte i Bmp ce acti pratice ne procum avan- TEje mah me san mal id exteroare acu in snes mal adiugimn 8 fei chine ooapim Himpal ca activitif.ca si a spo de egar, 1a 1 cam punta risboae ca sf ne Reurtin de pace, On activites waar Pra yee Beige ie in efra politic n.cen a et me aa di ete ie a et Ru eigaafus ou preeidere cele ita (ect iment Tu alegs stated neh use pregiteyte de zak de Mage abel’ cece grat fe din peste da 254 _ErICA nicouastck ‘mani mumai ca provoace lupte si masacre, ar fi abso- it eiminal) Actiitaten om politic este ea string de rigazs in afart do poriepares proprivzisi In tre- Dasile publice, ea urmireste si obfinetea. puter sl a norunlor sas cel patin frites personall sh pe ea Siar fee cre et aeoa de ae ova distinct de aceasta ativitate. Me Dust edie see enrme ott, cae politice si militare detin primal rang prin frumu: Sete 9 grandoare, find In Entrar! feppetal Uber Si vidind un scop diferit-de cle Inssi, si deck nfind dlemne de dorit In sine; dact, dimpottiva, activieatea iniclectatei, care este 0 aciitate contemnplativi, se distinge prin seriositate, nu vizeash nicl un alt scop im afara de ea tncig, implicind o.plicere destvirsit care este propre (a 0 atfel de placer spores acti Vitatea);daekindependenta,ragazul, continutatea {ati cit permite natarawnani) st toate celealte taste furl ce ise atribule omulud cu desivirgie feriitcarac-| ferizeard acensth actvitate, realty dea constitu | fericvea perfect a. omului, ca condiia si dureze att init viafu intreaga’ si poatt fi consideratadesivir-| Sita (pentru ei mimic din ceca ce apartine ferent na) poate ft imperfect). = { Dar poate ck 0 ssl de wa ar dept contin tumans 1B cit na ea om va putea omul i trliascl sft, itn tisora fn care este prevent in en ele- ‘ment divin, Si cu elt acest clement divin este sope> flor eompusulai uman "ci ati actvitatea sa va f Supetiatacelet confoome ex alte vituti. Dack deci, fn’ comparaie cu omul, inteleefal este ceva oivin, tunel fi visfa dost in conformitate eu intelectal va fir in comparatie ca viaja umand, diving Darna trebuie sti urmim pe cei ce indeamni om, pentru ci este om, si-qi mirgineased gindtea la lucruri ‘Smenesti si, pentru ck este mutitor, a eran trecitoare. Omul trebule, dimpotriva, in rMisara in caret este cu Putinff, si se imortalizeze*" pe sine, ficind:totul entra tii in conformitate cu elemental cel mai dgvat in el; clei dack acest clement ocupd un loc. resteins 2551178 a ca volum +7, prin forfa si valoarea sa reprezint’ malt fact abort cig pores cabs Serato eg Pe ina sae ep an Bs var in ut mnt ee fee & seus scumel cece se Virtue presuP Te coatracte,servici $1 tot flul de alte find 8 pe do 6 Pirtufie etic, pe de alta rectitudinea gu gt i a enon a Be tuti, $i fericirea ce decurge din dd. 256 ‘putea spune chiar ci acest ceva divin este - Virtutea intelectulai %, dimpotsivi, este liberi de covigg Tegiturd cu corpul.” Dar aceasta menfiune s-0 onsidctam sufiient, pentru eo discujc mat deta- {Mts ar dept scopnl pe eave ni Lam propus. Sar ures cf virtnten intelectulul are nevoie de until efterigare in ied misurs sau, oricum, in mai IRicd nicurd deci vstutes ee. ! Totusi de buburle Shea nce cote atl aile me gal (chine dacd om politic ™? Gebuie se ingijease ce ea de conpul a gid toate bunurie Ge acest this is pn eterna dnt oe, ek exit vreuba, mid In ce priveste activittiile specifice, inst, diferenja dire ent conser Al, cna ees 5 Xie do resurse materiale pentru a indepini acte de Fenerostats nr omal dre penta se aeita de obli- SeAT each intenfile tamin aeennse gi chiar §1 oamenst felis pind cl 2 nti arise de) 4": Teefouel Not omol cursjos are nevole de putere pentra t aaloplias un act de wntote, far cel cumpstat are ne ote a libertatea de a face cs vrea"alfel cum ar putea Wsuoricare dintre celal, sig manifeste yirtutea #92 ‘Bo bate, de asemenca, problema dack clementsl esenjal al wrt reprint intenfia sau actualizarea den ce presepune ci ea const