Sunteți pe pagina 1din 14

Analiza epidemiologică

o Conferențiar universitar
Dr. Voidăzan Septimiu
Analiza epidemiologică

o AE constă în identificarea, separarea şi


studiul atent a:
Ø Părţilorcomponente ale unei probleme de
sănătate
Ø Populaţiei în care a apărut problema de
sănătate
Ø Factorilor care explică apariţia problemei de
sănătate
Etapele analizei epidemiologice

o Descrierea fenomenului de sănătate


o Comparaţia
o Aprecierea erorilor
o Interpretarea datelor epidemiologice.
Descrierea fenomenului de sănătate
o I. Incidenţa cumulativă, sau indicele de atac,
proporţia din populaţie care este lipsită de o
problemă de sănătate pe care o va avea ulterior.
Măsoară probabilitatea sau riscul de apariţie a unei
probleme de sănătate într-o anumită perioadă de
timp.
o II. Densitatea incidenţei, măsoară apariţia unei
probleme de sănătate într-o populaţie lipsită iniţial
de acea problemă, pe unitatea de populaţie şi timp,
şi se exprimă în persoane - ani.
o Un tip aparte de densitate a incidenţei este indicele
de fatalitate a cazului.
2. Comparaţia
o Comparaţia indicilor calculaţi arată cât
de semnificativă este asocierea cauză
-efect, dintre factorul de risc şi
problema de sănătate.
o Pentru comparaţii cantitative se
utilizează tabelele de 2x2, în analiza
unui studiu de
cohortă se utilizează RR, RA şi
variante, iar pentru studiu caz-martor
se utilizează OR.
3. Aprecierea erorilor.
o Bias - este definită drept devierea
rezultatelor de la realitate şi se poate
ajunge la asocieri cauzale false,
deviate
eronate.
o Erorile potenţiale în studiile
epidemiologice sunt:
n A.erori întâmplătoare
n B.erori sistematice
n C.confuzia
oA.Erori întâmplătoare
sunt neconcordanţe între o observaţie efectuată pe un
eşantion şi valoarea reală a parametrului în populaţie (rate,
indici de prevalentă).
o Există trei surse de erori:
n (l)variabilitatea biologică:
o factori care ţin de individ:
n a. factori interni: greutate, sex, vârstă, rasă,
origine, sănătate.
n b. factori externi: condiţii de întreţinere
(alimentaţie, temperatură ambiantă, condiţii
sezoniere),
o factori care ţin de mediul geografic şi
climateric,
Ele pot fi reduse prin măsurarea atentă a expunerii şi a
rezultatului expunerii
§ (II)eroarea de eşantionaj – POT FI REDUSE PRIN
creşterea taliei eşantionului
§ (III)eroarea de măsurare - POT FI REDUSE PRIN
validarea instrumentelor de măsură
B.erori sistematice
o apar atunci când în cadrul SE există
tendinţa de a se obţine rezultate care
sunt diferite în mod sistematic de
valorile reale.
o biasul de selecţie
n Sinonime eroarea de descoperire, de
depistare, de eşantionare.
o biasul de informaţie
n Sinonime eroarea de observaţie, de
interviu, de măsurare.
C.confuzia

o intervenţia unui al DOILEA factor care


distorsonează efectul agentului
cauzal, care poate avea ca efect
apariţia aceleaşi boli
Metode de evitare a erorilor:
o Randomizare, este aplicabilă în cadrul studiilor experimentale,
stabileşte subiecţii eligibili pentru un trial în grupul de studiat şi
grupul martor, în aşa fel încât fiecare individ are şanse egale să
facă parte din oricare grup. Se reduce eroarea de confuzie şi de
selecţie.
o Restricţia limitează studiul la un grup cu caracteristici pentru
care variabila de confuzie lipseşte sau poate fi bine identificată şi
măsurată.
o Potrivirea sau metoda perechilor, alegerea martorului să fie
asemănător cu alegerea cazului.
o Stratificarea presupune formarea de grupuri pe criterii bine
alese astfel încât în ambele loturi distribuţia să fie similară.
Evaluarea epidemiologică

o Definiţie:
- este procesul ştiinţific de
determinare a randamentului şi
siguranţei unei anumite măsuri
destinată prevenirii sau controlului
unei probleme de sănătate.
Termeni:

o Randament - măsura în care o anumită


intervenţie, procedură, regim sau serviciu,
aplicată în teren, realizează ceea ce s-a
aşteptat într-o populaţie.
o Eficacitate - măsura în care o anumită
intervenţie, procedură, regim sau serviciu,
produce un rezultat benefic când este
aplicată în condiţii ideale.
o Eficienţă - efectele sau rezultatele finale
obţinute prin aplicarea concretă a unei
proceduri cu randament şi eficacitate
cunoscute, în corelaţie cu cheltuielile de
timp, bani şi resurse.
Metaanaliza
o este procedeul sistematic de combinare a
rezultatelor unor cercetări diferite, folosind
metoda statistică în estimarea globală a
semnificaţiei rezultatelor.
o Scopul principal este de a mări forţa
statistică a rezultatelor proprii, mai ales
dacă numărul cazurilor este mic.
o In clinică metaanaliza se foloseşte pentru a
grupa rezultatele unor trialuri randomizate
mici, care singure nu au nici unul un număr
suficient de cazuri pentru a fi semnificativ.
Etape:
o definirea exactă a problemei abordate.
o documentarea bibliografică.
o stabilirea de criterii precise privind credibilitatea ştiinţifică pentru
includerea studiilor individuale în metaanaliza.
o clasificarea şi codificarea fiecărui studiu prin prisma
caracteristicilor metaanalizei
o evaluarea sensibilităţii şi specificităţii, sensibilitatea se calculează
ca un raport între numărul de referinţe bibliografice pertinente
descoperite şi numărul de referinţe bibliografice pertinente
existente în baza de date. Specificitatea se calculează ca un raport
între numărul de referinţe bibliografice pertinente descoperite şi
numărul total de referinţe bibliografice descoperite.
o formularea rezultatelor
o interpretarea rezultatelor şi emiterea concluziilor
o raportarea meta-analizei.