Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Arhitectura Peisagera M. Preda, L.palade

    Încărcat de

    dorina0101
    179 vizualizări114 pagini
    ffff

    Titlu original

    arhitectura peisagera m. preda, l.palade

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    ffff

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    179 vizualizări114 pagini

    Arhitectura Peisagera M. Preda, L.palade

    Încărcat de

    dorina0101
    ffff

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 114
    lie Dr. ing. M. PREDA Dr. ing. L. PALADE | dara ARHITECTURA PEISAGERA ~— mug Editura CERES Bucuresti @ 1973 ‘Supracoperta wi copartor KALAB FR. —— PREFATA Impresionat de incintitowrele privelipi ale na- turti (rit noastre, M, Eminescu igi cinta bucw- via unei dulci desfi prea de frumuse- tea codrilor si molcomului susur al izvoarelor tn wersuri de-o delicatt dar coplesitoare dra~ gene porn decor de os ‘pimineului na- ea find bated paduri cutreieram ‘Si ma euleam ades lingd izv0r, Tar braful drept sub cap eu mi-l puneam ‘S-aud cum apa sund-ncetisor" Ati, peste mai mult de un secol de la nasterea mmarelui post, cind civilizatia urcit vertiginos ‘pre apogew, ind avioanele supersonice fac ca ie plinea coaptd acasi, intr-wn cuptor domol, So guste pinguinii tot ‘proaspitt la Pol..." day consumd oxigenul necesar vietii, cind auto- mobilul nw mai este un lux ci wn mijloc rapid de circulaie dar, totodat3, si cel care prin feava de esapament sideste otrava lenti a po- licirii az cind zhorurile cosmice ne fac si spe- Him in intilniri cw alte lumi extraterestre, gin- dul avintat al “omenirié cittre perfectiune este Intunceat de norul grew al poluiri. Salvarea ste natura, natura pe care trebuie 34 inviam ‘So disciplinim, 3-0 aducem cit mai aproape de noi pentru a servi interesele viesii. De fapt ‘acesta este si scopul celor doi autori ai cirtit de fat, »Arbitectura peisagerd". Ei, dup’ ce fac 0 incuvsinne foarte interesanti prin evolutia arte gridinilor, fdcbndn-ne 1 cmtogtem are fecinra secolelor trecute ce constituie acumula- rea experientei istorice pretioas’ pentra creatia Urbitecturald, ne initiaz’ in tebnica proiectarit 3 execufied parcurilor, gridinilor xi a spatiilor ‘verti. Parcurgind paginile lucrdrii lor igi dai seama cd an fost calawaiti de ideca peisagistului ep: Ton, Ci wArhitectura peisagerd const in imbi- rnarea plicutit a artei cu natura siserveste la satis- facerea nevoilor oamenilor” si ct »Arta nu este decit ciutarea frumosului in viata. Eiaw fost cilauziti, de asemenea, de gindul ci dezooltarea turismului la noi in tart trebuie sit nne fact si ne indreptim eforturile citre infra tmuscfarea 1 mumai a oraselor dar si a afe- zirilor rurale de ipe traseele turistice, a cadru- fe local din url ocuinglor indoidele ct Un capitol foarte interesant si de mare impor- tanta este acela in care se trateazi locurile de joc pentru copii, atit de necesare dar oropsite pind azi de arkitectii nostri Lucrarea, prin solmiile date, wsor de aplicat da- torité planurilor, schitelor’ si fotografiilor ce insopesc textul are un pronuntat caracter prac- tic, Autorii, ingelegind ci amenajarea de spayii verzi 4 cipitat in contextul misurilor uate pentru imbunittitirca vietii oamenilor 0 mare impor tanta, au elaborat lucrarea de fat prezentati la wn nivel stiimific ridicat, prima de acest gen la noi in tard, a ctrei lipst se simtea acut si care se oferd atit cadrelor tebnice de