Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://electronics.howstuffworks.com/analog-digital1.htm
Dacă vorbim în aparatul lui Edison în timp ce cilindrul se rotește, acul "înregistrează"
pe tablă, ceea ce am spus. Aceasta datorită diafragmei ce vibrează, la fel și acul, iar
aceste vibrații sunt gravate pe tablă. Pentru a reda sunetul înapoi, acul s-a mutat pe
canalul zgâriat în timpul înregistrării. În timpul redării, vibratiile acului provocând
diafragma să vibreze presează aerul în cornul de colectare care redă sunetul.
Un semnal analog este continuu (lumina, sunetul, cǎldura).
Pentru a putea fi măsurate într-un sistem de calcul digital, aceste semnale trebuiesc
convertite in valori numerice discrete..
Datele analogice nu pot avea numai două stări,ci este posibilă o multitudine de
stări intermediare :
înregistrările audio ,erau stocate sub forma unor unde continue pe materiale cum ar
fi vinilul sau benzile magnetice şi erau transmise sub formă de unde
electromagnetice modulate.
1/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
ceasurile digitale sunt numite digitale, deoarece acestea duc la următoarea valoare
fără a afișa toate valorile intermediare. În consecință, se poate afișa doar un număr
finit de ore ale zilei. în contrast cu ceasurile analogice la care limbile se mișcă
continuu în jurul feței
Unda electromagmetica
http://science.howstuffworks.com/electromagnet.htm
Un curent este introdus, fie de la o baterie sau de la o altă sursă de energie electrică, și curge
prin fir. Aceasta creează un câmp magnetic (unde electomagnetice)
Puteți obține o idee despre cum funcționează un emițător radio începând cu o baterie și o bucată
de sârmă. În modul în care funcționează electromagneții, puteți vedea că o baterie trimite o
electricitate (un flux de electroni) printr-un fir dacă conectați cablul între cele două borne ale
bateriei. Electronii în mișcare creează un câmp magnetic care înconjoară firul, iar câmpul este
suficient de puternic pentru a afecta busola.
Să presupunem că luați un alt fir și plasați-l paralel cu firul bateriei, dar la câțiva centimetri
distanță de el. Dacă conectați un voltmetru foarte sensibil la fir, atunci se vor întâmpla
următoarele: De fiecare dată când conectați sau deconectați primul fir de la baterie, veți
simți o tensiune și un curent foarte mici în cel de-al doilea fir; orice câmp magnetic în
schimbare poate induce un câmp electric într-un conductor - acesta este principiul de bază
din spatele oricărui generator electric. Spectrul radiațiilor electromagnetice este împărțit după
criteriul lungimii de undă în câteva domenii, de la frecvențele joase spre cele înalte:
2/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
Pe plan intern, calculatoarele sunt digitale, deoarece acestea constau din unități
discrete numite biți, care sunt fie on sau off. Dar, prin combinarea multor biți în
moduri complexe, calculatoarele simulează evenimente analogice.
În prezent stocarea digitală o înlocuieşte pe cea analogă din mai multe motive:
Numerele binare au nevoie doar de două stări alternative: “închis” şi
“deschis”
Datele digitale sunt uşor de copiat şi manipulat
Pot fi compactate( recodificate la dimensiuni mai mici ) cu puţină sau fără
pierdere de informaţie
Pot fi stocate sau transmise folosind aceleaşi metode.indiferent de tipul
de date (text,imagine,sunet etc)
Pentru a putea fi înţelese sau folosite de oameni, sunt reconstruite în
formă anologică cu ajutorul unor procesoare speciale numite
“convertoare numeric-analogic (DAC)”
3/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
În exemplele grafice de mai jos ,vedeţi acelaşi semnal analog disctretizat ,dar cuantizat
diferit :
4/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
5/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
6/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
7/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
Inca de cand a fost introdus in 1987, acest format este foarte utilizat in World Wide Web
pentru a permite paginilor Web sa contina si sa afiseze imagini. Este un format eficient
deoarece:
poate stoca culori ce pot fi reprezentate prin valori de maxim 8-biţi (calitatea
este redusa dar si dimensiunea imaginii);
are o rata de compresie buna, reducand dimensiunea imaginii;
ofera un raport bun intre calitate si dimensiune fisier;
permite stocarea in imagini a zonelor de transparenta;
permite realizarea de animatii bazate pe imagini.
Incepand cu 1996, a fost definit un nou format, Portable Network Graphics
(extensia.PNG) pentru a inlocui formatul GIF,deoarece:
asigura un nivel de calitate mai ridicat deoarece implementeaza un
algoritm de compresie fara pierdere de informatie;
poate conduce la rate de compresie mai mari ca cele obtinute prin GIF
poate stoca culori ce pot fi reprezentate prin valori de maxim 24-bits/pixel
si 48 bits/pixel.
Deoarece, formatul PNG nu suporta animatie (doar extensii neoficiale ale standardului
PNG), GIF-ul ramane singura optiune cand vine vorba de a include intr-o pagina Web a
unei forme simple de animatie (nu Flash sau video). Toate browser-ele moderne sunt
capabile sa afiseze si sa interpreteze GIF-uri animate.
GIF-urile animate sunt fisiere cu extensia .gif ce contin mai multe imagini. Imaginile
(frame-uri sau cadre) sunt afisate pentru o perioada scurta de timp intr-o secventa
(repetitiva sau nu), generand astfel senzatia de animatie.
