BENEDICTI DE SPINOZA TRACTATUS THEOLOGICO-POLITICUS (QUIBUS OSTENDITUR LIBERTATEM. PHILOSOPHANDI NON TANTUM SALVA PIETATE,, EET REIPUDLICAE PACE POSSE CONCEDI SD EANDEM NISL CUM P) BENEDICT SPINOZA TRATATUL TEOLOGICO-POLITIC Ce CONTINE CCITEVA DIZERTATIL, IN CARE SE ARATA {CA LIDrRTATEA DE A FLozora 3 NUMAL CX POATE P1 INGADUTTA, FARA SE PUDIEIDUL IETSTEA 9 PACEA 2 stat, DAR CAEA NU POATE FL SUPRIMATA DECIT.O DATA CU PACEA STATULUL S1-CU PIETATEA INSASI 00 Cluj-Napoca (0 1960 15520 EDITURA SrriNTIFICA bucunests - ss00Tealocere, sts intoduce 9 ole Reviis qin a tadert Cink ane BARB TRATATEL TLOLOGIED.POLITIC AL LUI BENEDICT SPINOZS Marele ginditor materialist olandez Benedict Spinoza (1632-1677) ‘a avut ‘0 viala scurtd, dara scris felativ foarte mult, in liaba latin’, dupa obicei! vremit. Dar mc mai doud ditte lucracite safe tau aparut i timpul visti, Prima a fost un. studiu asupra filézolel lui Descartes Principle filozoliet lai R. Descartes, partea 1 si pavfen & Ha, demonstrate dupe proceded geometric. 1n°adaos, ck, Betaile iui metafzice, in care se explicd pe scurt chest. hile mai grele.ce so tntiinese ait in pariea metafsiet go erate, cif si a celet speciale (1663), tara dova Trataful teologico-politic, publicat anonim In 1670, tn. afara. de aceste dou lucrari, Spinoza” @ mai seris: Tratatut scurt despre dumnezeu, despre om $4 Tericirea tui (de lapt aceasta este prima lucrare Scrisi de el, dar a fost qasita abia pe 1a miflocul ‘secofulut al XIX-lea\ in. versiunea plandera), Elica, Tratalul despre iedreptarea tntetectult, Tratatat politic ‘si o Gramatied ebraicd prescurtatds Lit. crarea Iu principald, Etica, si colelalte tret din uma, ei hase neterminate din eauza mort premature a aulorulul (21 februarie 1677), au fost" publicate teva luni dupa moarte, ca omagiy ‘adus “dv prietenij sai, Ia nolembrie 1677, cind se implineau 45 de" ani de la nasteren tu Spe nova’. Ele au fost insi interzise de auiritafile de stat di ii DE tn tar Swit dee ia aleac cists ers Racer Beyw rw Otanda, find considerate primejdioase din cauza continue ful [oe materialist 51 alt Operele lit Spinoza relicetd avintul revotufionar al bourgheciel olandeve in. ascensiune. Spinoza. a teil i 2 Sis inle-o epocd de mare inllorre economics at cultura © Olandei Dupa ce lzbulise sisi cucereascd independent, iningind, dupa indelungate (opts, pe cotroptort span Sl aacurile Prantes si Anghel, Olanda devenise, dup eum ‘5 caracteriaa Marx, con tal inaittata fara capitalists din Secall al XViktea, Progresele Hira precedent. ale dstrloi si comer(ului din aceasta, tara, dezvottarea rela- {ilor bascare, activitaea_companillor indifor ovidentale fi risiritene, sioarcerea do enorme bogstis din colon — Toate acestea au facut din Olanda seco al XVIL-tea una din cele mat bogate st-mei pulernice tit din lume. Aimostera ideslogicd ows, creata de tsmful revlutil burgheze din Tarlle de_Jos, de vitoria relormel impotriva fata in serie de fe in Baroy 9 de revo burgheza din Anglia, a avut @ repercusiune tnsemnatd 3 faverabilé supra formatet st conception tui Spinoza Faptal ea Olatda a fost peima (ard care -a consti ito fopublicd burgheza, cd ex a lebullt s4 fateingd absolutlse tial feudal spanol st paterea poitcl a clerult spaniol — el mai inversunat dogman dit acea vreme al concepillor inaintate in sta st ozofie — a Hicut posit ca en devind un adevirat bastion al culturt burxheze, anifeu- dite, A‘ta, stinfle, Mlozoia ‘aw ajuns im aceasta fara in Sccoiul tui Spinoza, lao mare inilorie, Este cunascula Gloria, mondiglt a scott clasice olandeze do_prtura. in Fnntea arsia sea situat marele Rembrandt. Te stifle nays eae acest Up savant al eor nine srabital peste veacurt: Huygens, in matematcd sf filed, Syammendam si Leessvenfoeek, in biologie, Hugo Grotius, inslinfele rice ete. Olanda devenise- un adapost pret iichige gi pentru gindslorit Inaistatl din alle 2, care se feluglau avi spre asi sctio si raspind! operele in conlile ret liberta mai mar decit aceea din patria for. Astle, Bescartes a iat in Olanda tip de 20 de ant, Locke a stat piel un timp In Olenda in emigrate, tar Komenskt (Co- VRATATUL TeoLOGICOPOLITIE AL UWL SPINOZA VET sens) pedagogul progrsis ceh,s-a teat utina part a vit fa'Amslerdan. H ultima parle aoe ses fanaa 4 inleanis rience ea Hoar, iota solastics 91 leologa roprecentau [ack 9 fori destl de puerncd. Tedlogsy At ce call sf pro. lesan it of cel zag, izle 3) seen ok ocoe Neches respingdtorle' trad at lava spenile sf sleneasea perseat impoiiva uno cugelston ia Here a Uriel da Costa (cares slnils nepstindsuprta True a cares fostSupas de rabint) situ att mg male poltva tnor intr! matali 0 all ca Spine, Sorcina pinipala a loll presse de att inp cea, rane pub ria nels uli lament gindii care Teva peogresul tna de nes esarh toll societal burghere? tebula Tauri ¢ Heslogie nous pe masca orndwigt nov cae ina oc cele fea Ovidclogte care si corespindsnizuineor burghesiel Ssconsione. Aceast # faut ea secs a XVELq a8 de Wind unul dine cle mat struct din soci, Mowe Modern, seco a care sau detagurt aciisa ant gindloe! materia Fe. Bacon, Hobbes, Descartes, Gas. Sendi sa, Po linia aestor ssl predccesor, Spiors a Sentra iv misurd ineinotd i itemer Sina: dere, Io desvoltares materaisinull st atemultt, sConot {ui is de. glorie pentru ovolla‘de tune! seria Engels lata €k nu a lsat lads in eroare de stad lila st cunostnflorsentenporane despre natura 1d, Ineapnd cu Spinoen a orn cu mat tetas an Set en 4 persoverat sf explice luna prin ea inst $f fase pe sdama stinfet natura vitorul fustlcarea fn In ansamblul operet tui Spinoza, Tratatul feolagico:po- life are o importana deosebita, pentru ca In euprinsul lui qi F Gngels Dist notin, Etre Polis, Bac 050, pSe eapituleze de bund voie si, cw ajutorul biserci, prin r85- gee She caaeh eee ee sie Daeg ty Tenuta ie eat ae ehufeked ‘a teclogieiss Spinoza militeava penteu Hbertatea smear pal aco eras mo TRATATUL TEOLOGICO-POLITIE AL Lut SPINOZA AX mine persis inpottvagndleroe isin Spice, Conpien de primelia crear een th confinutulul materialist si ateist al cArfii sale, nu numai c@ Sia pubic sonal rary ses agg ua ck Singin enrine sha aparece ate, a ose dhafie abt ou pie en eect eda il acon bares putt us dra ae at ahs itor a aun aun gee fe aula, ators et rp dst heac See, ie mat lsd tg an Capt tc to oleae vad Bibi epee oe at SP 2 fini dn cer teeny scree Fama ico in en lr a atte ee fe cit ei ty ah St cha sume et ca ae Bae eli, ca este trunchiat, fatsificat si in dezacord cu sine Sole vain cui Tote me cates cheat amv cu ins pee tad aly Teieicopalte rn aati enics a eet a ahi el tonal cae ca ay Slinte: seripturis, P"® Oviginea st va | Tralotud totic pute. a tot tii de fat ta. Amster ta ra de ‘out Crise Conrad sade ican Recunei a at Roce Solara deal Hamburg au erica Karate rage ft (oa Eaton a as ibe eo eae ot Sn mate ics nour, wjlne sae" a wo Spre'atyca vigienlsexnzuil si spre apa crc eclogite park pe coperts ott ape ill wae a ‘str a¥ind ca" aor Ht pe" Daniel Tein atte aha tage urea lg re cf std co utr iy pe eke ‘ba spit tn et tore, ind seat doe cept ga ee tne ekeolae pur tl Chun emnctunrdate ake Pea de Be coromani alle Relet atures ale un pit "eee Sra potent clo may neat penis bine neat Ma tip sare a ava ec ha cea Romane 8 esta lannyle Srpotva' a teTarlerencionare"dn Gusset, SF ea ma departs pag, “T= tn Olen *x Pr) unereg in dicate a Bibl i a adevicull Piet iterpretin date de tlogia oiler foarte see aad pir cel ce rdaneat so lac 1 carase Ueda nails mule iti, al Sects HEA a cursoral tl Harvey i reaolvarea probiemel Gi ler Sogn a lost aropo rag de calvin, la Geneva, SAAS be ele i urajase io snerpetaea Die Hates Gene's fos tla Bern, in 19st, pent ele Jal antatarenes Giordano Brano’ a Yost es pe ra 18 Nowa i100, i cua tor mae ete Cn HO Giund a fost ars pe rug ba Totus, in 1619, Had 1a Bat, Sear puesta nenadrate alte viclime se fun callie sl protestants ea lorturarea Is Cam ei persectile soferte de Galle, Erasis 9.8 cane ror seria Engels — police $1 ursprudens, airs elle gfe a event simple amu ale teolo- CA.5" Boel ier era in aes. Up axle pole, een bie ave putere se le i ala erieiot insane hueaoest=t : Te oat unl fork eu era in ace imp bseriea cord Meudon si alegere.afentaamiflncsion de eee tere de ines sia rat In Menapere of cine Seer at Spinosa, aver, spre exemol, (api I= teacng dao! sligidae sub masa gdublily adevie Relea Vansin gi expr indole religiase sub fons de tbat sau char combating” el aes, dar (BEM ss clecularea for prin esos Top c@ rat T Teoria ,dublului adevie* (potrivit cireia dogmele religioase ar faders PL HGR nd nce fee Ha ee ee te cog in clare espana TRATATUL TEOLOGICOOLITIC AL LUT SPINOZA XT sign cm str, kd ot ot ae atl sen, Ses se arn, Za a a araig i sone geass olin ora flea de aie gk see art pots a ft ss ion, 1 See Pac pcn ro Am ca at a a a ar pes sma est dir ecm giy babe Aas, tai age poe ooh vorbesie despre asigurarea ,,pacii in stat*, de pilda, are Tce amt aga prea clog ee Heme eg Zee cll isi. De Ea fteese inte gaense annals cued al es EL 3 1 Vest mai departe p. 286xin rem Pentru Spinoza dumnezeu nue decit ux nume iempropria al nats t iar ,vesnicia ui dumnezeu", ,,periectiinea Iu lumnezeu ylegie tui damaeseu, nu Sn improprit petit .vesnicla natu, yprteeianea nati, “lege nator Tea cirent @ isloriogralit fMorolce turgheze dup cate Shinar Hin par te, a patel at io ,spirtualigaro"a eal este als ea roprezinta mnsticare fogrte pun steals a concep(iei materiatiste st aleiste-a Tul Spinoza, Brin alitmarea existenel nice a nae iurt, Spinoza au lasi nei tn foe pentru o Lina afoteren tbare, Pentra el exist o singurd SH exclusivd fins — st aeca ¢ natura, botezatt dumezeu de ignoran|a ssuper= Sif: In felal cesta, ef a curalit-gindtea de fluza Wut wllunnezeu, 9 alungat din iume faioma lai sina exis- iio nome orl natu, ae xa ise concepe prin sine insdsh, lars nel um aos stein do Eas Tocmat it acrasts ie; afirmatt elnccat gi stator in fone seririe safe sf indeosebi In Ett sf Teta feo- logee-poiie, const toaldsoiditatea mnfemutul sau materialist i ales. Prin emiare, penitw'a ines just findul adevdrat al fut Spinoza, ascins sub civinte clip Festogic trebuie $8 ne servim tot timpul de ffltonaral™ care traduce cuviiul dit fia teologies a evi medi ti ied eal ver ‘ : aplul od Spinoza fnfelegea prin .dumnezeu* natura, ca ef priven natura cu setimente de admiraie sh dei 4 0 prosaven ca pe adevarata divintate se expica pri cena ea dezvoltarea nfl si fiozalfl, prin operete ge- tale ale I Copernic, Giordano ‘Brun, Galley Bacon, Descartes, Hobbes, Bose, Huygens... a tabula rst pease = in bund misurd — nor misterios care. aco Peau natura si Tegte ei, labult adeno explcare ra- tional unr Tetomene care pind ane fusesert explicate In mod fals, pe baza real st conduverit naluril de catre divintate, Aste, faa Il Spinoea a ape, in font telia sh alotputernicia ‘ef, naira, Foreto-naiusl 51 lege * Pica, Paes, dita 1, FRATATOL TeotooIcOPOLIIE AL LUE sPiNozA XIN i Inexorabite_descoperite de Spina avai dunes rin fimbajul teologe folosit din cauza inprejuriitor Sore, aad telgtoli, eno El I Gpnony, onsite un moment de réscruce in storia logohde eo, {tu ef aces opere fac Irewerea te la epoca evalu neh in caro lupla tmpoteiva feudalismuty: Hibsach taint gloasd (cea, reformat seco a XVI eed cea ipl se dice Tliy pe tren toate Ht pllie, Se 480 rocrge ia haina relilonsa, Abia in seo anus nateralisti irancel,ideologt af revolute burghene or Seely se sapen aes etd op ‘dooiogid, si dea tao pare invellsulreligis nak preseae Inezal iat alieilor materialise pe eae acetate dea, olanea revolufieirancerd —~ spunea Engels ae ate siecle burgh aa ot net sa in £4t2 a lepddat compel mantiarligioasd scare dal nt ftis pe teren politic" 4 ® ® a sting reprezentau pentru Discuti,controverse si cerluttlologice aprinse in jurul nor interpolari ale pasajlorbiblice au exisal eu ett inainte do critica Bibel intreprinsa de Spisora in Patent leclogicopotte, dar sumer pina Ta el nea psn dieedoe Griginea diving ‘a Situet scriptus", An eQicat sf eee indoieltreligioase si erie parlale ale Bible ce pa ee Jaice, paneiste sau anlireligtoase mull inainea ii Spee, Pot i aint in acest sens: Ton Ezra (1085-1169), Gene sonide (Lev ben Gerson, 12881544), Pomponaesi Cabo. 12) a (1466—1536), loannes Sommerus (1542— A. Giordeno Bruno (1318-1600), Lucio. Vanninl (1588—1617), Uriel da Costa (Acosta) {aprox 1:80 ear, anemporansi lui Spinoza, St iti nutioost gions Precursorul cel nai apeupiat al lui Spinoza in ce prvesle critica Bibi, si care a aut o ifluennsemnsla soups AK MZORF-Engels, Oper alee ta dout cate, EsPLby east, fp figs Gee det cote, wot,xv 1 mew si, a lost loetl_matevialist enges, Thomas Hobbes Tug tat, teeta grasa carte Lettathan (10D1), aesta (1a 107) ctr ct ci cart tie tt Nosy sustne Feat se de. Mone tos, ch 2a a nits creat 9 anguiat Bupk Hoes, fea mest rg ind vorba de el fa cin a cen ge Mecare te det ef de aca puters © ast ouertlien ste sures sggur caren (a Hobbes, tras inners upd tate provable, de Ludovie Meyer, pre clans ea ee in irae sale De ey fa teal sf Behemoth, Hobbes se ridicase mpotriva Diseriel, peters pend saordonaes isi Ta OORT Meal ura a se expr ie th tt rtm stl ram vowel ef aan compro cu ria a ines tLe isaac ol eigen in plea et deasupra rata To ee Hobbes a avut o insemnat influent asupra pe nenes ete St en aden sre egg ak Sona, (er tcraan aspr pasuot sae fe er Ee seo heatne eo Ae ee Sele Yegic ple, Hoe, ote St Cir el hae mane is is sear adem pe cay care fe cur Be etn uct problemelauientctati’fextlor ont tlt Super eer re ae a set dutmane chiar in sinul Reformel, Ti A are'y it Spo — &2 A akan rage a centr onal omer sna din cele ma or etd de cain de toate nai 2a TN se pando oarecare eral na eis co arin et del Fn oes mien, snbace s enumerate secte Amsterdamul din. petioac * Legation, patea 1, cap. 98, 35, 38, 2 Tle, cag Mi TRATATUL TEOLOOICOFOLITIC AL LUE SPINOZA XV eheziy Wit Incline spre tn Slat arstocraie fe Cin. Spr ier tale and ate ore celaell ated nce ait Bet pin ve so pdr fra ign ipa ns fsa BRESTx fnew Se slie cd Marx a demascat faisitaten acestui Splbties subliniind cd aceasta este o critics din care cre Eaismnal tnsusiare niumal-de eistigat"?. FP. Engels a de~ faker de asomentea Talsiatea ,eriicismului fiberal” care eal se fileste ede Hiber do_préjudecali si pu tace miei wn #4 fe Sompromisuri, continua si camind crestin® 2. Scoala Gin Tabingen seria Engels — din-care, in sens mat larg, fice parte si D, P. Strauss ,merge cu cerestarea ential lit US idparte pe cit isi poate permite 0 scoals feologica®*- ‘Shre deosebire de acostia, prin critiea sa, Spinoza, mut urmivea si dea un fundament mai solid, ,stinkiie", Bibie UIdimpotriva, sf nimiceased orice pretenfic de stints st fitozolte continutula el, sf spulbere orice credin{a in orig fea diving a Biblie, dovedind e4 aceasta este 0 carte, un Socument omenese $1 ined unul foarte rudimentar Telorieit reaclionati_ai Mlozofie! tree, intenfionat sub core Confit adevarat, progresist al Trofatufat sj nm Gre a minimoliza, con{inutul ui esenfial antiretigios SPifbute Int Spinoza titul de intemefetor al eritill Bibl sein", Logie, oasemenea stiintdeste: de altel imposi- {ha tact nu exist 91 nu poate exista o stiinld special care DEA Mba ca object justlicarea Bibliei, dupa cum mu poate Sa e's Sttintd specialé care si aiba ca obiect studlial uni Sigur roman, af nel compilatt fstorie, sau al uel, co Tee ae Tegende, Toemat mpotrivaineercarii de a. face (Pat sdintde justificare a religiei sa rdicat Spinoza zintre (otogie si flozofie, ardta el, nu exist nici o leghturd Niece inmudire. $i aceasta nau infeles-o multi dintte prie Peek contemporanil sai, si au avul interesul si n-0 Tnle- Teagé unil comentatori de mai tirziv', tVeri Mars-Eagets, despre religie, ESPLP., Bucorett ss 15, Fim, 9 18 a TREE RS nue, ooo i Sen gmt RATATUL TEOLOGICO-POLIHIE AL WL SPINOZA XVI entra prima oar tn istori, Spinoza inlreprinde o car- cotare crited siniied a Bibliet la ansambal et, EL ana figenea fn protunrime. st sislematic, din punet de vedere {Rion Holby sf flozatie ntregul of confit, conducin Shcce dupa prin pia metodologie fundamental conform ca fui Bithia rebule expieaaprin ea feds, tae continatal eT ibebue interpreta plein de Ta storia Bible, Precum Sala trebuio exlica prin ea ins, plecind de ta istori Miauriie™ spune Spinoza — lot aste si Biblia (rebate expl- Guth prin ef msg, pornind de Ta jstoia ci In acest seop, fi se"ifeeaba cine sint autort dieetlor c(t ale Ibi find au fost serise diferitete povestiri, fv ce. imprejurart feorie gl pentru cine adie, tse advesan gi Ince Scop, ce urmdtedu acelin ice au vrut si spund ? Progedind astlel, Spinoza a sips Biblia une cert orice etic, infoemat cum se obisnueste Se fac all Sind se examfeazd cite 0 carte srisa de un om. Acest fe Gea proweda mu esa oumal eobigmit, dar dena. dreptal Plt ei ot duet, eee a fuera mat press de Indoialapentru Spictalevulat medi, ea aut bie ena insush ere CaF ‘Tetaté prin revelaie, cuvintul sf, porumle sale one ttlor pri intermedi profelior,apostlfor. xa mai prests ade ndotald ca coca cove sris i ifie mi vive din mintea proleffor, ca au eaprima parerea Tor, el l2vorasle de Ia Rimmeze sired hldrrile Tu Aga se expicdfuria oar 2 teolgilorevrel si creslin, care vedeau, in aceeagi mi- burs, tn Trafatul feologio-pottie oprofanare, uni a Veet {al Testament, af al acestuta sf aclu nou, procum si un Metal impotiivabseriei isracitegierestine, ce urmirea $4 Compromils antoritatea bisericl, a teologilor sa eleruul “Fraledul feofoico-paltic reprezentaastel nu o simpla cercelare slifiied, 0 simpid serire izvorta din vreo cu ffosiiate pent stinta para, 0 arma politic indreptatd Impala cela Meologice 4 feadalismalui, seolasticlt st ie et Splncea (Die. Reiionphilopie. Spinozats). ett, Aad Fede Sereda ei sats is a8 cd di Spins tin tol al eliexv 1 miu feolote, dec, impli, impotrivaorinduirit sociale pe care acesiea le apicaun " a Spinoza a realizat acest Iueru si prin inercaren pe care a facut de a'se-apropia de inielogerea jus a roll Politic al religiel El serie of yces ial mare tain cel thal mare interes af unl regiit monarhie este si ngele peccameni sisi ascindS, sub numele impunator de reli, feama prin care treue’ sist {ind in fig, cn 884 tacks lupte pentru Incobizea lor ea pentcu propria Tor mintute SL i'r vad o rising, cl con nal mare enste nag Vaesa Singele st asi da vata pentr fala unl singut om Tot ‘dati, inlelogtnd cl religia a jueat un rol Iriprtant fn ae: {lune ptitie reacionare, ca mijoe de logelae a maselor Spinoed seria ef westeusor ca sub relent rligie! sf 9 ‘oporilcind ‘sisi adore regi cape iste 72h, Ulesteme si st se lepede de el, ca de o ciumi a fntrogulut-neam ‘ommenesc*®, De-aceen,”Spinoga pledeazd reir un regim democratie a care sf existe ibertaten de dire epi nT rt lemasea’substalal polis reactionar al eligiel sal bise” Fill, care caula prin toate mijloacele sf restaureze ori duigen feudal in focu not soielattburgheze Po za analze si exaniniei stiniice a religie max Zice si ersting,Spinoradovedesle cd inte eligi si Aliinfa) ine teoogie $1 ftoztie, mur poate exista sel feqatura. El combate, si acesa este in fapt deosebit de Poaliv, subordonarea ‘sinfel fla de relldieneagl orice dropt do" amestec al acesteia din urn tn. problemele’ de odin stint: De doeea sf alr Spinoza && Inireaga 58 toerare urmaresle ‘sé despartdcreinja. de filozeie, Tn acest cop, elle deliiteseh mai inl domenile de cere tare, ,Scopul fiozotiet — serie el — na este alle dec died, po cind al eredinfel, ga cum am atta pe larg, tu esto alta. decit supuneres sf evlavia”, Facind insa 0 oncesiefeologiet sf dind dovada de Inconsecvents lata 2 1 Yak ma dpe 6 2 Vee mat departe 5 3 Vee mat deporte 218 mATArWA YEOLOGLCO-POLITIC AL LUI SPINOLA XIX Print tiepdanen orl oval © aaa inaferent stiina ca Se"supune poruncilor ratiunii, Dupa el, ratiunea sits ae ania bee ee ‘credinja ; deci el trebuie si fie liber si creada ce vrea,xx 1 rim Spinoza depisesto aceasta explicare simplisti a origin religie! si so apropie de justa elucidare y rmiauii neseotozice i seviie Ridicinduse impotriva waninunior*, pe care te const era o conseinia a ignorailel si necundeslen aleve, {or cauze ale Tenomentlor, Spineca arata ot in aie te {ul Se petrece potrvit or" leg ci etn nalurde iy oe intimpla mimic care si te poteivnic leglor sale wives Hie cova care sat ‘so polriveases sau'es an yeas in elo #. Pornind de a acehsta ee, Spinoza in eee dea o explicare unos fenomene nalursie tom ete neeechesd St nor Jepte din istoria evtellor iatecpretate te Base ee giltun Incarcaren ‘este deossbit de pons char duck atria stadilut de dezvoltare a stintel capi iis care e da Spinoza nu sintiatoideauia tele mat inacsake Din acestea, Spinoza trage conclsiaed tosis ane itil (cameni) "vreodataprinte-o-desaria sling Sa fost dect inchipuii st nau ale unt silt aikecte {elcos"® In fell acest, oamenil a "devant stlegg tes brit or intaginat Nu omul este creatia tui durmnezeu, ci dumezeu este feala omuli, dupa chiput si asemanaréa ona es sae ‘at ied din nchiate Nesolan. Tot alll explca ghee fora geneza ide de dumneati, aratind ch esau eal ct fantezia or o fila supranaturata care are ra tn si insusirle omenest! paritine, a pueses, ne lerea, bunitatea ete. la gradul siiperlativ, ines. dumnezeu el alotputenie atoistivor,stotbun ele: nu ote nee Weare a omului insus, aloe mai buve insusiel ne ea Nest ma fen p 96-27 fla trig hts. SOR rosea i core sa Bone cree gr, waa "wath hee destin ads oF anes seem east a aulte ene ico es see ‘utipale ta dunes alent i Spars aapes eee fen Pa oe i i a wen Fesrbch ese Np, $38). AA ade Hg te Razin le Fstbach, inet aps aopant'ae kes ings, (Ween dr ‘Crit — Eats Cad, gst se Verig, Bertin, 58 pp 5. TRATATUL TEOLOGICO POLITIC AL LUI SPINOEA XXL Cred — seria. Spinoza — 4, dae riumghiul ar aven facultatea vorbicll’ ar sPune la i Caer oD cit Aclunghilar ir caret atten $i inital nse, eo ine taal unveil por 3 ae ri pe dummezeu dup asemnarea propria fest age Billo lear consters-nepotrte fal dteomeseu Relgia hind o sinpla supersite, regula 8 cat ce se sce ingior zor af tp dat {ened man pentea ssi impune atortaea, toate she {arnt for, es im viata petcuara {inte pees opie de orice fel) si net in valde stat (In co peveyie onde ‘coreg si roglementarea vill celdfenlor) : Pe haza analize ‘comparaive a ieritlor texte din eget Fete pcre fae Fata 0 {ogico-poliic, Spinoza costal 0. ulin do nepotrei ‘storie, contadett in flit cum Sint relate selenst povess te gis de a de eon sD ae sen ef dedice ca mute din ‘parle componente ale Bibi ne bog atribte ator auton dect celor mentions de Bible, Boni ca au fost serie. cn mule vescur! dupd marten Broeltor cirora lo sin alrbute. Cavan tisite Bibli se dlovedeste fo sinpla compiate de texte trinhite t de gresli $i fasicdet din sevierite unor stort a poner, ini seen Pe’ de alta pare, cercetind con{inutl dieritelor. pasaje byblice in care fetog sustin ed sar gal omster Oa 54 invaldtor lezoice, Spinoza ajunge. la canstatares eh, impotriva, acesten euprind rut fourte simples serie os amen foarte simpii: ed Ticare autor‘. Sere ph Bree 5a 31 dup prea imaginalel sai. dopa cimostisile oe care te ves, dupa tettaltsten po care a implants ocupali sack toate invita profetioe st apeetafon, bretinse af fost primite de la dunno prin retake Sint in eealitate dest snp indemur st reg de ict © care imaginal foarte puternied a. prokelior i post Moet interrta a tan dats de ee het oe fare apoi fe infalisau popori, dar tn imaginit inet " Serisoates on 60 (8)xxi ee Ed were ns taka tifa ty ia rl sc de guna dep si in Tratatul politic, ie spa ig aes Sg 1 Vex! mai departs p. 10, searaTUL TEOLOOICO POLITIC AL LUE SPINOZA XXIIT ir ap Av) aia St Cl aaa th ite XK Se ee Ee ana Kner aids Gat Sooo nae Sete lig ees Wee yO woh Weuettels dame te SEE as RA ecole Mises Golde Wi puemios dervltres pn dit eeexxv 1 raw au Hts, end Spry tebe sh bt ptt nein ate in cova ce prvese reglementaea veil publi. Gh toate punciele do Vedere inclusiv cel reigios €l are drep {uli datora sf regemeiere cutee sigiose, eeemonile tte in conormto cir inerescto sale: Seinnns expen fegatirs ca sceasta oto deoseht Go profease bine Poporulat ~ spone ol ~ este legen Suprema, careia ebro Se Poe potrveascs toate lier ai cule omenst cl cel Sumpeshesi Numa rig sown au chderey bal rasea eees ce ste notesarentetbisele trop popor ‘intro stat" Accasta gent ct deagistea dept, imperative la care, dpa Spinoza, se rede in ecenht eva ity capa carsclr de loge decit pri lei stataut "Spinoea clear stat ntenlat de Moises ea o dovadil ca Hoare primejdios pentru stat st se dea clerul drepe {rt potie se ave pe seam drepte reigios a hoard incest de sinia st. de pint Ace sot afost mnacinat db vasboate interne st exleene, a degeneratspiny ta urd au piert datorta Tapia e4 lew (adica preolinea) at input puterea in tat tx condueatons apo st uzrpaes in'fotasf lor Bente afer statele de aceasta peje Este dei necsan, dupa Spinor, si ou subordonezabisettek fala de stat sano 20 Inga clerulus a Hoar mimic Pulereasupremaa stall tebule sd holdrasea singutds ali ince privesteIetle civil, ct sin co privet alt Feligios exter. Cit despre cll intern {adic opine rel Bosse sie celijenior s!