specia- litate cit si celor care doresc si-si infrumuse- feze terenul din jurul casei. Prof. dr. ing. ION CEAUSESCU ADJUNCT AL MINISTRULUT AGRICULTURE MORE CORESEONDENT "Al ACADESCEE sero, CATESRE De TEGUMICULTURA IMICOLAE BALEESCU™ BUCURESTI INTRODUCERE ‘Trlim fntr-o epock in care succesiunea vertigi- noasi a noilor cuceriri ale stiinyei qf tehnicii ae incredere. fs mai are in foryele multi: Oblecve care fa trocutal apropiae pie eau inabordabile star astizi apropiate $i acce sibile, Omul patrunde tot mai mult tn tainele infiniului mic si se avinta cu mult curaj in spapiul exeraterestru, ‘Antrenat tn actiuni titanioe, pe care le sivir- gone arupra_naturii, oral poste dlibera energii uriage si dezlanpui forje cu efecte uneori impre- vizibile si necontrolabile. El ramine, insa, u butar permanent proprilor sale cerinje de viata Tndepartat din. ce ince mvai_mule de navura, “Gatoritd proprilor sale néscociri, simte cu strin- genti impulsul dea rispunde chemirilor’ el insistente. Prizonier al betonulwi, transformat fntr-o infima parte a unui uriay angrenaj, pur- tat de valurile necruyatoare ale unei view dina- mice si active, el ampira la colful de natura, ce-i poate asigura linigtea, acrul si soarele ne cesar’ view, Acest imperativ social se traduce si prin fnfiinyarea tn centrele populate a nume- rots spat plana an Adevirayl plimfn, care oxigeneazd_ aera ora- ern int luptatorii cei mai ade, filtrindu-l de vverziimbunatayese con- sitile Ee reduc inensitatea zgomo- ului, pun la dispozitie o ambianyi esteticd ar- tment poste de couere ¢ demande, sint creatoare de medii stenice, refac_organis mele din punct de vedere fizic si psihic, redtn- duce vigoatea necesari unei activititi produc tive, Tati de ce amenajarea de noi spayii verzi a ci- pat, in contextul misurilor Tuate pentra im- bundtiirea vietii oamenilor, o importanti ho- taritoare. ‘Actiunea de sistematiaare a centrelor populate rurale la noi in far’, pentru cele 4259 comune si cca 15.000 sate, necesiti si rezolvarea a mu- meroase probleme de. amengjte a spatiorplan- tate, care si fndeplineasci multiple f Intr-adevir, daci ‘se tine seami ci, in vitor densitatea Iocuitorilor fn aceste centre va creste, problema amenajirii de spayii veri se impune ca. necesitate imperioasi. Aceasta, cu atte mai malt, cu cit in apropierea localititilor rurale exist adeseori gi numeroase terenuri degradate, care nu pot fi puse altfel in valoare, dectt prin plantarea lor cu plantele lemnoase. /Acestea, pe Hogs fancile eedsesanitre, vor, pues indeplini rolul de protejare a surselor_ de ae teglace a. dobitalor, de fizare a. nisputlor sia terenutilor nisipoase, de fimitare a incen- diilor ete, 7 © mare important are amenajatea de spatii verzi pe lings uzine gi fabrici, unde tyi aduc 0 contributie esentiali 1a combaterea poluir ruluj, reducerea zgomotelor, crearea unor med stenice etc. ‘Amenajarea de pareuri si gridini pe Itngi ine treprinderi si instituti, unde teebuie create me ii linigtite (universitati, institute de cercetare, biblioteci etc. se impune cao conditie obli- gatorie. Pentru’ necesita si ia fiinga gradi invayimintului este necesar i botanice si dendrologice, important. si fie amenajate gridini pe Iingi ‘rese, gradinite,scoli, licee i terenuri sportive. Pe ling spitale, sanatorii si alte institutii cura- tive spatiile plantate mu trebuie si lipseasci. Un mare rol fl au plansatiile de pe bulevarde, sirézi, autostrzi si drumuri pentru purificarea