fn amble. Dar, evi- Ginn, perfetiunea vstuft resid in uniunea amber Stomach sctuatizarea et reelamn’ mumeroase mijoace, ‘vat mai tumeroase cu eit act este mai important Stina obit. ‘mul ee se dedied contemplisi nu are ins, nevoie de nimi din toate acestea, el ptin pentru actvitatea SEAe Gir, ca sl sponem aga, ele constituie adevirate Enpelimente pentru actul contemplan, Dar, In c tatea en de omy care trast i soctetat, dorestesprac~ {ice vrtuiteetice: el varavea deel nevoie de asemenea Dumori, pentru agi duce viaja sa de om.” (Ch fevcirea perfect este 0 activitate contemplativs reiege cat $1 din considerentele ce urmeazi. Astél, po concepem ca posedind suprema teaptt a fericini, Thenttubini Dar ee fel de acte tebuie sale atribuim? ‘Atte de drepiate? Neorfnss rdicol si ni imagii 287 2s s ae ryIncheind contracte, restituind credite si aga mai de- arte? Avancl ate de cura}? St infante periole gs se "Expund la rc ptt romssefea gota Sabato Gktgenerortate? Dar destinato cui? Av fide asemenea 15 hsurd sk aid imaging servindu-se de monede sat Sheeva ‘asminitor, Tar actele de curpitare ce. ar iNGiaa pentru et? Near flo adevirata grosoldnie sit ina ck su manifesta dovine perverse? Dact am face Uhumerare campltt, tot ce consttaie domentl actia- SGthcae apiten meschin si pederan de zi. St totus, ii imaging pe tei ca ine vit gt active, nich am ae Pub dnagind ex Bndjmion,* i atin, daci-t fel uneh | flnye uit facoltatea de a actiona, smal ales pe aceea de se oduce: cot tai rimine in afartde contemplare? | Regie dex Seta hn ce Sellonts fer nu poate fi-deet_contemplaliva. {Drie urmaro, si dine activittile umane, cca care Inrudegte cel mat mit cu ativitatea dviok este 9 tsa tect mal mart fers ‘Go alt indilu este faptul ci ovlalte viefuitoae, 25° in afar doom, mu canoe fericirea, tocmai pentract Had total lipsite de o asemenen acivitate. Che, dak Donte ge tiata este in ntregime feret, iar pentru Ramen! in masura in care exist in ea 0 imagine a ack divine, la celelatteviefitoare ferctea este Moons dat find cl nm parte fn nick un fl Ia cone {emplare, Prin urmare, Hite contemplri sit gi cele Seer: eu eit contempli mat mult, cu ati et 0. fai frie i asta nin mod aceddental, in vrttea ontemplisi’ ins, a clrel valoare este incinsec. {Perctta trebuie fie, dei, o form de contemplate. 9 | Dar cclce contempt, om find, va avea nevoe gi de fo prosperitate exteroard; ciel natura man’ nu Sub euhicenta sie pentra actal contemplari ci mat 35 ftebuie siea trupal st fe sinitos, Sspraveghere publics, eapabilé. si reglote asd de Juecuri, Dar dict autortate publick se devintoreseaed deel eta eetajean ovine sarcina deat ndruma proptilcopi si preteni spre wrtate sau eel pun de Ssipropune 5 fact. Asa cam reese ish din cle spose 262 peta naa ee ISU tne Ain cE at pees les Gls cea a ies eas ee a oe Sere ee are eae ce seer aS cae ee ae nek saions pcre al toe weit ie meer eat sett ett Sone ce ee | La toate acestea trebuie si adiugim c4 un sistem seca as el os ra ar aig See Ce Se lee rile dearer eer al ae SSM ata Whaat erence as ae eee es es ee cee oe ee sree mo ea i ere a eau mk cure aparece eho ahaa SES pant pier perp reag ters pray ate cee os a Se een Ee soak ee ese ria ie a see ea ree ee a oe se Bit inee ae, sido aoe pa eee mea oe ieee acs ante saeco rele Gini peor or arte a ee ee pee cies meen pieces ona eee pee eee canes eras 263 SS ee | as2s as uni » Atunci, desigur e& si cel ee doreste £8 desivirgeasc amen prin edueaie,indferent de numaral lor mate Sau mic, trebuie sj fack efortal de a intra in posesia stlingeilegistatoralui, daca e adevarat ck legle ne ajutd 4 devenin mal but Cet ace pe inva one ar fi col pe care nid propunem pentra asta 1a dispo- Zivia moralé care se ati, rea indemina ona de aga ceva este capabil doar eel ce posed canoayterea slic, a fel ea § ia medicind st In eelelalte domenit ‘e reclami aplicatie gi Infelepeiune.practch Near ‘rebut dect si examinim acum de la cine