-opinite lor Mozolice). Spinoza Sisfine det tree a4 fe liber, gindiea st eaprimerea ef ‘elind daunatoae ponte stale cl adicstoare de progres in Stina, Hitozote, moral sh fost, ci condita do arn Fidia fmpotiva odin constitute, siica orn bungheze Teeea sueranitalt de stat, deavotata'de Spinoze,aven us earater progres inti acest fel a lta fh lor Fesil statlor no, nationale burgheze, cre bo rican 3eea epocd, dae cre in ford, a Taceau det loosed et a dour pa TRATATOL TeOLOGICH POLITIC AL LUE SPINGZR XV vvechea forma de exploatare eu alla nova. Totus, spre deo- Sebire de Hobbes, care, ca teorelictan al absolutism Sustiniea c@ aceasta forma de stat este cea mai conforma cu Fajlonea, Spinoza socotea c@ forma cea mai bund a statulu, fea mai conforma ct ynatura” umand si cu ratiunea este tea demoeraiied '. Nusal despre aceasta iorma de stat vor beste, in mod intenfionat, Spinoza in Trafat > Am veut Ginadins sa vorbese nuimal despre. acest fel de guvernare, fiinded ef se potriveste cel snai mull cu iatentia mea de a trata despre fotos liberttitsntr-un stat" ®. Spinoza se arala adept al teoriet ,contractului social”. Contractuatismal sas ipoteea formarlt statului printr-un fonlract sau legamint, prin care se trece de La starea ana hea naturals, in care ‘domneste legea celui mai tare, ta slarea sociala, civil sau de stat, de la dreptul natural 1a Greptul civil, a fost, procum so stle, o ipotezi idealista $t fipsité de baed stories reala in explicarea statului, Totust a avtit tn rol progresist prin faptul ca sustinatorit el en fieau dogmele feologice ct privire ta stat st origines Iul incercind s4 dovedessea rajional ea statul (deci st pulterea sionariulei) nm este de origine diving, ei umand ; in felul fvesta ef cdutan. si lindamenteze drepturile poporuli™ 3053 iitez puteregarbitard a ovate \ Biblia, considerata de Spinoza ca istorie a poporului evreut, 2 olerilo serie de faple si de date in care vedea © Neriicare a teorkel lecertt de Ta starea naturald la starea civild sauvde stat, de fa dreplul natural La dreptul civil, prin incheferea legamintulit™. Acesta xa fost, dupa. Spl- hhoza, dct tin comfract intre popor si dumnezeu, realizat indirect, prin Moise, consttuindirse astfel statu! teocratie al evrellor, Dupa aceea, prin contractul direct, incheiat de popor cit Moise, avesta a devenit monarh legislator ab- Solut, De act ubmeazii ef ,legamintul® biblic $1 poruncite Tr dunnezen dosooperte ‘de Moise era do tpt simple legaminte si poruiiel-ale. lui. Moise, care, spro.a. se face ascullal de popor, ia infatlsat avestuia poruneile ca die- 1 Ven! a departs. 26288 Neat al depart p23xxv 1 rimy fate tuk de edlre duasineze 3i lea intart prin ameninfarea tit pedeapsa dumnezeiase in car de nesupunere rin wcontractul™ dinire popar si suveran, Spinoza in felegea nu un contract in sensul obignult al cavintalul, ci Eighiltatea condicatorior statulut care st reprezinte Plllefea Suprema in stat, st droplal poporufol do a denunta test yconlract™ ach ced. puterle supreme mt mali Grea resi elor caro a inet, I, atasa ‘constd deosebirea Iundamentala a conceptet sociologist politce a Tei Spinoza de cea 1 li Hobbes, care mia pen Ar stu investi pin ona” cu dep abst Teeile dezvoltate in Tratatul telogico-poite dovedese cf cesta nu este nici pe departe 0 serere teologied, cum incereat unit isteriet birghee! ai lozotet so print, el o crare politicd militant, care ataca problemele cule mat importante cele mat spinoase ale Trdiintatel epoct in care a trait Spinoza. Problema ceatrali, pentru: Spinoza, este faccea a cliberdrit indir de sub jig teologies a Uber {utiles a indi, condite sine qua non a progres slime {ei cerul-de deavollarea noi sacietafcapttaliste, Invusi subtitnl Tratatulu teofogico-plitic araté Yim rit ca acesta este scopel principal urmirit. do" Spinoza, ‘Roost sly a Tost trecut sub tacere de istorii reaclo= nari llozoieh spre a putea denatura adevaratul sens l Cnt Ta subtle! so spune.Jamrit sh Spinoza a. sris sTratatulfeologico-politic ce confine citewa dizertaliim care Se eratd ed libertaion de @ flozofa nu mursai ed poate fi ingduila Jord a se priejdatpicttea si pacea in sal, dar dea (aceastdliberite ~ n. t) au poate fi suprimatd Geeito dat cu pacen slatuia si pietotea insdsi" Tar apos, chiar in primele agin! ale lucrini, Spinoza serie! .uplimic mie mat scump si-mat dulce deci ber tatea; iim erezul e@ tap face cn. Ioer nepldct gi de prisos dact og ihuti Si arat cd aceasta ibertate nt mma 4 pont i ingaduita.dar cd, mai mull, ea nz poate It se primata decit o dati ex insdat paces stator, Acesta: © Ierut de edpetenie pe care mi-amn propus sa dovedese in TRATATUL TEOLOGICO-POLITIC AL LUE SPINOZA —_XX1 est Tratot** (subliniores_noastel — LF), Pent atin orea acestul soop, allem Spinoza, .a fost itso poate de ecesar si tenflohee prineipalele prejudec{i cy privie la feligie,adich urmele Yechilsclavity apot sl aral\s pre Geeiffe cu privie la dreplut puteror supreme” | Din ctv ur Sptnzarewse clan cle, re cupt problema dreptuiutputerilor. supreme ‘ale satu tnaghee din Olanda, alica drepturle conducdtorlut sta tule $f a autortailorTaice drt pe care mull — dupa cum serie cl — cata sB- acaparezo cit tl complet cu 0 indrazneald din este mat neruginate, 3) sb masca religis Si ndeparteze de ele (de puterle supreme —n-f.) se: tut ulimit nea robil de supersttia pagnor, ea fn fla fcesta ‘ane prvi cu ttul din mo in sclavoe © Tati, deci, ce a veut si faci Spinoza in Tratatul teofo- gicospolities mt si se arate wn seritor mai iscustt decit Alft in interpretarea Bible, ci si Iupte, ea si in Etica pe {ra o nou conceptie asupra viel, bazata pe ratiune 5 pe puterea stin{el impolriva mentalitati teologice feudale Sbscurantiste, a intoleranfel si inchizitiei cafolice si cat vine. sLibertatea ‘do a filozola_ side a spune ce gindim ddorese's-o alirm prin toate mijloacele, deoarece aici, prin matea autorilate $1 cutezanti a predicatorlor, ea este ame- hinfata de a {i inabusita”* spune Spinoza. Pentru a sub- mina sia nimici aceastd autoritale a predicatorior, a cle- Fulut calvin, in care, ea ideolog al burghezie! progresiste fin acel timp, vedea 0 forla reac{ionara. care {inea in loc progresul vie{il sociale, al velit de stat gi al stinfe, pen- fs aceasta introprinds el critica multilaterald, fiologie’, ‘Storied gi filozliea a Bibliel, 1 Veal mal departe pp. 67. 3 Veal mt departe 1 Serres oe, 20 etre 11, OMesbarg (Yer Spinoza, Teste ti Iovoie pp 2222).xxvit ei Spre deossbire de, Hobbes, Leibniz. si de tli esi care Acca conceit tole cere compromise prin te Fa sprarsjonafuly spre deosbive de cares care Chula! tot_dinadinst 34. ealionalzezs Biba, chind fell i iat, spre dena ot ce cre sa {eau prin toate mijoaces earacteral avin st sripiar Spinota mn lace ico: coneesie Telnge! inde Norby de cercetaren adevéraf Tot ceen ce in script este mn co {rade cu eafmea si ct tinloy nu este supearafinal, el pur i simple rational; fot ce pare saprarfeonal 3 nse fos fot ce'nu poate explicat prin fee genrale ate na {unt este, dupa Spinosay son terri nel ya legate care a tntois mise In scripluri ew sept Straine de adevir, doje st de morals. coast atta dine consecvena si radical si Spinoza in prebiena gt {era locate H plasoard pe tit plan super fat do nfemporant sai i oom in aceasta sta valoaea print pala Pratariutfeotogten poles at toa poriia lend tal Spinoza, cu toate cai ddznit sa inlfunte a a zdrincine pulermic ctael a bis: ric a eligi, Troll teologteo-ptie are. cat volte Inerat sisal, ite care mo trebue ‘recite ct Seder, sind Ioale masiie de precaitc, Spinoza ns declaratniciodats po fala tet, ci dinpotrva. sa apdrat totdemuna Ge aceasta ciate. Aceasta constiuie 0 Amit f fui Spinoza, tint care iva fost depagita nih do Pouce iach in seco al Xitea, Spincza"voia, Sa taoctiacl Necheareligic misted pry religin noua tjiany el gic eare Isr la. po om do dmnezei adc de nstirds Feverbach, nese dav secole avn rind tly Irciasea eligi core bar fega're ont do ina Siperioara xe TRATATUL TEOLOGICO.POLITIG AL LUE SPINORA—_XXIX creaté de fantezie cu religla care Lar lega po om de oi, Pa tre Ni Spiga a Feria pula Conedapa desfintaren religie, penta ea el nau ifrevzul ‘ecesitten si posbltatesinstanrart tnt ind soetale Gu fot dese iat de ee existent atari i pul vet for a tnel ord lipste de exploatarea om fi ae on ° " Aceastalimlieo a conceptiei ini Spinoza mu seade va Joarea et istovica. Tdentiiearen ful duamezed cu nate Poole ascunde miezul atatrialtst si atelat al concepil lulz Silt tii nu sar pulea expiea polemical nversunatd cu aoela care suslieatte& tnateralitaea mit poate fo it Suze a lal dunmezet, ef eate nedeuina de eh Desi i fond, materialist sf ates, el da totust dovadd de multe sovaell, inconseevenfe st contradkeit Dept e eo wins st dovedeste cd Biblia mite de origine divin, cf ome heaged, desi arated ccea ee. camennumese dumne- Zou i putea tu dunmezen ot dect naa gi piterea tatu, Gh nu exist8-yaninaniy ch Tenomene care pot i explicate prin fegil. generate ‘ale nator, ed ov mnine Inpotriva'satdeasupra naturl este 0 cura tngplte"* sf case ceca fri decata se recurge ta puteres ut dnt ‘ez@u ind mr eunongtem atta natirald'a unt Mero fare" ®, otis el scorda we oarecare rol poziiy Teligel in Vala Sociala, Pe de o- parte, Spinoza demunearasteral oprimant al biseriit 91 carastaral traional al eligi pede alla, ea'siAvervoes in seco al Xl-tea, ca st Volta In Sceoi al AVilfdea, sutine necestaten menfnert eligi fa insteument de slipinre a. popordlul, a nloatel™ care, dupa el ni! se-poate conduc’ prin raf, et prin sent tuento si pass Spinczn pore, eu total nesta, de ta ideoa cd nual vin mame resins de oament cult (60 alte cavinte Burghent cul) se conde dupa raiune st fot inflege flozotie ntiunie de dimieze st evlavie. De ale, et e adroseaz8 num acestora in lurarea de care ne ocupam. Resto oamentlor, yanutimea, era. privita de 1 Veus mat departe 101 2 Yea tal depare pSXXX 1 pimu Spinoza cu fot dspreul, Neincredereain_ posible Seine de rind! dea ijeene rafionatfenomenele weroratdonmele tice a juice ale vii sociale i fae {asain da an imp opel eons suet banale pe iiea supersioasa de supranatural Breet ona dost pone cantradctorie ul alt de reese fled cu claitae iimitarea ae clas, teama bur Thee de un popor lumina dornfa cl de a pustra pe Ea stuofel Sal Injeleyerrayonote a lumi gi Mitt atu ent clita, srajionald™, adiea penkra clasa DU Mine Brn ‘urmare” dezvaluind earacterul.reactionay al Sheigi instrument de oprimare hn mine stat feu, Hae Sinaed a tnfelege cf tebute ss se renunfe ct fol sa mie (ransnte acest instrument de finer in ae paris din mui stati feudal ta Weel ale St ful capitalist SEP in luda ttt sald cast, Spins rine gorala 3 profund unand, i di seama ca Meeastaeste adevarata eale pe eare (ebuie dinjata dein igrtnorala politica Tald de ase. Asie, in Ltica, dup * euca, partes Wea, ep. 1S ‘TRATATUL THOLOGICOPOLITIE AL LUI SPINOR —XXXI Pull 58 vadi clar ridicina socalé a religii, neputinta Ectactetsth. de ale inegual meriasin ema int Tosh ¢ dom de remareatc@ ‘Spinoza se Apeopiy tnvor, de lnelegerearidaciny sociale reigiei nd spss fl superstiia evorsto din starea ee miverto = paper EE inst poate sersn importania est! ridin iste fuie'tn Trot si mei ates tn Ete, asupra origin super Sti ain fect (pasien) lice §t alla a asuprtoriie El “aratd ch autoratea 1 Vex! mal departep. 192xxxit ei ie, musi d8 seama c& ea nu poate dispirea prin simpla ek gave a idelor since, ev prin shmicirea radacint Frepatate, a ordi bazsie pe exploatarea om) de care om. ‘Deonebt de actuald este potemica Tut Spingza cu ratio. alg act coe rentirea resi Ba fat i Reimen(i inpotriva.celor care dispeliese rafnes, “damit neat tet mai mares®,aratianes Tind. de fapl na mt ar de care et ved deci nui Iiehipul’ 2 far fy alti parte Spinoza sere: tn Mien de rate nur ne Govedente adevarl sf ceriudines Meter, care aparin exclusiy speculfil (tozoft sa tation RFs numat ea, apa clay ant ardtat, revendic& race ine domeniuladevaris. Cei care prelind cd, pe Pent eee a (humiag ratiunit’ — 2), at au sh dt eee dea cortinndinea adevii 56 ati 228 Bag vorbese mumel dino prejidecatt izverit. din teres Psaur din marea teuma dea t bru de floztl, 3 Bene Tae desta se eliza 1 ele fine Bispretuirearaliunit ese, dup Spinoza, sau om sent ae rete tal anu de: aeputings gf do deperae fe sur oat care refed st al easpungh ierselor 4 net contre. mers alt gf istorel. CHct Fetes cenit er murnté Ta rQie sat sa dipre- sie eesartete gl stinfle si s8-nexe,coriodinen raf tulaeh sm desperat stun ebu 24 — so intreaba po {aed replate Spinoza’ Pe cel co neagd certitudinea raft Pirgeattet mat depart, gms pste seuza in nie in chp, finde pent a amnga el vor s8 cheme in ajutor rai teat gi indedznese ca prin certtudinea rains arate ch failerea e lipid Je certitudine” Fidelsmal’"conteriporan. tacearci aceeagi tactic de reninlare ta religia grosoland sh de inlocuite a ei pine {ho ruligie relinaa, tactic ce urmdreste, evident, sa fact 1 Verh mak depose p22 2 Yee an deporte fo 22 SVE Inn depart. 228 ‘Tsien [TRATATUL THOLOGICO POLITIC AL LUI SPINOZA XXXII tai solid temelia eligi, Fdeismol are prtentia dea pune in acord contin scriptrt eu adeviris de neon festa ale shite, recurgind i az lainerpelares se ried afiemablor bible tn aceastspivings. in pla iimporiva ideallsmulul fideist confemporen, argumentaren wigueoasd din Trattatenlogicopolitie se inet 0 valoare do acualitate, Ttoemai ca pe vemea tui Spinoza, fieist contempo- rani Iupldinpotriva stint, cftind 0 stibordoneze too. togie. Find silt s& eedeze fp fala adevdrutilor Incones {abil descoperite de sinja, dest alirma st ecum o Biblia rebule.interpretatssimboli, 8, spre exempla, Zilele facert Tumi corespund erelor ele. Vaticanul, in ite: Fitele safe encclict. afi cA biserica este ,burioast™ de Drogresil sinfel, ek sina ni poate deseoper’ devine fares fie contrae sein cd dimpotriva,fiscaro ade war no descoperit de sina ae fo coirmare 0 scrip Fideiilor nu fo displace sii se. declare uneor! chiar adept” at stile, dar nmin masta fn care. vorba isda! pat a rival ne eon pee. Tala asupra hl pe care o ili sinta sh caren poate Fcc ateilietescotomast, neopoatvbas aie: Isl contemporantsint in aoord ct aceasta tar i de come patina sliafeh, el & teologtel. Stinla nu are, dupa i, alt tmenite dect s8 descopere legile maturt — gi pe’ care dmnezou leat fh dat ind a creat humea — sh po baza Stentor descoperin, 88 pertctoneze tenia. Cu ate envine, {hpi feist contemporan, ea si dips premengatorty lor Stila ar treba sa se mangineascd ta eseaper cm se Uestigoara Tegle natart 3¢n-ar_avea compelinia Si 18 rundd la tnlebarea de co se pelree Tucruile asa $i mu elt Ia aceastdiivcbare, dupa el, poate raspundo.namal teolagia. Delimitaea sferelor de ‘comipelin tatro stint fH teologie este un principt de bezd al lidetsmutu conten Doran: stinja st studieze ‘natira, materi, telogia 38 fezalve problema expicdlt fm a sili st sa arate Care sink yideaurlo" si aspiraile omen, Tn aceste 3 Fratton ptexxiv 1 rinw Himite, mu pot existe, penta i flint st reigie. Caracterzarea pe ete ih pistrears 91 aster deplina valabiiat smal conemorag aie ol nu Teng us de pula suinig: el respnge -mumal«pretenile exce- Seed Me Stinfe anume ‘pecleafia cw pre la adevar abiscti" isi din epoca noasta, spriinior! ai leita tui gh tmpetiaigactul a ajuns 88 lacdafirmalit dea drap- {al logis iatnate Aste), unt din agamumitee el {il dethedstermnare® un apriesnal-ivinttall, afi ¢@ loge eivelan CG. Pavanger,dimpoteiva, vd in deter nism berul arbitra al fui dummezeu matemalicianst Ghylez ‘Whittaker gisete slog” so postleze cteares {Un din mnie prin ata ber al voinet divin, far Fr, Des fer, profesor fa. Universitatea din Prankfurt pe Main faasetle ca fica este trims fut-dumnezeu care desi Since ult! creates Daci iste oamen dosti pot Teeurge fa asfel dv concepitinapotate sub inienka flo ‘Sti’ desperari cu care este alimentata fumes capitalists in'agonie mes desigur nici o miraro cf niste teologh s intont reac{tonari a floats ca J.B. Erdmann, Fr, Pol- tne contd sd acd din Spinoza un mist G8 tre merit al Trottuln tologico-poitie const fo seassaren impos biti! coexistent stinfel si religiel fn Semen cerctiitadevaroll, Asti, fed din secolull at Avitlea, Spinoza da fdeistilor un rdspuns curajoss mu Srist dest un sing adevae i cela est al bine, sm ‘uimai in explicareaparjiald a naturi, cf gin expicarea Teor ef generate i explicsea existent Insisia nati Se boule Afimares ineompeinfl sbsolte a teoogie fe 4 capt ce este natura, ce este onl pi educerea rei Giel av form inferioard a morale! ia legislate, merit eee intact, prin progres sine), uo moral si legis- contradict tntre SVL Lenin Oper, vol, 4 Eatura Poi, Bure 1950, > Ms {RATATUL THOLOGICOFOLITIC AL LOL SPINOZA XXXV lal beat pe cosnoren sing natu” amu care a trait Spinoza. n * ms 1,1 Lenin, Despre rligie, ES.PLP,, Bucur, 155, 9. 7.XXXVI mw sociale care alimenteazd aceste prjudectfi:_exploatarea imu de edtre om, mizeria st nesiguranta vieht maselor sruneltoare, Inerente souilaitinparte in clase anlar ons Fe Nttal in secolul a} XIN-lea, prin iuerdile geniale ale tui Marx gt Engels, roll reactionary obscxrantist st ope thant al biserie a Tost demastal complet, In thod conser ‘ent stigite. Acest fnew a fost posb inde in aceasta epost nu se mal panes pb peril din mile thi clase exploalatare. in mine alt claso exploala: {bare, ch problema nimicrit oriaret forme de exploatare. @ can da eatre om Luminat de invitatura marxst-leninist, parti clase snuntitoare din faea-nogstrd da @ mare insemnatato Tuptst inpoitiva concepliet religioase, pentru o larga propaganda lined steist. © "data ca" procesul”construirt bazelor Socalsatluy se elimina fol shal mult conde care tae esibilg_generares in. mea oamenilor a. prejudeed{lor Feligions: Dar, datorita ramineri in urma ‘a constiafl {a\t de progresele reafizate in baza materaia a soctld|i, traditile religioase. mai diinsio in constinta nora. De 0002, 0 dale eliminaren FAddcint sociale a religil, se Innpune of eliminarea radacint ei gnaseologice, pin faspin- dizea stunfl st cullen, prin himinarea maselor ia preble- Feligiel,“dapa_principut leninist propaganda ale- isd trebuie Tculd Ga "rubdare, ca cata} in demascares cbscurantiste false sl antiumane a rlige, dar 1 srevolitionarsm™ abstract si verbal lara jigsirea ie Hea a Convingritorreligioase ale nora inte oameni Prejusecatile invechite nu dispar do a sine. Elo trebule combatute print-o lem educate stinjick, Ta aceastA tuned, parte inlegeanta-a educale!comunist, cinoasterea Spent ners progr in ru care 3 dee lie radaeinile regis conlile ‘un prtion ajutor, ot Conditia ca interpretarea for ste. stie concepfie marsiste despre lune. in acest sens sii limitele aratat, Trattul teologico politic al lui Spinoza poate i considerat ni nual ca 0 3, in lumina TRATATUL THOLOOICOPOLITIC AL LUI SPINOZ. XXXVI ‘oper de mare valoare istoricd, ci si de actualitate, pen: tru luminarea maselor, edci in’ aceasta scriere Spinoza a iabulit 58 dezvaluie origines omeneasca a Bibliei, spalbe: tind astiel Tegenda ofigint ei divine, Spinoza a scris Tra atul sau pentry fllozoli, flindea mii avea nédejde ea va putea ft infoles de popori din vremea sa. Asta, ins, po porul, condus si fuminat de partidul clasel muncitoar, se bucurd, in stalele socialiste, deo viats libera, lipsital de exploatare, dispune de posibilitattnetimitate dea se instru! SH poate inielege asa cum trebuie herawwora Protenla taducere a Troftulad tofoicnpnitic sa facut dap tesul lain edifa Vor Violen gf Lond, comparata cu ea Bru or Peneu clarifearea testlut vx tradus 9 aotle marginale scrise fe Splaara pe diel exemplare ae cS sale dedicate petear, tee este le reproduee ella Bruder dupa tee varante: 1) tr cers francesa Tal St Glan (aoaté de no edifle franceza), are purta fal fale (pone a Geduce in erare conzara) La elf du Sncaaie par un a0ant homme de noe see. Leyde, 1678 (Chea Snetunrui, de_un om iavifet ol scoala sos.) — note repo Sune ah th cfile Pout st Gfroerers 2) Chrisfophora Theos (de Marr!) Bonediclt de Spinoza adnotationcs ed tactatun tholog plicen. Ex eutographo edd. Hogov Contam, 1802 (Adeoti- fe Tat Benedict Spinors la Tratalsl tolgic-plite, dup mam fess, Hogs, 1802) —fnsemnate de not prin inala Mz_ 3) Bene Ut Spinnee's Rendgiowsen 24 sainom Tractatus thologicoptiicas Su einer in Ronigeerg. efinichon. nck ungedrachien Hand Shield bebant gemacht son De. Wilhelm Doroas Mt einer Stein Ubacttfel ein sine. der Mondschrit des" Spinoza entalond. Berlin, 1895 (Note matgnale seriso de Benedie! Spinoza la Tex {otal se telogie polite, dpa wn manure. elit ce se afl la Konigsberg, publica de De. Wilhelm Dorow, caeinind gi un fa Sin Mogreist sl tmanuscisush ul Spinera. Belin, 18S — Tn ecmale de nel cu inte D- Notele it Spina are se gSsese Sa aia pra (GRO) sit lnsemnate cu B. Sp. eu stud, lar notele tlteriosre in edit eat, eu B. So TRATATUL TEOLOGICO-POLITIC4 PREFATA Daca camenii s-ar putea conduce in toate treburile lor dupa 0 chibzuiala temeinied , sau daca norocul Far favo: iza totdeauna, el near H stpiafi de nici 0 supersttie. Dar, fiindea adesea ajing Tao atit de mare strimtoare inci pierd orice chibzuiald si de cele mai multe orl se zbat jal: Be nee operands feamd, din “prcna | nesiguraes darurilor norocului, pe eare le’ dorese Lira masura, spiitul for este, de obicel, Toarle inclinat sa ereada rite. Cind acest spirit @ muneit de indoiali, oscileazd fa cea mai Usoarsadiere si cit atit mat mull’ ind sta in cumpana, lulburat™ de speranfé si de teama; Incalo © Increzut, Thudaros $4 ingimlat, Cred ed toatd lumea stie acest lucru, cu toate ©&, dupa pirerea mea, cei maj mulfi oameni nit Se cunose pe et