8/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
Format Descriere
CGM Computer Graphics Metafile – format dezvoltat de organizaţii pentru
elaborarea de standarde, suportat de multe aplicaţii grafice
EPS Encapsulated PostScript – utilizează o combinaţie de comenzi din limabjul
PostScript şi de formate TIFF şi PICT
PICT format dezvoltat de Apple Computer, este suporat de toate aplicaţiile grafice
pentru calculatoare Macintosh
WMF Windows Metafile Format – format grafic dezvoltat de firma MicroSoft
CDR format vectorial propriu editorului grafic Corel Draw
9/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
Un font este un design grafic care se aplică unei colecţii de numere, simboluri şi
caractere. Un font are urmǎtoarele calităţi :
setul de caractere,
dimensiunea,
spaţierea şi
înălţimea.
Fonturile se utilizează pentru a imprima text pe diverse dispozitive de ieşire sau pentru
a afişa textul pe ecran. Fonturile au stiluri de font, cum ar fi cursiv(italic) , aldin (bold)sau
aldin cursiv.
Fonturi schiţă(vectoriale)
Fonturile TrueType şi OpenType sunt fonturi schiţă, care se redau din comenzi de linie
şi din comenzi de curbă.
OpenType este o extensie pentru TrueType.
Fonturile TrueType au fost o alternativă superioară fonturilor bitmap folosite până
atunci, aşa că în 1991 Apple a introdus tehnologia TrueType în Mac OS System 7.
TrueType a fost implementat pe Windows 3.1. în 1992
Parteneriatul din 1996 dintre Adobe și Microsoft a avut ca obiectiv dezvoltarea
formatului Open Type (adică un True Type Open)
Atât fonturile TrueType, cât şi OpenType se pot scala şi roti. Fonturile TrueType şi
OpenType arată bine în toate dimensiunile şi pe toate dispozitivele de ieşire care sunt
acceptate de Microsoft Windows.
Fonturi raster
Fonturile raster sunt denumite şi fonturi bitmap. Acestea sunt stocate ca bitmapuri.
Fonturile raster sunt proiectate cu o dimensiune specifică şi cu o rezoluţie specifică
pentru o anumită imprimantă. Nu este posibilă scalarea sau rotirea fonturilor raster.
10/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
Fonturile ClearType sunt fonturi care sunt optimizate pentru un ecran LCD (Liquid
Crystal Display) . Pe un ecran LCD, fonturile ClearType utilizează elemente
informaţionale de dimensiuni mai mici decât un pixel pentru a netezi marginile zimţate
ale fonturilor: Constantia, Cambria, Corbel, Candara, Calibri şi Consolas.
ClearType este o tehnologie pentru afişarea fonturilor pe ecran, astfel încât ele să
apară clare şi netede. ClearType oferă textului de pe ecran un aspect mai detaliat,
astfel încât acesta este mai uşor de citit perioade lungi de timp, fără a solicita ochii sau
a provoca oboseală psihică. Funcţionează foarte bine pe dispozitive LCD, incluzând
monitoare cu ecran plat, PC-uri mobile şi dispozitive portabile mai mici.
Codificarea sunetului
Sunetul reprezinta o serie alternativa de modificari ale presiunii aerului, care se propaga
sub forma de unde sferice concentrice. Detectarea sunetului se face masurand si
convertind variatiile de presiune ale aerului , fiind o unda elastica ce se propaga prin aer
cu o viteza medie de aprox. 344 m pe secunda
11/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
Un CD înregistrat stereo are deci două canale care conţin 44100 de valori de 16 biţi
pentru fiecare secundă de muzică; asta înseamnă o rată de transfer a informaţiei de 2
* 44100 * 16 = 1.411Mbps (megabiţi pe secundă). Aceasta este viteza cu care
informaţia iese din CD-player-ul calculatorului dumneavoastră; în interior rata este chiar
mai mare, din cauza codificării redundante. Un compact disc poate stoca aproximativ 70
de minute de muzică, avînd deci o capacitate de 783 MB (megaocteţi)
Deci, un CD stochează un număr foarte mare de biţi pentru fiecare secunda de muzica:
MP3 (Moving Picture Experts Group, Audio Layer 3- MPEG-2 Audio Layer 3)
este un format de compresie a unui fisier audio wave , fişiere cu extensia .mp3.
Calitatea sunetului este similară celei de pe CD. O compresie standard MP3
va reduce dimensiunea fisierului cu pana la 10 ori.
12/13
Competenţe T.I.C. Codificarea imaginii şi sunetului
nimic mai mult decât date - un set de instrucțiuni. Datele MIDI conțin o listă de
evenimente sau mesaje care spun unui dispozitiv electronic (instrument muzical, placa
de sunet de calculator, telefon mobil, etc..) cum sa genereze un sunet.
Pentru utilizarea unui echipament MIDI cu un calculator IBM PC, în general este
necesară o interfaţă MIDI (există un număr redus de calculatoare echipate cu interfeţe
MIDI încorporate). Cele mai răspândite interfeţe MIDI sunt sub forma unor plăci de
extensie, dar există de asemenea interfeţe MIDI seriale (care se conectează la un port
serial al calculatorului) şi interfeţe MIDI paralele (care se conectează la un port
paralel).
frecvenţa sunetelor,
durata sunetelor şi
instrumentul care va emite notele
Bibliografie
http://users.utcluj.ro/~baruch/media/book_siel/SIEL-Cap11.pdf
https://computer.howstuffworks.com/
13/13