gi {in ce mod se poate dobiadi stiinfalegislatorului? Oare nu, ca si in alte domenii, de la oamenit politici?.Am convenit doar cf siinfa legislative este o parte astinfed politic. Dar, evident, intre polities ¢celelalte stints Si facultifi na exists similitadine. In colelalte tinge Se poate observa ci acsiagi oament sint cei care le gi ‘tansmit altora, le gi pan in practics "8, de pilda im azul medicilor sau al pictorilo. Cind e vorba de poli- tic, Iasi, cet ce promit so predea sint soft, dar nil sunul dintre ei n-o practies, et oamenii politic, a cdror fcfone se bazezt cot drop, mal deg po 0 ane iti capacitate. $i expetenta decit pe” gindirea abstract: efi siment nua Yede seind sau pind In discufie astel de probleme (ceea ce ar valora, bine- Infeles, mai malt deelt si inf discarsant la, tribunal fen in fafa Ili) net pega prope copit'Sau prictenit penint eariera politie.!® Or, ar fi hormal 2 fac, dach at fin stat cl ce mofteice ‘mai de seam ar putea lisa of cetiflor lor gt ce grat putea dori mai mult pentra et Ingit pentra infele cle mat dragi decit aceasta capactate? Par indoila, portal experienfei in acest domeaia nu este dolog neglijabil; cil, fara ea, nimeni n-ar putea deveni om politic doar pra freeventarea medialui politic, De aceea, fe pare ci cel ce aspira spre cunoajterea lintel pol tice trebuie sii adabge si experienta i despre soft cafe promt =k_prodea. pola, sint evident foarte departe de aga ceva’ ef i ignord ct foful si matura, si obiectal, alll naar considera-o ‘denticd eu rotorca sau ehia inferioars acesteia nicl 264 ‘hu sir imagina cd e usor si emifi lei, coletioniadu-te pe cele care se bucuri de aprobarea taturor. Dap pire- zea lor, legislator n-aw alteeva de facut decit si Ie selecteze pe cele mai bune, ea st cind aceasta selectie ‘a ar cere discerimint gi casi eind aprecierea corets niu ar fi un Iucra deosebit de important, cum este gi in cazal opeelor mazicale Ci, i fiecare domenin, oame- ail competenfi sntee’ce judeet corectopercle, adie cel ce inteleg prin ce mijfoace si ince fel acesteasint duse Ja desivirgre, precum si care sint clementele ce se armonizeaz’ intre cle, pe cind ignoranfiitrebuie si se declatesatisficufidact fi dau seama ci opera este bund su fea, aja cum se intimpli in pictur. Or, leile nu par si fic altceva decit opere ale arts plitice "¥: cum ar putea deci cineva si capete din ele gtiinfa legisla. torului si si judece care siat cele mai bune? Cadi, evident, nici medic mu poti deveni doar studiind tra tatele de medicini. $i totus, aceste tratate Taceare8. si {indice nu numai remedile, ei si metodele de tratament i modal in care trebuio tratatlflecare categorie de bol. ficind distincfin intre diferitele stiri organice ‘Yas aces.cindicai, considerate utile calor competent Jn materi, igoranflor nu le sint de nici un folos, In consecintt, si colecile de legi i consttuti pot ff utile, desigur, calor capabli si le studieze gi s& judece ce este bun sau ri in ele si ciruieazi se poate adapta fiecare™ accia ins care le pareurg firk st abs preg tirea nocesari nu au calitatea dea le judeca cum tie. Die, decit intimplitor, cel mult infclegerea acestor probleme putindu-le fi astfelintructtva facta. Pentru ek predecesorii nojtri au Lisat neexplorat domenil legistaiei™, ar fi bine desigar st studicin nol fngine aceste probleme, deci gi pe cele privitoare 1a fgaverare in general, astfel init si ducem la destvir- 265 umsanasroret Be ie eee © gn mie pt let os ae ee sa a a ce ae api deme Pei a a Eel trio ea eee 2 on aceon a dey til poeta a Ene face Zoe er ol de da atc op MN decemeeey ae a ea srl a te gore, ate wee Se tsa el eee aye ta ge agen sl cre coma aS CE ee SS Bera ‘Sh ne Incepem deci expunerea 268 ‘COMENTARIL CARTEA I 2 cst: pm ft pc ih mee, mace se = penta eck Ente, tad a 4808 A ay Ep We ea SEG met orth ctl ne ttt ee SR Gas poached co me panes ee ee ane ef ant soe ata va 8 debi (ogra Vk 180 27 oa} ce ek ‘Shirl ota