aerului, crearea umbrei, amenajarea peisagistica corespunaitoare, evitaroa monotoniei traseului, diversificarea imaginilor ex. Dezvoltarea wurismului intern si international antreneazi numeroase actiuni de creare a cam- pingurilor in cadrul unor spatii veri corespun- Zitoare, a locurilor de parcaj, bazelor nautice, a diverselor objective turistice etc. Amenajarea litoralului Mirii Negre, a Deltei Duniiii, « nu. meroaselor objective cultural stituie probleme dintre cele mai importante pen- tra tnfrumuseyarea_peisajului_roménesc. Tath de ce, aparitia acestei cirti privind tch- nica amenajirii parcurilor, gridinilor si a altor spayii verzi, speriim si fie necesari i util aCit de frumoasé to-at gitit, Naturo, tu! Ca 0 virgind Cu umblet érag, ew chip iubit! Ag orea 48 pling de ferlele™ oroacE cosave cAPIToLUL | EVOLUJIA ARTE] GRADINLOR a Amenajarea parcurilor si gridinilor a evoluat fn decursul timpului tn Functie de: dezvoltarea | forjelor de productie, aavura relatiilor de pro- conditiile mediului natural, particulari- ationale, cultura, traditiile si dezvoltarea istorica a popoarelor.. Cercetind in adincurile istoriei, acolo unde lipsa ‘unor documente ne poate purta mai degraba in domeniul legendelor, — referitor la primele parcuri create fn lume — fntilnim un cuvint prezent in vorbirea mai multor popoare antice: »patadisul®. Acesta era deseris cao minunata griding iar semnificayia cuvlatului tnseamna totodati locul tmplinirii tuturor visurilor de fe- Egiptenii antici aveau paradisul lor, tntocmai ca ji pergii, frigienii $.a. De la iudel ne-a ri- mas amintirea acelei paradisiace gridini Eden", fn care, — dupa cum se spune — au trait primii oameni si unde fructele ei imbiewoare erau asa de scumpe, fncft un singur mir a costat omenirea nenumirate ,nenorociti". Trectad din domeniul legendel fn cal al tealu- lui, constatim ci marturii asupra geddinilor an- tice — desi putine ca oumir — nu ne lipsese. Basoreliefuri, mozaicuri, picturi murale si chiar diverse opere ale scriiterilor antici, ne tnteegesc imagini pline de savoare si frumuseye despre sridini construite adeseori, prin eforturile, sin- ele si sudoarea milor de. selavi. Cunoastem azi c& cele mai vechi parcuri si gridini au Tuat flima fn Asia Mici, in Asia Centrala si in Mexic. GRADINILE PERSANE Gridinile persane au fost unele dintre cele mai fncintitoare si mai curoscute gridini ale lumii antice. Amenajarea parcurilor 31 gridinilor, pre- cum i cultivarea plantelor ornamentale erau inure la mare cinste, fiind considerate ca preo- upc sare, Regi mpirayt rau. domict de a-gi imbogiti gradinile cu noi si noi sortimente de EE jar tineretul persan era favitat si cultive cw dragoste pamintal. Aceste preocupiri rma incetau nici micar in perioada rizboaielor, Gind specii de plante noi si chiar arbori intregi 12 din teritoriile proaspit cucerite erau scoase cu pimint la ridacing, impachetate cu grija fn co- uri de nuiele si transportate fn tard, pentru a Ti plantare in geidinile impiratilor’ si nobili. Jor. Tati ce ne spune in acest sens imparatul asian Tighat Palassar: ,Am luat ar- borii acestia pe care, fn timpul tmpiratilor pi- ngilor mei nu-i planta nimeni, I-am kyat gi i-am sidit fn gridinile din tara mea natal. Am mai adus viyi de vie pretioasi, care pind atunci nu exista pe la noi si mi-am imbogatit ville de pe paminvul lui Assur". Grija de a aduna plante din cole mai variate sia le planta in cadrul unor gridini nou ta- fiinjate