1

Municipiul București – Scurtă prezentare

Stema Municipiului București

Municipiul București este capitala României. Este cel mai populat oraș și cel mai important
centru industrial și comercial al țării. Populația de 1.883.425 de locuitori face ca Bucureștiul să
fie al zecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unor estimări ale unor
specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste trei milioane de oameni, iar în următorii cinci ani, acest
număr va depăși patru milioane. La acestea se adaugă faptul că localitățile din preajma orașului,
care vor face parte din viitoarea Zonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ
430.000 de locuitori.
Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine capitala Principatelor Unite. De atunci
a suferit schimbări continue, devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media românești.
Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adus în Belle Époque supranumele de „Micul
Paris”. Deși clădirile și cartierele din centrul istoric au fost deteriorate sau distruse de război,
cutremure, și programul lui Nicolae Ceaușescu de sistematizare, multe au supraviețuit. În ultimii
ani, orașul a cunoscut un boom economic și cultural.
Conform datelor preliminare din recensământul 2017, 1.677.985 de locuitori trăiesc în limitele
orașului, mai puțini față de cifra înregistrată la recensământul din 2010. Mediul urban se extinde
dincolo de limitele Bucureștiului, cu o populație de 1,93 milioane de locuitori. Prin adăugarea
orașelor satelit din jurul zonei urbane, zona metropolitană a Bucureștiului propusă ar avea o
populație de 2,2 milioane de locuitori. Conform Eurostat, Bucureștiul are o zonă mai mare
urbană de 2.151.880 rezidenți. Potrivit datelor neoficiale, populația este de peste 3 milioane de
locuitori. Din punct de vedere economic, București este orașul cel mai prosper din România, și
este unul dintre principalele centre industriale și noduri de transport din Europa de Est. Orașul
are facilități pentru convenții, instituții de învățământ, zone culturale, centre comerciale, și zone
de agrement.
Orașul este administrat de Primăria Municipiului București, are același nivel administrativ ca și
județele României și este împărțit în șase sectoare.

2
Așezare geografică și relief:

Pracul Herăstrău
Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești, la nord și Giurgiu, la sud. Orașul se află
în Câmpia Vlăsiei, care face parte din Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de
vest Câmpia Găvanu-Burdea, iar la sud este delimitat de Câmpia Burnazului. Istoric, se
consideră că Bucureștiul a fost construit pe șapte dealuri, asemenea celor șapte coline ale Romei.
Cele șapte dealuri ale Bucureștiului sunt: Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii, Dealul Cotrocenilor,
Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, Dealul Văcărești și Colina Radu Vodă. Cu excepția
Dealului Mitropoliei, restul pantelor din București sunt rezultatul eroziunii fluviale a celor două
cursuri principale de apă care îl străbat.
Bucureștiul are o suprafață de 228 km², ceea ce înseamnă că orașul ocupă 0,8% din întreg
teritoriul României. Altitudinea variază de la 55,8 m în zona podului de la Cățelu, la sud-est de
oraș, la 96,3 m în zona Hotelului Carol Parc de pe Dealul Filaretului.

Fântânile din Piața Unirii

Raportat la coordonatele geografice fixe, orașul București se regăsește la intersecția paralelei de

44º24′49″ (ca Belgrad, Geneva, Bordeaux și Minneapolis) cu meridianul de 26º5′48″, meridian
ce străbate, de asemenea, Helsinki și Johannesburg. Orașul are o formă aproximativ rotundă, cu
centrul situat la intersecția axelor imaginare nord/sud și est/vest din Piața Universității.

3
Monumentul pentru kilometrul zero al României este plasat chiar la sud de Piața Universității, în
fața Bisericii Sf. Gheorghe Nou din Piața Sf. Gheorghe. Raza Bucureștiului, din Piața
Universității până la periferie în toate direcțiile, variază de la 10 la 12 km.
Până de curând, regiunile din jurul Bucureștiului erau predominant rurale, dar după 1989 au
început să se construiască suburbii în jurul orașului. Este de așteptat ca dezvoltarea urbană să
continue, de vreme ce zona metropolitană București va deveni operațională până în 2020 și va
incorpora alte comune și orașe din județul Ilfov și județele învecinate.
Istorie:
Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante
mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-
lea.
Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în
1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii
Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare
din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu
Vodă, Lacul Tei, Pantelimon, Dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt
populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuințe după retragerea aureliană
din 273 d. Hr. sunt atestate în secolele III–XIII, până în Evul Mediu.
Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-un act emis de Vlad Țepeș, domn
al Țării Românești, prin care se întărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai
apare în primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supravegheze drumul ce mergea de
la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezare aflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp,
Bucureștiul se afirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reședință
domnească. În anii 1558–1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a
domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș de cult din oraș
păstrat în forma sa inițială.
În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devine capitala Țării Românești, din ordin
turcesc, pentru a avea o capitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre, mai ușor de controlat în
comparație cu Târgoviște. Din acel moment se și trece la modernizarea acestuia. Apar primele
drumuri pavate cu piatră de râu (1661), se înființează prima instituție de învățământ
superior, Academia Domnească (1694) și este construit Palatul Mogoșoaia (Constantin
Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzi se află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În
1704 ia ființă, la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colțea, care a fost avariat
ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în 1888.
În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creșterea
numărului meșteșugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor,
cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cu acestea continuă modernizarea
orașului. Sunt create primele manufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuu
prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din 1798 indica 30.030 de
locuitori, în timp ce cel din 1831 număra 10.000 de case și 60.587 de locuitori).
Încet-încet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național, Grădina Cișmigiu, Cimitirul
Șerban Vodă, Societatea Academică, Societatea Filarmonică, Universitatea din București, Gara
de Nord, Grand Hôtel du Boulevard, ziarul Universul, cafenele, restaurante, Grădina