spe proscte amigo), goa at ea nsentat ine teoretc omar) ten el af Sat ms tga ote Se petanreno vsti parti syne (pce ecto se, Cee ee ee ane eae Despre eral dln oll tas (ctr, invest fae, Seip quinn meta ne) Se made nS SS eet ae GSS Sent phan pti al scat oe” deme {pecaata (om pends emagesdtesifoont opal ce pn ake ‘Toma dau te) panes profi tcc nue ores de fa'onsl pate ai cotati oo ae Samia eS tonne fe opoetisc arta mana are a ealseasd cl Patons 2a 299 fap itachi dine pe eg tebe intros dt Snot dain Pre det el dt rt Sat nde sated (4 Maes ee Fe ils nt" 436), Dap am we ot Stage ae cen ce Sette amet cet watt” hho ec feet Os Pi se) ent ih nl at” tract de rote atest de Patna Pell teas a Reece ido fb ap aca caer a as henson domonatet da Brace Kasra ilo uted pos (Benton es pts comrtul scanat dg ROA, Gacbaee 47 eae Een so vo ace squat tea dae etl tn ane os ie epi csv ap ca) Pain coneptal de acne” (epg Acsotel devmness a pei ctsnea morass ie als atest conta tate Sh Spice cL tapas us hy ne stand pecfomae A tae aoe etna fo lo ot sop a, esti tech tp acinus in exch tn gadicy sree cl Le Blea. Lao ae ek Bin, Pace, 139, 93570). z “ tn erg: soning (gee dtr pent, plas, deci), concept antimtalf roe atch xpd geal 2 mt te Spa ES Seneca earns Fa arent mmc fea to vot team et cna moral Antone partes ints (oad uae nesta pact ee neta foe. eoatvone oats om ae ‘ds Bane 0 T1393) cu alt caving, o sted do safe ql donald ct EY M1, 262-5 ads 3-3} het dance ce eee ata hit son de inten moral desloge” edie © maesoe 267seve pare er re ema hm i seco rt amr ee ns a sl ee nee ete epatrn Be AS Re desta ned asec pt ee St Le cei meme di dsr ee penne Tact De 38 eet fe. fev Grr cn comet SC eke er cistern til ang cress rae Soca Be Ea GE does poitcsfnonyeasete soon co art (xéxyn) facpes nes rt ons eta sega et EE a eter Se oe atest ant ranch ear eee mca te coms Soca ag tech Se at eh coop Sans fen Sea Ee ran cpcecly cee eer tec ct See wa tome mr cerns en ee Sra a Tet eet Ec iio canwancttan Pesta chad ne en ee shiner mechan hue Sas cee pier inten cite see asset Jaton, ermenal do ‘noel mnt et Snare epi rica wtcownatek ii ches Ar Pain, 18D, 162) ovo ata pasa, case Aratotal, sbnind alah dn erg mi eerie arr ola {int toda anaes feanatre, accaats did toll oo reduce sactintes ffl (10983 Te). Aste, dick opal soso neler ‘poietie na onstifie dete un flo sporty Ipoetc, tn stb biaela seprem ste fn'mg sina al lo? 6 "Regis lel tema impos de a merge a nin a cri cause fim comocttas a aroestag stalin 89-10; A, 3, 1070 a 4 etc, De retinut Insi "auc we atl top (cto) firs timith (tpg), a orton tormen final (Sogazoy) este fn mod nasa ot Sop camel eoatgiee Semamtes ete ind ash ree item ia sm eR ie al arom ca ain pal ie ums, Ae tout au dale ies Cimcoberns dota thivedl us Bata ST Ci aes Soap a aa ‘tiles Hon tak odounant conceit ta supe po are cong tel date Proietti ah Rrra ecan cient en eat een te Pee Sie i Sacra pc orgs Ps un Tet, bb conan (oars tle pioless eet noah Ta Semele Tor eit fee 2 eons Sen Sealand Sen lapel as Een eae aN agate sa EMP Since cop om em bee ea ela ek tn Me, A, 2, 92 b 4 Aisle plik ana eaicate Deana ett due Ys sana re Seite ce cota otis eet Bivins Mint ape Vi se) spt nc Fe ee Ene ke cope tees ane Saees eto atl ce at APO aoe ae se Seda ofS tre nw syer ana sin ain Slee re ncanye as patie ee Setanta jerivind din doctrina platonicd dap care omul politic este filosoful, J. Souilhé % Acgumental esto viibil influenfat de textele platonice. Cf. Pol. 304 cian, "ah nh GS ls el obo epee ang eee tan, so) on cal ete Bok A Age Oa, TG? a GE! (as Blo epi i Ariel ra promt taitaa ining, SoS em 269ee shure arian grmanrmts secede hte mori ae Gea aT eR, coon) pl tt ae corer enn eat port in sonal eh een sr fi prvi ca 0 ‘preg aa Sing races pete nae Aga a pee re Abel ath ss Page A a es Se ete ve ae Me US ae ece Se gi et me eb th a eee sept crc ae lt ae slates aa aces sep rah cher ate omer ee aus gh daria recs eG eats te SE