a avut-o si imparatal’ Surrukin, care ne-a lsat amintirea traducerii tn fapt @ acestei frumoase initiative, pe o veche inscrip- fier qm infiingat un orag si iam dar numele de Surrukin. In imprejurimile acestui oray am amenajat_un’ parc mare, intr-o localitate, cate se aseamiini cu regiunea muntoasi Hama” na, in care erau siditi diferiti arbori din yara Hate, precam si plante din diferite localitisi muntoase". Persanii, aveau sidit_ fn ei simpul naturii, al frumosului si ucilului. Atunci cind plecad la drum, eitre indepirtate provineii, ciutau, si fie fntovarisixi de parfumul florilor, de umbra si roadele pomilor fructiferi, pe care fi plantau pe marginea drumurilor fned de pe vreme tm- piratului Cirrus (590—529 i. e. 0). Gradual complex, de “amenajare a grinilr persane rezult si din yolumul imens de mun- Gi folosit pentru modificarea reliefului terenu- lui, dimensiunile lor colosale pentru acele vee- muri, abundenta elementelor ormamentale, teh- nica inaltd folositi la udatul plantelor etc. Im- paratul Cirrus cel Tindr organiza, in aceste gridini mari, serbiri populare si patizi smilitare. Ia unele din aceste gradini erau tntre- sinote un mare numir de animale silbatice. In antichitate, in Asia Mici, gridini renumice erau si in Libia, pe malurile ‘fului Pectal, pre- ‘cum si in Frigia gi Siria pe valea Oronto. Dar, cele mai mireje gridini ale antichititii, consi derave pe atunci ca fick egal In lume si_care an Hisat o impresie attt de puternici in mingile ‘oamenilor incit zeci de secole nu le-au putut sterge amintirea, au fost, desigur, gridinile sus- pendate ale Babilonului, ‘considerate ca una din cole 7 minuni ale lumii antice. . Unii istorici au afirmat ci apartineau Semi- ramidel (x al Xen f ¢ my vesita re ind a Babilonului, alfii regelui, cu bogatii fa- buloase, Nabucodonosor al Iclea, In orice caz, ca orice ,minune", originea sa a fost inviluitd’ fa valurile incertitudinii si framuse- silor basmelui, Unii spun cia izvorte din iu- bite, sot mirgier omonese erator demi nate opere de arti, algii spun ci sar fi din dor, Aga se creeazi doar legendele: trans- puntnd in povesti dorurile, iubirea si sperantele noastre, Legenda spune ¢%, 0 printes medi (Amytis), cate a fost prin cisitorie siti si twiiasci pe ‘malurile Eufratalui nua mai avut consolare decft dup’ ce regele i-a construit o gridina aseminitoare locurilor ei natale, mun- tease. Ceea ce nu se spune deloc ti legend, este & singurul creator al acestor minuni era doar sclavul trudnic si nebagat tn seami. fn afara legendei insi, a basmului si a poeziei ccistali- zat tn amintirile de peste veacuri, este faptul ek aceasta grading a existat cu adevirat. Ne-o deseriu, fn mod asemanitor, ari Strabon, Diodore de Sicilia cit si Philon din Bizant, iar inscriptiile de pe cilindsii de cera- niet “gis tn iduile ceil confirm ace GRADINILE SUSPENDATE DIN BABILON Gridinile suspendate din Babilon erau situate pe_malurile Eufratului. Din. descrierile isto- ricilor cle avean o forma pitrati cu latura de cca 120—140 m. Erau amenajate pe terase ‘care se retrigean suocesiv si dadeau astfel nas- tere unui trunchi de piramidi, Dedesubtal cirei terase erau construite galerii spriinite pe coloane masive care suportau toata greutatea pimintului si a plantatilor. Plafonul galeriflor era format din intr ats sub foo de grinzi, lungi de 16 picioare si late de 4 picioare. El era acoperit de un strat de trestii cu asfals, peste care se suprapunea