inssi, Cici orieine a trait printre oament 4 vazul cd'cot mal mulfi,atunei cind le merge bine, chiar acd sint ex folul nepricepul, se cred atit de plini de inte fepeiune, inet soeotese ea lise adiice @ jignire daca eineva vrea sa fe dea tn sat, Cind insd le merge ray, at mai sit Incotro s-0 apuce, cergesc cu umilinta stat de a oriine si, oricit de prostese, de absurd si de zadarnic ar fl acel stat, i il urmeazai; apoi, din pricinile cele mai neinsemnate, Sperd indata i) mai bine sau se tom lardsl de al rai, lat ddacé, in Limp ce sint cupringi de teama, Vd e@ se intimpla ceva’ care lovaduee aminte de un bine sau de wn att trecut, aps Senza, anes py ina fei, et pe amd ect peste (ott cm pres iis pp U9 fie oe arta ca eau nant soporte). Inesge Bd © es teu pe lice pcan seo ‘teste, Thatta penea tadregtarennfleca, Spiess ye ina ca ‘a Ue ergudeare eft p de cereare @ adensen oe ves a ae tsa sll it ee ved yt mle, we mal ae ge ne se atl oad Sa tl oe Sik oe ah rl, eo oLS id eo ae as ic otal Atl a ia i i aa Se Bei cate Mes auc aes ee viilorul prin jertot, Se pot adiee mumercase exemple de facet ft care dovedesc ell ne poate de linpede ea ramen Sint bintuif de superstiit namai eit imp Hl stapineste trea toate cite fe-at eins vreodald pritt-o desani religie fra std oct oie wou aint sliricos sie, im siti cind stapines sa atlat fn cele thal geele srimloriy prezicSori a dominat tna ull as ra poporult sh au fost mat tniti de reg aestula, Dar Hispano, ht sce tnt afte es Catia superstiliet find trea, se desprinde eu claritate cf tft came sint de la natura supisi spertii once Sr spune all care cred cd ea izvoriste in faptul cd toll Iurtors ao idee contrs despre ivinitate. Tot de aie Teaully c8 supersiin trebuie sf fe foarte flurita 31 ne- Stator, cpa die suit iebusnr h Sic in slisi, ch mu se spelins dest pe sperant pe ur pe imine sf igelaciune — de ont seam inded ean = naste din eafane, ef qual dine, sano din lest fal mai pulerie Agadar, pe it de user este ca oatnenl sf fie cupringt de fo felul de superstis pe att este Ue grew, dimpolivg, sa stirie in he singina, mot ates inde poporul rdwine meres in acceast stare de mizers, Tet, hitiodla nst-gaseste 0 Unite derabi, ef piace ma tes op esle Mot! si coca ce tnch mi It Igelal Aceastt nestatoaite «ost pricna sltor eorndai 3i rzboaie rune De Tap, apm cum reese ou clanate din cele ds tat ss, scam foarte ine a.aralt si Corts in cartea a ‘Pa, cap. 10 ie nu spines cu mot muta patere rl ‘mea decld supersifa. Aga se ace ch este wor ca su ore. text regis se inpings popor, sid Sat adore re cn pe nist zi, cid st blesteme 3i se Tepede de et de O cinmd a Tntregulut neain omenese: Ca 58 se ocoleastd | closicih marsiam-tenniemalsh_ay dosed ca, superaiis soe gin nf de star ens cae evden apa, fee AMG edt hi fala forlorn 9a juga sia silts Imparjl'th elase amogorse, mcd parodia ta seca ta ‘or for goorclogs sil‘ besepter sPINoz acest rit sa cheltuit nenidrginité trud’, S-a impodobit Ndevdratd sats falsd, eu un cult sl ca un ritual, in it si. ajba in orice moment mai mulld gravitate Sa SP le insta totdenna de to cel mal mare respect 31 ean oe turclor Test reusit foarle bint ef soctese ca tu ‘gueat clar sl disenlarea. in contradiclori9t seared tine furor of atten prejodeedi intr mat (ase in Mites for niin low penir rafieasdvatoass, ret cel nin pent indoal. Peifhfeadevar cea mai mare tana si cel mai mare inte res al Teg monarhie este sit ingle pe oamen $i EE aseunda, sub numele impinator de religi tama pein fare febuie sit {ins in ri ca sie facd SH lupte pentru firebiea forea pent propria Tor mintite ssa vad Oo eapine, el con mal ture einstein agi winsa single Sgivda viata pentru fala nt singir_om, -Ditpotr, ponte un saber se poale nisenct i ineerea ceva Mat fr dren cee abu jodealg brat iru eu prjudocait saa conten. in vrei cp Sarecare mdse impacsmeidecom er ibertaten conn Th fo prlveste rdsconete aiiate stb pretext religis, cle se Stats de bund seam, dt fap ef se aleluse Topi cu rive fa tururile speculative 51 din faplat cd opine SGootte dropt crime a osnate ea iste neg, ie ap fStorl st adept Tor snt saciical nu in vederea bite public, et pentru a potoll-ura si ctuzinea adversaior, Gets tacs Hegite stapnirit ar inna numa faptete, ss taninele, rasoafele de felulacestora nt sear putea impo. dob! in icin chip et aparenta de dept siete sar Mai {Sex din simple controverse, Cum insf now sn dal rara fete st rm inten sat Gn cre leer se ngae thtreaga liberate de a judsca si de ase Toching i dim: teneuaga cum erede el de uviinay st ande nime mm ¢ mal Scamp 31 mai dufee deci Iiertatea, am crezut oh face tn tueru nepal 31 de pisos dah ag Ch aceasta bertate i) mumal’ cd poste I inga pune in primejile evlaviastpacea instal, dar ef, mal mul Ex'nu poote i suprimata det o dats fnsBph paves St {ula sou evlavia. Acesta e tera! de edpefente pe care rears 5 tim props sic doveese in acest Ural. Ta acest se 4 iost cit se poate de necesar ‘si mentiones_principalele Brojedecaicu rive la rte aaa urmele se ares fhe si ars of peje te cs pris Ta dept ones Store, dept pe tare ani cata sod acnpene et compl, ci 6 tndeanest in ele ot gergings Shah Ines ei inprieze de he sa lia nse obit‘ supersiia pagina influ sess 4 ‘atime, ait a stove Vo art tots menfns Insalata de at SY Maan irat de multe. ori ct oameni ‘are se fata ed practic eligi ‘resting, aed drafosten® sonata tees cupric int tei le test ine el met ra angle dopant seaitge ease Gem negating etn eis Tost" erind dap “acest pte dec Ste vit ant Cae mi aj ur pi a ti se mai-pone lt aproape defo e ete cers teu Oot all Seant "doch dupa inbehecetteg Cae Hoar ‘a tral 9 dupa cut sat ups ean hae Geta Sau" cate bier vin Stes dha cele sepa iret tar opi fea Soe Savin rou mage esl Tot ae ey Mi Ces zat in ih cae latoreste faptului ca ocupatiile bisericesti, demnitatile st Serle, sin privte ca mgt tevoare de vonturs titi pert pepor slg ikeamnd spe nse respect pref: Indatacea peri ace as bo frei sero nest pal devs pe keh eae sie sacre 1 ‘ctprins po der mat sie drape Ses Popova rligia dumezctase a dognaea in asks frurdra ot in ambit: stl emia agar tate nde my mat ras seta ve Be iste oratori, dintre care nici unul nu era insufletit de do- | fate in orb mogis dil latin prin care 36 tain A ideal) progr, ole setae, des Suess pt na Be ud (ag a a miedo geal, plone crt ile wdaca ne : seat ie sl tt Se tk ail deo at ae pute, mi 3 cate ag scl mat eI pens. Nu ete te) do eres lige tt ma Faas deet cult el mare ee eg alten al ul ng ee ie Pe jammer) era ered Fe, et celts pele Se preide- sna ls et cede pom in on canal cai Dig agence Eich ager fe once i ania ee jurado HA jaesgey tgs alee anal st aca 8 ete fad. dese it es ct nse ae panes tas tot se Pa a ote ein net singe, 0 re Geni = glrelig a a} eae dame a te digo a tl rae nl tere bourse ss capa cca 8 cove 2 ei icon, cpa a= eat oe toll ee caro cine it mina vind Be gach ra a a or a va tea ang et alm sept sh se evach pe ueza Nr drags M8 cea dean li Ene mar pig calla Fe ear compat (aach lear sla Se eet au aepe fr), Nir Te ee tc amin aan 9 aceon diel dren ce propose lea, Ree noe a par toate aes nt tee fori ain flv dait seca arsaelice fe prope t ona sctpir, fi eva 2 pe it en po, Darna ea is de 28 ee te Joa oat Hnpate oe sloreze ca ot tea dunes Sr, CO nu via. et ergonomic al doveSe mai mult, na eredinga Tor im seripturd, ci preicatoria cro: dint nen Accasta riese din lap c@ cet mat mili onsidersdrept priniphy fundamental pene tnleterea Seriphurit sl penleu descopeiven sensuldi el adevaral ea cate in Iniregime adevdrata i dvind ; oda ei stabilse de Ya. incepit, ca rogula do inlerpreare a scripturi, toe ‘al ceca ce ar tebut sd fie nendoclnic aba ta uray dio {nfelegerea ei, din sovera ef examinare si din ceca ce puter favdla moll tna ine din ea, cael seriptura nu are nevole nicidecum de niscosiri‘omenest, Gindindunid ta acest Hara deh indi Sema, cl. mina maul ‘oma ‘este dispels, dar esle gh eondamnala de mui Gan ever do meetin ch Nisei" ome si privite 6a documento divine cf credulitatea. est. conse Fa credin|a gi ch divulile iozolice se. desbat ch cea tal mare patina sin biseried gf in sta si de a tnbna Parlamentelor: c4 do act izvordse tra sea tat sabatied st Aeabinarile care it duc usor pe oament ia rdscoae, s1 une altele'acavorinsiare ar i prea lunga dindust sean de Gate acete, ma hott con ha sedi 8 re: examines serpture in mod nepreconceput sit spit ibe Eon allem nies despre ea si sd mu adit ca tna ol desl eves ce pot ala cu Gea mal mare elaitate din ea insgi. Cu aceasta precauie, mam aleatit 0 metod3 Ge inierpetare'a cari sitlei, inarmat cu ea, am Tceput si cerestez, ingnte. de toler ce este profeia, nce chip Sa descoperit dumnezeu prcefler st de co a fost ei plac ili ful dumnezepntet aptal ca ay ave despre el 31 despre natura gindee sublime, sau mist pentrt eer hieta Tor ? Dupa ce am aflat vn raspiris a aceasts intre- Bore, mica lot or sl wd aontaten protean indreplalit_mumel” in ceca ce priveste Viale practi. st adeviata vite, pe cod in eae ovine erie et te infereseazd prea putin. Dupi cea afin a etnoas- terea aeestor lutri am cerotat are esle pricing pent care evtei se mea ales lui damnezet. Vazind ins ci 1 Adick fmina natural rai, ces aupranaurali® a vel \ walaceapricind este doar fap cel e-a hirzit um amimit ASE na, mies poate doce 0 wat Tint st tbe Weedts."tm ‘nls Gk toile reveate de dumeret I Wie na ft fest or eee 3 hae oed de Ch hinent ef obligat sd fe prmeasdy be ta ara ef nll mera obligato Te respecte dec atta {imp it va cise tora Tor, Mat depart petra cas sit toe) se poate dade din scripted 8 niet este corupt ein‘nalaris am vrs cereler acd refighauniversala* Shu heen timnezvlosl reveals tre nea omenese pln peat sf apostl este Geosebit de aveea pe care He-0 Beata fdst haming toluralés Dxpsaceen am Nrut 9 cer Sete duct unt se te impoteva rindi saturate Geez ete art tat sigur a mat cla exsteta st prov ‘nfo tu domezsuy deel Keri pe eare Te tleleger star at istnt din tauzole lor prime. Cam inst ele ce nina erplura neam tliat nile tare sf ie 3 Meord ch antlety nicl cova cares fie impotiva ivalard de toast vend ef profit mine Hvala det Hert extrem de simple, pe cae orci fe poate injeece tr stp care fea ifrunsetet ex stl cel mai potriit sites tart rin arguments csle mai niet: pnts. 3 poden mig siete int indent Ta astultane Tafa de dumezeu, am aj 1a. convingereanestramitath ee corn tas atti o liberate abefuti 5 e& ea fre mite comm ci ilezoia o sua 51 eal sl pe priors prope ® ‘Dar casi domonsrez aceasta ri sema de indoials si cad Timorese intreaga, problema, vol ardla ce cae Tree aur in inerpretarea scrptort sc etreaga fnugslere et $a luerrior spivitale trebuie so hth + Spinces tllege prin ssigia wiversla, aia erin 2 Spin dtgele Boga de eC evened vey 9a in lcci abl Sin ei ta a ne Mat Beha ite ae pvt ca droga’ dep Sie ani prope. Dee. tech ae tit Sino, feel Shi akeeducts, pox RAK st NN aseara " smumsi din ea, gi din ce cunoaslem prin mina natural Feces suri ee ru ned fatal Cr poporly stipinit de preludecsla si indrdgind mat Cirind cele Gremlnice det eternitatea tsisi, adora cr fle" SSepiurit mat smut deci insust euvintal ful dumeze Dops acca volarstacdcuvinto revela a ui dumnezeu nt onli ini-an anvil numar de earl, fn concept stn piu al mini divine revelata profelilor, sh anume, sa te Bit til dumneven din tt sufletn, caltivind drepatea s didgostea Vor ardta cd in serptura eral acesta ne este Sratat dpi pricepersa sh parerfe celor caroraprotett 3 Apostoli obisnuial sa Ue predice euvintl fal durmnezet, 3 HRS asa pentru ca oasient sit Imbedtgeze Tard nic © impotrivire $1 din tl sft Drupa ‘ce voi ft aratat apoi fundamentele eredintl, voi conede ca obicta euinoagertzoveate mu este alll deck Stipmerea sied, de aeea, aceasla cunoastere este cu desi- itp deosebita de cea talurals, al in ce priveste obiec- Tu ct'sifundamentele 91 mijloacele, shed aceste dowd folic de cunoastere tau ie coun fae ee, ct fecare fre domeniul | propri, 4ard a so exclude una pe teal Seca mle una dine ele nt eebule sd fo stojnca celle Root, indea trea camenifor este ati de varia st uni estede acord co serie de perl, alll cx altel, $1 coea ce tina Inspr evlavie alfa i provoaed isu, din toate feesteatrag concluzia ed trebuie it se lave fiedrula {bet fatea de a jadees sf putifa de a Inlerpreta in fll ui fun dameatele ‘redinfei, cd minal in fapte si jadecam daca ale’ cueernied orf becucernid eredintafieearuia.-tn ft est, toll vor pulea si se supuina {ui dumnezett cu sue fit nestingherit i liber si tol! vor pretut nual dreptatea 4M dragoste. Dupe vot arata astlel tegen divind,revelati last fiecauta liberates, vol tee aa doaa parte a chest, lcd voi aria ef aceasth Hiberiate poate st chiar Irebus » Spinoza rea st spun of drepltea i deagstea — to care ef rouce fea cont lab of rps Sn pew ‘ta porte te hu durmneret pe id patna nh ve se cone ‘pa rahe’ si porte rb ‘2 exepicr spinors, Si fie Ingduta fird a se pune in primejdie pacea in stat 41 dreplul pulerilor supreme st cl en mt poale Mt miei iiea'mari prime(di pentrs pace sf tind mart neajunsul pent sat ntreg. Spre a demenstea acest. cru, vl orn deta drept’ nate. al Hlecdruiayaratind acest trept coined st doris 3 putereaecéra gti ninent nu este obligot sf tralased dupa gust alta, Tccare find Indrepaft sisi apere ibertatea. Afara de aceasta, art ‘iseni m renanGd-de fap ta aces drept dest atte! ind Incredinjeazdalitia putea sa de a aptra sl ch defie neesitate 51 depin acest. dropt tural aela cute tot frau incredinjat drop foe de a frst dup drinja fectra fi foledata patrea de ai apa, Cu acest pre ara ca aca fare defin pterea soprema* av deeptl tate ce pol ace Shek ef sit singuri apes dreptule sat Mbertafi dar cual trebute sh laeveze smal dupa hotrire calor ce delin puterea suprema. Dar, din apt iment mt peate list de ptinga dea se apdea fn ago masta nel sa Ineetezo de a mai ftom, dedve-c& niment mu poate fk cw folul ipst de dreptul si natural et supusil pdsteazd pentru sie'o parle oarecare a. dreptuldl hatrih, pe care Gel ce defn puterea mr pot rapt tard. o mare primeidie pentru slat; aga c& et, sau il ingddie in chip tacit sat Supusit fragt i stipend direct ce (opal eo lamina Soe ec, ota a ul evel, pe care fl voi deserie dest do aminuni spe a arte dine pri ol pein ui hotrte selina ince sibcapete putete de loge, precim si alll, In treed ee 5 Aoi fie ale stu 2 Adee de ieisea indtdaala, Dep natural ogeann pene {na Spiora.‘ca‘g penew cea teretislea! idea a contrast eo ict Ma aah In te forge emer alr p's Ses tae ‘api “xpusd fide cmpeneapeeeelia pane Saas in ctr oie sip, pala (ner dveat pie iu ‘lat ver,” BY "HE mera ry far afi yrodice de sit, Dupi acca, vol ara ed et ce Gefin putea. supreda snl interpret st apiraler a Saat crept chick sts eeur seu ca et sit Sing ear-au pil a otro st dept 9g este helfept, ce este eviavie 51 ce este neegiuice. tn inchelere Eonuiid cd pol sist pstrere Toole tine, t8r4 team, Geplul gi puicrea, ined Ct condita de nga Hecraia SE findcasea ee vie gi ai spud ce glodeste : Fate ctor Mook ce supan examivart tale sf int fneredint.ca ni va fi pentru tne ceva care simu te mul [tmeased dat tind tnsemndtaten $utlfsteasublecolu poretiniegt sta fiscdrul capitol In parle. Ap mai avea alle do adugty ins nu vfealt ca” aceasa plata 38 hung‘ cartsmai sles ch ceea ce ete principal ced e& cipmethine cunoscutiiovoilon, CH despre gil mu dorese Pig veconand acest trata, cies el nr cupringe nimie care Er fact sd nldajduiese ca teva plea in veo print ‘Am aval prkjl si vad el sin de adine tnadéenate in miintea oantenilor prejaderile care amigese sulleele sub thasea crave; st apot a este ci nepitinl sa seoalem din sot mii spestiia gi fea 5 cmose, tn str SH muiimea ne satorie, i indaraticd si eh ea nu € ondust de cafe, ct e tld de patina, 51 altei ind {avda, i etune!cindblestema De aeee, cu nu inde st flleasea aceasta carte poporul de rind si mich pe cei care, Cai el sintstapiniy de acleasi afecte, ci as dori mai de taba si reo bage In seamd, dest so fnterpreteze pe dos, fa cum au objsial in foate, devenind astelsupacdtor 3 ira sisi posta ace for ingle wroun fos, si lie ding fort avelora care ae fiovola mai Uber dacd nae pie dca un singur Iasra, anne credinla ed raiunea trebule Sie sujnca teologe. Sint Sncredinfa ins c& acestora din urma leva fi de mare folos aceasta cart. + Spinoes are tn vedere slimes, fanalizata de, dict praiia ana oi eylud ipeteagitorler Tbe Despre Unaares fe clin, itty Ec pve attaliee fi de epopod METEise, teal tid introduc pp. AKIRA.De alte, finds mt mu ver avea nie ict caraju si citessed flu ping Ta cap alrag alenfta 31 alc ea st lastest Seri ime din coed ee teas putea si supun de bund vole examenutai sf jadecatit puterfior supreme ale part mele, ict daca ageste puter! vor socol cd eve din deca ce spit ca iota leo aes a nel obs as en 84 $0 considere nespus, Stu ed sin om si att pull eres das ma i it fa pute Stn gare gma 8 tot ceed ce scrlu sé fein aratonte depind eu lege pe triei, cu evlavia si cue bunele moravuri. ” bade igazul oi poate acest fratat, emt DESPRE PROFETIE Profetia saw revelatia este cumoasterea sigur a unut Toru, dezvatuitd oamenilor de dummeze, iar profet este acela’ care tlmicosle revelofile Tui dummezeu ‘celor care ‘mu pot avea cunoaslerea sigird a hicrutilor revetate de dumnezets si care, de aceea, pot s@ imbraliseze hierurile revelate numa prin credin{a. In adevar, la evrei, profetul se nnumeste tabi adicd orator si talmaci, Dar in seripturd se intrebuinfeaza totdeauna in sens de talmaci a Ini dusine- ‘eu, cum se poate vedea din cap. 7 a lest, unde dumineze 1 spune tui Moise : lata, te pun $4 it Duminezeul ui Ea "i aca ru tee Sic ae ait ete i dane care se reve pe of 9) pone ai caer Boke {ils dsc ce eS Sua a sae fa ar godt Sia Pn al © Be hi ted oe aa Fr Saigen wien” (G20 da dm fora apne cl roe cae oh, Penta alge Get hue Sete tS {uaa van celles Iolo spe 3 spn eee She Lite tdi kin sil, dash in vec se pu ig le ot Rs hat dhe ke avem oe” 9f de ake, care scans ati gna AS SS Balt Mie” Bly ee ata Meet ote het pe WSR i 3 "Sn As ioe trode aT Beaty & Soot te fs ick Ade eon be ait a sind tide of watt co Sead ta Ret eS iMeainesou clarge's tod “Cea Sed ans Sol eet 88rn BENEDICT smiNozA aon ; fat Aaron, (alee ti, va fi profetul tau cag cind far spune: devarece Aston ‘a lilmiiel Faraonuiut_vorbele {ate ean profel, vel i ca un diimmeze'al lui Faraon, aol een ll ot pez nF Despre profeti Vom vorbi in eapitotul ce‘urmeazas all te ont ocupa de prolelie, Chiar din delinilia pe care am dato mai sus se deduce cd insipi cmoastorea haat se poate sium protelie, ei cxen oe cuncastem prin tinina Ralueala.depind iat de eanasterea lui damnezeu si a Hotareior sae vegnite Der eum aceasta cunoatere Haluraesie comin firor oamenitor (el baza el ete comuna tuturor camenilor), et neste alt de pretuta de inultime, care alearga. toldeama pitti dspa ceva cee far plain de natura ssi dsprefiestedarrile naturale side aceea, cind e vorba de cmoaslereaproftic, rea So excluda pe cea natural, Totus, gi aceasta cnnoastere pelate frig, eu Hot alta lott cag oricare alta, dum hezeiasc de irene ce ea ne este, aga-icind, dita de na {ura Toi dumpezen— inteueitsintem parla af acetal naturi —~ side Holderte ‘sate ea mt se\deosebesle de el hoasteea po care lof! © mumese dumnezelasel ect prin faplal cd doa duzanezeiased tree dincoto de liniele cele Aalurale sf prt Tapia cf lege natu omenesi, conside- ato 'ca alae, nu Pot fi causa ef In ce priveste certitude nes pe care 6 cupfinde cinoasterea natiralé st izvorul din are" deriva (duinnezeu), aceasta. cusoaslere nu 6 flr "robles snl apis fra pol, rina so Sa ceria fora lao tat ‘chime He on enh alr nse pein Pilea ibs. ene ara oe tai A ll) oe eh futie edn Ses hs a a” ie tae inept oy, cpa ptr Saul i ales ek pares Aan’ oe a pre shh, ip. ab tei at deere cap“ Cot he For vena i psa ar teh aE {fae od aoe as a eee Sc A ty si po RAN, ay a finn 8 "pert afegen ime su aaceiat dae me AA eld Lae ‘TRATATUL TEoLoGIcO-POLITIC, CAPITOLUL ¢ ° himie mai prejos de cea profeti afar poate daci cineva at viea si gindeascd sau mai degrabi si viseze cf, desl profe{ii aur avut corp omenese, mites lor na fost ome- hheascd ; ca si cind senzatille si conslinta lor ar ft fost cu fotul de alla naturd decit senzatile si conslinta noastr Dar eu toate ci suinfa, natural’ este’ dumnezelasea, totusi propovaduitorilei mu pot fi mumiti proteli®, ect ceed ce oamenit de stint invala pe alli pol s4 ceilaltl ‘oameni s& perceapa $i sa infeleaga cu acceasi eertitudine si competing’, iar mu mimal prin eredin| Dat flind, asadar, ca mintea noastrd, prin simplul fapt & include, in mod obiectiv, natura lui dumnezeu si este pirtasd ei, are puterea sa {tureases anumite nofiuni care Si exprime natura Iverurilor gi sA ne inveje cum strain, ppulem si susfinem, pe bund dreptate, ei natura sufletului, {nlrucit © concepem ca atare, este prima eauza a revelallel dumnezeiesti, In adevar, toate Iucrurile pe care te infel ‘gom clar si distinet nile dicteaza (asa cum amt arétat adie heausi) idees de dumnezeu si natura, na isi prin cuvinte, lin chip mult mai stralucitor, eare se potriveste foarte bine cu natura minti, $i oricine a’ qustat din cerlitudinea inte lectuluigi-a dat seama de aceasta din proprie experient Cum insi intenfia mea este, in print rind, dea vorbi ‘numai despre problemele care privese scriplura, aceste e- teva cuvinte pe care le-am spus despre lumina naturalé sint de ajuns, De aceea, tree la celelalte cauze st mijloace 4 Blea, prop. XLIM, pastes I 2 ait Spee a Qn ees, Cast Mast interpre at taj dutmeze ei a‘ latmoute hte uaz cae fea reat pre se talc stor carn cdrora mi teat fost te fefote "Cartudea“atesara ae pein nan pe autora prof UU" Ge toedere pe cate calla ns A, dae oamend are el pe pre at Get Sl pl ci ot Almac al fetrnior It dune, a tiene Se sea ‘care a ‘SIE cui" at ma Spr p_Sucraten st pe td ze eee menace ila he hf, fle sil epgate una! ce atone lor se spriind imal pe mi {ud er (Sp)de cate se slujeste dumnezou spre a revela oamenilor lu- furl ce depagese holarele eunouperi naturale gt car pe Sele care tle depagese (cies nine ml impede pe due ere cf ne fmpariageasch po alle off een ce cunoastem bin fuming natarala}, spre’a mui ocupa de ele mai ami: fi nadevir, tot ce putem spune despre acest luseur tre buie'sd se bazeze numa pe scriplura. Ciel ee am putea Si'spunem despre Iverurle care epagese Hotarele injle- sense a cea a ans fa we a rin seis Je cll profi? $1 finde astazi dupa cle gt, fit at avom niet tn pode, nee amine altceva ao Hoa! dei 58 pdtrsndemn mal ‘adine edie stinie ce ne-s Tian lo prot, dar ct 0 singurd conte, si ance ‘nam ime despre ssemanea Iver #8 a Shin proteior ceva cee inst ma 'spus impede, Dar aici uebule sh observant toata slenia ed del mi me floneazh cindata.cauzle miloltoare seu partitlare i etn ea sea cd pi eg ‘eva Sant (asa tm se ma spn i pepor) din escerics eesrg iStdeata a dumneze tn ade, deeds oe pidge cg {at bani din negisione, espn ok sil ‘un dar 66 Ia dm: Fevers daed dorese st se inllmpie ceva, ee a dumneze Ive sid in Snimd aca dorings si chiar act gindese cera, spun eH dutmezeu lea dat acel gind. Dec mt trbute 38 Iie dept profelie i eanoastre supranatirala tot ce zie scriptura ef'a spis cindva durinezetculva, ch numal ceca ce alin mod tamil sau ceea ee relese din imprejuri- file povestiri ca este profelie sau reveate. Prin urmare, dacdlameastoi crests, sex vedea o ot co a revelt dum sezepeofeilor lesa reveat, sm prin cvvinie, sau prin