Sad et oe Greta ah Sivas feficereot ean pam ad fr frig lame ces gray dati comer iene ce wes ec eee ge iene vr, gee vou a tate set goa lt ot Oe carne sear Biead sey yerencitceseneser tees Easel apenas oe neta ae ee et cae, Me gl 0 8 po wae ember, Ne a AE: os ica ean oct lin een a Seat laser oe gavel Bt a Seite etarrany a poet om deo, of, JM He Blt of Sh gin vechen saison, ves — obare cere ear te at ate ee Spa aa cm carta GE sale pe Rees ce ae peel tiie li Scotia neta oe Ronen cee re et Tey BO Se te i a a cae a seid ay eam de Nr hh She a Beara Ba ere atic oe el Bice ied i a am aan Seen fer aaa aa Seminal res erect tw Gece ner em, Se ere ee ee ain at er actin) meen Cabins wee ha 270 fea wicowsted gore (sau promi, sbiect (ge) (Ct, Anal fos 17,79 4 39—13 62). ‘eat fi Sors fat Plotan degre inoomeniciestes ge sents» opti arotee (sare demonstsi 6 ‘Gost gon determina de blots car poveda preps aloms prope) Seopy nts (Are, Organon, core ol 3.3) Sa fig. a8 hors svn cla ea onto, ‘Bonsteeotntel tial poute alas do aseten, sol sa dit Goud cats de fate mo cel arate neve car so prove Sai et) te etl fe site cc cuter tl Shinto (ee Pyne ie 3, Wo 10 WT R8e Mas Era, 20 28~ oor a SESE igi nis mat fh hg more am (Gaston ad 1 = MEE Paes Theat, 12 oC. x BE, I 6, 12169 38— 1217 a 1. Gase ‘hier atage stata acest puncte vodera pare inept ngotsia ete Poca Arsotl love fo dota a Pras’ Wp Penta ape Biren dtr ech rotrch ( eaitats do domeat ca nt pent tats rch) ct B Anbengum, Ee paidme dee ches dr Pare 002,263 285, diss competes nevus ete Forlees 8 aa to" De pe Sno, 1, 1 0558 {to Aco opontio apace fm Pa, IL 1t, 2 8 ‘rite tf Aritotet cones Gap Auberge, opel 23) faa aw Tan Daria acl ania consierinferle leitime pe Bele AG, dack ing Exe vexaces" pronpindrse acapra adevarls, ox proina n cha Ine Senne de a'au aves ea abace dat 9 stata detriaa da gnora In conerafaraporta dnire seas tatara aif aster det Sollee Galera a rafal csdach so bocra do arantajelsiveroag presi foconreional dem fo camara propionate aval dept ontraponior vcaatna (ce EE 1 BUT b 31) cata ce slat te prin fnchia i criteh snvesal dash de posts do ot tees” ore Eerie bate pcare tor cama cal se ela Sniveslitea,foneia crtea,desehidare spre test Aubangae wade acess contin espn caltor orate ston a etn ipo ‘ting atcuion patie (pntra deity peel 23 “ssn va rvent leven a ees cheatin pattice a stadt etic (tint, tb} 34-29; 119033 = D2 ote) opal anos simpia ‘Siooapece teeth, el formarta ometul ditus, capable valonice senso some pin fntemao acini mora. Gare lpen despite de sine xpaota) crea Aretotel W dliea on snc tnsnanie ef types VIL, reat bane "in ong nad Rapow. Ct. sr, Th, 9, despre 9905 206 fn orgs of gnplevee Wa sntem do aord cu Gauthier, care tae est termen prin los Homans do monde’ comrind ch Areal opune Tio sottor (mnie, vate, gauta) a spee arcecrati: Det soe Tat Gl rvsot ets erblentpooritr, veer tats opoatie nia seer Shit tostat ts primal ri iilectal, tte grotata 8 epee eavae (ees din ura onprimat inal four pin of cogot, is stra raat Seite laf ra, ones nefntisea ss of dol re feat eg Deine 723. ameV agement ag unt nin) a xin ll atin! tl sind So outs (ie eet Se es ec a ete amie evil nearly (nou lela Sts Eebliie ames cau aie Sot eran a ie ee ea ot Bie re 22 cab cet Ba SANS tevatel oee teed ah feel a pha Oe oc seamen eine mca Seinen ee oe cate se oe aca gars et : eae fd ahd Lat cn, a Cr eS re tes Gait dee sei Siete tates era ct Siti el St aie oh encata ne oh Meu my Sige focatag a egenerer on tances ge econ rr 1 05 ay, sfoin lea de Aristotle do fp wel Cae ecath cera! examen (in aceasta pvin, v. tO. Hamel Fee pac Bac ton, 259: losol sie dani reas stables Leer Aria doctor avd ea sep dou sehr ESP ‘Gecor rupee feu In caro tebul pith soa ene probleme tose SP Eo eet fe an a See ae ciesca Iau paces rf capa ot jee a eis a) olka gusts snot totems, formlaren dene errand throu uct de ae an pow asa 8 nige determinarea eof. morale ‘PMG sila cx