un strat dublu de ci- Fimiai arse, cimentate cu ipsos si plici de plumb dispuse astfel, incit si nu fie permisi infiltrarea apei in galerii si tn fundatii. Pe deasupra lor era agezat un strat de pimint vegetal, ce avea ‘© grosime suficientd pentru a asigura cresterea a numeroase plante, ce alcdtuiau’ tmpreuni 0 gridina multietajaca. In interiorul galeriilor situate sub terase, care “se-bucurau de lumina naturala voata ziua (de. oarece terasele superioare orau din ce in ce mai ‘miei ca dimensiuni), se giscau o serie de apar- tamente regale avind iesiri si scari ce faceau legitura intre terascle superioare si cele infe- Figae, Tor sub terase era adipose insala- Gille hidraulice, care permiteau idicarea apei Sin Eufrat pind la cele mat traf cote, de ude era rispinditi pe o rejea de canale de itigatie. Desi plantagiile erau grupate in mod natural, maltimea elementelor de decoratie dideau_in- regi amenajari o impresie de grandoare si de pitorese, oarecum fantastic. Fle au mai fost deserise'de Xenophon si Plutare. GRADINILE EGIPTENE Aga cum apar in basorelieful gisit fn mormin- tul Rekhmiri, aveau 0 form’ foarte regu- até erau dominate de linii drepte. Aceste agridini, care au existat inci din anil. 3200- 2270 fe. m., erau situate de-a tungul Nilal seu_a canalelor derivind din el si’ aveau un caracter inchis, find marginite de garduri de Tern. Intre gard si apa se gisea o plantatie de arbor eiai in formi conic. AlGi arbor, forma piramidala, erau plantati pe dou rin dun, dea lungal unel ale perimecrale, In ej Tocul gridinii se gisea un bazin de api de for- mi rectangulari cu birci, iar pe marginea lui erau umbrare pe care se citira vita de vie. Spatiul era imparyit fn careuri regulate, margi nite de arbori si de flori. In gridin’’ se_mai aflau mici pavilioane de muzici, precum si un chioge constituit din mai multe camere. Gridi nile egiptene erau infrumusejate de un bogat sortiment de flori si de plante lemnoase, ca: palmieri, curmali, paltini de munte, sicomori care erau considerayi ca arbori sacri, pruni, smochini, viji de vie, maci, loti, menta, lu: coma, dovleac, cucuté etc. In gratlina’ era foarte rispinditi cultura florilor fn diverse vase ornamentale. Gridinile egiptene — cea mai cu- noscuté fiind a Cleopatrei — desi aveau 0 mare abundenti floral, datoriti traseului Tor regulat — geometric, erau destul de mono- tone. Asa dupi cum ne apar lucrate pe 0 pia tri zist nce Palestina", s-ar pirea ci egiptenit cunosteau! inci din vechime si gridinile amena- jate in stil natural. GRADINILE DIN JUDEIA Se numeau pe atunci .Gannot* si dup com sint desorise in .Cartea’ Regilor" si in «Cinta crau_amplasate Iingi palatele egale si nobiliare. Ele cuprindeau un _bogat sortiment de plante decorative, din oare nu lipseau: palmierii, chiparosii, nucii, rodille si vita de vie. Gradinile aveau nu qumai scop este- tic, ci si utilitar. In aceste gridini se oficiau Giferite obiceiuti de cult, printre care si, baile obligavorii; tor aici erau ingropati mortii. Ele poscdau, in afara florilor, alei umbroase si ba- zine de’ api sicoritoare, In Lerusalimul ‘antic se giseau gridini cu tandafiri in centrul ora~ sului, iar imprejurul zidului care marginea ce- tatea se giseau gridini de pomi si plante orna- mentale, Regele Solomon (Sec. X. 1. e. n) avea si preocupiri horticale, ocupindu-se de cultura plantelor orsamentale si a celor medici- nale, GRADINILE DIN ANTIOCHIA Aceste gridini eau foarte cunoscute in