limegint sau in acelast timp prin atindoa, aca 3k prin vorbe si prin imagini. Dar alt euvintele ct sl imagine A fos sat adevrate 91 in afar smaginalietgeoelist care fe veda or lo sizes, sata Tost imaginae,hinded, des gir, imaginaliaproitul, chiar cind. vega, era nto stot de stare, incit tse prea cH aude cuvinte sau c& vede oeva TRATATUL FEoLOMICO-OLINC, eApiTOLUE 1 » De bund seama cf dumnezeu a rovelatIvi Moise tegie pe care va Safe dea owelor cu glas adovarat, dupa can Fo Vee din Tesire,eap. 95, v.28 wide spune= $1 acolo mi ‘oi descoper! {e's Voi Yorbi cu tine, de suede pe aed arte. seopersmintlt care este iife cel do heivi ‘Recasta drat of dumnezeu sa folost de un glay adevdral, do vreme ce Moise, ride cle on vote, i gesea pe due” ze gata sh len do vorbs ate, Si minal vest las ad Sccla prin care-a fost das loge a fost las adevarat, cum voi aaa dat Glasit prin ‘care dumnezeu La chemat pe Sasi bint cd a Tost adevdrat caci in cariea 1 Tat Samu ap. 8. ln, se spune? gt Dompal fsa arial arash (iui Samnall) in Sito, hind Domnul se descoperea in Silo Tui Samu prin evita sau dumnezsese off cu Sat 2iew:aritaren al mere edlre Semull ta fost nite aliceva'desitinldtgaren lev damnezet prin coving, sat Sa intimpiat mimic aloeva deat ca Samal a ana po lumrezetvorbind. Ci loate acest, find obligal $lacem deosebie inte profelia Tut Moise sia celoralt pref, te bute sd spuncot cb acest plas pe care 1a auzil Saal fost imaginar. Acest fuer alm din fapul ea ace sles Sin la Bg care, Sar aed Shee} foarle des, Inelt putea mat repede sf gi naginest In adovar, Samui hind de trevor! ehemat de dumnecou, 4 crezul cd" a fost chemat de. El Glas pe care Fs at ‘bimetce aft imaginar, cet In Pacere, fap. 20, v1 Oy 3 fra ais Dumnczs In vis" ete Astle, acesia peg Plu imaginavoia lt dursnezeu, nu cd era Irene, et numa In'vis (adi atunel ein imaginatia in chip tress este ma ‘apabild ssi imaginese Iucruri care in realitate nu sin). CCuvintle din devalop. dup pirerea nor ‘dl, nat fost roslite de dumnezei,dupa'cim cred et rai au aime gon nce se rostea nun evn icin limpul eit durat acest 2gomot, au) percept legit decalogulus numal ca tea, Eins ant banutcindva cf aga'a fosl, pentra cB am vzul ef vorbele decalogull din fesre sink sete det cole in Deuteronom, Din acest {apt se desprinde coneluzia ea — de vreme ce dumnezet4 vorbilo singura dats — decalogut ou ne aati insegh Euvntele uh dumezeu, chorea aan inllgeze doa Welle i St totus trebute nepal sa admins cf sect a aul un gas edevarel, daca vent si for{am sergtur, faded adeasta spine lanurt im Deuteranga cap 8 te Bonn avert cu Voi ila oltre alt elo, add aga Sum obigmiese dot oameni sts tpartayeases ‘unl ade dur, llnd de fala sn carne si tase. Be seus se pare Gf am fi'mull nai aproape de ijelestl scrip dock am spune ci dumnezeu'a reat fn adevar Un flay pin care revelat decalogul Cit privestecauza pene care cavincle H infelesul unuia se Geosebese de civintele g ieleeu, lull [declog] vert cap. VII Si tous it in tgpad acesta n-im seapat we loale obiecile. Cet pare desl de stride raliune si se aliens ea tn fae cxea oi cared inde de dumnezeu in acelayi chip casi cella ar putea 54 expr sau sf vadeased prin personas, prin miloge seg we at gn ee i ue humneze, si accasta eb Ia persoana Toll? se int Le hivay Dusezeut Ia eh Si dest cineva spune-din gurd yam infees*, iment st amy ‘creadi ‘Cd guraaTofeles jen eli care spurns asta, cel gura este raportai fa nara celui eae vosbests Sig aa et cre sea ina na dae te fora inlelecutal sf injloge sor inal ‘cell care we beste, prin asematarca pe care 0 lade cy isten sa propre. Gind’e'vorba inst de nie oament care mal tna on one foglea mimic despre dumioere in ard de Mute sca dofeau ca el sa le grdiasca spe’a se inctedinia de ite, tena (ul ma vad Ino chip te putea implint eresea ont mls‘ erent (che seaport ta dr ‘ai mit deitceefatte crear $1 apafive na ht dlumnezou), care sive fais seu sin duimnesets Mi intseb daca dunmezeu ar f suié hyzele tu Moise. dat Ge sf vorbim de Noise, wai mul dec alt, bussle ulek aniaal — in aga fel init acestea 58 graiascd $28 spud su sink dumnezeu*, oare din aceasta el aF ft tafelee ea unnezeu exista? Apt scriptira se. pare cd ara ord tem de indoald, ci dumnezes insusi © vorbit (al pent aceasta sa coborit din eer pe montele Sina) stu aumat a todel aut vorbnd. er mal mart for fi wheat (a se el esirea,eap. 24). Shc legea revelat lu Maka, ta care nu era ingadtit s& so adaige sau sa se slearga cers scare a fost dat ca loge a patric, ava porunelt eodeth Sa 50 creada cf dunnezeu mu are trip sau chiot chet ne fare nict-am chp, saiintfisare, cf ual ch dumaeze Seite in cues seven 9h na sh fe slavit lar ca sa mts se tndepdrieze de Ta acest cil, & po Tunet Sin ndscoceased wren chip al hl sau sd 'se Ge Bleasedvreunal, Cac} de Wreme ce mu vizuserhipal I dtumnezet et mu putea sd ciopleascd un chip cae Sit te product figura, ef nia nl rare arf semana neaparat Gatun lucru crea, pe caret vazuserd: Deck har lt saat po duaiiezet prin acl chip, scarf it Ip amaze, la Iuer care semana cipal fesla 9f astfel ar H silt prin a eins ael Tucry ght ear ft inet lita foe Se islet pe doe ah betel acest, seriptura arald impede ea imeze ate tn dp iar Moise, atunetcind i aselta pe dnezeu vorbinds [a priit ins ca vz coat spate De aston, na fd Ss Gy eat mae de a le anal pe larg in eee ee urmeaed: Vor arita‘acun pasate dt seriplra nde se vorberte despre moval prifcare due nezeu a revelat oamentior hotarirte sa. Ca revelalia se reaizeazh mimal pri) imagini, aceasta reiese tinpede din csrtea iti a Cromer, cap. 23, nde diummezeu isi aralaminiafala'de Davie, pat mionten hou gee cere {inen in mis Sabie Tt oie s> ara tui Biletm, Si, dest Maimonde™ stat wor‘en aceael toe fisire, cai toate celelate im care se povestste despre al farea nor Inger — ca acsea a lui Manes fut Aveaam ind vola si-stjrlieasea ul cle. — se’ ft intial Us, ssfinind ed einova mu plea sf vad pelt desig tin 'inger, de bund seanid ca spun vorbe goate,urmariad tual 9 stoarea din scripture Heacone art ttc sp " Asimonide (Mowes bey Mainen) (11251201, mare toe 4 medic eva, comenitor al Hil “sPn eNEDICT sriNoza rile lor ndscociri, ceca co mi se pare tne si mai rida. Prin imogini eae care’ ivorat nual din imaginalia profetuuh, dumneaet 2 revelat Ii Tosf vitoarea sa dome esr magi one a revel mez tt Hue ‘a va lupta pentrd at sd, st acume ardtindueese un Hnger ft Sabi, aun conducilor de oaste, ova’ ce ba reveal sf prin cuvintele’ pe care Tosa Te-a”azt de ta inger, Lil [aa (preci se povestete in cap. 6) 1 s-a ardtaol prin fimaginl ef providenja Ill dumnezet!_plrdsea_popora, st ftutue inehipuindweshl pe dumnozed, cel de tel on stint fo un on foarte inat, lar po seas ping de necur {in pleatelor si aproape. stutundafi In nero gf ca stare tore departed dunes. Din ast agin el ae tes slarea foarte nenorocid’ a poporului pe vtemea aceea, Tar vioaree Tul calamaali {sau cevelt ea sl cind. dum fezau Fat fi vorbil Ag pulea oA adv multe exemple de felul aces din srieie slinte, dacd t-ap sil ed el sint destul de eunoscte taturor. Dar toate acesea sint conlmate gi mai limpede de text din "Numer, cap. 12, v.67 af Bude se spine Daca ‘este intre vol cinevaprotel al Donut, eu ma Ueseopar in vedenie (aed prin tiguri si semne, cei Moise Spune’ despre proljia ed este o vedenie Tira semne) gf in ‘Ws vorbese extol (adie nit prin cuvinte reales! ew lay ‘Medial, Na fat fol apa gt et tobal men Molse Cade lu ‘iv mi rovelez este). Eu it vorbese, gurd cite gurd 3h Ii in-enigme, iar el privestechipul Dommula”,adiea fester ii privinduem ca un pret, ni fafa Ta panini, dupa cum vedem In lesie, cap. 38, v.12. De aoeea hh incape Indoild ca cella prota ms at) suri glas ade Yara, oea co se confirm’ si mat mull in cap. 34 ¥. 10 di Detteronom, undo sespune’ SI ma sama sedlat in Israil profel ca Moise, pe cate sf fi eunoceut Dom a care fala", injelogindirse prin aceasta cd ra. cunoseut fnumal dupi elas, ede nici Mois tosusl mt 2 vzut vreo- dats fata Tut dumnezeu, cunt reese dit cap. 39 a legit "tpn, cop, 9, v.20 Tu ay pol yea ala mea, el me 9 pote én un em $8 ma vad ssh tia Neam intilnit fn seripturd_vreun alt mijloe afar. de acestea prin care dumanezen sise fi deseoperit oamenilor, ‘5a ca, dupa cum am aratat mai sus, nu teebuie sf ne inch ulm sau si adaitem altel. $i cu foate ca iafelegem liat- pode ci dunnezeu poate si se descopere oamenilor nemijlo- cit (cat el comunicd miinfit noastre esenta sa lara sf intre ‘ninfeze Yr mijloc corporal) Totus, penira e@ un om injeleags numal cu aintea sa ceva ce'nu este cupring im prmele fundanente ate cunoasteripoastre nicl mse Poate deduce din ele, ar trebul ca mates Iu sh fle neaparat Eoperioard gsi inieach cy mal mintea omeneascd De accea mi cred ca cineva si fi ajins la o ase de desivie- site Tala de eetal,alard de Ceistos,cdruia a fost revelat Jin chip nomiflost sed cuvints sa vitant vointa Tul dum> reget care it dace pe cement la mintuire, asiel iclt dum: tezeu Sa aratatapostolilr prin migtea Ii Cristos, preci ‘dinioard fui Moise ria gs dia vzduh. De acess las Tui Cristo, ca si acela po care 1a attzit Moise, se poate rim glasil ai duminezeu. Tn acest infeles “puter sl Spunes ed fnfetepeiinea fui dumnezed, adied infelepeie ‘ea care este deasipra cell omencstiy a imbrdcal natura Snteneascd in Cristo gi c8 Cristos a fost calen atin “Trebuie 88 airag stenta cl n-am vorbitaeinimie despre ceca ce uncle bist slirmd ex privire la Cratos tnt mt fam negat ee suslin ele, cael marturisese bucuros €8 nt i= ieleg: Ceea ce am alitmat adineauri dedue char din srip- cact nam cil piederl ea domaceoy sa 4 se arate sistos ort sf vorbi ci doar ef dmimezeu 5-0 revelat apostolilor prin Cristos, ch el este calea mintvirit gy in str lege oa vale fea tenn de deze in chip neanfloct, ch printran inger ete. De cee, dacs Moise vorbea cu dumezed ala cate Tati, aga cu obig- nuiste si fac un om un pricien (adic find de fo} In carne si-oase), ‘Cistos‘comunica eu dimeze mints tre mint, Sustinem deci cB, afar de Crists, nimeni na avut re ela de fa duminezed dectt pein eavinte sa magi, fcit Pentru a proroc! mera nevote deo mite mai desavirsitl, Gide-o tmaginafie mai puleeniea, apa cum vei arala matm beweotcr spisozn lar in capitol utmator. Asi fos trebu st cerstn. ce Seg alee phe gal fu de fiat troktior Sa ee spunea protet [in qumete} dubutul tuk Gummezet th eefcetarea ‘aceslor Iuerurlfrebuie sd ede mal ni ce inseamnd ental ebrae rua, pe care Thule I interprets nin rugke in adevaratslsBu_tofeles, inseam’, dup ‘cum se gis, vat ele fotos insd foarte des gi fhulle alte senstry, care deriv tol din cesta. Astfl, acest ‘xvi este ual faflesu Tr Sulla, cain pssim tn gira lor Suet sau risuflare, ca in Carlen I a tui Samui cap, Bo. 12: gS pa eit far seu, ediek respira ‘tenet foeur'e Tul in inelesl de cura] st baeba tie, cain Cartea fl losua, cap. 2,11: St in meni ned Mei ramos Dunl barbatese™ Tot asf, i Tezeeht cap. 2 22a uy Duminezes (sat pulerea) fated mite st nia dled In pitoare , Jai fle tocar Ioal ca_pulere sh aptiudine, ca ip Cartea ul Tov, cap. 9, v.82 yDesig, Dall este om dich linia aceasia nu leeble caath mai la cei Ba: itn cher Nada en depinde de pitleren st capacitalea le: usu om. Tot astiel in Nurs cap. 27, v.18: sOm eu Duh ine’ Apoi este tat in inflesul de prere, ca it Nuei, cap 1aPy, S4s Care a fost sapinil de all Dull, adicd 8 shui late’ pared ale" gindor, Tot ‘salle, in Broverbg. Sipe sas 2d cea vi sobapane Dal adel girl) meu Inacestinjes este fntrebuigat in Toe de voit, holder, Pods porn sulleteasc de ex. in lezechily cape Iv, 12 rneotto mina Dull (Sau voifa) 2 meargayfie-aolo Selndrepau", Tot asl! Hata, cap 90 vet = Spre'a tae iegaminfe care nu sint in Dull mest” si cap” 3%, v.10: "Eke Donut avrevirsat peste vol un’ Dal (adel do Fanta) do toropeatd (dea dermal) 1 si in cartea Judecdtori- Ter cap. & 62s eAtunl. Dull for (adied porntea tor) 54 potolt La fel, in Proverbe, cap. 16, v. 2: Cel cegt Tnirineazd Dutt” (adie polta} este mai do profut dea 1 v, ET: ed mu au sulle TRATATUL TEOLOGICO-POLITIC, CAPITOLUL 1 Eo cuvertorul unet cetifi. La fel, in cap. 25, v.28, somel are marsh stapineste Dall” sf in Isto, caps, elt «Bal og at oe cre wl maui, Pit usar, cx inti rah intel inseam “sll, ce foloseste pent Saprimaen sor pasion sulle ecu 8 al ln are ete Svat ih al ge arte Tancoliey ih bun peri blinflé dual geloniet watinl (sii polta) detract; uid Injlepelunah a Salita, at vtec adied sie jin de infetepeunes de provedere, de visi, sa puteren nfelepelunit, a judee Eile gduht bunavoitter eet fa ebrated ftesim mal des sitatvele dort easel wt El inseamna insist spit So sills, ca fm Eole- siosl cap. dy v.19: wacelan Dil de vist (sat silt) est in toi" cap. 12, v.'7" ar sillet se intoarce Ta demine: 7. tn fig, fnseamd finvlor ale Tumi (in tegaturd ca vintuie Care Sulide-otolo} chiar agpeats aie unl Tuer oareeare in legtlir ci) (itu espoctv. Vet Te- zai cap. 07, ¥. 9 heap. 42, ¥. 16,17, 18, 19 ee “robe 34° mai chserviey en hana care se relerd a diunnezut se ice, de asenenea, cd este al Ici dummeze, dia urmdtoarele picnt 1 Flinded ie de natura ful dumnezeu 9i este 0 parte ff, de-ex, atu! ind se spine ,puleres fof dumnezeu", “oshiul at duraeze 2, Pinded este It spinirea ui dumnezeu sf uereazd placul ful dumezou ;asfel, ia seririle site, cer Serniumeste cera ful durinezeu" finde este cerul gt 18+ agi Tut dumnezes Asria se numeste bia Int dure: fe, far Nabucodonosorsluga hl dumnezei ete k Fliuded este un Tuer nchinat tal dummezen, ca: slemplul Tai dumnezeus, .Nazarineanul tut dumnczeu, “ptinea tut dumnezen™ te 4 Blindch este ceva care a fost transmis prin proel 4 ni rvelat prin lumina nafurald; de aceoas legea, Wi Moise se nuisle legen Ini dumnezet.0 sexepicr spixoza nun{ii Tut dumnezeu, adied uni Toarle inal{t at sa ca 2a ome ee sede sate dat ees ok anv ore ar caer area tee leant lead TATATUL TEoLOGIcO-POLITI, CAPITOLUK 1 » absolu fol co era mat presus det eclelalteIucruri de ace- iagi fel De aceea, Faradnu, ind a aut tSlmciten feu, a 2is cd In Tos silstuesie mintea zelor, lar Nabvcoto- Tosor as tl Danii of stages in ef dihul ut dum neveu cel sfint chiar si la romani nine. mi era. mal bisaui deci ‘si se vorbeasc4 astcl, ced Incrurile Tacule tu mestre se zicea ch aint teule de mind dumnezeiased Sidacd cineva ar vea sd raducd aceasta express tn linia Shraked ar lrebul sf ic yfacuta de mina fal dumnezeu, pecum Stu specialist in'ebrateas feoramaaite pall dit Sips unde se, vores spre dual iui dumnezeu se pot injelege 5 expica usar Im aceste pasa, .Dubl lui Dumnezeu Dull ht Yehe- vyasnu inseamna alleva det un vint foarte haprasnts, See: ios a aduealor de prapi ean Teal cap. 40,477 Dull Jui Fehova a sullat peste ea", adiea ‘un vinl foarte Sector a care aduce prapsd, Tar In Facere, cap. I, v2: vlar Du Lui Bunezed (au un vint foarte puternic) 56 migea dleasupra apelor". Apol Taseamnsiflet mares de pide sulle Tui Ghedcon fau a lat Samson se numese fn cfs sfint Duh Tui Dunezew,adied sulle forte indedzneh Bi gala la orice. Tol aga, orice virte sau putere deasupra ce hole mum ul ane win umes eu, ca in Tesce cap. 31, v. 3: Sit voi umple po el (pe Belajet) cu Duh dumnezcisc","adied (apa cu expiea fnsisi scriptora) ca nlelepeiane'siieusin(y poste cee ale lunor cament obtenuis Tn Tsai, eap. I, se spine ta {els «Si se va ont peste el Du ti ‘Dunmesea adi ‘94 cum se obignuteste foarte des in seriplurl cm exe plied insu profelul data dupa nceea ead spre sDuhul Jnlelepcioni i af infelegerit, dul sfatull st tarit ete ol ast estefea ut Saul se mumeste yay Du au de Doma," aid 0 fristete foarte dina tar sluftor Tat Saul, care numeau trstfea tal Soul tristefea Ta dummeze Hau stat s8'chere i Sine wean tugleant care ening sri, ict aline duerea, ova ce davedese ede pelt tristlea ui dumnezea injetegeau 0 testefe natural. Prin Dahl tai Durinezeu" se na injeegea apotinsdol muta Sau spirtal omulti, ca fy carla laf Tov, cape 27. ¥. 3 o3t8 bewebicr sisoes uh de fa Domnul in nirile mele", find aluze Ia ceea ce Dat dean acre, me cl nese a alt In nile Smal sullare de viald. Tot asiet, Tezechil, prorocind mor- flor, spune in cap. 3z_v. 142) .9f Vol pune Duhul mew in Mio Fel invia’ adjed vi voi tea veka. Te acest Sens 5€ pune In-cartea iui Tov, cap. 94, v. 14: Dac El (adicl imnezeu) ar urea, si Dubt siu (adicdsufletul pe eare fia dat) ol sullarea sa fear lua snapoi*. Tot aga trebuie injelogtn cap. 6, v. 9-din Facere: yNu va raliona (saa fu va hotart) Buhl mew vreodala in Om, cle este carne fica, de acum incolo, omul va lucra dupa hotarille tru lst gf'ni ale mini; pe care tam data spre a cunoaste Finete La fet sin psatinal 5, v. 12 51 192 jJnima cnrata creat, “Dumuezeute, si Duh (agic& pofle) cuviincios {sau cumpatat) innoiesle inlduntral- meu. Na ma lepada pe mine de la fala ta si Dub tau cal stint nud Tua de fa Iine™ Aceasta findcd se credea e8 pacalele izvordse nnmai Gin carne, pe cid mintes indeamna numai ta bine; de feeea (Solomon) cere ajutorul Tit dumutezeu impotriva pof- {sor crt, far mints pe cate a dato Insist dumnetea, se roagd minal si 0 pastreze, Scriptura, din pricina incu turit-mulfimi, obfgneste sit zugriveased pe damezeu dupa chips! si asemnazea omule st sit atribuie tu dom hegeu mine, sullet, afcctesulletesti, precim si comp $i Siflare de coca dual Iut-dummezen” este folosit d= Stor! in sererfe sfinte In loc de spiit, adicd de sulet, fafect, pulere si sullare-a guril Ini darmezeu. Astiet, Isain Spune in cap. 40, v.19: Cine a cuprits Dulhut (saw st ictal) Domnutui 2", adied’ cine ‘a determinatsoffetl, tal dumnezen sf vorase® ceva, dack mm dumnezen insust? Si in'eap. 63, v. 102 Dar ef au turburat Duh Tut ce stint cu amaticiune $i tristele", De aeeea acest euvint se foloe seste in loc de clegea Int Moise", cet aceasll lege explied fareeum vointa'luk-dumaezeu spre pi insusi Tsai, in scelast capitol, 11 spune: lUnde este eel co a pus i rijloeul for Diol stu eet siti? adich Tegea tui Moise, cum se infelege Timpede din intreg’contextul povestiil. La Tindul su, Neemiay in cap, 9, v.20 spune: «Si le-at mai dat si Duhul tau (adicd suetu cel bun, ea S3- fact inje- in serge se abut dummezeu in infelesul impro- Bam agcrammigr seeea as Panne de »oo exebter srioz4 (adicd atunei cind am venit intl 1a voi pentru a vai vest riinia Tut Duninezeu si hotarlrea, judecaffi sale rostite im: potriva voastea), eu a-am gedit tru ascuns de cind ea Blost (rostita), de fata ew am fost" (cum insusi a mar sit In eap, 7), dar acum sint vestitor de bucurie st tritmis dig ala Iai Dunezeu sd va vestese sciparea, Prin ,duful fui dumnezeu™ se_poate infelege, precum am spus, $1 voila Ii dumnezou revelatd in lege, in sensul c& protetul a venit Javei din porunea legii,adica (Leviic, cap. 1, v, 17) si le lunrea aminte, De aceea, elle alrage luarea aminte iceleast condi{i si in acelast mod eum obistuia Moise. ‘Si, in slirgity cum a facut si Molse, Ispraveste prin a le Jrezice iebinda, Totusi, mi se pare mai potrivita explicatia inti, Din toate acestea, spre a ne intoarce fn sfirit Ia subiect se vede limpede ca alunei clnd in seripturd se spune cd ‘duhul profetulul a fost duhul lui dumoezeu, ed dumnezet fa revagsat duful sau peste oament, 4 oameail s-au umplut de dual tui dumnezeu, de dubl sfint ete., nu se spune faltceva decit ed profefll aveau 0 putere neobisnuita st do- ‘supra celej comune cd ei eullivat pielatea cu o statoraicie Aeosebitd a sufletulul si cunosteau mintea, gindul sau po- runea Tui dumnezeu, Am inseamnd, atit mints, cit si holdcrile mini. $i din aceasti cau Inslsi legea, fiindea explicd mintea Tul dumnezou, este numitt) dull sau mintea lui dumneze. De aceea, et acolasi drept se putea nuei mintea tut dumnezeu si ima. ginalia profetilor, intrucit prin ea se revelau hotitfrle lui Sia telat Oa taf ett acl Siar taba Py Pn eae Pe eae a ear eatge Wah Sigs Ch eS umnezen gi se pulea spune c& proteit aveau minten lat dhmeccu, uate 2 mnniea A nmene st hotie Sale veynie sintinsorise st in minten nosses 3 prin mare rol percepem car si mntes il dmnezeu (cas imi exprin Ia fel cu scriplura)y fol, aa cum ain al Spus,coasieres saterall mu este att de prejlta de meni, Hindea este comand Tutiror; ea na fost pre(ula fea eters sea dit Gas arr cia dat sinta areera comunduturor Tn dial ‘despre profelf se zioea cf at dull Tul dumnezet finded nein fgnoratcauzelecunossterdprotelive ef se mini maw de sean coat de acea oilay 1 Porte Ta dumneseu cas) pe celiac miracle 50 hammenselctnoasere a ini dummeret, ° Thtemeindiene pe cele de mai sis, item deel atiraa fara nico sovaire cl protean percep revelatile ft dumoezeu numa cu ajuloru imaginal, adi prin mio sireaeavintelr si imagine he evra, fe mal eh pull. Ciel negasind in serptird alto miloase in atarn de Ecestee, nu ne-estefngddvit- apa cum ait agtat a sts, Si ndscoim alcie, Prince fg ale natril s-aHieu greasta, Fecunose cd sli. Ap fi putut sh spunea aif ca a facut prin paterea iol damezeus scar farea ined spine Worbe gosle,cici as lace acelasl er ca cind 3 ‘ea sf explieforna tind! re extending prime ter men transcendental, Tn adevan, toate sal facut prin putetea Tol dinmeze, Maj mui deoaeco puter stabi mye alleova deci puierea hil dimnezeu, este sigur c8 Git innoram mat mult easeeto naira, cu att nfelege ‘nai pulin pterea Iii dumnezen. De-aceea fi judec Se recurge la piteres Tei dumnezeu end. cunoastem cauza naluealS anu Tuer oarecare, adie alin! cn mt cximastom sgt piterea tht dininezen. De fap, oil td fvem nevoie sf slim care © catia cstoasteri_profetce. cl, prec arn atras ate act strain sa examic nike docuimentele din sripurd, gente ca din eles agen fnunite conclu ere ne interesea, apa cm lace 3 idatele naturale; cauzele acestor documente nu ne intere seazd da loc. Dat flind, asadar, cd profetil percep rovelafite lui dum- reget ex ajtorul imaginafel, Hira indoiala a et att putt S4 percespa multe in alara limitelor intelectulut; eet din avinte si din imagini se pot alcatei mult mai multe decit numa; din principii st nofiunt, din care se clideste fntreaga noastra cunoastere naturall, E limped, apoi, de ce profit au perceput si au propo- vduit aproape toate lucrurile parabolic si enigmatic, do c= au exprimat toate Iucrurile spirituale in chip corporal, st anume, pentru cd toate acestea se potriveau mai mult eit natura imaginal, Asa cd mu ne vor mia de ce seriptura sau profejit vorbesc atit de impropriu si do obscur despre dubut sau mintea fui dumnezeu, ea in Numeri, cap. 11, 17 gin cartea Regilor, cap, 22, v. 21 ete; sau ed Miia TT vede pe dumnezet sezind, iar Daniit ca po un batria in vesminte albe, ci Tezechil il vede ea pe iin foe, tat adept ll Crislos vid duhul slint coborindu-se ca un porumbel, posto in schimb ca niste limb de foc si, in slept, Pavel, inainte de a se fi convertt, vede o lumina wiare. In adevir, toate acestea se potrivese bine cu imaginile populare despre dumnezeu si spite. In slirsit, Hinds imaginatia este r8tt Citoare $i nestatornied, profella nu stiles multa vreme in profeli, nici ma era prea raspinditd, ct foarte rard, adied foarte putini oament profetizau si chiar st acestia deosebit de rar. Astiet stind lucrurle, sintem constringt si cereelda de unde s-a pultut naste in profi certitudines despre tucr rile pe care fe porcepeau numai eu imaginajia 1 nu dia principle certe le mint, De fapt, tot ce putem spune in aceasta privin{a ttebuie si se sprijite de asemenea pe scrip turd, de vreme ce, aga enm am mai spus, 0 stiinfa adevarata despre aceste fucruri mt aver, adica nu le