4
Botanică, Ateneul Român, Banca Națională, cinematografe) și inovații în materie de tehnologie
și cultură (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii
telefonice).
Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunist în
România reședința județului Ilfov. În aceea perioadă era denumit „micul Paris” datorită
asemănării cu capitala franceză, dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimul
timp dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din
oraș, în special a acelora din centrul istoric.[39]
Tratate semnate

 28 mai 1812 – la sfârșitul Războiului Ruso-Turc, Principatul Moldovei pierde partea sa

răsăriteană, Basarabia;
 3 martie 1886 – la sfârșitul războiului între Serbia și Bulgaria;
 10 august 1913 – la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Balcanic;
 4 august 1916 – tratatul de alianță între România
și Antanta (Franța, Anglia, Rusia și Italia);
 6 mai 1918 – tratatul între România și Puterile Centrale, care nu a fost niciodată ratificat.

Demografie:
Densitatea populației Bucureștiului este foarte mare, de 9.993,8 loc./km² în 2015.] Acest lucru se
explică prin faptul că majoritatea populației locuiește în blocuri aglomerate din perioada
comunistă, dar depinde și de partea orașului: cartierele sudice au o densitate mai mare decât cele
nordice. Din capitalele țărilor membre UE, doar Paris și Atena au o densitate mai mare a
populației.
Doar 54% dintre bucureșteni s-au născut în oraș. 37% dintre locuitori au venit și s-au stabilit în
București pentru și după studii, iar alți 24% datorită locului de muncă.
Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri: sunt aici 24,4% locuitori cu
vârste cuprinse între 0 și 24 de ani, spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde această
categorie de populație reprezintă 33,9%. Bucureștiul recuperează însă față de alte structuri
administrative când vine vorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste cuprinse
între 25 și 64 de ani, față de 52,2% în Iași. Principalul motiv este că Bucureștiul are o capacitate
de atracție mai mare odată ce tinerii încep să își caute un loc de muncă. Datele furnizate de INS
arată că durata medie de viață a locuitorilor municipiului București era, în anul 2015, de 77,8 ani,
Capitala fiind regiunea cu cea mai mare speranță de viață din România. Un bărbat trăiește, în
medie, 74,7 ani, în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de 78,9 media națională). În 2005, durata
medie de viață la nivelul Capitalei era de 74,1 ani, iar în 1995 – 70,6 ani.

5
Evoluție istorică:

Sursa - https://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99ti

Comunități etince:
Comunitatea romă
Cea mai numeroasă comunitate minoritară in București la recensământul din 2011 a fost
comunitatea romă (23.973 de persoane, adică 1,27% din populație). În cursul anilor '90 mulți
romi au emigrat în Occident sau s-au întors în localitățile din provincie din care emigraseră în
anii 1970–1989.
Comunitatea evreiască

Articol principal: Comunitatea evreilor din București.

Cea mai numeroasă comunitate minoritară din București era odinioară cea evreiască. În 1930
trăiau în București 69.885 de evrei, reprezentând 10,93% din populația orașului. În timpul
războiului, cu refugiații, numărul acestora depășea 140.000.Evreii din București sunt menționați
în cărțile de istorie încă din secolul al XVI-lea, ca medici la curtea domnească sau comercianți.

6
Aceștia veneau de la sud de Dunăre, de la Istanbul sau de la Salonic, Grecia.Evenimentele celui
de-Al Doilea Război Mondial și apoi emigrarea în Israel au dus la scăderea masivă a populației
evreiești din București. Pe locul cartierului evreiesc se află astăzi Unirea Shopping Center și
zona adiacentă. În București funcționează în continuare un teatru evreiesc de stat. Continuă să
existe mai multe sinagogi și cimitire evreiești (unul dintre cimitirele evreiești este sefard). La
recensământul din 2011, 1.333 de oameni s-au declarat ca fiind evrei. Incluzând și familiile
mixte, numărul evreilor din București ajunge la 4.000 de personae.
Comunitatea maghiară
Numeroși reformați maghiari s-au stabilit la București la începutul secolului al XVIII-lea, după
înfrângerea revoltei curuților. Este plauzibil faptul că satul Berceni din sudul orașului să fi fost
numit după tabăra soldaților curuți de sub comanda generalului Miklós Bercsényi.[  Un nou val
de refugiați maghiari a venit la București după înfrângerea revoluției maghiare de la 1848 de
către austrieci. Unul din cei mai proeminenți reprezentanți ai maghiarilor bucureșteni de la
mijlocul secolului al XIX-lea a fost József Sándor, primul traducător al lui Mihai Eminescu, încă
în timpul vieții poetului.
Conform datelor recensământului din 1930, în acel an trăiau în București 24.052 maghiari,
reprezentând 3,76% din populația municipiului. Era vorba îndeosebi de secui din județele Trei
Scaune (azi județul Covasna), Odorhei și Ciuc (azi județul Harghita). Comparativ, în anul 2002
trăiau 5.834 de maghiari, reprezentând 0,3% din totalul populației orașului, iar în 2011 3.359 de
maghiari (0,18%).
În București funcționează Liceul Teoretic „Ady Endre” cu predare în limba maghiară. Casa
Petőfi este centrul cultural al comunității, unde funcționează și biblioteca. În București apare
publicația lunară Bukaresti Közlöny. Biserica Reformată din București oferă liturghii în limba
maghiară. Printre bucureștencele de origine maghiară se numără Vera Renczi, Daniela
Gyorfi și Eva Kiss.
Comunitatea germană
Comunitatea germană datează încă din secolul al XVIII-lea, fiind compusă preponderent din
negustori sași. Din acest secol datează și prima mențiune a unei biserici luterane din lemn. În
preajma Primului Război Mondial proporția germanilor atingea 8%, fiind vorba nu numai de
sași, ci și de prusaci și austrieci. În București funcționează Colegiul Goethe (fostul Liceu
Teoretic „Hermann Oberth”) cu predare în limba germană. De asemenea, continuă să existe
biserica luterană (evanghelică) cu limba de liturghie germană. La recensământul din 1977
populația germană era alcătuită din aproape 8.000 persoane. În 2002 au fost numărați doar 2.358
de germani, iar în 2011 1.209 germani.
Comunitatea armeană
O comunitate cu vechi tradiții culturale și economice în București este cea armeană. În anul 1930
trăiau în București 4.748 de armeni, reprezentând 0,74% din populația municipiului. La
recensământul din 2002 au fost numărați 815 armeni, iar în 2011 doar 565 de armeni. Locuri
precum Strada Armenească amintesc de prezența armenilor în oraș. Există o biserică și un cimitir
armenesc în București.
Comunitatea greacă