antichita- tc, Aceasti provincie foarte pitoreasca prin mun- tii stincile, apele navalnice, cascadele, grotele ete. create de factorii navueii, se bucura si de pre~ zenta unui climat care permitea cultivarea plan- telor oramentale mercu verzi cum ar fi: buxu- sul, mirtal, laural, precum sia foarte multor Flori frumoase, printre care: macul, ciclamenul 1 4 cere. Nu este deci de mirare ci tn acest cadru natural au luat fiinfa o multime de gridini a ciror frumuseye silbatici a fost mult admi- ati, GRADINILE DIN CHINA ANTICA Ele au fost adeviratele precursoare ale. stilu- Tui natural in arta gridinilor, deoarece in ele ‘twaseele nu aveau o forma geomettizata, iar vegetatia era dispusi ca in natura. ‘Aceste gridini se fntindeau pe mari suprafere de teren. Filozoful chinez Meng Teen arata eG, un pare din Siuan-Wang avea o circum- fering de patra leghe, iar tmpararal Chie Haag-Ti din dinastia Tsin a amenajat un pare de 30 leghe. Aici se cultivau un mare nu- mir. de specit i de varietiti de arbori si ar- bug. Astiel, tn gridina tmpiracului fondaror al dinasticy Tsin (247 4. e. n.) au fost, adu- nate aproape 300 de specii si varietiti de ar- bor. fn China anticd amenajarea de parcuri si gridini a luat o attt de mare extindere tacit fosisi agriculeura a avut mult de suferit de pe ‘urma reducerii suprafetelor, si implicit, a recol- telor, in favoarea marieii ‘pare In jurel anului 150 4c. n, gridinile din jurul Pekinu- Tui aveau 0 asemenea extindere incit ajungeau pind Ia distanga de 270 km de oras. Cele mai ie ans mal gridini se aflau in sudul si vestul oragului. Gridinile chinezegti cuprindeau numeroase ele- ive: pavilioane si gridini cu o ied, punti arcuite peste canale, sstiaci artificiale, arcuri, galerii, verase, cheiuri de piatri de-a jungul bazinelor artificiale ere. Foarte preyuiti era prunii (vestitori ai renaj- tert natu) nil (imbolzay fermitaten forja caraeterului), bambusii (insemna priete- nia, neyoviaitoare), piersici, ‘ceizantemele si bu- jor. GRADINILE DIN JAPONIA In Japonia, ca si tn China, arta gridinilor avea ‘0 frumoasi traditie. In decursul timpului, aici sau eristalizat patru tipuri de gridini: .ocean cu pietre", smare de trandafiri", glac cu va- luri si torent de munte", Gridinile japoneze aveau trasee libere, vegetatie dispusi ca fn na- turi, alei din piewe naturale, chiogcuri, case de ceai, poduri gratioase si multe alte elemente ornamentale si de bun gust, foarte bine inte- grate fn peisaj. Existau gridini de ceai si gri- GRADINILE DIN MEXIC In Mexic, acolo unde s-a dezvoltat o civilizagie fnfloritoare, arta gridinilor a fost la mare cinste. Despre acest lueru avem multe mirturii. Cea sensi renunnité geidind era coa de Tings oragul Tatsktsinee, amplasati pe terascle unui munte. Aga cam ne-au fost descrise de citre Pres. coto, in aceste gridini, vegeratia era dispusi pe terase. Scii de porfir, avind un numar de 320 wrepte, legau terasele intre cle. Apa era Fidicati la cea mai fnalti coté cu ajutorul unor instalatii hidraulice, de unde era distribuita pentru udarea plantelor sau pentru a form di ferite jocuri de api, piraie, cascade etc, O serie de informatii fragmentare ne mai arati Gi, in Mexic, existau si 0 serie de gridini ,plu- Soar situate pe un Tae fn apropieres Cap talei. GRADINILE DIN GRECIA ANTICA Gridinile din Grecia antici ne-aw fost f sate de citre marii filozofi greci ai antichitayi. ‘Astfel, Homer (sec. VIII fc. n.) ne-a deseris, in Odiseca, gridinile