Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1A
Obs.: Circuitul tine cont de influentele factorilor “Z1” dar nu si de influentele lui
“Z2”.
4. Senzorul din figura este un senzor de debit din categoria celor masice de tipul
celor cu fir incalzit.
Un element incalzit electronic este montat in traseul de admisie unde este racit de
aerul care curge prin preajma sa.
Un modul electronic controleaza valoarea curentului electric care realizeaza
incalzirea astfel incat diferenta dintre temperatura elementului incalzit si
temperatura aerului admis sa fie mentinuta la un nivel constant. Valoarea
curentului electric necesar pentru mentinerea acestei diferente de temperature este
echivalenta cu debitul de aer.
1. Sensor de temperatura
2. Element ce contine firul cald
3. Carcasa senzorului
4.
- senzor de debit masic de aer cu pelicula calda
- Senzorul din figura este un senzor de debit din categoria celor masice de
tipul celor cu fir incalzit.
Un element incalzit electronic este montat in traseul de admisie unde este racit de
aerul care curge prin preajma sa.
Un modul electronic controleaza valoarea curentului electric care realizeaza
incalzirea astfel incat diferenta dintre temperatura elementului incalzit si
temperatura aerului admis sa fie mentinuta la un nivel constant. Valoarea
curentului electric necesar pentru mentinerea acestei diferente de temperature este
d.p. cu debitul de aer.
4. Sensor de temperatura
5. Element ce contine firul cald
6. Carcasa senzorului
-grosimea firului este de aproximativ 70 micrometri
- nu mai exista procedeu de autocuratare
Rk – senzor de temperatura de aer
RH – elementul ce contine pelicula calda
Fig. 42 – schema lui electrica
R2 , R3 – rezistente electrice
1 – carcasa senzorului
3 – contact electric
4 – senzor temperatura aer
5 –pelicula calda
Var. 1D
1) 1010= -1*23+0*22+1*21+0*20=-8+0+2+0= -6
2) Automobilele moderne au inglobate in structura subsistemelor niste sisteme de
control cu autoreglare in bucla inchisa sau deschisa deosebit de complexa.
Aceste sisteme de autocontrol trebuie sa faca automobilul sa raspunda cerintelor
de ordin: functional, al sigurantei, al poluarii, al comfortului.
La aceste sisteme senzorii monitorizeaza variabilele controlabile si pe cele de
referinta transmitandu-le catre o unitate electronic de control (ECU) care la randul
ei genereaza pe de o parte si transmite semnale de ajustare catre elemente finale de
executie (actuatoare.)
Semnalele transmise de senzori pot fi de tip analogic sau digital. Aceste semnale
sunt prelucrate inainte de a fi preluate de ECU.
Prelucrarea consta in amplificare, formare de impulsuri, convertire din analog in
digital.
S-senzor
P-modul de prelucrare
AD-convertor analogic-digital
ECU-unitate de comanda si control
3)
In fig 26 este prezentata constructia unui traductor de detonatie. Acest senzor este unul
piezoelectric din categoria senzorilor de acceleratie si vibratie. Este alcatuit din material
cu prop piezoelectrice care supus unei solicitari ( forta, presiune data de o masa inertiala)
genereaza o diferenta de potential pe fetele laterale ale acesteia. Materialul piezoelectric
conduce sarcina. Se genereaza sarcini de valoare mica si de scurta durata. Acest tip de
senzor poate masura doar acceleratii valabile in timp, in cazul unei miscari oscilatorii
frecventa este de min 10 Hz
1- cu 1 singur
traductor
2-cu 2 traductoare
intre col.
4) Automobilele moderne au inglobate in structura subsistemelor niste sisteme de
control cu autoreglare in bucla inchisa sau deschisa deosebit de complexa.
Aceste sisteme de autocontrol trebuie sa faca automobilul sa raspunda cerintelor
de ordin: functional, al sigurantei, al poluarii, al comfortului.
La aceste sisteme senzorii monitorizeaza variabilele controlabile si pe cele de
referinta transmitandu-le catre o unitate electronic de control (ECU) care la randul
ei genereaza pe de o parte si transmite semnale de ajustare catre elemente finale de
executie (actuatoare.)
Semnalele transmise de senzori pot fi de tip analogic sau digital. Aceste semnale
sunt prelucrate inainte de a fi preluate de ECU.
Prelucrarea consta in amplificare, formare de impulsuri, convertire din analog in
digital.
2) 01011=0*24+1*23+0*22+1*21+1*20=0+8+0+2+1=11
3) Automobilele moderne au inglobate in structura subsistemelor niste sisteme de
control cu autoreglare in bucla inchisa sau deschisa deosebit de complexa.
Aceste sisteme de autocontrol trebuie sa faca automobilul sa raspunda cerintelor
de ordin: functional, al sigurantei, al poluarii, al comfortului.
La aceste sisteme senzorii monitorizeaza variabilele controlabile si pe cele de
referinta transmitandu-le catre o unitate electronic de control (ECU) care la randul
ei genereaza pe de o parte si transmite semnale de ajustare catre elemente finale de
executie (actuatoare.)
Semnalele transmise de senzori pot fi de tip analogic sau digital. Aceste semnale
sunt prelucrate inainte de a fi preluate de ECU.
Prelucrarea consta in amplificare, formare de impulsuri, convertire din analog in
digital.
Q-debit de aer
1,2-corpul clapetei ; 1-partea de masura a clapetei
2-parte de amortizare a clapetei
3- incinta ; volum de compresare
\Var. 1G
Var. 1H1
) Clasele de fiabilitate – senzorii pot fi impartiti in 3 clase de fiabilitate
Clasa 1 - pt sist. De directi, franare, protective pasageri
Clasa 2 – pt motor, sist. De tractiune si pt sist caroserii
Clasa 3 – pt confort, informare, diagnosticare, protectia antifurt
2) Convertor analogic digital
Semnalele analogice se refera la variatia in timp a unei marime electrice. La convertirea
semnalului analogic intr-unul digital o prima etapa o constituie esantionarea (analiza
semnalului la un anumit semnal de timp)
F-filtru
B-bloc de comanda
AD-convertor analogic-digital
Valorile semnalului analogic esantionate sun associate unei expresii numerice; expresia
nu este in sist decimal ci in sist binary. In cazul in care operam si cu valori negative
atunci primul bit al expresiei digitale va influenta semnul expresie decimale.
Control in bucla inchisa = este un process prin care o variabila (variabila “x” controlata
in mod direct) este in mod constant masurata si comparata cu o alta variabila (variabila
“W” de referinta) si apoi modificata in sensul reducerii diferentei dintre ele.
Scopul este acela de a aduce valoarea lui “X” cat mai aproape de valoarea lui
“W”, indiferent de influentele pe care le executa factorii “Z1” asupra
sistemului de control si “Z2” aupra sistemului controlat.
Obs.: Circuitul tine cont atat de “Z1” cat si de “Z2” si actioneaza in sensul reducerii
influentelor acestora.
4) Senzorul pt contaminarea dispersorului farului
1-geamul dispersor de la faruri
2-particule de praf
3-carcasa senzorului
4,5-emitator-receptor