7
O altă comunitate cu vechi tradiții în București este cea grecească. Aceasta datează încă din
timpul perioadei fanariote (1715–1821). În 1930 trăiau în București 4.293 de greci, reprezentând
0,67% din totalul populației orașului. Astăzi au rămas mai puțin de 1.000.

Comunitatea bulgară
Prezența unei populații bulgărești în București are o vechime de mai multe secole, existând încă
din secolul al XVII-lea, când niște călugări catolici franciscani bulgari ridicaseră pe locul
actualei biserici Bărăția o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor din București sunt ortodocși,
fiind reuniți din 1954 până în aprilie 2009 în Biserica Ortodoxă Bulgară „Sf. Prooroc
Ilie” (actualmente „Sf. Ilie-Hanul Colței”, preluată de Biserica Ortodoxă Română, prin
Arhiepiscopia Bucureștilor – Protopopiatul III Capitală). Preluarea acestei biserici este
considerată abuzivă de comunitatea bulgărească și de Biserica Ortodoxă Bulgară, pe când
Biserica Ortodoxă Română privește acest gest ca fiind legitim. De asemenea, se întâlnesc și
bulgari catolici, reprezentați de Biserica „Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu”. Motivele
pentru care bulgarii au sosit în București sunt diverse: fie politice (se refugiau din cale opreliștii
otomane înainte de 1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun – mai ales în prima
jumătate a secolului al XX-lea). Autoritățile comuniste au închis Liceul bulgar, însă în toamna
anului 1999, la București a fost redeschisă, în paralel cu Liceul român din Sofia, vechea Școala
bulgară cu trei clase și un număr de 84 de elevi, cu predare în limba bulgară. Unele cartiere din
București continuă să aibă o populație numeroasă de bulgari: Giulești-Sârbi, Dudești-Cioplea (în
bună parte catolici). Bulgari trăiesc și în cartiere din unele localități aflate în preajma Capitalei.
Comunitatea poloneză
În București trăiește, de asemenea, o populație poloneză, aproape la fel de semnificativă ca și cea
din Bucovina. Polonezii au sosit în special înaintea Primului Război Mondial, dar și în timpul
celui de-Al Doilea Război Mondial – în ambele cazuri ca refugiați care au hotărât să se
stabilească aici. În cadrul emigrației polone, un rol însemnat a jucat Uniunea Emigrației Polone
(1866–1871), care a avut o filială și la București. Într-o proporție semnificativă polonezii
bucureșteni sunt intelectuali, iar unii dintre ei au fost primari ai Bucureștiului: Lucian
Skupiewski în perioada februarie 1923–aprilie 1923 și Victor Dombrovski, fost general de
armată român, chiar în două rânduri, în intervalul septembrie 1938–septembrie 1940 și în
perioada august 1944–iunie 1948.
Strada Polonă este numită după această comunitate. Azi mai trăiesc în București câteva sute de
polonezi, însă în anul 1890 numărul acestora se ridica la aproximativ 3.000 de persoane (circa
1,5% din populația orașului).
Comunitatea albaneză
București este centrul comunității albaneze din România. Comunitatea albaneză bucureșteană a
început să se formeze în prima jumătate a secolului al XIX-lea, când capitala Țării Românești a
devenit un centru al inițiativelor culturale ale unor intelectuali precum Dora d'Istria, Naim
Frashëri, Jani Vreto și Naum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la București
în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez, Hymni i
Flamurit, pe vremea când locuia în București. Cei mai mulți dintre acești intelectuali se
refugiaseră în România din calea opreliștii otomane. În 1920 trăiau în București aproape 20.000

8
de albanezi. Azi mai trăiesc doar câteva sute. Majoritatea albanezilor bucureșteni sunt creștini
ortodocși, dar există într-un număr mai mic și albanezi musulmani.
Comunitatea musulmană
Comunitatea musulmană din București este formată atât din imigranți, cât și din populație
autohtonă, ai cărei urmași au sosit de-a lungul timpului. Centrul vieții spirituale a musulmanilor
bucureșteni a fost, de la începutul secolului al XX-lea, geamia București, construită în Parcul
Carol I și mutată în timpul regimului comunist în zona Pieței Eroii Revoluției. Prima moschee
din oraș construită după căderea regimului comunist este ar-Rahman, aflată pe Strada Munții
Gurghiului din cartierul Crângași. Finalizată în 2002, moscheea este deschisă permanent și poate
oficia orice ritual islamic.
Altele
Bucureștiul are și o comunitate chineză și un mic număr de refugiați de diferite naționalități
(sirieni, pakistanezi, afgani, birmani, ucraineni și africani), care locuiesc în principal în
cartiere-dormitor precum Pantelimon.