omajrintncomenttror oder i ak o ae ta stg ponte cre ines spr frciren, const. calturh (rl pate pies SE tea, Web's, semnaias de Stovart # Hori, ‘FES Se Plato ym sas Forma verald din tat (imp. Goveo = end eat Maas dt conte onanind ct Arita eve alco eco alte tt Paton Che Bf 8, 17 D2 Dm mn ch dee, elements ra en tics Wetentts 3s glee pret, pst alee de seg nto rafons: ad eet A elitr, trate comlentatn retin impreciig mee Sieh etcit tc impo ovina proniplloneath dec posts 2 ese fe acerca (sin quote cacte, pentru cangasteres Tor este porno rs iver, fern ind ca pont de pears asambial Beale’ Meda sar so tmpabe in eaval ei etn ect indict Ga dates pte teeta ig contimace, din recomandarea oa por de Ia cel aa uae cent fe eon ae See ea Eien ca starr. (Bate coen co In VI, 1b 4-3 va expr Sere tat tacts sfodeadunelconetle pantal de plecare rents USES reraluha), Aisotl se distanjeast ast Ge metodo patted SSPETE UT Gurpeot) ta chee fae atone tn acest pasa) (eto cations 13 “anet gre Ye Siae 2 cn fina leg a) Hs Makes mcecnn cu preneares cotcusurllr attic, Tiana toe ga testi po sesdion a canta opus cele do porate a curse “Spears important ditin fel dintre coun ce ests cunoseat in mod gene sal sau bolt larhby)conatieundbiacal cunoapert unfit 628 co 212 Erica wtcomantch LTO a Witenes te * “iy Ditereata dintre Gea (fatal ca atare; lit: .e"-ul) si Sue (xplicagia ‘totel pune aici accental pe fapt, pentru cA politica (si implicit etica) vizeud ‘tn primul rind actiunea. t » wt tn Sec Chee era Sp cree ts Fie eet Cie tec reer Seite Me tn lary eeaanone alias eeaiotates ta Seo Se ee ee coe cate as ess ee Soca one ite etn cae | cenree een ata eas ta ‘© Tredifia a impos (prin filiea latins: views) aceasth traducere pentru qoitigareimatecmicrnrrarcs | oo eee Sees a een ae eet RE ae peers ici compa cm deo soma ola Arata kor A er igre, 1098 b 31— 1099 27 x 101 { oa probabinta Phton (Goer 13 1 Rep SOL e~ aes). Asso we fer nso sal dais ened pi, fiat atl fm crane, probabl mat alsin Pravepttor fuse tata 9 see de poke tas X, 77 a B18 $s 178 22-0792 2 sod ta st Saas a te ip as Sa eae ode etc oe {pus ume nrc deo Pt se ne Ti ian bono, Bare ufo aa, Banas yon al pent sh Hic Livia! Aah otto ayia te ce mae Gece cmertan fs Ba Va; Seis WS 9 ae SEE regis ch EN i 14) eto 1 273Pond fn dete Bide oni" teae in rovista tale aatestnre despre pet) sepes oe set cote mun oni aa Sep, Bi sie aa Ato oe read eat col faetor matar, ssgnlaty Savatrars kina, Se IPD WaT ae ce Pol, Vil Bisa B=) ie 2 Al dle argument in favoarea toot ch vsttea cick ma este aativs ‘ct i tt ne aparine dela ators (de ex tcaaie sensi ct 2 Bote prostdn acto fn cart a com co provine din deprindre apo ‘tata este faves, actal prods potest (Panes proven sntrioth SP pistes eee ose trp ais ad 1) oh ail (3194) patent” na at desta aprons atu do pein vctutaa (tn aeeumentl pecs, © 20-2), 2 re tte Ina, io altace de diode abiuala" Ey un 6 fi mam ifs rac, be BE (a. Sine stp tat wisn trader Meo fe. supra, 1. 039 6 29's). Dar legen tase pate fi elocues connate {eis BD © 2) ate se neo rn) a ale sl conduetorilor (sje, Vill, MEO 8 = 9, Bal GE'bi9a Te uses be ae Pte scot tet, cre a erat dial din canza present cto? UR Propose St) soptsonSacerpetarn Tai Burnes (oats Concho, 287SO pea SL gp ws) ctl cate dae master vst inact care o pot distrag,in senest ow Atle ee eee fn acne eden (eum are gh consnunrea (Gh ie functis fe mse ete fe Ia wide (ele Aspen, 9, 2028; Ka sa) yout atage atntin asap impertanfel capital 8 acest conto ponte cai oftate nu ee rficent a ndelneg ate co in de dre: Bente a Teo fe inipliness Ineo mart Gtermiat, ip al ital ree determina castate preczthafa, 1104 a 27 © 3 raindee 9, erere rita tebe at fl aeceag e cre, oda debi, HOSE odes sretea tet Fae rte aetent, cf Piaton, acura portant efcateh (eo Ot HATES Tins a ke2s: HUD 2—26 eto), Peary (eh 8 Me nate Ratna morte aie, Para, 1938, 110— 101. Fe aae Ce BEST, 9, 216 b 9-23, 1 lpn, Ur Eup oul drape” (BpHbe