Proiect Prelucracrea proceselor

de fabricatie

Student:Andronache Mihai
Grupa 631CB

Profesor indrumator :S.L Dr Ing Radu

Constantin
1.CUPRINS:
1.Cuprins

2.Desenul piesei 2D

3.Desenul piesei 3D

4.Prelucrarea suprafetelor

5.Aprovizionare alocurilor de munca cu materii prime si material necesare

6.Determinareasistemului de productie

7.Determinare anumarului de masini-unelte(MU)

8.Determinarea coeficientului de incarcare al MU

9.Calculul lotului minim de productie

10.Calculul duratei ciclului de productie

11.Perioada de repetare a loturilor

12.Desen hala

13.Chestionar de evaloare a furnizorilor

14.Procedura
2.DESENUL PIESEI 2D
3.DESENUL PIESEI 3D
4.PRELUCRAREA SUPRAFETELOR
1.Frezarea de degrosare si largire suprafetei cu diametrul Ø 44
2.Frezarea de degrosare a suprafetei Ø44
3.Frezare de semifinisare si largire de semifinisare a suprafetei
cu diametrul Ø44
4.Frezare de semifinisare a suprafetei cu diametrul Ø44
5.Burghiere si alezare in diagonala a gaurilor Ø9, Ø11
6.Frezare plana
7.Gaurirea si filetare a suprafetei G3/4
8.Alezarea suprafetei interioare Ø45
9.Control final
5.APROVIZIONAREA LOCURILOR DE MUNCA CU
MATERI PRIME SI MATERIALE
Lista materiilor prime:
Tabelul.1

Materiale STAS NumarBucati

Semifabricat piesa: - 1
Corp pompa

Cutit de stunjit interior STAS 6377-80 1

Cutit de strunjit exterior STAS 6377-80 1
Cutit de strunjit interior STAS 6379-80 1
pentru finisare
Cutit de strunjit exterior STAS 6379-80 1
pentru finisare
Freza cilindro frontala STAS 579-76 1
Rugozimetru 1
Bara alezat STAS 9128/2-77 2
Largitor STAS 9128/2-77 1
Scule abrazive STAS 1112/8-75 3
Micrometru 1
Subler - 1
Calibre - 3
Bara de alezat STAS 9128/2-77 1

Lista de consumabile:
Tabelul.2

Materiale NumarBucatii
Birotica Lista consumabile
Diluant 5l
Penetranti fluorescenti 1l
Degresanti 1l
Developanti pulbere 1l
Ambalaje Functie de necesitatii
Pulberi magnetice 0,5 kg

6. DETERMINAREA SISTEMULUI DE PRODUCTIE

Tabelul.3
Timp de Norma Retributie Arie
Nr Denumire operatie pregatire/incheier de [lei] utilaj
operatie e timp [m 2]
[min]
1 Frezarea de degrosare si largire 5 20 17 2,52
suprafetei cu diametrul Ø 44

2 Frezarea de degrosare a suprafetei Ø44 5 15 15 2,52

3 Frezare de semifinisare si largire de 5 15 14 2,52
semifinisare a suprafetei cu diametrul
Ø44
4 Frezare de semifinisare a suprafetei cu 5 10 14 2,52
diametrul Ø44
5 Burghiere si alezare in diagonala a 5 10 13 2,52
gaurilor Ø9, Ø11
6 Frezare plana 5 12 13 2,52
7 Gaurirea si filetare a suprafetei G3/4 5 18 12 2,52
8 Alezarea suprafetei interioare Ø45 5 16 16 2,52

9 Control final 10 10 18 2,52

Coficientul sistemului de productie se determina cu relatia:
rg
Ksp=
tig

rg-ritmul de fabricatie al produsului

tig-norma de timp la operati I

Daca din calculi rezulta:
Ksp</=1productia este considerata de masa
1<Ksp-productia este considerate de serie mare
10<Ksp-productia este considerate de serie mijlocie
Ksp>20-productia este considerate de serie mica

Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:

Fn
rmed= *60[min/buc]
N
Fn-norma de timp

N-programa de productie (2000)

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an.In aceste conditii resursa de timp Fn se
calculeaza cu relatia:

Fn=60*z*Ks*h

Unde:

z-numarul de zile lucratoare

h-numarul de ore lucrate

Ks-numarul de schimburi

Deci,indicele de apreciere a timpului devine:

60∗z∗Ks∗h
Kij=
Nj∗tij

Calcule:

Fn=60*265*1*8=127200[min/an]

N-numarul de bucati pe an(2000)

N=N1+N2+N3=2000+5+3=2008
N1-numarul de piese comandate

N2-numarul de piese de schimb

N3-numarul de rebuturi acceptate

127200
rmed= =63,34[min/buc]
2008

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru Kij la fiecare operatie:

 Operatia 1:

r 11 63,34
Kij= = =3,16−serie mare
t 11 20

 Operatia 2:

r 21 63,34
Kij= = =4,22−serie mare
t 21 15

 Operatia 3:

r 31 63,34
Kij= = =4,22−serie mare
t 41 15

 Operatia 4:

r 41 63,34
Kij= = =6,33−serie mare
t 41 10

 Operatia 5:

r 51 63,34
Kij= = =6,33−serie mare
t 51 10

 Operatia 6:

r 61 63,34
Kij= = =5,27−serie mare
t 61 12

 Operatia 7:

r 71 63,34
Kij= = =3,51−serie mare
t 71 18

 Operatia 8:
 r 81 63,34
Kij= = =3,95−serie mare
t 81 16

Alegem ca tipologie a produsului serie mare si facem organizarea productiei in conformitate cu

principiile de proiectare corespunzatoare caracteristicilor acestui tip.

7. DETERMINAREA NUMARULUI DE MASINI-UNELTE (MU)

Formula:
ti
Ma,j=
rmed∗kup

Unde:

ti -timpul necesar executarii operatiei i

ma,i -numarul calculate de masini la operatia i

kup - =0,93 este coefficient de planificare utilizat

rmed –ritmul mediu de fabricatie

Calculul MU:
20
m1= =0,33−1 MU
63,34∗0,93

15
m2= =0,25−1 MU
63,34∗0,930

15
m3= =0,25−1 MU
56,63∗0,93

10
m4= =0,16−1 MU
63,34∗0,93

10
m5= =0,16−1 MU
63,34∗0,93

12
m6= =0,20−1 MU
63,34∗0,93

18
m7= =0,30−1 MU
63,34∗0,93
 16
m8= =0,27−1 MU
63,34∗0,93

8.DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE INCARCARE AL MASINI-

UNELTE(MU)
Se calculeaza cu relatia:
mc , i
Kin,ci= ∗100[% ]
mo ,i

Unde:

Kin,ci –coeficientul de incarcare al masinii

mci –numarul de masini calculate

mo,I –numarul de masini adoptat

Calcule:
0,33
K11= =33[% ]
1

0,25
K21= =25[% ]
1

0,25
K31= =25 [ % ]
1

0,16
K41= =16 [ % ]
1

0,16
K51= =16 [% ]
1

0,20
K61= =20[% ]
1
 0,30
K71= =30[% ]
1

0,27
K81= =27 [% ]
1

Coeficientul de incarcare al liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

n

∑ mc , i 2,19
i=1
Kin,L= n
∗100= ∗100=27,35[% ]
8
∑ ma ,i
i=1

9.CALCULUL LOTULUI MINIM DE PRODUCTIE

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se realizeaza numai pe
loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de productie pe
unitatea de obiect al muncii.

