de fabricatie
Student:Andronache Mihai
Grupa 631CB
2.Desenul piesei 2D
3.Desenul piesei 3D
4.Prelucrarea suprafetelor
6.Determinareasistemului de productie
12.Desen hala
14.Procedura
2.DESENUL PIESEI 2D
3.DESENUL PIESEI 3D
4.PRELUCRAREA SUPRAFETELOR
1.Frezarea de degrosare si largire suprafetei cu diametrul Ø 44
2.Frezarea de degrosare a suprafetei Ø44
3.Frezare de semifinisare si largire de semifinisare a suprafetei
cu diametrul Ø44
4.Frezare de semifinisare a suprafetei cu diametrul Ø44
5.Burghiere si alezare in diagonala a gaurilor Ø9, Ø11
6.Frezare plana
7.Gaurirea si filetare a suprafetei G3/4
8.Alezarea suprafetei interioare Ø45
9.Control final
5.APROVIZIONAREA LOCURILOR DE MUNCA CU
MATERI PRIME SI MATERIALE
Lista materiilor prime:
Tabelul.1
Lista de consumabile:
Tabelul.2
Materiale NumarBucatii
Birotica Lista consumabile
Diluant 5l
Penetranti fluorescenti 1l
Degresanti 1l
Developanti pulbere 1l
Ambalaje Functie de necesitatii
Pulberi magnetice 0,5 kg
Fn=60*z*Ks*h
Unde:
Ks-numarul de schimburi
60∗z∗Ks∗h
Kij=
Nj∗tij
Calcule:
Fn=60*265*1*8=127200[min/an]
N=N1+N2+N3=2000+5+3=2008
N1-numarul de piese comandate
127200
rmed= =63,34[min/buc]
2008
Operatia 1:
r 11 63,34
Kij= = =3,16−serie mare
t 11 20
Operatia 2:
r 21 63,34
Kij= = =4,22−serie mare
t 21 15
Operatia 3:
r 31 63,34
Kij= = =4,22−serie mare
t 41 15
Operatia 4:
r 41 63,34
Kij= = =6,33−serie mare
t 41 10
Operatia 5:
r 51 63,34
Kij= = =6,33−serie mare
t 51 10
Operatia 6:
r 61 63,34
Kij= = =5,27−serie mare
t 61 12
Operatia 7:
r 71 63,34
Kij= = =3,51−serie mare
t 71 18
Operatia 8:
r 81 63,34
Kij= = =3,95−serie mare
t 81 16
Unde:
Calculul MU:
20
m1= =0,33−1 MU
63,34∗0,93
15
m2= =0,25−1 MU
63,34∗0,930
15
m3= =0,25−1 MU
56,63∗0,93
10
m4= =0,16−1 MU
63,34∗0,93
10
m5= =0,16−1 MU
63,34∗0,93
12
m6= =0,20−1 MU
63,34∗0,93
18
m7= =0,30−1 MU
63,34∗0,93
16
m8= =0,27−1 MU
63,34∗0,93
Unde:
Calcule:
0,33
K11= =33[% ]
1
0,25
K21= =25[% ]
1
0,25
K31= =25 [ % ]
1
0,16
K41= =16 [ % ]
1
0,16
K51= =16 [% ]
1
0,20
K61= =20[% ]
1
0,30
K71= =30[% ]
1
0,27
K81= =27 [% ]
1
∑ mc , i 2,19
i=1
Kin,L= n
∗100= ∗100=27,35[% ]
8
∑ ma ,i
i=1
Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se realizeaza numai pe
loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de productie pe
unitatea de obiect al muncii.