Abrog), de rig platonics et pa 3 9, om ol cater i el tn np AEE 21 a) deine ffleptunen practic (VE, 14 Fea et escled cf comaiionens existent fast = eel tat D2 GAM Ft’n fois), ca ete ori ce aged reciting moral; seer aca egal pols de conduit, premian majors & ogee Rint: (Bent 6 nals seat kes 3; vil, Lae a 39117 b M7) MZ Par Inttapei cae formal ( Pere iene, 25 0 “ar 12), Dea, irre pasaul (pind la 104 = 11) eee. tla iret considerate fears asupra mite SL otto 1 oas.a 251058 a 31 — 7: 1006 a 26 — BS Se OE PA ed done contingent, al eazy pial (ee RAED’: tree a 24-29), cogulle male 0 pt sei (et cel ch vate dope imprefart) (cl Homa Aquino, fn matematic, de Pduingentia ef oaaiie) ca Bi modiens, Aplares Pre i a act satires lor cee splee fm adaparea fers cas Spe com ee ne taorges gaperyeia, fermen tei (pe care Yo, Urging sense ede ale Deleitomelle’ ef, Dirneser: Fachtradton”) ute ao eae ara nerd dosenaares ffetsag a prese pile asamise adhe ona tatipan wid tor Cl. rel VI 9,883 2 “S Nofamen do wetpis ement opertun, case favor) ven, de @ tongs Oa balers ft gis retorit meting) cad Aritotsl ‘Set elmo eink ct ry (a ae greta rie inept aad treo” coum tebe na is ona em og b 2123 ete tn atenpinacodatS. acestet dimen BOER Eto (kat pradece.., S099) vate tte ta, Aree da dt Seg morale sto be seat more ae ety apa ext chine momentol opctun (sr a a SeioT a Sia) Eat aceite om aspect co ple m8 22h Sefiaw moral aristoblce care nu ete empiich frre 288 Erica wicoatek sence rit ped dom startet a ests spusd shiner detavtl tn temp fo acca ume ere Suiaribie ate na mens oaee coos Suosbre 46‘Antua ora cto va foreaomal abo smsrarh tampa, Bate pontbes caeate nade Smee Seen eco ees te eer Bete ar cl andes ne Tae So pubs aoa setcneantmoanens et Sateen ane ene caer oe ee toy anttne deanna oiengene age ies Lene cia vegies a eos « TEE isc ivan dram att (i) frmenes in prc pets 6 ores de Wit sol ey 2 frees Fete china vat Peet Cah se Sale ee eps nen et ee ‘en. i jeg, 1, 683 ac, Decl edveatin moral zebule i fle Sntoan fe, daar afecivcti® (P-Aubeanue, ope Dy Sacro) haven a termi Gmpasu dvs prin acest, action: De resind peste vtatea repens sett, ‘Bespre rl iter dueny cay despe eprteieor cu acpi (rp FES i aan Te an ees Sodas, oc eRiti ol mit pte, ont ete ane) evento tn C1. fa Ue Beto he 2) Apr, 2. te wtp. ibe 6 278 5 : 2 Testa: 5 pose natura” (gv bow fe; or ore” so mara cin Ss pertiten Tort se (Rt By 4, 1019 8395 Seipigenl, {cinta o'b3) ornind de lh Joke eta ete ch exec Ss El ata in sera de tere, sh enretaaconate), din moment pm ts oe gee ileal cma ‘eich in cee pinipat en comand present armen ee el eau {Seimainet (1t0 2750): vtaten ede dott ne foe ohne ving mo a avi, 083) ce pv oe ‘REA(ahcam penises in vate tebe sect ect x feist gliceca dure oul c& nna ete, mene are ate Beta Stilo ontn contncnren tent, c# Bs ip sn bass "1 Prob Spepgos. Sas pen sh fe vit wf din ela cinch pte cystic! Coops Grdtem, cei Demowit ede eat Site pst pina dat et! Dog! Lasts IX, 5) remnant wile 289ee iets ace eset fcr rene Ste aos imiert denier (a) tp (Oe), asypra Arora a nse Bhi A yn tlt gt 9 ue acd cue ni Bede Sous absla nia, nd doa ua mio, sobordont femonaak fee ces peat Te Mittident ste vr ail a do acta politic l de panecea ein apicare seca ean S nce y Ts eee ey oe at ; Pea Sra set no fn de ac, rl ema pre 4104 8 7 aang dna tia ART At rpievoaet sore aeaccme nes eh Ee eee ‘ene secant rae ana aaa ieee eo ae ecmceaieas cc ae weber gine certws creee atd a cece tte apne oh 8 Wield na cae pentru a fe drapes cau cumpitatd del confirmed ie meeliee Sroecitnaeearas aaa SSE as onumild mando de aefiona, Staind aceasta distinct afr~ Sipees awe an wraae ate pare Shipeind stor sale Se ents asta exealvicios mio mat wa: deh vir 290 {eens niet at pal flint nnn on fsten chestunn do experentiy pens dove stone elie sep Tepetge te de vsate Jeht, W0™ 13) ee alone steep prob, sla mora seratek, 1 Bate ort de pede a del wituea Ce EE, 1, 220 67