Transoprt:
Articol principal: Transport în București.
Bucureștiul este principalul nod feroviar (nouă magistrale și o cale ferată de centură de 74 km) și
rutier (șapte magistrale, numeroase autogări) al țării; tot aici se află aeroporturile „Băneasa”
(inaugurat în 1920 pentru traficul intern) și „Otopeni” (inaugurat în 1970 pentru traficul
internațional). Metroul bucureștean are patru linii
Transport în comun în București
magistrale, construite din 1974 și până în prezent,
însumând circa 77 km lungime.
Transportul public
Sistemul de transport public din București este cel mai
mare din România. Este compus din sistemul de
metrou de 77 km operat de către Metrorex și rețeaua Metrou
transportului de suprafață – autobuze (120 de M1 · M2 · M3 · M4 · M5 · M6
linii), troleibuze (15 linii) și tramvaie (24 de linii) –
STB
operată de către RATB.  Adițional, există
și microbuze private care fac legătura cu comunele Autobuze · Tramvaie · Troleibuze
învecinate. În 2016, RATB a avut 438 de milioane de
călătorii.
Subsolul capitalei este traversat de patru magistrale (M1, M2, M3 și M4), M1 și M2 fiind cele
mai mari și mai cuprinzătoare. M1 este magistrala care are conexiuni cu toate celelalte linii de
metrou. Metroul reprezintă doar 5% din rețeaua de transport public și este folosit zilnic de
aproape un sfert din populația zonei București-Ilfov, adică 600.000 de persoane.
Transportul rutier
Rețeaua de străzi a Capitalei cuprinde 5.340 de străzi, cu o lungime totală de 1.820 km și o
suprafață totală de aproape 20.000 m². Aceasta este centrată în jurul unei serii de bulevarde de
mare capacitate, care, în general, radiază din centrul orașului până la periferie. Axele principale

9
(nord/sud, est/vest și nord-vest/sud-est) și două inele (interior și exterior) contribuie la reducerea
aglomerației din trafic. Străzile în municipiu sunt de obicei înțesate în timpul orelor de vârf din
cauza creșterii numărului de mașini în ultimii ani. În fiecare zi, peste un milion de vehicule
circulă în interiorul orașului. Aceasta a rezultat în apariția gropilor, care acum sunt considerate ca
fiind cea mai mare problemă de infrastructură a Bucureștiului. La acestea se adaugă lipsa
spațiilor de parcare, dar și subdimensionarea infrastructurii pietonale.
Pe 17 iunie 2011, Pasajul Basarab a fost inaugurat și deschis traficului, completând astfel inelul
interior al orașului. Construcția pasajului a durat cinci ani și astăzi este cel mai lung pod
suspendat din România și cel mai lat astfel de pod din Europa. De la finalizare, traficul pe Podul
Grant și în zona Gării de Nord a devenit considerabil mai fluid.
Bucureștiul este principalul nod al rețelei drumurilor naționale române, fiind punctul de începere
pentru trei autostrăzi (A1 spre Pitești, A2 spre Constanța și A3 spre Ploiești) și nouă drumuri
naționale
(DN1 spre Oradea, DN1A spre Brașov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Călărași, DN4spre Oltenița
, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timișoara și Cenad, DN7 spre Nădlac și DN71 spre Sinaia).
Transportul feroviar
Bucureștiul este nodul feroviar principal al companiei naționale Căile Ferate Române. Cea mai
importantă stație feroviară este Gara de Nord din care pleacă și sosesc trenuri zilnice din diverse
localități românești, precum și din orașe europene. Prin Gara de Nord trec zilnic 283 trenuri ale
operatorului de stat CFR Călători și două ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea, există
și alte gări: Basarab, Băneasa, Obor, Progresul (închisă traficului de călători în 2006) și Titan
Sud. Din oraș pornesc cinci magistrale feroviare: 300 (București–Oradea), 500(București–
Bacău–Suceava–Verești), 700 (București–Brăila–Galați), 800 (București–Constanța), 900 (Bucur
ești–Drobeta-Turnu Severin–Timișoara–Jimbolia) și trei linii secundare
interoperabile: 901 (București–Pitești–Craiova), 902 (București–Giurgiu) și 903 (București–
Oltenița).
Transportul aerian
În București există în prezent două aeroporturi funcționale: Aeroportul Internațional Henri
Coandă (inițial „Otopeni”) și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (inițial „Băneasa”). Henri
Coandă este cel mai mare aeroport al României, deservind aproape 11 milioane de pasageri în
2016 și fiind centrul principal pentru operatorul național TAROM. De acolo pleacă și sosesc
zilnic zboruri din alte orașe din România precum și numeroase alte aeroporturi
din Europa, Americi, Asia și Africa. Cunoscut până în 2012 ca hub-ul low-cost al Bucureștiului,
Aurel Vlaicu operează astăzi doar zboruri private.
Transportul pe apă
Bucureștiul se situează pe malurile Dâmboviței, dar fiindcă acest râu nu este navigabil, orașul nu
a funcționat niciodată ca port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte orașe,
precum Giurgiu și Oltenița, aceste orașe fiind amplasate la distanțe mici: 65, respectiv 62 de
kilometri. În anul 2010, mai mulți politicieni au reluat ideea continuării construcțiilor la Canalul
Dunăre–București, lung de 73 km, care va lega orașul cu Dunărea, prin canalizarea râurilor
Dâmbovița și Argeș. Potrivit primarului Capitalei de atunci, Sorin Oprescu, canalul este finalizat
în proporție de 65%. Totodată, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea,
declara în iunie 2010 că intenționează să includă proiectul în Strategia Uniunii Europene pentru

10
Regiunea Dunării. Se așteaptă ca acest canal să devină o componentă importantă a infrastructurii
de transport orășenești.

Județul Ilfov – Scurtă prezentare

Județul Ilfov (Sectorul agricol Ilfov înainte de 1997) este un județ în Muntenia, România, ce

înconjoară municipiul București. Reședința oficială este Buftea și majoritatea instituțiilor
județene își au sediul acolo.