lui Alcinous gi Lae Exe, Din aceasti prezentare se desprinde f tul cd gridina nu se fntindea pe o suprafagé prea mare. De fapt, in Grecia, unde, pimintul ‘era aga de prejuit, din cauza lipsei de sol fer- til, nu se putea ca gridinile si fie prea tn- tinse, In gradini creyteau multi pomi fructiferi (meri, peri, rodii, smochini, mislini), care pro- duceau fructe in toate ‘anotimputile, Tot in aceste gridini erau cultivate: vigi de vie si legume. In gridini se afla 0 mici api curgi- ware ce serpuia in mod natural, iar 1a intrare, fn fata pragului casei, se_gisea 0 finting arte- ziand care apoi curgea la vale, formind un ppiriu din care luau apa locuitorii. In Grecia, formele’ mai democratice de condu- cere 2 statului au favorizat dezvoltarea unor geidini deschise, care puteau fi frecvenrate de Gitte popor. Unele erau situate pe Ting’ aca- emi si lices, altele serveau pentru diverse adu- iri publice sau erau amplasate pe lingi temple si case nobiliare, Jn secolul al V-lea si al IV-lea f. en. crau foarte cunoscute: gridina soolii in care preda Platon gi gridina gcolii in care preda Aris. tocel. Lectiile aveau loc tn gridini, fn timpul tunor plimbari cu caracter didactic pe care le Faceau profesorul tnsotie de discipalii, sii nu- iti »peripateticien’". Aceste gridini situate in apropierea Atonei, aveau 9 suprafara destul de resteinsi (cca o ‘leghe pitrat’). Erau situate ‘pe malul hulu Tlissus si se fatindeau pina la ‘ul Cophise, Aleile erau mirginite de ulmi, smochini si mislini. Tn aceste gr fs chiogcuri acoperite de plante agitivoare ces nate studiului, terenuri pentru diverse exercitii fizice si pentru intrecerile sportive, statui, mo- numente de marmura, altare, vase ornamertale, colonade, bazine de api, pergole, porticuri ex. Dela Theophrast sau pistrat o serie de informatii pretioase privind amenajarea g:idi- ailor sale pe malurile accluiasi rfu Tlissus. In gridina se afla un mic templu, un portic cu hati geografice, diferite locuinte’ pentru filozofi siun muzea de gtiinje naturale. Din cele aouk Volume ale cirtii sale, fn care ne-a, deseris peste 500 de plante, ne putem face o impresie asu- pra plantelor ‘care erau cunoscute si cultivate de catre greci in gridinile lor tn secolul al TV-lea te. a. De altfel, gi in serierile lui Homer sint citate si descrise 63 de plante, jar in cole ale lui Hipocrate, cca 250 de plante. Printre florile mult prequite fn gridinile gre- ‘oti crau: criniy vioetele, panscele, garoacle, mixandrele, nu mi uita, macii, zambilele, mit- sul, bujorii, inigi, pura loului, narcisele etc Trandafirul, aceasta sublimi podoabi agri nilor din toate timpurile, era mult 4 pretutin- deni cultivat tn Grecia, find oferit si ca semn de mare cinstire fnvingitorilor gloriosi tntorgi din rizboaie, mireselor etc. Cu florile lor erau impodobite statuile zeilor la diferite festivi- Scriitorii greci Theo phrast, Xenophon si_Aristotel in scrierile lor aratau ci: al- Toirea trandafirilor era bine cunoscuti inci din antichitate ici primii, trandafiri au fost al- foiti fa Fenieia, Careagina qi in vochea Eladi Herodot sti ggidinile. din. Macedo: nia, ce apartineau regeui Midias al Frigiei Siau culevaue cu diverse varied de tandafil Dbatuyi, ce aveau pind Ja 60 de perale. The o- phrast pomeneyte tn scrierile sale de tran- Gafirii centifolia din Macedonia si Fenicia, Gridinile greceyt se caracterizau printraun geo- metrism logie §1 prin armonia gruparilor natu- ale de arbori si