putem explica prin cauzele lor prime, Tn eapitolil rmiator, it care mi-amt propus si tratez despre profeli, voi arita co ne invald seriptura despre cerlitudinea protefior. DESPRE PROFET! Din capitol prevedent, aga com am arial, reat 4 prfejit nua Yost inzstrati cu 0-minte speioar, fot © pulere mai mare de iinaginaie, coon co no ara pe fang sh povestirie seripluri. Despre Solomon se sto foarle bine ed era superior eelorlal{i aval prin infslopetune, nu i"prin darul protelie. Oaeni foarte invSlaf, ea Hema, Sard Eat a fn pls dpa, oat i ils lps de once snvayatcs, ba chor simple Tenet ca Hisar, ervtoaea ut Aceaan, ero nzestrah ca darul roe Avest hur ein cord 9 cu experi se Fa- Fea, cai ct care siracese prin agitate int mat pun I stare st injeleaga Iocrurte tu purtatea lor gh impo {rv cel slralocese mal nut prin inelect sf stl eultnd foarte mull aio pulere de Imaginatie mal moderala, Sapna, si-o fin, apa Zilnd, in fly, spre am se confunds Su hntelestui Agsdats cl ce ineareh sf caste infelepeinea Sh cunoasterea luerurior naturale si spirituale in carte rolofilor merg pe o cale eu fot gresit, Acesttueru mam itil sil ara sil pe larg, eel ovcer vremurile, iowa st sublectl Tosish fort sacti pose prea ull do_ profes qomotoase ale stpersish, cre po ens a Urigle mat ZR ect pe cet ce cnstes sings cea adevarala tt wate en adevarat, $i, val lucrurie a ajune pind acolo incl ee carats pe fa cn ce do dre 9 8 AIF uitose pe dotezeu dest prin Iverurile create (ale dror canes fe citose) mht se rsineazd s8- acuze pe fiezot do seis. ast procedee ordonat, voi aritac& profeite au varia, nv mumal porivit ets imaginatia i temperamental esae profel el sc opinile de care erau patcunel si de aceca profetia nu tea facut pe prfeliniiodata mat fovatalt dat fu fost, dup cum vol explica indats mai pe larg. Dar ma inti treble si vorbiaaict despre ceritudinea.profeilor, allt pentru'cd aceastd cst. priveste subiclil acestu* exebier sminozs capitol, et gi pentru c ne aj, in oarecare misurd ta SeUi%s itetionam si dovedin, : Soarece simple imaginafio mt include prin natura sa certdinea, aya'cum o ice orice ic clara si istincld SFasoarose entra putes fy sigrt de Toere pe eave fe [niginam bebule neapéral st se adaugo ceva la imagina- ee mume rafionamentul temeaza cd proetia poste Ineiddes prin sine tos ceritidinen. lc asa a tal atitaprotelia depinde num de nagifele. De aceea Protein ora sigur prin insist apt revelatiel cl Tia dine Ge fa dunneze, ct printsin semi) oareare, ipa em Sede ct nal Aaa (ee Fa seb cap. 54-8), caro, dup oe a auzt fagaduinta li dam. Teton coral som EP de buna seam, creda in dum meee’ sa cent som sit pentr ca sd creada i el on ea‘ sie cf fgaduinfa vine deta durnozet. Acest [ier se‘invedereazi ea st mat cla Le Ghedoon cares Spume Tui dumezeu: ,Atunei diem n sem de neredinare (ca si gtiu!) ci tu esti cel care vorbesti cu mine*, Chiar si lui Moise i spune damnezeu: Si aoesta si fio semnul o& eu fesam tris, lezechta, care lia de ll ci Jsaia est profe, {ott eind a prezisindinatesres, ra crut sem prof. Hie Geea ce arata fara indoialc& profi au avuttotdeauna tn sem prin care ve inredintau de fucurile pe care si Imaginau in chip poietic de aceea Mose Te alrageatentia evrellors4 ceart tin semin de [a profel, anume cise va ir Aimplaun ueruoarecare vitor (vez! Deuleronom, cap 18 uta). Prin urmare, in acesstl prin, protelia Fcuoepte Superoriatee cunoasterit naturale, care mare nevoie de et un sen cl Include prin natura e certtadinea. Tn ads- ir, certtudineaprofeted. nu era matematicd, of mumal moval, Cacao apare si dinscriptra, cic in Deuteronom, fap. 12, Mots le atrage anti eveilor c, dacd un profet farecare va viea ile propovadiiased alti dumnezei, chiar daca shar’ intirs invita lul prin semne 91 minut, feestas fe tots condarinat la moar, eat, apa cum con- tina Moise, insesl dusiezea face serine sl inunl pentru ‘anrATUL TEOLOGIED POLI CAMITOLUL s ‘ispiti_poporul. Acelasi slat i dé si Cristos_apostlilor, Brecum se vede in Malel, cap. 24, v- 24 Ba chiar Tezechil rath impede in cap. 1d v9, od diminezeu {1 tnpalt lt coda pe oament pri sina fale, det spune: aed vreun pronoc se va inela sl va gral ceva, ey Domml amt facut Pee poss nek coca rst of Mia eat Cavtea iil a Replor, cap. 22, v.21 31 urm) ck pri Sega pre a ‘aha’? sium) aan il toate ch aceasta pare a dovedt cf proteia gf reve Jafia sit Iuerurabsotutindoielnic, ele aveau tot, cum 2a spi, mult ceritagine Aa domes oe sal niciodaldpe el cucernil ales ch asa eu pune’ tt ea prover (wat Smut Care capBt th a upd cum se vedo din povestes Tut Abigell din vorbele Eafe fea vont el, dmmezeu se flowee do cel eucernitt€a de instrurento le mil sate, Tat de cel nelegufiea de ine Strumente 5h exccutort at init site. Coe ee se vede foarte limpede di call Mila pe car Fa it ma leh des dumnezeNotarise sit ingle pov Ahab. prin ro: fof tough s-afoloit in acest scop numal do protet mit Aosi pe cind elut cucersig ft revelaluerurle acum erat Siu La oprit si presca adevarul Cu toate acestea, a5a Sum am sps,certuinea protetui nu era deci moral, ac} ines iu'se poate justlea singor in faa iat dune: sks ede sur ot rune fo fummese apa elim ne inva(é Insp scriptura 1 cUn e dlovedess ines! faplle: cdot mivie Tot dumnerea fa cone strins pe David 83. faci numarstoarea oper dst Scriptura dovedeste din belgug cucernicia ii, Titreaga ce Iitudine profetick se baza’asadar pe ateste tet tetutl Int pe laptul c& proleltif imaginau Toarle vi Iucruril revelate, aga curt ol, ane cind veghem, objgnuim sam impresionatt de obiecto; nal dovlea rind, pe semine sf, 1 sbi osx et ee cu 2 clit yaa ate ct, aes SRA Se Cel tat Sa at oe Sean pena eh Relate tt Se os (Gta aA Pad Wl se fo,* ‘beneoicr sPuwoza ‘ein ma obigmueste sa iogite Totdeana toate cond finial efacorfemata de-proreciile celoralft profes de {Gamenit cu temperamente de fell acesta obisnuiese varia gi dup felul imaginal; dac8profetul era. an om gull, stench gf still in eare pereepea inter Tut dt fret era plicut, iar decd era un ort conhts, 0 percepea fonfuz: reelaiie varia st prin imagine fa care se i {illgau, Doed profelil era iran, tse aratau bot, vaclele- dcd era soldat, 150 revelatcondicatori de ost, esti ete tar daca era curtean, vedea un tron regese sat ale lucrur aseminatoure In slit, profella vara dupa diverstates pinto. prodeilor. Aste maglior (vez! Malet cap. 2), care credeat i niicurile astrologey Hi sa revelat nay fetea in) Crstos prin tmoginarea steiet ce sa rideat ia ‘isan, Pustirea fentsalimulut sa reveal ghictorilor fu Nabucodonosor (ves! Tezechil, cap. 2 ve 26) in. maruntae tele aninalclor jie cea ce alle regele inst dn pre ‘cert stdin directa sagelior pe care Te arunca tn sis In fer. Apo! profeilor care eedeat cd oamnenit Iuereazd dupa itera for ffegere sf dip pulerea lor proptie, dumnezet se revela nepasdtor gf hesfutor de Lapelevilvare ale ot Fenton Tote Te vot demonstra petind, char gin soe ‘ot fott tural cesta se vedo. din cazul tui Blow (vez carta a data 2 Region, cap. 3. v.19) care, ca sit brorceased fu Tora, ert th istrmentmical Fea putit sf alle gindul ti domnezes‘decit-dupa ce sa desiiat ca cintcel instrument aba atune! 9 pres {ui Toran si insoltorfor sit uci, ceea com se pea {nypla mai inate, pentru cl era suparat pe Teges iar cel ¢o sint supatatt pe citeva sint in stare stst hmagineze de Pree cr Flynt Ua or 98 sand ck deze hese descupesd calor miniost flrs Acestia desig eazi fnded ul Moise care era supital pe Faraon, im eae ia revelal ae! ingrorilor maeel a prilor nase (Weal Tesitea, cap. Ti, v8) #1 aceasta lark sa tse adic oun tastruiment: Chiar st furlosut Cain sa Sluezen Nerabdstoruui™Tezechily ain cauzn min test reveal nenerocirea sf ndardnicin.udelor (ved Te Zech, cap. 3, 14), lar leremia, fosre mihni gt int-n ‘moment ind i se rise de viol, & proroit nenorecitle i= deilor apa init Tosia tra mai vtut Sil consult pe el ct8 bexepicr semxoza ¢ 0 fence din ael timp, si aceasta pentrs cS prin trea 6! Erneiasea era mai dispueh sat revelee indurares Tul dun rece (ver! Cartea dou a Cronsior, cap. 4, v.22 31 tim}, Chiar pf Miia tea proroeitriiodala tu. Ahab eva uy cea ce aft prfetiadevaralt git ttisi cum felese di Carte inti'a Regilor, cap. 20, ct toats viala Iu 4 prollt rele (veal caren ii'a Regilor, cap. 22, ¥. 8, sl thai lar in Caren a dasa a Cronicler, cap. 18, v7). Prin trmare, profi, din prieina temperamentuf Tor fz, pu feau sf faca mai mult unele revlai, dest altele, Apo sti Int proteliei varia dupa falentul oratorc al Hlecdrr prot In edevae, proteile iui Terecil stale it Amos ni siat rise ea cee ale hl Issa st Naum, tntr-an stil ale, el inunul mat simplu. tar daca’ cineva rare cunoaste limba heated. vrea 38 cercelezo ey mai mila geija acest luera, Si jack o comparatie ine diferitele captele ale mai mul- ile are ator ala subg la descr 6 tare nepotrivire tn privin{a, sil, St compare, spre ex spt al curteanufti Tsai de Ia v. if lav. 2, c cap. 5 fifanuiui Amos, de lay. 21 pind lav. 24,'S8 compare pot ordinea si argumentarea protetiet ui deren pe care arses impotriva Edomslis, cu ordinea si argumentele iu Obacia, Si compare mai departe st cap. 40, ¥. 19, 20 Heap, de lav. & al hl Isaia, eu cap. 8.v. 0 9h cap. 18 ¥ Zar ul Ozeen, $i tot astlel cu celal, Toate seston, daci int cercetale tu chibewials, dovedese sor c4 dunt. fRegeu nu are nei un stil procis de a vorb, ci dupa cunt Shinto’ si capacitatea prefetatui, asa este sh slut: ales, Cones, cimpatal, necophit, profi sa obscu TReprezentirlle’ profeice $1 herogliel, desi Insemnauy acclagh (wer, vatiau tolisl: ciel altel} s-a_aeatat [ul sind temptuly deat Tul Te ns sinc tel sara fot Ino ‘coleasl; dar Tezecily ea {dran ce era, a fost, peste Iisurt de iat ta. vederea el si do actea, ef a descr, rBlorea cu foate amanutle, Si totus! et ndscocese fap, ala de cazul eb Vor fi avind 0 trade sigur, cova ce nu fred, Cici Tsaia a viaut seralimi cu cite sase api, pe ind Tezechil a veel fare co ete pair aripl. Isaia ra ‘ATATUL TeOLORLCD POLITIC. eAPTTOLLL H » ‘ut pe dumnezeu imbracat gi stind pa tron regese, pe Sind Ierchil ta viesl in chip de. foe’ Fara indald finindol Faw Viet pe. dummegeuopa. cam erau obit Si sul imagineze. Pe tinga aceasta reprezenarie variau, ffm io plucle ell ct 9h tne proven carte for.'De pllda, ardarile lal Zahatia cum reiese din sagt povestren Tor, erau aga de obscure, ict fara o explcare 9 fore insust ‘nu Te putea inlleye” lar alo Tul Dan dest rau explicate, nau! ptf tnelese nel de profit in- Siph, Geea oe, de bund seam, mu sa intmplat in pricing areutat eral care tebuta revelat (cdc era vorba nual {Esprelucrur omenest care desigur nu depuseay I tele inetegert omenest”dect prin laptl eA urmau 58 pelreacd in villor) cf nual din caved cd imagina(ia Jul Banna pea pote in ting de vegbe a fel'ca in vis Aeest let so vedo din ace dy nod do In Sooepull re: Welalo, -a inspaimintat aft de f8u, Inet a pierdul 8 dejdea ‘cgi var mal recdpata. puterea Asie, in. pricing Stabictunitimaginallet si 4 puterior, laceurle tases 1 s-at arial peste masura de nelamarite, itt nics dupa ce eat fost explicate na fee putut tajeege. $1 aict rebut 38 ob: servim ca vorbele auzite de Damnit (cu am ardlat mal Six) au fost mumal tmaginare, Pind in lips. aceea tut. bray te Imaging ab econ Ge absur, nc fede mirare cd pe unui ‘raat pula Injelege mimic din ete Cel care spun tolst cd dumneseu tea wet str Xelegelinpode hut Dan Tuer, se ede cd tau eit ‘unipiele care spun dass (veri cap. 10, v, 14): $i am Nenit ca si pattune! eu minfea ceea ce Va ven peste por porul tau in'villor Aga e8 toate acsle Tucrurt a réahas fbscure, pentru e4 in acel timp nu Sa gasit nimen trat cu'e putere de Imaginajte alit de mare inci sa até revela impede. In sfisit, faptul ca. profefi car li's-a revelat ca dumnezew il'va rapi pe Ilie au vrut sic] convingi pe Eliseu ea dummezeu ba ascuns pe Tlie undeva, uunde st acum ar putea li gisit de ei, davedeste lamurit ed i rrautinjetes bine eevelafia Tul dumneze Nu este nevoie si dovedim aceste Iueruri mai pe larg, edt nimic mu apare mai clae ia seriptura deeit ¢& dustwo execs sexo, nezou a Inzestal pe uni peoetl eu un har do a. prorot lal re deco alt Vo ata nama ada 1 nal pe farted profecirte sau arataile au variate dup Spike pe cnre esas imbratsalprolelid prot aveau pin variate, ba chiar coniearic $e erat stapinitt de pre fldecati deosebite (vorbese despre erurle- pur. spectla {iver eel in ce priveste cele care so felerd la eins $1 1a bungie moravurt trebiie sa fim cst tolul de alta rere). Socot ca acest Iucru este mai iniporlanl. De fap, deal ¥oi Frag tone ch pron fle mca at He Vale pe pote cla lasal cu parerile Tor preeoncepule plea de ateea ri siniem de toc obliga si Godom tn ce Frivesle lucrurte pur specilative i grab inioar, tol gra nepal profes a stiot tot Ce poate cuprindo iteectal omenese- Desi unele pasaje ale serplors ne aratd cit se poate do lamurit-c& prt ma ioe en gent orl de fabi si spun c& nv au inolesscripiuea i acele pasaje, Sect sh admit Ca protei nena cooseat on Tusrd are” care, of se sllese sf ristlmioeasclvorbole scripturit in Snape fel inct ea 88 spun tocmal sea co mu vrea. Fara Jndoiald cd dacd s-ar ingadul erica. din soeste procedee, Sar slits eu inreaga serptura. In adevar, i zadr ne-am nat osteni s8-dovedimn cova din seripturd, dacd al sar tn- fds st spunem od cvea ce este foarte litipede esto obscIr Evde nepatruns sot sa interpreta hucrorle dupa bul nase inu- plac. De exetplt, mie mie mat clar in. scrpturd deci ca Tosua— sf poate chier $i attorul eare (a sens povestea “au eregut(cd soarele se mised in ure! panne {iui patil, dimpotriva, stipe foe st cd soarele a ings pear citva {inp nemisca CU toate acestea, mull, finde ors adil ar putea simply ares are in cer, explica acest pasa] in asa Tel inci 58 para ca cl vorbi neste acolo de asa ceva in schimb, afi, care SAY invfat sh filozoleze tal corec, sid 8 pisaintal se sniged st ed, dimpotivd, soarele sta po loc sale 1 se Iniged in jurul. pamintuiui, se silese din toate puterle, in uda dezmintinlor vadite ale scripturi, sd stoarca din ea fcest injolesj md mir foarte mul de acest! Ma intreb: TeArATUL TEoLonico-potiste, exon ry sinlem oare obligali si eredem cX ostasul Tosua cunostea asttoromia sl clnunes a1 se putea fevela sau e& Iu- imine soarelui tu pulea s@ rind mat mult tmp ea do bie dese eonth at os 1 es enue Soest fenomen®? Mi, sf tna gf alla a se par de-a dreptul Hdieole, De aceea prefer sa pun cl Toslia mi cumostea tang advert ele ia car a Gut al al ea de obicel gcd alt el eit gf poporal care era do fa cre deau cd soarele se migca To ural panini, ccolindud tn Hiecare 21 pl otodatd cd In ziva aeeea el sca oprit citva Hing Seen atest fost ened ert Lomi & tint shat mult Nick nt lesa feeut prin gind ea ain pricing finine! care’ a cat atl in els in tia aeal Gezt fosua, cap. 10, va 11), retracts imini @ fost mat Mare desit de obit, sa ed’ existat 0 ald cara asem naloare pe care me eazul $0 mal cerceldm. Tot astiel, Senile etd ingot tree diipapriceperea Inj el anne, ea sl cind soarele 30 In- toreea" din drum, ich el crodea ed soaele se mised, tar Pamintal StH pe’ loo far Ia parheie, probabil, niet pri is se gindea, Ne este Ingadult sf afirmim acest Lert fara ict o govdials, edel semmul in adevar sar prt ininpla® 91 Tsata pea sit presea reget, des profetil huten sf igsorat cot iu aevdralt. Acelast fuer Hl pu {em spune st despre zdirea tui Solomon dack fnr-adevar isa ost revelata de dutmezey. Dat mi siatem obligali st credem of Soloion a fost matematician, deci ci ar ft fost revelae toate dimensiunile dupa prieperea si pierile I, Ne este ingddit sd afimim cf el'mu eumoslea aportul Cafe exstd ince perimetrul sf diamfetral cerculut ied el cedea, ca sl ajoilatea Tueratorlo, cd este de 3 la 1. lar «Patt sone astoomie nai bs cenit xe ne i ea a at PSs 1 tea sar ptt at cot, er ne waa es eae Se je sie hg ae Sad st te ae Steee benebicr seiioza dacd_ so poste spune ef noi ms inelegem texts cepito {that fvPS3 din ‘cartea inl « Rego, stomeh mst ete eal ptem si injlogem din script’, mal ales aeof0 Sfalrea ste: povestia Simpl pi numal storie Mai alt daca ne este ngduit si presupunom ef scripira a inleles fies dar diatro pricing nectmosculé nood & vnut si sere Spa cum a-seris, stncl ar insemna ch inteaga seriptird "poate rislalael in toate chipurle — cat orcine ar putea sd spun, cu _acelaptdrept, aoclat icra despre Ence pasa) din’ seriptird — si sar putes sustne toate bsurditale $1 siving toale rlele pe care te poale nas: Goat rdutatea omenedsca, lad a se" primejdtt_ortaee Seriplri Pe cind ceca co am constatat noi mu conte nit oinpette, cach Solomon, sala, fosta st aly dest pr fof, au fost ftest oament sf mu trebule sa socotim e8 Cova ones ar fotos sai Fj Now rv ae smenea dupa peceperea Iu. cdunmezea va nimict aa fmenese, ides el credea c& dincolo.de hotarcle Bales- {ine para nu era fui. Si 0 imal Iuerur din aces: fen, cles allele mal insemate peas simile cmoesed proleie fara ca el s8 1 perdut cova din evlavia lor, af de fapt hich mm Te costeaus fn. adevar, ef teas propevddait mnie neobisnit despre airbase fa dimnezeuy ch au ava doar ereinte foarte simple despre el, nedinge loa lt a Scaplats1 reveal for, asa ex ol ardua rin al multe doves! laate din sript, ea sive poada vedea usor cd pe profettrebuie sil cinstim sf st haudam, mull mat Penint sublimul sf straluriea ieligente for, it pentru Eccerica setulae ‘damy cel dint om clrula i sa revelat dummneze, mu stia ed dumnezet este preutindent st cumoaste fol: de Sovea el gra sscuns dingintea Tul dumezeu sh a Incereat SH ecard jertre penfrpacat in fafa ul, ca sh cind sar Tl isi fata unui om. Do aceca st hu sa revel dum fezeu dupupiceperen sa, arvmo Ea tineva care Mi © pro totindentsi Care an cunoaste Tocul unde era Adam Si pi- cali ul Tn adevir el ba ait pe dimmezeu. sat 6a part ci aude umbliad prin grading, strgindst fj Tiebind unde este; apol, vlzind eB Adam se rusineaz, [a fnlrebat dacd ou curva a mincat din pomul oprit, Pain trmare, Adam n-a cunoscdt nie in ait atibut af Tol dam tere aferd de acela ca a fst aiditontuttror (ere Tor Lit Cain dumnezes i's-a revelat de asemenea dips priceperea lui, anime ea necunosedtor al hucrrllor ome- fest ar ca si se casei de: plata Iii mt avea nevoke evo ‘ctmsstere mai inaitasa et dunmnezet La Laban, Siesta elt catered Ava, po X'el credea cf Hiectre popor ish are dumnezeul sr pro- pris, $i Avraam mista dummezeu este pretutinden i {G's nog de mana ot, ici Ca tine tind a avzit sentina impotriva sodomenfor, La ragat 58 to exe inate de ast dacs fit adel dace japsiy acing: poate'c8 seals cineleoct de, onment rep inisunru celts (ver Faces ap. 16, 24). Nik dlniezen uta eleva ate, cic el vorbest nmin T-Aveaqm in fell urmitor® MB cobor acum sav {aed Taptele Hor sin Infoomat preci aralsputerica st gare ajunsd pind ta min, far de my am 8 tly care este ‘Hlovarul (421). Chiat pfu dumezefee dt Tul Avraam epi i are ee ogres. ap 8 18) ined mimic acevs deci indemnil si fl SUpus, tar pe eo Scase ale si fnvefe ce este deept 51 bu, dat tse frotndea asa abd Gespre mere Sugar moi inate. Nich Moise n-a peicepit fadeajins cf durinezcu este alot slit st sirigueste toate aftinile oamenitor nual dup Noia Tut; ede degl dunneze Hi spusese (vet Teste, cap. Bev, 18) cd israel | se vor supune, tigi Moise sa in- doit gh 1a repeat (vert Tere, ap. V. 1): Dar €@ Vo: face, dack ni mi vor crede sf nu mi vor ascuta™ Du ftvea. $1 ful j $2 Fevela_dumnezeu ca neplsator ine stlutor ‘de faptele omenesti vitoare, apol. ka dat dou Senne gia spe (lesieea, cap. #, 18) »Dacd mt te vor rede gi mis vor da ascutre ipa seul cot dink Stine Gt vor rede in piterea sem a dates. lar dace mit vor erede nici dupa aceste doud seme gi st vor da as Cuitare evintlu tat, ates fet apa dim Nil* ele. Prd {ndowala daca cineva ar fea sf cinllreased, HBra pre“ pexebicr semvoza jdecatd, pirerle Iui Moise, ar vedea timpede cd el ere: Aer ee dunnereu este o finja care a existat din fotdeatina, sen Sbustd gia exsia,de-a puriy sl din eauza aceasta Gfemeste lehova,euvint cate in limba cbraiea-exprima thane tet impart, Despre natora To) ins na invatat m= Are Shtcova dest ca este induritor, bun ele. si Toarte gelos, As ui se poate constata din Toarte mule pasaje ale Pen ERtaitest,'A mat creat epot sta inva ca aceasta fina SoGaoseheste de celelalfe sn asa mdsura incl nu so poale Sigrdet sub fnfdiigarea vreuo Ider vazut gt neh my se rate veda; sh aessto, alt din pricina Incompatbi- gattocrule et in eaten sableunit omull. In alard do eeastay el erezul cay data Hind. puterea tui, dumnezeu sae e ieid Gngulard ‘san nied. Thteadevir, el admutea Gf pot exiaia Tinie care (J8rd Indoiatt, din ponunca ff SieGinatea lat dnmezev) {seat Toc iat dumneze, a inte elrora’dumnezeu fea dat inewiinaren, dreptl i flere de’ cirmut popoaret, de a Te pazi si ingri. Dey re aceasta Tila, pe are evel era dalor! s0 elnsteased, ESqvata.ed este dommezetl esl mal more sau supe, Sau, ca Sonim ca eve cf esto. dumnezeul du fifor st de aceea, In cap. 18, \. 11 di lesire spurte “Doane (Iehova), eine ese ascienea ou tine ntre dm sere Lae Tetra (lesiea, cap. 18, v. 11) spine: cum Gaose seu cd Dommnal (Ichava) este mat mare dest tol damuoccis' adic, in sisi, Treble cu pr Scsin cd ele fost toldesuna protet si cla prorocit de mai mule ort st (ceea ce trebuie st mai notim sic) a avut cia nreins to deceit pe poet de aul profeliei, amume un sulle! Inclinat-clumay. spre dreptate st Bin Ase incr, nls pce oa i, cum eredea Bala, cl tial pe acia pe cafe dunncze oia sis binecuvinteze ort ivi Besteme™ De aegea it rs: pando iui Balae: Chior de micar da Balac ala aur al ruin citar plea Sa wimp casa lu, tot reas pen sa cal porunea Domini ca s4 tac bine sail ri din vola mea ch cca com! va-spine Domnuly aceea vol gra’. lar dict dlummnezeu s-a minist peel pe cind eta pe drim, aceasta {sea intimplat st lui Mose’ cind a. plecat. din Exipt din porunca lu dumnezea (vezi lesteo, cap. 4, v. 24) 19h daca primit bani perira a proros,apot Saruil aves la Jel {vest eartea intt'a Tul Sas cap. 9, v- 28), si daci a pci in ceva (despre aceasia veri Epistola a doua a I Petru, cap, % v. 15, 16 s1 Epistola tut luda, v.11), este om dropt pe pimint care si fack bine si sina tuiasca™ (vee! Eelesastl, cap. 7 ¥. 20). De bu cé rugiciuile lui trbulaw 98 fie primite de dumaezeu st 4 putereaiestemelor sale era neobiuit de mare, de Steme ce de alia om vedem marturisindi-se tn sripturd 2 dumezeu era foarte milostiv eu Israeli, elena veut dea scultae Iu} Beant si cha. prelzcut blest Tu in Binectvintare (vee! Desteronom, cap, 2 ve 4-6; fost, cap. 24, v. 8, 10; Necmia, cap. 13, ¥. 