Stema Județului Ilfov

Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov, mai ales în zona Căldărușani,
Glina și Chiajna, lângă București, datează din paleolitic și neolitic. Trebuie de asemenea
menționate vestigiile dacice scoase la lumină în zona Pantelimon, Snagov, Măgurele și
Bragadiru. Bogăția descoperirilor arheologice (relicve, inscripții etc.) este dovada locuirii
neîntrerupte a zonei de către daco-romani, care mai târziu au format Principatul Țara
Românească, prin unirea cnezatelor și voievodatelor(primele organizări statale) în secolele XII-
XIV. Încă de la întemeire, la sfârșitul secolului al XIV-lea, sub domnia lui Basarab I, multe
așezări și orașe au prins viață până în secolul XVI, cum ar fi
Snagov, Chitila, Afumați sau Tâncăbești și care au supraviețuit până în zilele noastre. Numele de
Ilfov este pentru prima data menționat într-un act de donație din 1482 al domnitorului Vlad
Călugărul către Mănăstirea Snagov.
Geografie:
Județul Ilfov, cel mai mic județ al României ca suprafață, se află în Câmpia Română. În
monografia "Județele României" din 1972sunt menționate ca vecine ale Județului Ilfov
județele: Ialomița la est, Buzău, Prahova și Dâmbovița la nord, Teleorman la vest și Bulgaria la
sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafață de 8.225 km², fiind în
dimensiunea pe care o deținea atunci, al cincilea ca mărime din România. Nouă ani mai târziu, al
cincilea județ al României ca suprafață, a fost dezmembrat: partea de sud-vest a format
județul Giurgiu, partea de nord-vest a fost alipită la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută
la Ialomița iar partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași. Comunele care

11
înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul
Agricol Ilfov.
În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov,
scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări
rurale și opt orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-Leordeni,
Pantelimon, cu peste 1.593 km²
Județul se găsește în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă București.
Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică și 25°52’ – 26°27’
longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu județele Prahova (la
nord), Dâmbovița (la nord-vest), Giurgiu (la sud și vest), Călărași (la sud-est) și Ialomița (la
nord-est). Clima este temperat-continentala cu o medie anuală a precipitațiilor de 460–500 mm.
Râuri importante sunt Dâmbovița și Colentina (care aprovizionează cu apă orașul Buftea), iar
lacuri importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este
străbătut și de râul Ialomița împreună cu afluentul său Gruiu.
Transporturi:
În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă.
Acesta deservește municipiul București, județul Ilfov și alte zone din sudul României și
nordul Bulgariei.
Întrucât el înconjoară Bucureștiul, județul Ilfov este străbătut de toate cele 7 drumuri naționale
principale care pornesc din București, precum și de autostrăzile A1 (la vest), A2 (la est)
și A3 (nord). Alte drumuri naționale care trec prin județ sunt DN1A(în partea de nord-vest)
și centura Bucureștiului.
De asemenea, principalele magistrale de cale ferată care pornesc din București traversează
Ilfovul: București-Ploiești cu gările Chitila, Buftea și Periș; București-Urziceni cu gările
Mogoșoaia, Balotești, Căciulați și Moara Vlăsiei; București-Constanța cu gările Pantelimon,
Pasărea și Brănești; București-Videle cu gara Chiajna.
Transportul în comun pentru județul Ilfov este asigurat parțial de către STB, în anumite zone,
acestea fiind liniile 4**, aceste linii fac legătura dintre București și unele localități din Ilfov. De
asemenea, unele comune și localități au societate proprie de transport în comun (cum ar fi
Voluntari). În multe cazuri, transportul în comun în județul Ilfov se realizează de către firme
private, dintre care unele au contracte cu primăriile. Unele astfel de linii au traseu comun cu
STB, dar tarif mai mare decat al unei linii urbane și diferă în unele cazuri de zona unde are
capătul de linie din Ilfov. Liniile expres 780 și 783 ale STB deservesc și orașul Otopeni, deși
rolul lor principal este de a face legătura unor obiective din București cu aeroportul Henri
Coandă. Între 2005 și 2007, liniile RATB - Ilfov au fost desființate, însă unele din ele au revenit
după anul 2007 în baza unor contracte cu primăriile respective ale localităților din Ilfov, iar până
în 2017 majoritatea fuseseră restaurate în aceleași condiții. Până prin anul 2002 a existat si o linie
de tramvai preorășenească (linia 29, de la gara Progresu, prin Jilava, pe șoseaua Bucuresti–
Giurgiu, până la podul feroviar peste centura Bucureștiului din Jilava). Aceasta avea o lungime
de circa 3 km și deservea în special zona industrială din acea parte. Ea a fost desființată din
pricina reducerii activității din zona. Din data de 17 septembrie 2018 s-a introdus o noua linie
expres 781 ce face legătura între gara Basarab din București și ELI-NP din Măgurele.

12
Populație:
Ilfov - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Sursa - https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov

Lista orașelor din județul Ilfov:

1.Bragadiru;
2.Buftea;
3.Chitila;
4.Măgurele;
5.Otopeni;
6.Pantelimon;
7.Popești-Leordeni;
Voluntari.