2 N∗D
nopt=
√ ( Cm+ A )∗τ∗Ɛ n
Unde:
Cm –cheltuieli materiale
A –cheltuieli independente
D se calculeaza cu relatia:
D=B+B’[lei/lot]
Unde :
B –cheltuieli cu pregatirea/incheierea lotului
B se calculeaza cu relatia:
n
tpi , i
B=∑ ∗Smi∗mi ¿ ¿]
i=1 60
Unde:
Calcule:
B=0,16*1*17+0,16*1*15+0,16*1*14*2+0,16*1*13*2+0,16*1*12+0,16*1*16+0,16*1*18=2,72+
2,4+4,48+1,92+2,56+2,88=21,12[lei/lot]
D=B+B’=21,12+4,22=25,34[lei/lot]
Unde :
Cm=1,618*12-0,500*0.9=18,96 [lei]
Unde :
Cs – cheltuieli salariale
Formula Cs :
n
1
∑ topt∗Smi ¿ ¿]
60 i=1
Cs=0,016*(20*17+15*15+15*14+10*14+10*13+12*13+18*12+16*16+10*18)
=29,32 [lei/buc]
Cs∗Rf
C ind= ¿]
100
Unde :
29,32∗250
C ind= =73,3 ¿]
100
Unde :
Calcule:
Cif=0,016*(20*60+15*40+15*36+10*36+10*38+12*40+18*18+16*22+10*18)
=0,016*4416=70,65[lei/buc]
Inlocuind rezultatele in relatia lui A rezulta:
α1
𝞽i=
rj
Unde :
αs 20
𝞽= = =0,33
rj 63,34
1∗2008∗25,34
nec =
√ ( 4,4+192.23 )∗0,33∗0,2
=62,61
2008
n= =31,87=32
63
Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face cu relatia :
n
Tc=∑ tui+ ( n−1 ) ( tu ) max=126+ ( 32−1 )∗20=740 ¿¿]
i=1
Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea in productie
la un anumit stadiu de prelucrare a doua loturi successive de obiecte ale muncii de acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu realtia :
N 2008
Rc = = =3765 [ min ]=62,75 [ ore ] :12=5,22[ zile]
L 32
Unde :
12.DESEN HALA
Legenda:
Telefon: 0243255355
Fax: : 0251.123456
A. IDENTIFICARE FURNIZOR:
Denumire: ...........
Adresa: ...............
Mobil: ................
B. ACTIVITATE:
C. PRODUSE/SERVICII FURNIZATE:
........................................................
D. CRITERII DE EVALUARE:
Altele DA/NU
Precizaţi ________________________________________
2. Certificare CE pentru produsele furnizate:
DA/NU
DA/NU
DA/NU
DA/NU
DA/NU
14.PROCEDURA
1.Scop
2.Domeniu de activitate
3.Definitii si prescurtari
4.Documente de referinta
5.Procedura
6.Responsabilitati
7.Anexe
PL-FR-01
Strunjire
informativ
Procedura se aplica in toate sectiile unde se prelucreaza suprafete ale pieselor prin operatia de
strunjire.
3. Definitii si prescurtari
3.1 Definitii
Strunjirea : este procedeul de prelucrare prin aschiere care se realizeaza prin combinarea unei
miscari principale de aschiere, totdeauna de rotatie, totdeauna executata de piesa-
semifabricat, cu o miscare de avans in directie longitudinala, transversala, inclinata sau
combinatii, intodeauna executata de scula. Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin
aschiere,cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de
revolutie.In constructia de masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere
insemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care
o au in prezent prelucrarile prin strunjire.
3.2.Principiu de lucru
De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima
sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare
radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau
de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule aschietoare.
3.3 Prescurtari
4. Documente de referinta
Vocabular;
SR EN ISO 9002/1995: Sistemele calităţii: Model pentru asigurarea calităţii în producţie, montaj
şi service.
5. Procedura
- Se verifica starea generala a utilajului inainte de a incepe lucrul si se verifica daca are toate
accesoriile necesare indeplinirii activitatii.
- Se prinde semifabricatul in elementul port-piesa
- Alegerea sculei-aschietoare
- Pornirea masinii-unelte
Dupa aceasta operatie urmeaza prinderea semifabricatului in varfurile de centrare dupa care se
va alege scula aschietoare conform cu prelucrarea care se executa si bineinteles fixarea
acesteia.
Se va porni masina, operatiune realizata de catre operator. Tot operatorul va alege si regimul
de aschiere conform cu fisa tehnica. Urmeaza operatia de strunjire.
Tinand cont de dimensiunile de gabarit ale piesei, tipul prelucrarilor si conditiile tehnice de
generare impuse s-au ales urmatoarele masini:
6. Responsabilitati
Atelierele de fabricaţie
Personalul CTC
Biroul AQ
Verifică prin audituri interne ale calităţii manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea şi
livrarea produselor. Supraveghează şi avizează ambalarea şi livrarea produselor, dacă acestea
sunt puncte de staţionare obligatorie stabilite prin PCMVI.
Operatorul este obligat sa respecte toate cerintele prezentei proceduri pentru a desfasura
activitatea de strunjire in conditii bune.
Responsabilul CTC este obligat sa verifice calitatea produselor si in caz, realizarea fisei de rebut.
7.Anexe