2). De aeeéa el a fost tard india ‘oarte paul de dumnezeu, eter nuit nile si blstomele celorselegiif ni migea ge dumeset Daca totust osu i tumeste (cap. 13, 2) dest & Fost un profel adevarat ~~" vraier” sau ghisior, © 5 fii ob acest ne poate fit tn ines fo ext at 1 alge caro pain obo st mueased. hier 5 slit erau proelladovaraf far cel pe cave seripura fe multe om acuza i 8 condanin a fest poeudorn {orlscareingelau namie, aga preci pseudor prot it. gelau pe iudeiy aceasta reese desta de limped stdin atc asa ale seriptri, De ateea concider cf dara prot Faw avut ma evre cs fost comun taror meas ‘ior. “Tosh, Tas sustin etre eh acest dar. ba avul ‘mat real lor, pe ind celtate neamunypreicea pin tu sty'ce putege diavoleascs (ce nu iseadest pd a uri Supersita ). Spre ai confirma aceasta parefe pis aor Fitgteg Vechisht Testament et au -arpumentalp pal din lsite, cap. 3, v 16, unde Mose tf spane tal dun fezeu ,Clet prin ce oare se Va ciinogte-c8 ers poportl {au am afiat Marin oct tit? Desigur se va cunboste ind el Bere cu Mole 9 oe te vou eb do eate poposrele care Toeaiest. pe suprafafapastntut™ Devac, 2, vor et i conehids oa Mlse acetal dum neza ‘a fe in ilo fsteor i si li se revelece' prin Profeie, ca apoi sd ma} admit acest dar 3 altor ear fhurl, De bund scant ci este ridicol ea Moise 58 fi fost Iividios cd 'dumeaou se aflt sf ntre alle neamurt sau cd el ar I indeZznit maear sf ceara dela duinneze 9a ceva. Fap este insa, ed, dupa ce Moise « canoseut tea si ap caturle poporulu’ sau indardtnie, 2 varut impede i a ‘poate due la bun sfrit Irate pe care le incapuse, fara cele ai aia aint gi ard jtrul exten special ”2 lui dummezeus mai mull chiar, £8 Tard acest autor, po porul ar il peri inevtabi apa inet ca Sil toredineze EUnmnezes vrea sal pasteze, ica ceret acest ator ex: tem deosebt, In adevies tm cap.'34, v9 el vorbeste att ‘Dacd am lat har in och ai, 6 Doamne, binevoiased Dommui meu si ving in mijtoouh Most, ede tntem ih popor tare la cerbicies els. Catiza pentru care a cert dec Scestajctor deosebit a Yost faptl ‘cd poporul era indarat- ties 9f cea ee dovedeste ned ai ela? Mose'nea cert imi In alara de acest ajutordeosebital Tul dummeced ste insusi raspunstl lui dwimneseu in adevar, el ha tas pus tndata (x. 10 din acelast capitl) + lat fac ct tine Fegdmint cd do fala eu fol poporell tat: vot stviyi sini are ni Say mal cil pe ialreg pamintul ste nit un Ail near” De aovea Moise vorbepfe' ate nual de alegre reli, aga cima Mal expicaly st tea cert alieva de ta dumiezeu, Cu toate acesten, in Epistoa lui Pavel cite romani isese vn all text cae mi fbeste mal alt, aniate fap. 3, ¥ 12, unde Pavel se pare cd invathallceva delt not ait In adevar, el spune yAtinel care este inticlaea det sau care este Tolosl Geil imprejur® Este mare in toate privinele, sat tall cd lor li seat incredingal ca Vinlele uf Durinezeu". Dar dacd ne gino ta invita Iu Pavel, pe care in chip deosebit vrea 0. propovdu tascd, nu’ vom gsi nimic care 28 fe nepotrivi ea neal tira ‘noastrd de pind acum, cl, dimpotsva, vor gas ca ste aceeasi. In adevar, i v.29 din atelai capitol ef spane ta durmezeg este 51 al iudellor #{'al-neamuttor, ae in cap. 2, v2, 28: »Dach nsf cel cretmets cated legen, crea hiprlur se lace nelfiere imprejur. Si, dinpottas dla cel nettatimprejur pazeste hotartt le, netaerea Tul fosprejar va fi soeotta tere Imprejor, Apo inv. 8, cap.) spune tot deopotriva, adiea #1 kidel 31 paginiy, ‘fost sub peat inst unde’ mk este. porunca. si lege, colo nu este niet pacat, De ai tezultd in chip cel ma lar cd legen a fost revelata cu desdvteire tutor” (apa cau am ardtat mat sus, din lo, cap. 28, v. 28), ca 0 lege Sub care au fet tlt gi care priveste mumol vietutes ade- ‘raid pis ca ua care se Sabilesle fa vederen inlome: ferii_unut stat ozrecare gi care se adapteazd numai teil lunut popor. Apoi, conchide Pavel, de creme ce dumnezes este dumnezeut tuturor popoareler, ca alte ‘cuvinte este Aeopatrivi de binovoitor fatd de toll sh toll alt fost sub lege si sub picat, dumnezeu t-a trimis pe Cristos al sau tilunor popoardler, Spre a-i mintti pe lofi deopotrivi din sclavia Teil, incit'si' nu mai savirgeasca binele din porunca lewi, hholarirea neclintita a sulletului, Asadar, Pavel in ‘ala focmai ceea ce vrem sf noi Prin urmiare, tnd el spun ced fuimal iudellor yl s-au ineredintat cuvintele lui Duymne- eu" frebuie sf Injeiegem, sau ca numa Tor Tis-aTneredintat in soris tegea, pe cind celorlalte neamuri lesa ineredintat-o prin revelalie st rafiune, san s& spunem ef Pavel (im en7 A Se stridula si respingd obieciille pe care niimat adel) fle puteauaduce) a rispuns potrivit priceperit si parerilor pe care le aveau pe atunci indeli,cici pentru a invata ceea te in parle vazuse si in parte atzise, ou grecii era gree $i fu iuidet, jude, Vezi I Cor. 8, 19 si urm. Nive mai F8mine decit sf rdspundem unor argumente ale celor care vor sine incredinleze ci alegerea indellor faa a fost femporard si imal cit priveste stipinires, vesnied, Ciel, spun el, vedem cB ide au supravietuit afita timp dupa pierderea statulul, impristiati peste tot si reamestecati printre popoare, ceca ce nu s-a intimplat eu nici un alt popor ; apot ci serierile sfinte se pare ci ne fnvati fa nnutte locur} cd dumnezea i-a ales pentra sine pe vrei pe vec, incl, desi si-au pierdut tara, tolusi au rinas si mal departe ales fut dumnezeu. Pasajele care, dup ei ne vorbese cit se poate de limpede despre aceasti alenere vesnicd sint maf ales: 1) Teremla, cap. 31, v, 95 si 96, unde profelul mirturiseste ed simin{a Tui Israel va rimine pen: fru vesnicie neamul ales al fui dumnezes, anume compa indivi pe indet cu ordinea neschimbati a cerurilor sta natucil. 2) Tezechil, cap. 29, v, 82 ete, unde se pare, dup i, c8 dest ide att dat dovada ch vor si se lase de cull Jui dumnezed, totus dumnezeu fi va aduna din toate trie fn care au fost risipifi si fi va duce in pustiul noroadeler,o eneoicr spinozk precum pe strimosii lor a dus in pustisl Egipluli, st cf, fn shisit, de acolo, dup ee th Vai ales af Jespanit de rebel s1-de pavitos "va duce pe munteleslinfener sale, tng val ttn foi Tl ora isl fvestepasaje se mal adtc 91 allele, mai ales de edtre tax Tice, Sovot insd ede de ajuns sh rispind Iq aceste dowd, sera col fae exis dip ce ol Harald insist seriptura, c& dumnegeu ‘na ta ales pe evrel pentru Xecie c numa in eonditile in care ta ales mai inainte pe ani crea) au cua ata vit preott cel ‘cinsteas eu religiogitate pe. dumnezei $i pe. cafe folusi, dia pricing destbaléri,molletunti st fululu lor strcat i lepidel de la sine, tn adevir, Mots, in Levitie, cap. 18 v. 2, 26, alrage atenfa israliilor sf ne praesent, Gum a et canny og st ‘is slunge st pe el tara aceea, precunt lea alungat tole noamurt care” att foet- acto. Tar tn: Deuteronomy, cap, 8,19, 20, amenintd ca tt dinadinsul eu prapadul Rei, to nau Mose rast ana Ast mar turisese cd velt v miiniei eu tof St precsin prapadit Domnal fosleteamurile inaintes voostrd, fot asa velit si voi prapadifi, Se_gasese si alte ilate de fell acesta in lego, care arata latmueit cd dummezet ma a ales. poporul cexrei in chip necondifionat si pe ves. Daca, asada, pro- fet au prezis nul st vegnicel Tegamint al eunosgter, a drone ah hard Tol dumneze, te coningen isor ca fagaduiala aceasta $ priveste muna pe cel elas ogi Cit fn actae!eapito dim Tezecil pe care am etal ‘al sus se spune lamur e& dumnezeu i va despari de Gi pe cei Tiscali st pe_ picts, iar In Solon eap. 3, wv. TH, 12, so arata ec dumnezes a da la o parte pe cel trufasi sift va lisa de Simin{a" pe cei sirac St tinded aceasta alagere priveste adevirata virtule, nue de crezut den a fost fighduld mal eacericlor vrei tind tural tele all neam, ci Webufe sf credem pagina vit profeliadevirati asa com am ardtat ca au Avil toate Popoarele, figiduind ‘sei crednciosilr lor acelat hier fi fndicindute acceas! mingtier. De acea, acest legdint epic al eanoasleri al fbi 1a dimnezeu este univer semnul taierii imprejur poate avea o importanta atit dein aceasttprivint il avem la chines, care pstreaz si el Gi'tare raliiortte “un lel de. coada pe cape raninied Seti separa mle mit oat nlite cau Sime tte popoaet, desi ni totdeana a tapi. Tots Slapiniten pordu ar tecucerito 9 ard indbeald cf $00 “ef redobind din. Sou slane clad ‘sollte idtaror Inepe si se moleseascd din pricina bogaiior prea mart Sta trndivie taal, daeh Ginova ae wee sf susfod, tlie eat dla fst al We dn eel mth Or Opae at su prize ch aceas Alegere lemporord sau vegnicd, inet este imal ah dslor, iu peegte desl Mapiirea si fotasel. truest (Gael ntmatacsten pot sa detsebeascl un popot dali) Pecing, din puncte de vedve at intelectual ia adesertel niu ak um popor nose deosebeste de aus tnt tn privinfa ‘aceasta net unin este ales de dvmezen mat presus de alll DESPRE LEGEA DUMNEZEIASCA Cvintl ego lat tn sens absolut toseamnd cee cw teeing iid at of a pre din Seana spain olla spect scree fun sales ship ing terminal tor aceasta depinds sue secsaten fat sai de bertea oomenilor. Leen care Sepinde de ecsaea nau ent aceon rare fea neaparat in ine ist natura sau defini unl Ioru ar Tegea ‘are depinde de oldrrea"oamenior care mal propria se nuneste Arpt este aceea pe care oaen go presen ior Ine st alee es sop dea tet sal siguran fal gor Sur din alle pric. Be pid atunc Sind oa corpse, lovind alle corpurt imam ierd dn miscarea or hun fi cit tranamt acestor corp avem devt fate cr © fese “nwersala a eorpurior,Tege care reli’ dn necesaten Mart To apa, ‘lnd ome aminlindust de tn cre it mines Indatsseallel asemantor sau de mul pe eave iS percep o dala ct acesta, aver de-a face tot cu lege TRATATUL TEOLoGtcO-POLINIG, EAMTONL 1 ” cere rest nae. nateomenensd. Tost lune! ind eamenit renunjla o parte din dreptul lor pe ares au de fa nalrd sau sat itis renunfe Ste feagd inte et sh duca un anuimit fel de vala svem dea face et O lege oare depinde de hotarren omeitease. $1 del eu a mut in chip. sbsolute8 toate sit delermiiale prin ei lniversae ale natura existe $i 8 hucreze inn an fel cert gi daterminat’, folust spun cB aceste fet depind {e fotaelea osmenior Ta, ponte eh om intruit este o parte a naturl este i o parle a puleritnatuni Prin urnare, coed ee Tez din natura omeneascd —adied din ature Iotgls Inf conopem deterinati prin natura omeneasea © del re ‘ule necestate,iavoriste oli di puterea omeneasct Ate sel ponte spn fare in ct socjnofa, aceshr igi depinde de hetdrrea camenifer, pentru el ex e cond floteta’ mai ates de pulerea mini ‘omenest, nasa tel Init aceasta, fniruit pereepe Inerurie sub raportul-adeva Tuli $i fasta, poale si fie conceputa foarte limpede {ard aeesle legis ins fArA aca Tege necesard pe cere am definite seal sus Tat detea rind, a spus cd acest leg depind dehoti- recur, pn etre <@ dlinin t f ex plied uerurite prin eauzee lor ele mal apropate st per thu cd cea relleiune.generala asupra sort 31 inlanQiei cauzelor mie poate afta eu nie a aledtuim sis punem rane ete ognrect privie a Turan prtulreLa aceasta se mal adauga fap chnol my cioastem sa5t Sordonared 9 inlanuirenurutior,adied nt atin de oe um sint cordate 61 fldnfate seals, ince pent evo teste el bne a hat aeeser sf onsigeran fcrurile ca posibile. Aceastt fn eo priveste logea tt Inte tes et abode " “ Dar flinded numele de toge se aplic in sons tigarat Iuerurlor naturale finded pin lege tt se Tnelege deci © porunedpe care eamenit o pot teplini sat nesocot — a'una care constinge in amine lie puteregomeneasc, 1 ea, gates 1, prop. XXTK,te gc antlers ee <0 es es, pk tee com a ttl dei a ee ee Ga sul a ne a cs ian ol foe, sea. cea mis ya ol Ee rd ee te ee Hen ade chy dao Oe ae, Sele Proves a 2 aie Gd se, a ere ani andar cuvinle, esmoasteres si ibizea adevaraté a tui dunezeu Motival pentru caro se spuine c@ aceasta Tege este dune: zelascd const in nalara binelei suprem, natura pe care 0 Yor Himun ae to pute cvinte, eit voi putea tna cle, Dat find ef partea cea mal bund din hol 0 consttae infelectul, este neindoietaic c2, dacd vrem 8 cava ade- ‘aratul nostra folos, tebe St ne stehduim, mii ll det ‘orice, si? desavirein cit ma) null ex putin Ta de Sree Iut trebuie sd constea bunal nostra cel mat de pr ‘vo. orice eunoastere' a noasta si erte ceritidine Core fnlatd ce adevdrat toate indoelie depind musa deco. noasterea Ish dmezet," all hinded lard Gumneze poste si existe nim sf nu putem sa concepem nimic, eit SPhiindea ne putem indoi do orice, cits vreme nu ave nicl © idee clara $1 distincta despre dumnezet. De act rezilta 4 buna oir cel mal mare si desavisiea nowsta cea ‘nai mare depid mmal de cunoaslerea Tul dumnezt ete ‘Apoi Tindca far dimnezeu ni poate exist mimic sh 9 poate fi coneepit nimis, este sigur'es tot ce exist in natura Euprinde st exprimd coneepisl de dumiiezey, polrvt cx senfa si desivirsirea sa de aceea, i il stndostem mat full iuerurle natural, call cistigam 0 mal desaviritd Ccinoaslere a In dummnezed, sat (linded a ctnoaste efectal prin eauzh ml inseamns allceva deci cinoaste 0 proprie: {ate oarecare a eatzel), ct et cimoastem mer mitt Ker file haturale, cu aift cunogslem mai complet esenja Tul dunner (are este cara talurorIucetilr). Din aceast calizi, inteaga noastra cunoastere, adice bunl nostra eal tai de pret mu numat e& depinde de eunoasterea lui dimne- ou, dar ea consid pe de-amntregul in aceasta cimoaste ‘20a co rez stdin fap cf desBirsirea onl depinde de natura si desavirstea lverului pe care il idbeste mal sult doc pe celealte, sl iavers, De aceea este cy necesi- tate cel mai desivirsit i'e bucurd cet mat mull de siprema tealitudin, acela care fubepte ia} mull deci orie eu " Reamintin 8 Spingza tnflge_ pra cvital nszen" a tua: Sidi eV tune pe el aca ‘aet scenoasere illest ul dune aed a extent eel pel ectvigto 6 Ist gseste con mai mace placere eSeamsin eanoapere. Cel mat mare bn a nost $t bee ‘Rallnes noasted gansta dec i eanoasterea si sbirea Tak tlunnezea Be accen,mifoncele jpse de acest stop a {tturor ackilor onenestn adied de dimpezen, itruct Aiea ol tein no se pol mum porte Tie hdc ele AeSFal preserise chiar de dummesex, intractt et exist in ten ows de acme med cht wal ae Tut ia geott stop'semuneste foarte. bite fee dune easce, Care anuine sist aceste mijoace, care este tod até Ge vita cesar entra a atinge acest seop. in ce Ship devi diel prince slot mat bun sat 91 flu de Sufi al ‘oumenior —~ foate acest Intebae {ide elles tngercal Ae mt ml vor sewpa ect de fegea dunneze- fase in general Bat ind c iubirea de dumnezen este cea mai mare force a omului, Beatadinen sf scons ili al tuturor fcunice omerest iseamna ch ual esa Impinete felon dumneretased care se inrijesic. sit inbeascd pe ‘Hinneser nae itea nor china nich de droge allor itarurcd pert fais etoy ch mamat pena e@ fet toast’ pe dumperet sar pentr 8 sec n cumoasterea Be ekbiegy tir domnezet const supremul say bine, buera Suma de cipetente in legen cumnereinsed 9 cel mat ialt fwocept al eilese sie ible pe dimnezed ea pe cel tal Rove burt amume, aac tm spus, ni din teama, de frum auplsts on de frien rene pedepse, nit in dae este peu rein at lcru cu care Gorin s8 ne delat FSircafevdrs coast idee Goopre duranezeu ne spine e@ el ole et wel are bun al osra som co alte euvine, cd fa Stossteren gh ibiren Tut dumnere consid scput tim Spro care tebuio si se indrepe toate aetsnle.noase. Mis onl care se bazeart hem pe sittin poate iofelegaceste crt si ele | so par desarle Hinded are @ trea irach curospere a hi dutneze, procom 31 finded Inv acest bine suprem el na giseste nimi ce 58 pipe, Sh Inanioee sau si inpresionere simfvlle, fo care el g@ses Gea mai mare desttare, pe elnd cunoasterea Tui dummezen TavavuL reaLoatoo FLING, EXMROLUL Ww “ consti nual in spoculfie irate purd. ts aed care Sonu coving ed mtau nae rit de pet dct ntlectl af iin ind ve ot, fra dls oh le si ae tat temnice Ant expla att ince eousts mal press (de orice logea dunmeveiascd si care sin Tegle omens, Shome fais aclen care fintese spre at cop. daca mua fost date prin revelatie. Cacti in aceasta privings Iucrus Hie se raporteara la dunezes (dupa eum am aralat tsi fs) ir tm acest sens, lege ul Moise, deh tea ost ti eral leu a flrs pete sialic, con Servaren sin anni pope, toll ea se poate at Teen in dpa Sau lage diners, de rene ee eee aa fost data prin fami protelica: Dacdcereetaoy acum falura legit dufinezeiest naturale apa cum am explicato thal sts, vou vedea inal inl ca a este universaay adic fe comiuna.titiror eamenilor, caet am dedis-o. in ta fra omeneasea tnersala, Ina dete rit vom consis ci ea mine obliga st vein incredere in Iori evicare at iT Ge, "cas, Intricit-aseata lege dinmnezeasch natrals esle feted ruimai din considerarea nalur omencgl, este Sigur ca noi 0 prem concepe tot ait de bine 9 iv Adam, sin oricare si om n'a putem toncepe tt tit do bins Un ire rate Ine fami ca a care de viata singuraien Pe de sla part, orstasigirana eat da tnerdefea in Ison ea nine foal da cunoagleres ut ‘imnezet ict ibirea fala deel Gl fubirea Tala de du nezeu avrdste din eoastrea Iola cnosstrea ht te bie s-0 alan din nollie comune cunoseue gl cele pin eie insets. De aceea, nit vorbd. mu, poate fi cd Incederea fin istort sa conse 0 cerintaobigetoie pent ca Sd hunger Ia binele nosis suprem, Pe de als parte, dex inerecerea In intr mane poate daeaoasterea 9h sabres {ofa de dkmanczen, oy ms fegim fuse ch itiea for ese fonrt flostoae ponte vith hil, eR cet vom be Serva si vom euoaste. mat bine sioravirile 9 fell de sia sl oamenior “sin mimic mt Te puiem cunoaste mat bine deit din faplele lor — eu alt vow putea si trim printe ef emai mult prevedere si sH ne potriviy faptele Biivigfe dupd firea lor att cit fngidule fajunea, Ia altrollea rind, veden ca aceasta lege dunezeiasd naturalé {iv prelinde ceremonit,adied actiuni care in sine sit ind fereme si care nual prin traie se numese bine, att Care reprecinié tn bine necesar penta inure sat doc ‘efi, aelunt al ebro Fost depageste priceperea emiencase Ciel iming qaturald nu prelinde fim din sea ce Tl ives insist aceasts Iumind, ol lmal ceca ee ne poate rale foarte Tipedo ed este tn bine sau un mijioc spre dobindires Tricity noastre. Dar_achunle care sin bune humat dit poruned sau prin dnsiuirea Tor, sau prin faptal Glin simotue un bun oarecare rive pol desig] Atleecul see nu sit det siope umbre pm pot ft const derate prin actlunite care sintca vlasfare sat ca iucte fe ieectfui9iale ming sandloase, Nuc nevote sd art Sci aveasta mat pe larg. In sire, inal parulea rind, vom Yea cd cea mal mare rasplata_ a fegit dunezetst este legea inst, adie ss-leunoastem pe dumngezey gi si ubim din-adevaraid berate din tot sill! 1 nestrumuta, pe ind pedeapsa este ipsa aoestor bun st robia tpi Sau un suet nestatornic si sovitor, (Dui ce-am nolat in acest fel cle de mat sts, trebuie sa mat coreetam'® in, daca putem, eu ajitoral’ lini aul Sie concep pe dutneae ca get elon iu principe care prescrle Tegi otmeniiors inal dite rind, eee nvafa Siinia rip despre. aceasta laminas fegea naturala; ina (ellen ind, Ince Scop al fost ora dite odtnioars ceremonile; in sits, ia at pailea sind, ta ce ne pot folol-cunoasierea istorlor stinfe credits Ime. Be prinele dou inuebari ma vol ccupa in capil acesta, (ar de colcllte doud, in eapitolut urmator. Ce tre inte raspundem 1a prima ialrebare se poate gor deduce din natura voinet lui dumeze, care tu se deovebepe infelectul lat decit in taport et rajiunea noastra voita ftintelectul tu dumnezey sint de Tapiy in sine, und gt Acelasi yeu see nse deosebese det in raport ct idle fae formam. despre nfeleeel fo De ex eid aver ‘dere numai ch natura (runghiutul este eupfins in natura lui dunnezeu din vesnice, ca adevar vesnte, alan ricem 4 dumnezeu are ideea Iiunghiului sai ed injelege natura friunghiulul ; “dacd ins, dupa aceea, avem in vedere ok atin tringhtha este asf cuprnsd in nates i dum eget ima} din necesilatea natutildumeztest si din deceslateaesenel sina treghiual, ba ai mull, 8 ecesitatea esenfel proprietor trianghiull, tn masura incare se concep éa adevdrut! vesnloescepind numal. de ecesitles aturitduntmezeesti sf nu de nati tringhtue fs aluet een ce om numitinefectl I deze mem iota ‘sa hare tl diner. De ates in raport fu dummezenafiemm unl 31 aoelas erty state! in ene iz ott Sa 8 ret th See Gelert ung alo‘undl trunghi ste egele cu dud bghiini dreple, iatunet dnd spunen ch dusineze, a icles acest cri De unde urmeazl cl atiematie $1 nega: Iie dunes curing otening acesaten ca a ‘arul vognie:Spre exempt, Sac8 dumnezeu toa zi ul Adam Sa: nu mines ain pom eunegler inkl i 4 raul feesta art impel @ vorraii aru ot Adam i pulut sf manince din aeel post st cl era imposiil si mance din acel pom: cel adea holarite tI dumneze trebila sf cuprinds o hotarive vegntet gin adovr vest Dar itinded Scriptura povestete totus ot Gamnecet) ha port lit Adam si t-manince din ace poms fone feesiea a mineat din el, trbuie st spunent ex necesita, Gf durnezeu a descopert Iai Adan tuna ul care ta ecg ect frye ca i mo negesfatea inapturi del ri, Asa sa inimpiat cd Adam aly ee revtamta adv went sineossr ca fog, adica pore in ‘care va unm un cist sat © pedeapst, ru din natura tapi sivirge. cl umole Buu pla ‘st patereaabsetsd-n-um prielp onvecare De aeeea, numa ct prvire la Adam sf numatdn ear, ‘lcm Cooler a, eli dae rin a Si tole din cauza aceasta, adies din eauza inperect in anoaslerii, decal a fost o lege numa penta evrel. El ‘au eunoscut existent Tut dummezeit ea un adevir vesnle din care cauzi ceen co i -a rovelat in decalog,antmne cl lumneze exists i e& xia el trebule se slvity atfrobuit i jeons drept loge, Csi dacs dumnezen it ice fl vari pin nil fe de mileage copeate ob Ie, ¢h fr mod nemffoct,atunel et aft Helos aceasta, thd co 9 foger ei eu agevar vegies Si ceea ce spine espe tain despre Asam tebuie i aliemm sh des pre toi profi ate au scrs fet In numele Tut dumineze, {Fsauine cd mu at peceput adecrat hottie tui dumneze Ea‘adevarin vesnie, Be ex, treble sf spunem. despre Moise insusi cl a pricepit di’ revelatie sa din principle revelate tl ei tn care poporl fraeit poate sf se adune Ineo snumita regiune a tumil sl si formeze 9 secilale tie Erker tt pcm pone ones nai bine ace popor ia ascltae dar ns flees ft nel IN ae fred mod aa fa al un Ch prin’ supaerea,poporiie) de rind facta reine. # finite va Tealiza stop spre care aes, De. ated, ela pricept toate acest, in ca adevirerl vege, ct ed reeepte st nvaminte si fen presris pe niste Tot ale Midunmezeu, Aga se explicd ‘ce mneren fost inchie putea tn condeeater, legitor, rege, miosis, drepl ele est esten toate snk imeompatie ci dummezet, id tit in se tar erest, Reena ete Spupenaiimel despre profi care av preseris eg in mi tele Tl tummezens ta sd despre Criss, In adev8n, des Pap yafen sh ea presers eg in mane fot dmeze, Trae fost Sh ered ede) picept Ioeeuie adevarat SFadecvat- Cac} Cristos nea fost at tn profet et ra hit Tuinnezeu Tn adovir, dummezen a feat revel earl Sheree prin nfleptnen i Cristos (chm am alta 3 in eapiota in) aga cont a et.al Snate pri me incieg Ingertor,adieh prin itor ti glas creat de prin vishnl ele. De accen este tot att de sirfin de Talim 5 se-spundc@ damoeret sea acomodat reveal Sate dupa parerle pe care le avea Crstos sat cl mai iainte diinmezes sha actmodat revelfile sale dupa parerie pe ore Te aveat Inger, adlea.glasrile si vilunifeceate Spee a'iapartil proleior IueFrile ce armatt fie reve: 1 Vea cmp 1, 9. Be rmavAru eaLoaioo woLITIe. EXPHFOLNT 1 ca late, ccea co ar fi cu desivirsire absurd; mai ales daci ne sind ch Tol ts sue mma pe del, iitez_neamil omenese side aceca mi era de. ajuns ca Spindul Tei sd fie acomodat rusmat mentalitail iudeiler, i $1 pirerilor $i principitor intregului neam omenese, adick hofunilor comme st adevirate, Si de bund seama ef din faptul of dumnezeu i sa revelat loi Cristos san mint sale in chip nemijloet, sf nu cui sa revolat profetitor prin cus inte Si tmagini, si putem infelege aliceva decit cd Cristos fa patruns, adicd infeles in chip adevarat lucrurite rev Tafey ede tin hvertt este infeles atuncl ind este inteles mintal, fara cuvinte si imagini. Cristos, agadar, a priceput fu adevdrat si adervat fucrurile revelate, Dacd, dec, et te-a preseris uneeri ea pe niste legi, a Hicut aceasta din’ pricina hestiinfel sl indardinicie) poporu. De aceea, In. aceasts eivinla, @ finut Tocul Tul damnezcu, acomodindu-se teil oporuli gl desi a vorbi cova mai clar Geil cetlalt profeli, fotust Iuerurile revelatele-a favatat obscur si ma molt prin parabole, i special cind vorbea color ce mt te fusese tcl Gat s& inleleaga imparatia cerurifor. (Vezi Matei, cap. 13, v. I ete). Fara indolald 08 celor ce le era dal 58 cunoas Tainete cerurlor, ef le-a propovaduit drept adovirueivesnlce, si mu Joa preseris ca leg, iberindist in-aceasta_privintd fo sub robia lew, Cu toate acestea, el a tnlarit fegea si a Statornici-o, inseriind-o cu tot dinadinsul in adineul inimit Tor. Se_pare ed. st Pavel arati aceasta in elteva pasale, anume in Epistota edtre romani, cap. 7, ¥. 