13
Prezentarea indicatorilor sociali în zona de dezvoltare București –
Ilfov:

1.Populația după domiciliu la 1 ianuarie pe sexe și medii de rezidență:

Sexe Medii de Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

rezidență de dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017

Masculin Urban TOTAL 5156622 5148467 5118061 5078616 5026734

- - București 956009 955966 952821 951332 947117

Ilfov

- Rural TOTAL 4604858 4600512 4591324 4571117 4575844

- - București 113494 116185 119009 121836 126135

Ilfov

Feminin Urban TOTAL 5633919 5604150 5584990 5557802 5504521

- - București 1095246 1091225 1089817 1089435 1084555

Ilfov

- Rural TOTAL 4624675 4599960 4581167 4553050 4537251

- - București 117495 120037 122796 125600 129540

Ilfov

2.Rata de ocupare a resurselor de muncă pe sexe:

Sexe Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

de dezvoltare 2013(%) 2014(%) 2015(%) 2016(%) 2017(%)

Total București 82,1 71,2 83,1 88 88,6

Ilfov

14
 Masculin București 83,7 74,3 86,2 90,3 90,5
Ilfov

Feminin București 80,6 67,7 80,1 85,7 86,5

Ilfov

3.Rata șomajului pe sexe:

Sexe Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

de dezvoltare 2013(%) 2014(%) 2015(%) 2016(%) 2017(%)

Total Total 5,7 5,4 5 4,8 4

- București 2 1,9 1,8 1,5 1,4

Ilfov

Masculin Total 6,2 5,9 5,3 5,1 4,2

- București 1,9 1,8 1,6 1,3 1,3

Ilfov
5,1 4,8 4,6 4,4 3,8
Feminin Total
2,1 2 2 1,7 1,5
- Bucuurești
Ilfov

4.Numarul accidentelor în muncă pe categorii de accidente:

Categorii de Macroreg Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
accidente de iune de nr.persoane nr.persoane nr.persoane nr.persoane nr.persoane
muncă dezvoltar
e

Total Total 3575 3575 4013 4314 4704

- București 865 892 1022 1169 1428

Ilfov

Incapacitate Total 3352 3351 3814 4125 4496

15
 temporară
de muncă

- București 829 859 994 1146 1406

Ilfov

Mortale Total 223 224 199 189 208

- București 36 33 28 23 22
Ilfov

Accidente Total 143 113 130 131 146

colective de
muncă

- București 28 14 4 6 23
Ilfov

Mortal, în Total 12 12 12 16 21
accidente
colective de
muncă

- București 4 3 : 2 3
Ilfov

5.Locuri vacante de muncă pe grupe majore de ocupare:

Macroregiune Grupe majoree Anul Anul Anul Anul Anul

de dezvoltare de ocupații 2006 2007 2008 2009 (%) 2010 (%)
(ISCO88) (%) (%) (%)

Regiunea Total 2,04 2,45 2,47 1,14 0,64

BUCURESTI
- ILFOV

- Membri ai 1,62 1,93 1,43 0,83 0,57

corpului
legislativ, ai
executivului,

16
 inalti
conducatori ai
administratiei
publice,
conducatori si
functionari
superiori din
unitatile
economico -
sociale si
politice

- Specialisti cu 3,86 3,95 3,85 1,89 1,08

ocupatii
intelectuale si
stiintifice

- Tehnicieni, 1,52 2,03 2,44 1,49 0,59

maistri si
asimilati

- Functionari 1,69 2,37 2,01 0,85 0,55

administrativi

- Lucratori 1,47 2,03 1,82 0,95 0,55

operativi in
servicii, comert
si asimilati

- Agricultori si 4,28 5,69 6,08 2,32 0,3

lucratori
calificati in
agricultura,
silvicultura si
pescuit

- Mestesugari si 1,31 1,83 2,33 0,66 0,33

lucratori
calificati in
meserii de tip
artizanal de
reglare si
intretinere a
masinilor si
instalatiilor

17
 - Operatori la 1,47 1,69 1,56 0,62 0,38
instalatii si
masini si
asamblori de
masini,
echipamente si
alte produse

- Muncitori 1,81 2,1 2,46 0,6 0,43

necalificati

6.Pragul de sărăcie:

Persoană Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
singură lei/pers lei/pers lei/pers lei/pers lei/pers

- 5393 5713 6172 6530 7388

7.Rata riscului de sărăcie/ excluziune socială pe macroregiune de dezvoltare:

Macroregiune Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
de dezvoltare
(%) (%) (%) (%) (%)

Total 41,9 40,3 37,4 38,8 35,7

București Ilfov 30,7 25,1 20,5 32,9 25

8. Paturi în unitățile sanitare pe categorii de unități sanitare, forme de proprietate, macroregiuni,

regiuni de dezvoltare și județe:

Categorii Foreme de Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

de unități proprietate de dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017
sanitare

În Total București 22717 22668 23325 23331 23294

spitale- Ilfov

18
 total

- Publică București 21289 21215 21591 21599 21552

Ilfov

- Privată București 1428 1453 1734 1732 1742

Ilfov

9.Cheltuieli anuale cu protecția socială a șomerilor după acategoriile de cheltuieli:

Categorii Sexe Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

de someri de dezvoltare 2014 2015 2016 2017 2018

Total Total București Ilfov 24296 23021 20581 19482 17009

10.Rata abandonului în învățământul preuniversitar pe nivel de educație:

Niveluri de Macroregiune Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
instruire de dezvoltare (%) (%) (%) (%) (%)

Învățământ TOTAL 1,4 1,5 2 1,8 1,6

primar și
gimnazial

- București 0,9 1,3 1,2 1,4 1,3

Ilfov

Învățământ TOTAL 1,1 1,3 1,8 1,7 1,5

primar

- București 0,8 1,1 1,6 1,4 1,2

Ilfov

Învățământ TOTAL 1,7 1,9 2,1 2 1,8

gimnazial

19
 - București 1 1,7 0,5 1,4 1,4
Ilfov

Învățământu TOTAL 2,9 2,9 3,5 3,6 2,6

l secundar
ciclul 2
(liceal și
profesional)