Determinarea lotului optim se face cu relatia:

2 N∗D
nopt=
√ ( Cm+ A )∗τ∗Ɛ n

Unde:

N =2008[buc/an] volumul de productie

D –cheltuieli dependente de marimea lotului

Cm –cheltuieli materiale

A –cheltuieli independente

Ɛn =0,2 coeficient de cuantificare a pierderilor

D se calculeaza cu relatia:
D=B+B’[lei/lot]

Unde :
B –cheltuieli cu pregatirea/incheierea lotului

B se calculeaza cu relatia:
n
tpi , i
B=∑ ∗Smi∗mi ¿ ¿]
i=1 60

Unde:

tpi –timp de pregatire/incheiere

mi –numar de masini unelte(MU)

Smi –salariul pe ora al muncitorului

Calcule:
B=0,16*1*17+0,16*1*15+0,16*1*14*2+0,16*1*13*2+0,16*1*12+0,16*1*16+0,16*1*18=2,72+
2,4+4,48+1,92+2,56+2,88=21,12[lei/lot]

Cheltuielile B’ se determina cu relatia:

p 20
B’ = ∗B= ∗21,12=4,22 [ lei ]
100 100

p =20 este un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea administrative a lotului

D=B+B’=21,12+4,22=25,34[lei/lot]

Cheltuielile materiale se determina cu relatia:

Cm=ms*Csf-md*Cd

Unde :

Ms =(1,618 kg) masa semifabricatului

Csf -12[lei] costul unui kg de piesa turnata

md -0,500[kg] masa deseurilor

Cd – 0,9[lei] costul unui kg de deseu

Cm=1,618*12-0,500*0.9=18,96 [lei]

Cheltuielile independente se determina cu relatia:

A=Cm+Cs+Cind+Cif[lei/buc]

Unde :

Cif –cheltuiala cu intretinerea si functionarea utilajului pe durata timpului de lucru efectiv

Cind –cheltuieli indirecte

Cs – cheltuieli salariale

Formula Cs :
n
1
∑ topt∗Smi ¿ ¿]
60 i=1

Cs=0,016*(20*17+15*15+15*14+10*14+10*13+12*13+18*12+16*16+10*18)

=29,32 [lei/buc]

Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:

Cs∗Rf
C ind= ¿]
100

Unde :

Rf =250 este regia de fabricatie a sectiei

29,32∗250
C ind= =73,3 ¿]
100

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea se determina cu relatia:

n
tui
C if=∑ ∗ai∗mi
i=1 60

Unde :

ai –cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajului la operatia i

t ui –timpul unitar consumat pentru operatia i

Calcule:

Cif=0,016*(20*60+15*40+15*36+10*36+10*38+12*40+18*18+16*22+10*18)
=0,016*4416=70,65[lei/buc]
Inlocuind rezultatele in relatia lui A rezulta:

A=18,96 +29,32 +73,3+70,65=192.23

Coeficientul 𝞽i se determina cu relatia:

α1
𝞽i=
rj

Unde :

αi –coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pentru diverse forme de organizare a

productiei
n
αs=∑ tui
i=1

αs 20
𝞽= = =0,33
rj 63,34

1∗2008∗25,34
nec =
√ ( 4,4+192.23 )∗0,33∗0,2
=62,61

Se adopta nec =63[buc/lot] si se determina:

2008
n= =31,87=32
63

10.CALCULUL DURATEI CICLULUI DE PRODUCTIE

Calculul duratei ciclului de productie in cazul productiei de serie mare se face cu relatia :
n
Tc=∑ tui+ ( n−1 ) ( tu ) max=126+ ( 32−1 )∗20=740 ¿¿]
i=1

11.PERIOADA DE REPETARE A LOTURILOR

Perioada de repetare a loturilor reprezinta intervalul de timp care separa lansarea in productie
la un anumit stadiu de prelucrare a doua loturi successive de obiecte ale muncii de acelasi fel.
Perioada de repetare a loturilor se calculeaza cu realtia :

N 2008
Rc = = =3765 [ min ]=62,75 [ ore ] :12=5,22[ zile]
L 32

Unde :

L –numarul de loturi care se lanseaza in fabricatie in perioada de timp considerate

Se adopta Rc =6 zile lucratoare, adica fiecare lot se executa 6 zile.