6 $1 cap. 3, ¥. 25 Harm, fi, ft of wren vires desis um insush spune Tn cap. 3, v. 5 si cap. 5, v. 19 din acceasi cpistola, dinadins vorbeste. oameneste cind i mumeste pe ‘imnezed drept si, fra Indotala, din pricina imperfect Arupestt H atribule lui dummezen ‘mil, har, mini ete. si ish potriveste vorbele dupa firea poporului adied (asa cam tpune singur in eap. 8, v, st 2 din Epistola inti citre corinteat)~ dupa firea “oamenilor simpli. Cici in cap. 9, ¥. 18 din Epistola etre roman ef iovala e& mina it di Fezet! $} mila iui nis depind de loc de faptele omenest, e1 numai de chemorea si durmnezet, adied de voin[a Iii, apot (4 nimeni mu este drept din faptele legii, ci mumai din ene.(vezi Epistola cdtre romani, cap. 3, v.28), oeea, ce fu inseam alteeva desit consimamintal deplin al sulle talus sin sire mimen! nu va fi ercit deel dacd are fnvel duhul lui Crists (vee! Epistola catre romani, cap. 8, 8), prin caze sd ineleaga Tegite Iii dumnese 0, adev3 Riri vepntce. Conchidem dect cf dumnezeu este fnfalgat ca feginitor. sau imparat sl este nit rep, mllosi el sium pofriitpricepert poporulus st datorta inperlectisni Cuinoasler, pe elnd, do faph, dumnezey iuereaza at condsce toate iuerurile numai pein necesitatea naluei desdvirirt sel lan oiite sh weil sale si aden vesnice $i ciprind fotdeatna necestatea ~~ ceea ce imi propusesem, Su explic slot ard in prime ri SA trecem devi la al dilea punet sis parcurgem cartea slinté spre a vedea ce ne invafd ea despre lumita natural Si despre aceasta lege dummezeiasea, Priml lucru pe care I intnia in ea. este insis povesten primulul-om, fn care rise araia' cd dumnezeu a porumeit fui Adan si nu tl rnc i, pomal cunt bat srl, cea ein Seam, dpa elt se pare, ca dumnezeu a porunclt iui Adan Si cate shad slvirgease® binle caine Sf intel est leivnie taal, adicd sa din dragostea pentra ino i, na din team de rau, In adevar, dupa cum am ardtat maf Sis esl ce face binele din ‘cunvasterea adcvdrala a din dragoste adevaratd de bine, accla fuereaz liber si ca SulletulStatornic, ‘pe cind eel ce face binele din team de iu, pe acela rail M constringe gi Iucreazd ea. un scl, icaind sub stapinirea altuia, St aceasta unica poruned pe care a dato dumnezea lui Adam eupcinde inkeage lees dummezeiased naturalé gi este in acord desivisit cu po ruttea luminipaturale, Nu ar fi grew s& expicdin pe aceasta bazi fnireaga povestie sau parabola a prim om. Prefer totusi sino Tae, tiinded qu pot fiveu desivigire sigur 8 explicafia mea se potriveste cu intentia celui ce a sels parabola, iar pe de alld parte, finda cet mai mulfi nu admit 1 Sub toa accasttrazcloge in aparenfS teclogcS, Spina cs sleaze tap, papi detent user Cane pd ‘vernal atonal ct aceasth povestire at fio parabol, el sustin eu tok dina incall ole g inp narane AP 1 mal inet de Si aducem in dsculte ae pasaje din seeipturd,Indeosebi Pets te sl srt dh cal care vere inaen faminis naturale, prin care ca fntrcut pe’ tol inept ut aio ae, carl ete a on strait de popor, conserindute ale de sinte a si ale prole(lor {nf gindove Ia Solomon, clei seriplura nw lauds att dara rotelic si evavia fay it sinks sf tnflepsianes Tul In Broverbele Sat, el numeste intelectual ometese adeviratul iavor al vie ar nenorocirea 0 vede qual in prosti In ler, in cap. 16, ¥- 2 el vorbesle sill favor de Viaht @ste nielectlpenira spin sau, far pedapsa postion este prostia";trebuie sf notim ci ac pitt vial, in limba’ ebraics, se inflege iamat Viola adevarala, preéum relese limped dia Deuteronom, eap. 0, v.19, El 4 vazul Sj roa ve salina va, ee ‘eapsa mumai In lipsainlelestult, cea ce se. potriveste {nr toll cu coca ce am observal cu privte ta legs dum: nezeiased- natal, in ringal al patulea’, Tar cl acest for a ssn tet ca ae Serie fegi celor Inflepi, ne araldlinpede. acest inflep in adovar el spune in eap. 19, ¥. 14: Lagea eet falept este Tevorul vel", adicdy aga cum rlese din txtul cllat fnai sus, intlectul‘Mai-departe, tn eap. 2 v1, te Inati prin ‘cuvinle foarte lamirite ed ineleta it love ge om frit sd adevlratalinistea silt, 1h ae Viel spune aga Fert este oma care a-allat sina st Thal omutui care escoperit ineligenta". Expliafia este (aga"cum spune mal-departev. 10-3117)" filed wea da nemfjoctTungimea ailelor®, ar mjc hogatia si Slava (Caile ef Cadica acetea pe cae fe ara sina) slat placute Bi toate poteite ef pace", Agadar, si dupa parerea tui So 2 Bheaiens cel ce are an) agra say nara Is i cupinde se sumestestiplol aaa aca Ase pasts numete i cba Higa anplo inch ae Sp spo ick a Figen nrdea are tnt (8. Sp, " yen in acest copia. 72 4 Tram care retin aleve det ota (8. Sp).cy BENEDIEr seixor4 jlsss in capa a dota, dooarec ee dies can oa 8 poate sat Hinpede parerea noasiri. tn advised Gu ¥. al acetal capt, el spane aga" Dac ver se eat be pcp teense Bt ge ‘unslinla de Damnezeu” (sa mat curiae deste Tindale vale niepciunes fie hohe ura ll dumpezeu, cil neo da — sea’ es anne ol mai Sus, si anune, ca intelectul si stiinta noasted depird gull tu, uta chibeuia va vege wal Ya ale {Gegurea ts pitt Toate acstea sit in acrd devia Kinla natural, eci ea ne invata etica si vittuten sds 4 Mesing, sens ett, 89 Pops toseomns cage, dlieare $1 vie roard (adied de ajutorul intern al tui dummezen), si anume finde, veghind, tucrind st chibzuind bine, el se’pastreaza foarte bine. In sitrsit, nu irebuie de foc si trecem cu vederea aci pasajul Iui Pavel, cap. 1, v. 20, Bpistola eitre romani, unde (aga cum traduce ‘Tremelfius* din textul sirian) zie (Cele nevizule ale Tui Dumnezeu, de Ia temeliile lumi se id prin inelect in fapturile lui; se vede si virtutea si divi hitatea lui, care este Vesnicd, aga ca ei sie fara scapare”. Prin aceste euvinte, ef aratd destut de limpede cd ltecare fom infelege ev ajuiorul luminit naturale putorea lui dum nezed si vesnica lui dumnezeire, din care poate si. deduca ce trebuie si caute si de ce trebuie si se ferease’ ; init conchide cA told sint fra se¥pare, cic} almeni nw poate cere iertare pentru nestiinfa ful; in sehimb, toli ar putea-o lace, dacd ar fi vorba de lumina supranaturala®, de patina si invierea trupeascd a Iui Cristos ete, Tomai de aceea, putin mai jos, n v, 24 continu astel: ,.De aceea, Dun rezett -a dat necuritioi dupa poité inimilor lor. ete. pina Ia slirslal eapitolulu, deseriind astle! pacatele nestin- fei, pe care le insira ca pe niste pedepse ale nestiinfi, ceca ce este Inteu totul in concordanta eu proverbul din cap. 16, v. 22, al lui Solomon, pe care am citat mai sus, anume nia pedeapsa prostilor este prostias. De aceea, nui © de Inicare cf Pavel spune ed r ii nu pot ft iertali, Ce fiecare, cum seamana, aga culege ; din rele iavorase eu necesitale rele, daci omul au se indreapl& eu Infelepciune, iar din cele bune, bune i2vordse, dacd ele se sivirsese cu statornicie sufleteasca, Scriptura, asadar, recomanda_ne- condifionat lumina si legea dumnezeiased natural; si cx aceasta, am ispravit ecea co mi-am propus si tratez in acest capitol an, RAmes USID—IESN, eras aan rads Aba tn mE De reveal,DESPRE MOTIVUL PENTRU CARE AU Fost INSTITUITE ‘CEREMONIILE St DESPRE AUTENTICITATEA ISTORNLOR, 'ADICK DE Ce 31 PENTRU CINE SINT NECESARE In capitolut procedent am arilat cA legea diving, care Fi face pe oament fericiti cu adevarat si care i iaValdi sde- varata Viata, este comuna futuror oamenilor ; mal mult, am Aedus-o din'natura omeneasea in asa fel ill trebuie So ‘Socotint innaseuta mint omenestt $i oareciim sculpt in 2. Dar intrucit ceremoniile, cel pulin cele cuprinse in ‘Veehiul Testament, au lost instituite numat peatru evrei si in aga fet adaptate’statului tor, inet in cea mai mare parte pufeaw fi indeptinite numai de lntreaga societate, ni ins te fiecare In parte, este sigur cf nu tin de legea diving si nici nu aduceau Yreun folos pentru ferieire st virtue, ei priveau numai afegerea evreilor, adicd (pe femelul célor Aratate de noi in capitolul al tellea) numa jerieitea tem= porara a corpulut st linea statulul, De aceca, ele putea ‘4 alba rost numal atita timp cit a cxistat statul Tor. acd, Geci, in Vechiul Testament ele sint raportate 1a legea Tui umezeu, aceasta s-a intimplat numat pentru faptul e8 aut fst instiuite prin revelatie sau pe temelit revelate. Dar finded ralfuied, chiar 9 cea mai faminala, n-are mult va- Joare pentru teclogii obisnuii, si-mi fie ingadutt cu acest prilej $8 intdirese cele menffoniate mai sus $1 prin autoritatea Scriplurii; apoi, casa fi mai clar, si ara in ce masurd ‘shin ce chip au slujt ceremonie la itirea si menlinerea Statulut evreiese, Isaia nu ne di niet o invaititurd mai limpede decit aceea 8 legea dumnezeiase’, Iuati in sens absolul, inseamna acea lege universald care consti in felul adoviral de viata, jar nu in ceremonii. Aste, in capitoul 1, v. 10, cf cheamé rneamul Siu ea sa audi din gura Ini legea dumezeiased, din care, dupa ce a inlaturat mai inl toate felurile de ce. si toate sarbatorile, propoviduieste legea Insist (vezi v, 16, 17) po care o cuprinde in aceste putine ewvinte, si anume in curafia sufletului gi in virtute, adied in sivir- TRAFATUL TEOLOGICO MOLITE. EAMTOLUL W o sitea sau frites fapclor bune si, elu nevoiss “Tot atit de clard este marturla psalmalui 40, v. 7, 9. In adevie pslmistu it vorbeste Tut dunezeu in flu eesta Neat volt jertl9ipripos, dar mica desohis chile eal ‘Gerul ardere do fot'si area ‘picatulu; purarea voltam sivfac voin {9, 0, Dumnezeul mes, cici leyea ta este in ‘gadar, ek numesle lege a ful dunmezeu numat pe aces caro este gravatd In inletforul omulu sau in mia, Hasind diner 6 part crenonte cat sess nt bun rin insitulrea, nu 9h prin natura Tor de aceea ele met hs inte, "Ip alarS de aceste pasa in Gi allele care minturisese acetast n niga pe acsten dou. CA ceremonile ni ajuté cu nimic Tericiren, ch privese nmal Shinalmers temporar al statu, relese a din Sriplura,eate tha figduiste ca isplata peniru respectarea ceremaniilor ect favorutl st plcert trupesti fat leiivea Tagauutest= Shuma) pentru fespectarea legit dummnezciestt universle. De apt, i cele eine cart care se spine de obeel ed sini ale I Moise: muse fagaduieste nia, dupa cum am ardtat mai fs, det coat fre remit anume enon sa fata, tebines bogafi pldcen i sindtate. Si cu toate cd cole! cl con In alard de ceremoait, st mute in Yifaminte morale, flugiacestea nu sint get Invaldtur mo Tale comune tulufor camenior, c1 poruncl care au Tost cele inal potrivite nual pentru puteea de pricepere 9 firea popofuli evreu side’ aceea cle privess numa Tolosul sta {alu evrejese, De exempiu, nu cd om tava sau ca prolel ii invala: Moise pe iadel sau ucida si sa ou fure, cl le Porunceste acestea ca legiutlr sl conductor. De aceea, cl Fir intresteaeeste tovaiurt eu ajutorl aftuny et 1a porunci adaug’ pedeapsa, care poate sl trebuie ed varieze {a litea flee popor in parle, aga cum experienfa ne-a fnvitat indesjans, Tot asa poruica de a nu Sivirsi adul- ferul priveste numa fosul public si al statalui, Cai daca in srs, in ajutorares “ spresie care Inseam pecpere. (B, Sp).# seneDier srisoza Moise ar fi vrut si dea o invititurd moras care sn Dressed nual olosl say ct 9 Sngten seta 3 MGovarata ence a ulsror oamendlr, stun el nat porunct numay aciunea extenoar ef’ i cera scone ‘namin sults apa cur face Cristos, care a propa ‘duit mumai-invataturd morale universaie. (ext Mate, Cap 3). ii aceasta catia Crlston figure as plaid spiitats sien Molise, Irupeasca, Gach aya cura dim pus, Crstos ara fost tims peatru pistrarea' veut i pve ale eg uate ropovidulas legen universata, Din aceasta. putem infe- ge uyor cf Criston n-a desta fn niet un chip fegea Ll Mélses de vreme ce iva vrul sf inteoducd nicl o lege nolt in slat gi nea aut alla grifd-mal mare declt acess doa propevadui inestatur) totale siden fe deosebt de eit Stalin aceasta mai ales din prising nestinet larson, Care aoofeaw ea taste frit mammal cl ce pazepe etic slatu, adie Yegea fut Mose lege care, aja cum arm Sp, pelea fumai slatl st shujea na alt Skt invele pe rel, sat consting Bar Si arco a seston 3 ale asaje dia seripturl, cave Hdgduessselor ge respetd ce emonile doar risplald tupeascl, tar teriire tal clot care respec legen dumuezelasea universal. Net un proel asc a Tipode de a fen. 3 dips ce-a condom spor recomend Tincaieat de gosten de sine sf de aproapele; fr ea rBsplat, fagddulste Sirmfoaretes Mane! lumina fa se va Tevdrsa ca zorle tamadutea tava veri roped, Dreptaten tava merge nae {nea ta, far slava fut Duninezefe'va adliga ete Dap sceea recomanda gl simblla, lar per lla de a 0 re Deta gidueste aceasta: yAlunes ve ala marea te ses Fe inte Domul ste evo! para in car de bsnl pe "Eby pein cae ae infloge inp mei, Af aga te cul ean sami eel Wace ie Oe (BS) iC riet se desae cnet, gry se spune gt lia ble signd spe Goat en mel Bere" (B.'S58) (a Durmtezew cu i Bet Rr psi te oi te vol desta cx oslnien tata tie iaoab, efel_gura Bomnulus a grat” Vedem, apater, co proflul fagadulesl ca rdsplta pentr liberate 5f dragste, STmlnte sdntoasa int-un corp snes st slava Iai dum: meas $i dupa moures in schimb, ca splat pentru cere mont nu Tagdulste dete insta stalalut si prosperitatea sericea upulu, In psalmié 18 si 24 na se lace nit 9 Meafne despre ceo doar espe vals! mo ‘ale, desigur linden ele © vorba despre derive $1 ual fa ese fagaduil, dest Jour In parabote, Clet este sigur ca acl, prin tuniele tu dumnezeuy prin corturile hi, pa cel sare"Tocuiese in ele se inlslege errea sf insietsule- feased, nu muniele Terusaimutl, nicl labernacolul I Mojse, cdet pe munte nu Tocuta aie! sar in tabernacol slujeatu doc eat din neamul lui Lav ‘Apo, toate cugetiile lui Solomon pe care leamcltatin capitolul prevedent Lagdduiese Tericrer nual carpal pentru cutivarea intletulul $a Tnfetepctunit cw ate exe Vint, pentru ed prin ea vorn afi pind Ta usm, fama de lumen st sista tal dumnezent fnsd ch evel, up nt Incite stfu Jor, nu snt obliga s lad ceremonl, feese Xin Teremla, care vode sf prerice cd se aprople pistes Drapul, poi spune e8 duntnezeu ft ibesle nual pe acta care st sf infeleg cf et df Indurarea, Jalcata $1 replat Be pail de ace, n wilor ama aor ce case ateala Trebuie soot vednict de taddt (ver cap. 9, ve 23 ur) ea gi cum ar Ht als cd, dupd pusiirea orasilu, dummezed a mare amis aosht fe i i cin orf v9 pretinde numai respectarea legit naturale, cate 1 obliga pe tofi muritorié, ” ® Nou! Testament confirma iniru totul ceasta, De fapts 5a cum am mai pus, in el se cuprind nual invattun ‘morale ar ca Tdspatd pent indepliizen lor se Taga teste Impdriti cerurlor Ceremonile ins, apa ce ev ahelia a inceput sf fie predicatd | allor neantl ear ftau de Tegle alto state au fost Wsate la'0 parte do posto Farell leu pisteat in itregime, sou fl putin o'parte nice ele, si dupa plerderea statulu, ma lt ca infenfia dea se inpotiv erestnior dest penis af pleut6 toexebicr semioza tui dumnezeu, Cac evrei, dupa falta puslie a orasulu, Ud fost-dugi im capivlaen Babifonlul, nelind pe Stunc dupa it si impart sete, sa asa sca fp de eeromonty bam mul aw piri nceaga igs Aidt Motse, au da utartleglle patil, ca pe ceva ea tolul de prison, si au Imepal 38 ce anslosecuceelalte neariun spac ee ts a din dr of New bs eon tm icape indosiae& hides, dup desinfarea stat ii na eau al Tegaft de loge atestuia deci au lost Iiinte de afi lust fng@ obs sl statl or. De tap, et ‘fee au iat prntre alts pope, inate de fesicea din ip, etna aveau log proprt si mu erau obliga dest de tigpld natural 5h, desig, delete statu in care tee inti sa i ee at et ea poe gt diimecetestt naturale far-dach pateaei ‘a ads ele {udumneze, cred eta Tacato spre gist ln ele un ibota pre devojune,ftndederau obignut din copiarie cu fr IG, ie fol camenis epi dep ten on eau Infadsvie obsnut ca erie, pe cae te acca ou som il do gist nee un bold of mat mare spre dvoline Baletachie dec, adus’ yells I durmnenen i Tnded lear ft poruneit reo lege damnezeiased sau finde ar Invajat feeasta din principle universae ale legit dumne- oie eh neal potrit obietrior in acl timp? iat Aicd at facut dit poranca viva, aceasidporuncd ea fost ‘dct fogen fart Invenre tain, care rau Tegal (aga {lm ant mat observat ais in captoalatfile,cind am Norbit despre: Mehisedec). Cu acestensocotese ch am inkiritpBrerea mea pein au- tortaten sriptaris Ramine sé mal art in ep chip tf ce {nfourdceremoniie-au slut ta pfstrarea i inlarrea sla: Ia evens ee ce vol arta Si vol pun map sit 4 plecind de fa principi universal. Soietaten ent foartelo- Hodloare sche necesard, nu nua pentru aa ler de dapman cst pene realizar aor tole cit ddaci oamenil n-ar avea voinja de a se ajula unul pe altul, flunel ef aul ar avea nici mestesugul st nit timpul penta ‘ai cistiga existenfa si agi mentine viata pe cit este cu pulingd, Cici mu sint toti deopativa de inzestrati in toate $i fieare in parle sar ft in stare sisi ciplige lururte de fare singur are cea mat mare trebuinjds Vreau si spun A fecdtia In parte bar psi puterea si timpul daca a {gir ar trebul share, sf semen, ef secre, at macine fileatc, s4 feasiy sh const sti fact singur male alle flerunt ncesare pentrintrelineea velit satay ca s#-n mal ane meslergur ia e si camal ire irebuin, si pentra desivisiren naturi omenest, st pentrd feria ef Clct doar vedem ef cel care trese ca barbaril $i fara o organizare pollch due vial mizerabla Aconp ania toate atten ‘har 3 pul care ia, mizerabil 1 grosolan cum este, nilodald nu sel oust aor rect ck hah casei ot i dela naturd astiel format eit sf nu dorease8 deci cova cerle rata adevarata raune, de bund seams cA sosletatea pu ae ae evo dei eet art fl de ns ca oamenil sh ivele adeviratele preceple morale, pentru c& Face nua do 1a sine 3f ibe ees ce este adevieat foloston Dar Matra omereascd este cu fot allel alae {uta ols eautdintrndevae propel Tor flos, dae ta nd ules sh jade Tecra folonitore dps porunea a. {ium sndtosn, ef de cele mat multe or mel dups polla Garba gf Uri de alecile nimi (care ny in nie"9 soc: feald de ce va vent si de cellatteIuerurl). De area se {imple niet © socielate na se poate mentine far tp nine i pulare $1 det Hird Tegi care oft domoleascd si 88 Constingapoftete oamenior st poriril Tor neintrinate. Totus, matuta omeneascs mi sulerd a8 fie consins In chip absol, ci cum spune’ Seneca, seritorul de (raged, “tipniile crue, niment nu te poate mentine multl vem, Gele'moderate direayi. Cacl tit vem cil oatent hi: renzH numal din ile, ef fav toomai exea ce ue place init un chip, nu fin soeoleald de folosl i de necestatea tseratut pe care true sil acd sf aw gti mal s8 ni se fact vinovatl de pedeapsa cu monrea sau eu tortura. Mal mull deci aa, ei'ma pot sd nt se bucre de ri sau de Daguby cit cre fe peace ou Sf dora tot Fil i cind pot, stl acd, chiar daca ae gf fr ingle fal mai mare ru. Alaré de aceasta, mimic na pot stferhESTs Gia ti hag pga nae or, care i. poruncesel celal Fora isin slg, cave at Qo prstrie log fa ater" Go inepilere: Mousa pull eld ee eal S48 Mrethngedfntrtea tl seal prises see uate false Ea conte popcil of sues see a Be dovelifo pan nile mkt Glee epee ea Mang cap. 4893) Aste pia alee He eat de care dipen a aint age st eu rere opal Bor nee at on al mar ght cx poor or ed datoria, nu alit din rid, elt de bund yore." A tost slit st iach agra acs rut mci ate Actas Inaurlice a poporia (ene nu Suerte he aoe tum prin fo apt dit pricy rte ce ane ihr Ep de ab, penbuce ere ok eeareg n ‘Sigal buf ha al an ners dont ee inc peepee ol emenirn asl feeate ste save digs aml prin vitten Fics ale tty dot scape de'pedeapsd Dita tel Nea ins rian at {ack datora, nw alt din Inca cit din devoliane, spol ia iegat (peel) deel pet Mace es aul ule te clu Gumaezeu Bt Han eg pes eae te ‘Orie va fi deacordcuaceatpltere 9 nogst, ack a studiat aceste legi si daca are in’ vedere, mai “ies Bese ies pea Ldn ate Independent st depinda de hotdrfie acelula. cae” deinen fuse bath est omen Ser So Se SH facd nimi ce 8 ried amiteascd folodtd ef este Gupus iepi'icd'ae de indepil prune cate depos mabe hi ore safes secre dup bt ot gla ftmatdupd o anu‘ etrinad porate Ds Asermenet leer peas i inc ea ak ce ea, Sic e cpa baba, ose veaense ahd nas tale era lnghit acl in afar preselerior porte constringd eua beseoter sersozs lea, Dar nu sua ali; of mat eraw obliga as, {ari i pe rune anumite seme eare wane veincelat la supunete. sta a fos, pada, seopil ceremonillor: shi fac8 pe amen! si ni sivirgeased mimic: din. propria lor hola eiToate sa fe faea in, porunca alla 3h 4 maruriseascd Hie clare pen fst ace 9 lal fm oe In sink deplia stapint pe i sii, ct sit propectatea alt cuiva. Din toate avestea relese mai clar ea lumina zilei cd ceremonilen-au nimi de-d face eu fercitea gfe cele dt Veet Testament i char Intreaga lege a lal Moise pri Yall numa staiul evellor, relerindusse exclusiv fa 1avo- ra trupest {nee privepe ceetonlle crestinilor,adicd otezu,cina dontmulus sarbatonte, rugdetunilevoeaie st toate celtalle are stat sha fost toideauna comune fatregul erestnisay, aca ele au fost vreodald institute de Crises st de apostall (cece ce pent mine neste Snes desi de sigur), ele au {bat orinduite numai ca seme extrioae ale bserc ut. Yersafe situ ca licuri care ar avea ceva de-n Tate iercirea sau care ar euprinde ceva slit In ek De acees, eu toate ea aceste ceremonil ng sau institu in inferesu‘sapinii, ele au fost totus orindute exclsiv Spee folosl inept sila, Inelt cel care tess singut ir este de foe obligat-s8 respecte, Mat mull chiar, cel are tres iran slat caro raligia croling este inler- Sisk e nevoit sf se abjind de {a acest caremani $1 Loli poate rl fri, Ula astiel de exempt avem tn tara Pponecilor, unde rligia cresting este nterzis, far cellent Firilor de os care focuese acto sint obliga, dn porunea oct indilor Orientale, sf se abide a orice cll exleriorSocolese cd nu este nevoie #4 confirm acest lucTU prin vreo ait quloritate. Sides near ft grew si dede staat npn Now feta 9 ps poate char S84 dovedese prin marlurt clare, lol prelar Hin o fae, fined ma intereseaed mat mull afteev Aga Cd free Ta el deal doflea puncte mivam propus 3 iratee in acest capitol, sf anume Ia chestianea cuts fn ce misurd {i este necesari inerederea in istorile pe care le confine Slit srk, Petr examina acest chestiune prin lumina nara, se pare trenue st procelum ast Dac cineva vrea sa convinga pe cament despre avi ra a mee un en cagk ede he ca Scala, pentru casi calli fe de paerea i trebute Sead din adovariresunoseute fst conve pia fie prin rafionament, ca apa stau lucurile cu ot tebuie sk sonvingd prin Tacrt de tare Gi ogi sats conving prin simqurie tor c& se intima ‘alr sa prin axiom ntlecualecunoseule prin ete Ine Sele. Dar dact experients ese de asa fe inet foe posi infelege clr #1 distinct func, chiar dacdconvings un om, osm va plea sd impresioneze fn acces! Sri incest Inusi ssl lepeasca obucurl le alu cind her despee care vrem'cis convingem po a Se doce mel din aoe echo, ade una din uereanfletita sin