- București 2,2 2,8 3 3,8 2,1

Ilfov

Învățământ TOTAL 8,9 7,9 10,7 9,7 10

postliceal și
de maiștri

- București 8,6 6,7 10 : 5,2

Ilfov

11.Personalul medio-sanitar pe categorii:

Categorii Forme de Sexe Macroregiun Anul Anul Anul Anul Anul

de personal proprietat e de 2013 2014 2015 2016 2017
sanitar e dezvoltare

Medici Total Tota TOTAL 54086 54929 56110 57304 58583

exclusiv l
stomatologi

- - - București 12091 12543 12759 13260 13482

Ilfov

din care: Total Tota TOTAL 12736 12655 12333 12334 12185
medici de l
familie

- - - București 1890 1861 1846 1939 1941

Ilfov

20
Stomatolog Total Tota TOTAL 14282 14879 15556 16442 15653
i l

- - - București 2649 2824 2848 3115 3062

Ilfov

Farmacisti Total Tota TOTAL 16301 17099 17135 17180 17833

l

- - - București 4516 4761 4755 4367 4591

Ilfov

Alte tipuri Total Tota TOTAL : : 17749 18959 20164

de personal l
sanitar cu
studii
superioare

- - - București : : 3869 4032 4258

Ilfov

Din care: Total Tota TOTAL : : 12902 13780 14613

asistenti l
medicali cu
studii
superioare

- - - București : : 2815 2881 2949

Ilfov

Personal Total Tota TOTAL 12686 12889 13317 13724 142103

sanitar l 0 9 3 6
mediu

21
 - - - București 18166 18807 20326 21860 22683
Ilfov

din care: Total Tota TOTAL : : 11951 12279 127208

asistenti l 3 2
medicali

- - - București : : 18127 19547 20287

Ilfov

Asistenti Total Tota TOTAL 2867 2731 2651 2576 2574

medicali l
obstetrica -
ginecologie
(Moase)

- - - București 308 289 300 321 271

Ilfov

Personal Total Tota TOTAL 59626 60720 62857 66256 69353

sanitar l
auxiliar

- - - București 8668 9131 9806 10596 11038

Ilfov

12.Numărul de îmbolnăviri:

Clasificarea Macroregiunea Anul Anul Anul Anul Anul

internațională de dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017
a maladiilor
Revizia a X a
1992
Total București Ilfov
1515430 1467001 1489611 14639211 14066001
2 4 8

22
13.Câștig salarial net nomenal mediu lunar pe activități ale economiei naționale:

CAEN Categorii Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

Rev.1 de de dezvoltare 2004 2005 2006 2007 2008
(activități salariați Lei Lei Lei Lei Lei
ale
economie
i
naționale
- secțuni
Total Total Total
5986386 746 866 1042 1309
- - București
7362018 977 1129 1382 1810
Ilfov

Prezentarea indicatorilor economici în macroregiunea de dezvoltare

București Ilfov:

1.Produsul intern brut pe macroregiunea de dezviltare București Ilfov:

Macroregiune Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
de dezvoltare Milioane Milionale Milioane Milioane Milioane
lei lei lei lei lei
Total
593742,9 635459,4 668590,1 712587,8 765135,4
București
158651,8 171365 178982,7 197799,4 207571,6
Ilfov

2.Cheltuieli totale în activitatea de dezvoltare-cercetare:

Categorii Macroregiunea Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
de de dezvoltare
cheltuieli
Total Total
2464779 2555662 3476933 3675142 4317086
- București Ilfov
1381902 1394764 1801618 2167252 2807480

23
3.Rata inflației pe categorii de mărfuri și servicii:

Categorii de Macroregiune Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2016 Anul 2017
mărfuri și de dezvoltare (%) (%) (%) (%) (%)
servicii
cumpărate
Total Total
0,1 -,1 : 0,3 0,3
Marfuri București
: -,5 0,1 0,3 0,3
alimentare Ilfov
Marfuri București
0,1 0,2 -,1 0,3 0,3
nealimentare Ilfov
Servicii București
0,2 0,2 -,2 0 0,2
Ilfov

4.Suprafața fondului funciar după mocul de folosință:

Modul Forme de Macroregiun Anul Anul Anul Anul Anul

de proprietat e de 2010 2011 2012 2013 2014
folosinț e dezvoltare ha ha ha ha ha
ă
Total Total Total
2383907 2383907 2383907 2383907 23839071
1 1 1 1
- - București
182115 182115 182115 182115 182115
Ilfov

5.Producia principalelor produse industriale:

24
 Principale Macroregiune Anul 1996 Anul Anul Anul Anul
produse de dezvoltare kg 1997 1998 1999 2000
industriale kg kg kg kg
Produse București
11600000 89000000 77471731 7542917 92223678
prelucrate Ilfov
0 7
din
materiale
plastice

6.Structura producției industriale pe activități:

CAEN Rev.2 Macroregiune Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011
(activiăți ale de dezvoltare (%) (%) (%) (%)
economiei
naționale)
Industrie București 100 100 100 100
Ilfov

7.Numărul întreprinderilor activepe activități ale economiei nete:

CAEN Clase de Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

Rev.1 mărime de dezvoltare 2004 2005 2006 2007 2008
(activități
ale
economie
i
naționale)
Total Total Total
410495 450202 480323 520032 554967
- - București
92326 103839 111750 121729 129940
Ilfov

8.Numărul întreprinderilor active nou create:

Metoda de Macroregiune Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
creare de dezvoltare (%) (%) (%) (%) (%)
Creare Total
99,4 99,3 99,4 99,3 99,4
pură

25
 - București
100 99,5 99,2 99,4 100
Ilfov
Privatizare Total
0,1 0 0,2 0 0,2
sau
divizare
- București
0 0 0,4 0 0
Ilfov
Alte Total
0,5 0,7 0,4 0,7 0,4
metode
- București
0 0,5 0,4 0,6 0
Ilfov