arbusti, De un mare efect or- namental eran svelpii chiparosi si cedrii intu- necosi, statuile, fineinile, diversele constructii decorative hucrate de cei_mai ilugiri sculptori ai antichitaqii ete, Vegetatia era dispusi in mod liber ca in natura, i La grecii ionici de pe coastele Asiei mici, care eau mai mule supugi influengei Orientului, gri- dinile aveau un stil geomettic mai regulat, si vogotayia prelucrati de mfna omului, era dis- pusi in mod mai ordonat. GRADINILE ROMANE Aspiratia omului cétre loguri retrase, pline de pace qi linigte, cltre naturd, frumuseye si armo- fie, catze limpezimea apelor ricoritoate © gi- sim, aga cum este si firesc, la toate popoarele. Dupa cum am vazut, aceste tendinge sau tra- dus prin fofiinyarea a_ceea ce omul a crezut a fi superior fa aspirariile sale si, sau material zat, printre altele, fn constructia unor paradi- Suri terestre numite gridini. Gridinile si parcurile au apirut tn antichitare ca urmare a bogitiei si puterii. Tati de ce, si Ja romani aceasta arti s-a dezvoltat mai mult fn timpul imperiului, adic atunci cind s-au acumulat cele mai mari bogitii si clasele con- ducitoare romane au avut Ja dispozitie munca miilor de sdlavi. 16 ridinile romane ne-au fost descrise de: Tit Pr vingilin Caton, Collumela, Plinius, Tacitg ai leocrptite pe pratrit piowrile murale, descope- Fics Pelnloy orapui’ Pompe! ne sink mieten fale unel civilizagil pe vericorsul fostukul imperiu ‘Aceste grédini romane au fost supuse, de-a lun- ggul timpului, unor pusernice influeaye: grecest, ‘exrusce, egiptene, persane. Ele au fost tmbopi- tite in’ permanenti cu plante noi si elemente omamentale aduse de_pe teritonile eucrite. Gradinile romane au fost create pe lings pala- ele imperiale, pe Iingi vilsle luxoase ale parti- Cienilor, pe lingi temple si locuri de adunare, Gea Tungul promenadclo® teasate prin grija atlog ails! Pompei, Cezar, Augus tin, Neron, Daci la tncepur — aga cum ne arti Tit Livia, cind descrie gridina lui Tarquinius — gridinile romane nu impre- slonau fa mod deosebie prin medal loc de ame- hhajare sau prin sortimental de plante, cu timpul, ale au cipitat un fast qi o strilurire nemaitndl. Dik ping atunci. Au rmas celebre gridinile din jurul yilelor lui Mecena, Lucullus, Sallustius, Agripa, Cicero, Pompei, Horaysiu, Tiberiu, Adrian etc. Lucullus, a cirui vila eleganta se gasea la Roma lingi actualul castel Torgheto, a fost cel care a creat primul pare public pe munnde Pin- cio din Roma (pe locul unde a fost construita mai tirziu vila Medicis). Preocupat in. perma- nenja de a tmbogiti cu plane ‘rare gradinile sale, Lucullus’ a fost primul care a adus, dup viotocia sa asupsa lui Miteidate distrugerea orasului Kerasunt (anul 74 1. e- n.), visinul la Roma, Pe muntele Quirinal din Roma era cunoscuta inca din antichitate celebra gra- dind a lui Sallustius, autorul ,Conjuratiei dui Catilina*. Gradina lui Sallustius a devenit cu timpul un loc de petrecere pentru imparayi gi apoi cea mai frecventa promenada din Roma, Ea se caracteriza prin trasce coctangulare de alei, peluze de jarba ornate cu flori, bazine de apicu fintini arteziene, precum si prino mare bogatie de elemente de ornament de un rafi- nament nemaiinttinit: terase si esplanade de unde se descrideau perspective largi citre mun- ii tndepamati, seri ornamentate cu vase de Hori taal de macmurl Infind ze, nimfe si fauni, colonade ce pireau ci. sprijind bolta Soreasch, ove

    S-ar putea să vă placă și