ordinea in care: persepe th mat Bes ene vorba de eva spiritual, eave nu cade iy st Ship stb simfurt Ta adevi, finde atuns cng. vorbim deer ae be ddim din in ie Siar de aceaot, o foarte mare pede 9 pespcre isle! miniz st cea mai mare moderare, pe eave arg Ini nim fa amen, de gcee, oament preferd si Inve din ex: perienk det a dodued tote percentile lor dn ‘tows xi si apot si le lege nee de altel. De ac se deduce cel ce vrea i fnvefe om popor inireg —~ ca sf nu zie intregul neam omenese —~ sf shel fac8 s& infseag, acela este obligatsi-si dovedeasedpirerea nema pin exprtent si sisi potriveased arguments st defile hcrstior do- Sore care vorhete il vm putea al mull, dupa peperea Camere sim ce lees cen amare parte dn ane nie. EL nu trebuie sig Inlinfulaseaargumentle sis redca deine Inca’ eas acste ese i Band nse 9 ratameni, itt Ya ae ‘uma pentru cet Svat, adic mu va putea fl infles act de foare pail came nconparate cel care intteg0 pexepicr seiioza Astle, fiinded scriptura a fost revelata mai Init in fo- losul unui singur neam si numai dupa aceea a fost desco- peritaintregufu nam ‘omenesc, a irebult cu necesitate (cosa ce cuprindea s& fie potrivit eft se poate mai mult ‘i priceperea oamentlor de rind si s@ fie Intarit numa prin fexperienta. Sa explicam aceasta mai clar. Tntre luerurile be fin mumai de speculatie 51 pe care scriptura vrea si le Tnvele sint mai ales acestea ? c@ exist un durmnezeu, adic © finta care lea Tcut pe toate, le conduce si fe sustine ew ea mai mare infelepeiune, c@'el are cea mai mare grija oF gan gt aman de gil cre aise Gee instil, iat’ pe celal lepseste cu multe suferinfe sti esparte de’ cel bunt ‘Scriptura dovedeste aceasta numai prin faple, si anume prin istoriile pe care fe povestoste. Ea ‘au da definite i rurilor, et potriveste toate cuvintele 3} argumeatele pe masura’priceperil oamenilor simpli. Desi experienta i poate da’ niet o cuntoastere clari a acestor lueruri, niet 5 fe invate co este dumnezeu, cum sustine st cum conduce ef Tucrurile si are geija oamenilor, totusi en poate sa-i Invete 5 SE lamureas pe oament lit cit exe de ajuns spre tipi in sullel supunerea si devotiunea. Din acestea socolese ci reiese destul de clar cdror oa: ir le este necesard credinia in cele serise in Sfinta seripturd. Din cele aratate mai sus reaults fasrte lar ed cunaasterea povestirilor st credinla in aceste po vestii int de cea mal mare necesitate pentru popar a et minke au este In stare sd perceapa lucrurileclar $1 distinet; rezulld apel ci cel care fe neaga — flindea nici nu erede 8 exist dumnezeu, niei ci ef conduce fucrurile si oamenit — este un nelegiuit; iar cel care fe ignoreaza, ins lle noaste prin lumina naturala cd dumnezeu exista si stie st cele despre care am vorbit mat sus, dar pe deasupra are adevaralul criteriu al viet, este cu adevirat ferieit. Mai ull este, mai ferieit chiar decit poporul de rind, finde in afard de faptul cd are pireri adevarate, el are in plus si un concept distinct, ‘Mai rezulti, in slirsit, ef acola care jgnoreaza aceste istorit din seriptura gi nici nu cunoasle altceva din lumina natural, acela, daci ns este chiar nelegtit sau indrBtniy teste fois neom si aproape animal, neaind nil un dat de ia dummezen. Trebuie sf noldm last acl 8 atune! cin Spunem ci este de cea mal mare Uebuinta ca poporul si clinaascdIstorsrie, na Intelegers cl el trebuie se ci noased pe toate cle sint cuprinse t9 serie stint, el humai pe cole mai insemnate st eae, singure, f5r8 celelalte, farata moi lanuritfavatatura despre care vorheart mal sus pot sa impresioneze esl ma mult, Ciel ded at H nace: Sn loaleintrisile din seriplurd spre. a dovedi adevasul invataturt si ma sar plea Ieage niet © coneluzie det din tonslderarea general absolut a tutuzor (torsion ee sint cuprinse in ea, atunel de bund seam of dovedizes St con cluaileaceste|invatatrt, nu namal cl ar peste puters de pricepere ale poporulul de tind, dat ar Inrece absolut rise pulere de. privepere onieneasc8. Cac cine poate. ct- Prinde dintro 44th un asemenea: mare aumir de storsi Sis ind seam de alien Imprejuriri st sar ale aesstl invatatur, cave ar tabu deduve din atten povestie foarte diferite? Eu cel putin nu ma pol convinge ed ce! ce ne-st Uasat scriptura aga cum co veder au avut o mnte ait do Cprinndtonre inelt SH poath cerca o asliel de dovedie fut alit_mat puff nit md pot convinge C8 nam putea in felege invatatura seripturii daci n-am cunoaste certurite Ini sae, sfaturile pe are lea dat Ahitoel tnt Absalom Fzbotul civil al ivlelor si isracltilor alle povestet de fetal acesta, saw cA fudefor care au HS pe impli Moise nu if scar ff putt doved invatstora din istarsise Serinturi ot alt de ugor cn st celor cae au (eit pe impul in Esdra, Dar desore'acestes voi vorbl mat pe larg in cle ce urmeava, Avadar,camenti din popor Uabule sf cunoaseh ‘aumal povestinile care pot indenting maf mit fa supunere i devofigne. Poporut ins nu este destul de capabil sd fe jude, Hiinded el se_delecteaza mat mult cu povestt st {ntimpiard neasloplate de fuer) cludate, dectt €uInsast fnvdtatura acestor‘storisri si din aceastd cauza, po Tega + citirea povestirilor, sint ine necesari preoti sau altfol de ‘oamat af biseriefl eare si-1 invele finind sesma de slabi- chines mint au toate acestea, ea si nu ne abate de fa subjectul nos or concern ce te oie Ir ilcestea nut aparine Teg divin, tinded, fn sine, itu face festié pe oamenl si rit aduce nicl un loos, det is punet de velere al iavatatue. Tot nual din’ acest func de vedere, unete povestiete putea Hi mat insemnate Joc allele: Aceastt credinta mu e de Tolos dect in masura Shere iforsrle imurese snvalatura;aamal in masura fosla le Mors pol ascot deal gad, povestinie cuprinse In Vechiul s1 Nou! Testament Sint mtinsermafe dell ‘cele profane st chiar prinire le finelesint sua Insemmate decitalfele din punetol de vedere al parerlor muintujtoare ce derivs din elf. De ageea, cine ar dttistorisrite Stintelseripurisife-e da crezare tuluror. Hie sa dea aten{ie numa iva{alurt pe care ea vrea s-0 tea gi find sgh indrepte viata, acela nar face mat mult deci cineva cave ar ell Coranel sau plesele de tetra ale Soctlor sau char croniite oboe, ea alent cu care BRebte de obicel popordl;dimpotrivd, cum am spus, aela Gare tu le cunorste de loc sifotist are paren! sandtoase st fhuce 0 viald adevaral, avela esto cu desivicsre friit si fte in adevér dahil Iii Cristos in sine. Tuli sit ined oi tlul do alt parere. i, afiema cpinite adevarate si viata adevata nu eontibuie eu nimic Thierisive, daci oamenit le imbrilseaz’ numay prin tumina nalurald 31 nu ca invdlatuel revel oroteic Tu Moise, Tt devi, Mamonig ieee ateme pe toa aceasta in caplicll 8, legea 11, 4 regilor, cu urmaloarele cuvin NOsitine sia inst cele: sapte prevepte’ si lea Indeptnit Gu sirguitta a fost printre oament evimvios at papoarelor Siimortenior al. lumit witoare, bioeinotes dct Te-a ime rasa si fea indeplion entra eX duanezenTe-a prescis fn fege sini ea revelat noua prin Moise, pentru ele au fot odinioard.preseiee filler Int Noe: daca fe-a indeptinit {nod lind indemnat de raffune, auc! mu este bistinay 51 "Nota et, ait sosvtose ch damere Ea dat fl Now sap prvi pe ee i a cp le ne BSP ual popori vee dat tal me, spe a foetal ert dec coelate popesre (8. SP). nich mu face parle dtr evavish i tniaitpopoaretr” essen Sin Svinte us Mati, ta care Toa itt Shen Tobin carea so pe ave o numeste Kebod Foti, alia Slavs fal umeve adaugd of, doa Aviso (care ipl pier Tua srs con mal bund ele st pe care prduibae ial picsds test pe tot celal) fet nghjat Fie ain cea Ge privese clica adevirta, et lea cuprins {he ineicn sa 9f fea expus cu consiniontte, sceasta {oti nea pull Sd contribu Ta feriea Tul pentu cd ee oe propovdla el mi primi ca Indies dumae: deiasch revel proflc sual din porunca rau i tone acesten ln single nllt le se fates relazd pe nico argumentareraonall sai pe auoritlen Scripta, socotese ei orci poate sf vada wisor, dacd Ie Giese satel De acess, spr ale rspinge ee afuns cd eam cit Nu mk gindese 98 resping ait al elar paren acdora care ssi ed lumina naturald de poate invita mimic teminie ct privie te adevirate mintice: ‘cl ce ce mst fade pent el Init nh orale si nu pot rl a dvedeascd aceasta pri en 78. flume; $.daca el se (add cd ar sea ova supraraliona, pet aceea este o spl inshipee gic ml sub tional, Ice care Tau st dovedittndeajuns pein Tell lor obi il devia, Dar despre ateasla nie nevoie 8 vorbexc fc mat aman. Vol adiuga mai ed ot na puter eh inoastem pe numeni decit dupa Tap, Asada, cel care poartiroade imbelgigate de dragoste, Bucur” pace Ie Ganga ribiare, bunavoind, bundtate, erent, bine, slapiire de sine; inporiva eirora eae lege (Cum spune Pavel in Episolacale gaaten, cap. 3 v.25), acta He cd 1 val smal rates, bee I aval muta sriptura, tate Sov cu adevirat ‘de dumneze fei in slletl Silt Cu aceasta am loprvit ot ce mica propus sl ater cu priv ta tegen dummeziased. 4 Yost son, Sham Ted, (See, XV), tcolog exten comentator al bess ah rit Cares Kebod loin © apa fn SS"* beseoier spivozs DESPRE MINUNL Teste, deci cd atita timp elt satura rene dp nda i ark Pope ind aie nezeu si aribal total puteril pl voinft Tui, deeitsupriming auzele naturale si inchipuingus: luceul in alara maturts Sh nicl ast admied puterea Tut dumnezen, deeit dacis ine hiptie puterea naturilsupasd iar duranezeu. Aceasta pare cd'be trage de la primit ude, eace, spre a convinge eae fuiie din Up for si spre a Te doved) ch elt varult — recur sostel, luna, parwntal, apa, act cle, —~ Ia care EeSnchinaw acese neaturi sint ze) fara mote i nestor nic, aie& schimbatort sca so ala sub stapinitea dumne: esl or sme, povestea inate sivirte de aes, plus, et se silead sa arate ca Inteeaga nar, din po- rea dumnezculi pe care ll adarau, era oelrmlis numa Spte folosil Tor, cosa ce fe places att de mull oamenifor, Init pind in vremea noaslea nau incelat den nascoct ‘minut ea 4 se ereada cel sint mai placa lui dummnezea decit cella st ch eh sint cauza final i vedorea eareia toate au fost create si ocirmaste de dumneze Go'nusaroga pentru sine prosta multimit! inde nw are-un concept santos niet despre dumnezcu, niet despre natura, Hindes ea conlunda darinfle iit dumezea 8 do Fnlele oamenidor, it Inchipule natura att de limita, init Cresle ch om este parten et principal ‘Am iotatisat act dstil dev amanuit parerile i pref decile pe care fe are paporol de tied. despre naturd si despre minun Totush, ea si expuin subieet fn chip ord Nal, vol arata: mai ni, simile nase tatimpla ipa: {riva nate, et e8 pastroaza o ordine fixa, neschimbatoare, vegnicd si ttodatdy ce frebsie se infeleaga prin mimune inal dostea rind, ed din enimani not mu putem si cunoastem nicl esenfa, ‘nei existenia, prin urmare nicl provident i dumaezer et toate acestea Te prioepem mult’mai bine din Srdinea fix si neschimétosee a. naturist af trelea rn, pein citeva exemple Ivate din seriplura, vol ardla c& insasi seriptura, prin otarire 91 vointa Tui dummeze, det prin providenta Iu mt inflege altoeva decit insist ordinea "Tenn sclatic sean stop f welerts clea se face sn tuora ‘Spiters"erelae’ Sain) ei'espcses earner pessoa eae tae up pose ato6 aewepicr seinoza natu, care izvorste cu necestate din legile ei eterne Ist fe af pdvulen rind ml vol oovpa. de sodul in Ghee ERtuie intfpretate minusile despre care e vorba In Seriplrd (si malles de ceca ce treble a nolim cu pri Site a pexestiveaninunitor).Aeesten_sint.prinipaele Probleme! care prvese sublcetul acest capitol’ care PE Angi ateasto, Socot cd vor i de mare folos pealeu fie fegerea inte Iverar de ald Broblewacuprined ta, punctul Tai se tSmureste wor din cele demonstrate de toi 19 capitelul al patrulea, ci mivie ia legen, dumnezeased®, sf anume c¥ to ce. rea Ein determina. dumnezen implica. 0, necestate eterna st viata: Ciel ant aritat prin faptl cf oleloetl fa dumnerer na este cove deosebt de vorta ful, not alimmam sel ies nd sone der ea era cS tune! ind spnmeu ch dumnezet tnfelege acest tue, Do ceca, din natura sf desdirerea Iu dumnezew se. dedure Gur ncostate, ait cael inelege tn Teri aga eum este Gt ged vred ca aoe! hr si fie astlel, Cam ted nine fu ole cur necesitate adevarat deeit uta prin hotdrirea Atnmerciasel, de ast urmeasd ca cea tal tare clare toate legie universale ale naturtint hotdie ale it Giinmereuy care decirg din. necesitaiea st-desSrstea natu diese Bin rmare, daca natin sat iitimpla ceva cave ar 1 potrivie legfor sale universe, fon ar fi potrivnie si hotdririi si maturii dumnezeiesti ; Sau dat ceva ar arma el dummezeu face ceva uo ita fegior noturl, ela ar fi obllgat $6 alirae fotodata CH dummeze luceagi impoltva naturt sale = ceca ce ste ol absurd deel orice, Acelas! Ineru se poate dovedl Siprin fopta e& puterea nator este Insisl pulerea $i wir- ihe Tur Gunneceu Tar piterea Tu dmmeze este Tnsdsi cocnfa In Dar dgovamdata emai bine sd free peste, Seat. tt naturds ayadar, nse inmplé ime cane sd 5 er p66 um 4 Xai Bane Print inher, ach oa males sie PN ini h pltes(duninerot sau subssnfa) ae iat tite, Ginke te eafoneard ca ied cones al Moulins (corprsiten tas sinfrnistes) $0 ea FRATATUL TEOLOOICO POLITIC cAPITOLUL VE ag fie potivni legitor sale unversale si nici cava ce si nu Se potriveascd ‘ssf m ome din le, Cae erce ae eirece in melora se face prin vonts $4 olirites elena a Fidomnezen,adiay aga ‘cum am ardta,- dpa Legh at regu care inchid-newssitalea eterna si adevirul Deel, natura ress foldeaina amie Tot $1 reg car inelid decestates eternd gt adevaral; dest not Au le ei ‘oastem pe toate, le respect toll Tniotdeauna side aceea Feapecti 0 ordie id 51 neschimbatoare. Nici rafitne Sintoasd ou ne sfatuleste sf alribuia natn 0 putere st virtue Limitaté 3158 airmiay cd legilee pot Tace noma Snunite Iuerur si crice. Cai virutes si pulerea nari Hind incest virtutea $1 puterea (ui dumnezet, lar legile repulile nati lind Inset hotérate fot dumesey, tfebae Srefem fara nc! o' indovala cd puleres. pair ete Irina at Ingle ei sint de aga oalora eit ibrar tot ce este conceput chan sf de Intlectul divin. Al, ce fllceva am pile admite det eX dumneeu a creat naiura Sati de nepulinecasa, ter iegile regulle et tea facut allt de tipaite de elicactate, lt este nevoil sie vind mere in ajutor, acd vrea‘sd ie menfinula si sf se tie fimple toate dupa dorinja sa? Ceca ce, de Gund. seam, scootes cd ei oll stdin de rafune, Asadar, din fap cd in naturd om) Se inipid nimle care mu feauta din fegile sale, ed leita el ibraligenza ot ce este conceput, hla 5) fast infeeetol divin, gin first i taptal of naira rnp oon sa 9 scinbitoare, rev tse poate Ge limped cd vorba wise rt poate Injeleash dect fn raport cu pareilsoameniior ged. mi inseammnd atteeva dee un ugrd a cdr eauzd natural i ¢ptem explica dupa exempt its: bir obit sau cel painnso poate explsa cel ce serie sau povesest despre cea minune. Ag putea dei si spin ef minunea este ceva Sede catrk mse poate expiea ct ajitorul principle iuerurior naturale deja canosente prin lumina narald Talreadevar findet minnie au fost feute cas priceapl amulfimea care nu inostea de foe catzee Iaerrilor nati Fale, este sigue cd el eehi considera a minune eoea ce ‘nu puteau si explice in chipl in cate muliaea obsaesteo hesemicr spmio2a 4 explice luerorile naturale, si anume recurgind ta amia- fiten but alt fucru asemanator, pe care st hnaginesza de hice ira sa'se mime; ciel mulfiuea soeotest od Ieee: de fs am ai cnt nto mid ce cel vee 91 aproape toll oamen, pind ia timp de fal nau aval all Gilets al_mmunit start de acesta, De Screa ni de airare ef in scriarileslinle se povestere ca ip inn nl cut ale thon cate se pot xin ci ajuortl prinepior cosets ale hrrior hate Tale, spa eum am semnalat mai ss, in capitotu af dole, Ging att vorbi despre oprirensoarelc in fimpul fut fosua fi despre intoaretea Tul itapol pe vretteaIitAhaz. Dar flecpre inerpretaea minunifor ne vom ocupa mai pe larg iat, apa toms am iagddt, in acest capt timpol acum sa tee lal dtiea pact, adie 3A anit ci din minut pte foflege ns eee, mic eistenta ftv dumneret gh mich provident ts eh campoteva, vom pricepe toate acestea fit mat bine’ din orden constant Si'neseimbitonre a natrt: Ca si dovedose. aceasta, vol Broceda dup ‘cm urmeazi: indet existenfa Tut dum- fezeu ue cunoscutd prin sine ins, va frebul neapira’ So deducem din nojiun al chtor adevir site allt de Dulerne gi de nezdruncinat, cit sia poals eXsta st fis se. posta concepe. nici o putere care si le. poatt Schimba", Cet putin pentru noi rebuie sf rezlte apa ain mmomentui in care am dedus din aceste nojunexisenta "Cu pevie In xin I, dream consi, dope fl ce privet pe dunce, refdoc wetne mu avem spat el tie Si a a ls li pa a ce fale Sale snt egole ca doul unghial dept. lol sult s aela care co pe cots shttrs aurmezeted Yd ck dep de nara I {UBpncou cael elf Dar pent ca shia fa ates pont W concept de pot clay st dsinsteste tena’ of ner sa de Seip ie gle lea a pn A as Se ee nel he pean pal vn {tgs lamunt cit ce soncepem inluse natura daneze, pan tare Eg sonpers po Soke alice ce toner altel te eddcrdra Dot cu pe la acait vei pregohendle cat Frindpie hosit eomantiae goonsine (0. Sp.) TRATATUL Teotocicorouiic. carmrenoL 19 Jui dummezeu, dacdvrem si deducem din ele, dincolo de ‘rice indoialé, existena tu. Ci dacd am putes 58 at olden ed Insediacee Hofiuni pol i schimbate deo puters areca, indilerent care ar fi aceasta, atu sean idol de adevirul for, in votscints, nam indo si de con clugla nossa, adied de exstonis fut dummmezea st nan ‘ai putea stim siguri de mimic. Afard de sceast, nol sim time. nu tn acord ‘cu natura saw impolriva decit eva oe ain dovedi cde in acord sau cd e tupoltiva acestornofiunt. De aeeea, dacd ampules sa cugelin cl ar fi posibl ca cova s8 se poleact” in natird fapoleiva Matar, prin intervenia uneiputerl oarecae (oricare ar f 2), atunelTaptut petrecut ari gf impotrva scestar pris ‘ofluni astiel inc va teebui sf respingen acest Tap ca ceva absurd sou sf ne indoim de pritiele moj (cut am aital mat sus) 31 in conserfnjd Sd ne ingoin side due nezeu st de Toate Iuerurte, oricua le-am fi percept. Pria tnmare, minuaile,inlrult pein ele se ielege v ierare ee gontrazce ordinea naturi, departe de a 1 dovedl exis tena Tut dumpezeu, ne fae, almpotsiva, si ne indoim de axonal de rene ce per sia nnd abst fra minuniy cd dumezeu ext, si sine, cin stn ch toate urmessio anima st neschimbitoare ordine a nae tur, Bar sf prepinam ca minineg est cova caro 5 poate expica prin ate naturale. Aceastd presupunere Se poate loflege ind Fels) ame’ st a are fandimie cauze naturale ce nit se pot descoper et ajitorl Jntelectutul omenese, sau ed mr are cio causa it tard de dumnezed sau de voinla 0} dumnezeus Dar, inde tot fe se intimpla datorita unor cauze naturale decurge, ‘celagi timp, numai din pulerea sf voinja ht dimes, va {reba in mod obligato, s8 conchidem cd 0 mine, I ed are saut mi eauze maloyae, este o iucrare ce mt sé poate expla cauzal, adiel o lucrare ce depiseste mintea ome eased, Dar dintro astiel de hverare si in mod absolut in ot rare cae nannies, om putem infelege nimic. Cie tot ce euiaonsten elar $i aitinet {rebuie nt se videasea, sau prin sine. sau pri aft ler Be cared fnfelogem elar si distinct prin ef inst, De assem,in _minune, adick dintr-o Iucrare ce depiieste_mintea hoastrd, mu pitem infelege nici esen{a lui dumnezed, nicl existenta ut, absolut mimic cu. privire 1a dumnezey si faturd ! dimpotriva, din aceea ed Stim ed toate sint deter- inate si orinduile de dumnezes’ sted toate. luerdrile nalurit deourg din esonta Jui dumnezeu si e& legile naturil Sint Notdrrile Iu si voin{a hu vesnica, trebuie si conchi- dem, in miod absolut, e& noi il cunoastem pe durinezeu si fi cunoasiem voinia, cu atit mal bine cu eit vom cuntoaste mai bine lucrurile naturale, ca eit vom fnjelege mai clar fcum depind ele de prima lor cauzi si cum keree74 ele tlupa legile vesnice ale naturil, De aceea, in raport cu ine felectul nostra, sintem mult mai indreptatiti si numim opere ale lui dumnezeu si sa atribuim vointei tui lucrarile pe care le injelegem clar gi distinct, decit pe acelea ce mi Te cunoastem de loc, desi preocups foarte mult imaginatia i stimese mirarea oamenilor. Caei numa} lucrdrile natu Tale pe eare le infelegem clat si distinct fac mai sublima Cunoasterea Ii dumnezeu §1 ne lamuresc cit se poate de bine vointa si hotdririle lui. Prin urmere, palavrdgese dinadins aceia care, necunescind un lucru, recurg a voinja Ti dumnezeu, adic la_un mod ridicot de agi marturisi nestinta. Mai mult deeit atita, chiar daci am putea con- chide ceva din minuni, noi n-am putea fotusi si conchidem din ele existenta. tui dumnezeu, Caci minanea find 0 Incrare limitata, care arald totdeauna numa o putere limi- tala, este sigur ca dintr-un efect ca acesta mu putem con- chide existenla tunel cauze a cirei putere si fie nelimitata, iy in ee! mat bun caz,existenja unei cauze a cirei pulere sii fie mai mare decit aceea a electului, Spun in cel mai bun caz hiindea din mai multe cauze care conlucreaz’ in acelasi timp poate rezulta un efect a cdeui vatoare gi pulere si fie mai mica in raport cu puterea tuturor eauze- for impreuna si cu toate acestea sa fre mult mai mare decit puterea fiecdrei eauze in parte, Dar fiindca legite naturii (aga com am ariat) imbratiseaza iofinit de multe lueruri si sint concepute de noi sub un anumit aspect al vesni- TRATATUL TEoLoGICo-PoLC. cAPITOLEL wT g0L cieft, sf findea datoriti acestor togi, natura Iucteazi ‘pasttind o ordine anumild si neschimbstoare, fegile naturit he arati carecuim infinitatea, vesnicia si natura neschiah biteare a Jul dumnezen Conchidem deci, c& din minuni noi nut putem cunoaste pe dumnezeu i nici existen{a si providenta lui gi ed toate acestea se deduc mult mal bine din ordinea neclintta: si heschimbatoare a naturli. In atest. sens. vorbese despre ‘minune, intrucit prin ea nu infelegem altceva: decit o ue care ce depageste mistea cameniler sau rel putin se crede a o depaseste. Caci daca am presupune cd ea deslinteara ordinea naturii sa ea 0 intrerupe. 51 ci este impotriva fegilor ef, alunei (cum am ardat mal Sus), mu midmal cd fu ne poate da vre0 cunoastere a lui dumneze, cl, dimpor tiv, ar nimici-o $1 pe aceea pe care o avem in chip firese i necar face 5 ne indoim si de dumnezew gi de toate. Aci iu vid nici o deosebire intre o Iucrare iaipolriva ati Si 0 lucrare deasupra naturit (adicd, aga cum spun tin, 0 fuctate care, desi iu so impotriveste'naturi, poate fi totus Provocatd sau Savirsita de natura). Dar liinded o minune hu se inlimpla in afara naturi, el in natura insash, cu toate ed se alirma cf ar fi deasupra naturii, ea trebule $8 Intrerups eu necesita ordinea naturii, pe care, altel, 0 eoncepem ‘necfintita §1 neschimbiloare’ prin hotéricea tui duminezeu. Prin urmare, dacd s-ar fatimpla in akira ceva care simi rezulle din insesi legile el, aceasta er ft et necesitale impottiva ordinli pe care dumnezen a ori dduito din vesnicie in natura prin legile generale ale aces- teia, incit ar ff impotriva nator si, in consecinta, dae eam da erezare, ne-ar face st ne indoim de toate si ne-ar duce la aleism. Cu toate acestea, cred ci am davedit prin argumente desiul de puternice ceca ce am veut si dove- desc aci. Putom conchide din acestea, din nou, cio minune impotriva sau deasupra naturii este o curaté ineplie, De aceea, in scrierite sfinte, prin minune au se 1 Brpeaia sub specie acters", flat. fescrent de Spinoea tn tia, toca pov Meru enone ee een han ese gt inate ata