9.Lungimea căilor ferate:

Categorii Macroregiune Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
de linii de de dezvoltare km km km km km
cale ferată
Total Total
10768 10777 10770 10774 10774
- București
279 279 279 279 279
Ilfov
10.Capacitatea de cazare turistică în funcție de tipul de structură de primire turistică:

Tipuri de Macroregiune Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
structuri de de dezvoltare Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
primire
turistică
Total Total
311288 328313 328888 343720 353835
- București
20983 21576 22242 22956 23873
Ilfov

11.Înnoptări în structura de primire turistică pe tipuri de structuri și tipuri de turiști:

Tipuri Tipuri Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

de de de dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017
structuri turiști
de
primire
turistică

26
 Total Total Total
19362671 20280041 23519340 25440957 27092523

- - București
2373012 2660902 3039584 3355893 3600639
Ilfov
- Români Total
15884817 16511937 19047701 20609141 21801487

- - București
1059478 1123459 1259077 1402718 1467732
Ilfov
- Străini Total
3477854 3768104 4471639 4831816 5291036
- - București
1313534 1537443 1780507 1953175 2132907
Ilfov

12.Rata criminalității:

Macroregiune Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
de dezvoltare
Total
236 205 213 166 181
București
180 156 203 150 143
Ilfov

13.Rata infracționalității:

Macroregiune Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
de dezvoltare
Total
1555 2014 1726 1716 1711
București
1948 3070 2372 2312 2599
Ilfov

14.Producția medie la hectar:

Principalel Forme de Macroregiun Anul Anul Anul Anul Anul

e culturi proprietat e de 2013 2014 2015 2016 2017
e dezvoltare tone tone tone tone tone
Crereale Total Total
2089707 2207073 1933282 2176481 2713888
27
 boabe
6 6 1 6 4
- - București
160906 153089 147457 146659 170980
Ilfov

15.Volumul forței de muncă din agricultură:

Macroregiune Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
de dezvoltare
București 1433 1357 1579 1502 1464
Ilfov
Prezentarea indicatorilor de mediu în macroregiunea de dezvoltare
București Ilfov:

1.Cantitatea de pesticide aplicată în agricultură:

Forme de Categorii Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

proprietate de de dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017
pesticide Kg Kg Kg Kg Kg
subst. subst. subst. subst. subst.
activă activă activă activă activă
Total Insecticide Total
850103 635076 716308 803275 1001430

- - București
1136 1841 12 4405 4878
Ilfov
- Fungicide Total
2194060 2293286 2246188 2085007 2282330

- - București
2138 9374 310 23440 36512
Ilfov
- Erbicide Total
3903714 3795431 3645541 3574876 3575547

- - București
864 13322 6201 26632 23125
Ilfov

2.Cantitatea de îngrasăminte chimice și naturale folosite în agricultură:

28
 Forme de Categorii de Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul
proprietate îngrășăminte de dezvoltare 2013 2014 2015 2016 2017
Tone Tone Tone Tone Tone
subs. subst. subst. subst. subst.
activă activă activă activă activă
Total Total Total
491831 452239 532702 514126 581470

- - București
4565 4328 5980 5615 5832
Ilfov

3.Suprafața terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare și combatere a eroziunii solului:

Îmbunătățir Modul de Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul

i funciare folosință a de 2013 2014 2015 2016 2017
a dezvoltare ha ha ha ha ha
terenurilo
r
Lucrări de Suprafața București
228622 228877 229110 229110 229110
combatere a totală Ilfov
1 0 7 7 7
eroziunii și amenajata
de
ameliorarea
a
terenurilor-
total

4.Suprafața terenurilor cu lucrări de desecare:

Modul de Macroregiunea Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
folosință a de dezvoltare ha ha ha ha ha
terenurilor
Suprafața Total
3149614 3149859 3149953 3149953 3149953
totală
amenajată
- București Ilfov
60138 60138 60138 60138 60138

5.Suprafața terenurilor pe care s-au aplicat îngrășăminte chimice și naturale:

29
 Forme de Categorii de Macroregiune Anul Anul Anul Anul Anul
proprietate îngrășămint a de 2013 2014 2015 2016 2017
e dezvoltare ha ha ha ha ha
Total Chimice Total
6194603 6676089 6574741 6491498 7272565

- - București Ilfov
45588 51505 57465 43784 48584

6. Suprafața fondului forestier pe categorii de terenuri si specii de paduri:

Categorii Macroregiune Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017
de terenuri de dezvoltare Mii ha Mii ha Mii ha Mii ha Mii ha
și specii de
păduri
Total Total
6538,5 6544,6 6555,1 6559 6564,9
- București
26,6 26,6 26,6 26,6 26,6
Ilfov

30
 Concluzii

În ultimii cinci ani, din punctul meu de vedre, regiunea București Ilfov s-a dezvoltat la foarte
multe capitole în ceea ce privește agricultura si producția media la hectar. De exemplu, în anul
2013 aceasta era de 160906 tone, în timp ce în anul 2017 acasta atingea pragul de 170980 tone.
În ultimii cinci ani, regiuna a avut și regres. De exemplu, în anul 2013 rata riscului de sărăcie era
de 30,7%, în timp ce în anul 2017 acasta era de 25%.
Îmbunătățirea condițiilor de mediu în regiunea București Ilfov şi integrarea tuturor
consideraţiilor cu privire la mediu, în scopul asigurării dezvoltării durabile.
Obiective:
Îmbunătăţirea accesului la infrastructura de apă, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă
şi canalizare în regiunea 8.
Ameliorarea calităţii solului, prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea
numărului de zone poluate istoric în regiunea 8.
Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare vechi în regiunea 8.
Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea implementării
reţelei natura 2000, în regiunea 8.
Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai
vulnerabile zone din regiunea 8.

31