S-ar putea să vă placă și

• Psoriazis

  

  Document6 pagini

  Psoriazis

  dorina0101

  Încă nu există evaluări
• Strategii de Formare A Gandirii Critice, Autor Adriana Micu

  

  Document169 pagini

  Strategii de Formare A Gandirii Critice, Autor Adriana Micu

  dorina0101

  100% (5)
• Sem 2 Pricipiul I Al Termodinamicii

  

  Document5 pagini

  Sem 2 Pricipiul I Al Termodinamicii

  dorina0101

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Filosofie 1 PDF

  

  Document176 pagini

  Filosofie 1 PDF

  dorina0101

  Încă nu există evaluări
• SKM C30819011013020 PDF

  

  Document100 pagini

  SKM C30819011013020 PDF

  dorina0101

  Încă nu există evaluări
• Declinul Occidentului Vol 2

  

  Document316 pagini

  Declinul Occidentului Vol 2

  dorina0101

  75% (4)
• Partea 4

  

  Document204 pagini

  Partea 4

  dorina0101

  100% (1)
• Arhitectura Peisagera M. Preda, L.palade

  

  Document114 pagini

  Arhitectura Peisagera M. Preda, L.palade

  dorina0101

  100% (2)
• Partea 5

  

  Document102 pagini

  Partea 5

  dorina0101

  Încă nu există evaluări
• Partea 3

  

  Document182 pagini

  Partea 3

  dorina0101

  Încă nu există evaluări
• S021001240 1910101401000

  

  Document100 pagini

  S021001240 1910101401000

  dorina0101

  100% (1)
• Partea 1

  

  Document96 pagini

  Partea 1

  dorina0101

  100% (3)