12.DESEN HALA
Legenda:

D.S- Depozit semifabricate S.D.V- Scule,dispositive,verificatoare

B.S.S- Birou sef sectie D.M.P- Depozit de materiale prime

G.S.F- Grup sanitar femei H- Hidrant

G.S.B- Grup sanitar barbati M.P- Masa pentru piese

M.R- Masina de rabotat D.S- Dulap de scule

M.M- Masina de mortezat M.F- Masina de frezat

M.G- Masina de gaurit M.D.R- Masina de rectificat

13.CHESTIONAR DE EVALOARE A FURNIZORILOR

Informaţii generale:
Societatea: S.C Mitza SRL

Adresa: Str Transilvaniei, nr44, Buzau

Telefon: 0243255355

Fax: : 0251.123456

Numărul total de angajaţi: 30

În conformitate cu cerinţele sistemului de management integrat SR EN ISO 9001:2008, SR EN

ISO 14001:2005 şi OHSAS 180001:2008, Mitza SRL evaluează anual toţi furnizorii săi.

Vă rugăm să completaţi chestionarul următor, în vederea includerii Dumneavoastră în "Lista

furnizorilor acceptaţi".

A. IDENTIFICARE FURNIZOR:

Denumire: ...........

Adresa: ...............

Telefon / Fax: .....

Mobil: ................

B. ACTIVITATE:

Servicii ...... Produse ......

C. PRODUSE/SERVICII FURNIZATE:

........................................................

D. CRITERII DE EVALUARE:

1. Precizaţi sistemele de management certificate în compania dv.

SR EN ISO 9001:2008 DA/NU

SR EN ISO 14001:2005 DA/NU

SR OHSAS 18001:2008 DA/NU

Altele DA/NU

Precizaţi ________________________________________
2. Certificare CE pentru produsele furnizate:

Sunt certificate toate produsele DA/NU

Sunt certificate 50% din produsele furnizate DA/NU

În curs de certificare DA/NU

3. Aveţi un compartiment independent de control tehnic / de inspecţie a produselor?

DA/NU

4. Verificaţi calitatea materiilor prime şi/sau a subansamblelor pe care le achiziţionaţi prin:

Controlul documentelor care atestă calitatea DA/NU

Verificare la recepţie DA/NU

Inspecţie efectuată de terţi DA/NU

5. Verificaţi calitatea produselor finite înainte de expedierea la beneficiari?

DA/NU

6. Aveţi un sistem de evaluare a propriilor furnizori?

DA/NU

7. Aveţi o procedură de tratare a neconformităţilor?

DA/NU

8. Precizaţi modul de tratare a reclamaţiilor referitoare la calitatea produselor:

remedierea produsului DA/NU

înlocuirea produsului DA/NU

returnarea valorii platite pentru produs DA/NU

9. Precizaţi termenul de tratare a reclamaţiilor:

24 ore 48 ore mai mult

10. Există o cantitate minimă/comandă?

DA/NU
14.PROCEDURA
1.Scop

2.Domeniu de activitate

3.Definitii si prescurtari

4.Documente de referinta

5.Procedura

6.Responsabilitati

7.Anexe

Procedura de lucru pentru Editia:

FREZARE Revizia:
S.C Mitza.SRL Data emiterii:
Codificare: FR11 Exemplar nr:
Nr. pg:

PL-FR-01
Strunjire

Difuzat in regim: controlat X

informativ

Implicit Verificat Aprobat

Nume
Data
Semnatura
1. Scop

Procedura are scopul de a instrui si de a stabili responsabilitatile personalului cu privire la

prelucrarea prin strunjire, in vederea desfasurarii in bune conditii a acestei activitati.
2. Domeniu

Procedura se aplica in toate sectiile unde se prelucreaza suprafete ale pieselor prin operatia de
strunjire.

3. Definitii si prescurtari

3.1 Definitii

Strunjirea : este procedeul de prelucrare prin aschiere care se realizeaza prin combinarea unei
miscari principale de aschiere, totdeauna de rotatie, totdeauna executata de piesa-
semifabricat, cu o miscare de avans in directie longitudinala, transversala, inclinata sau
combinatii, intodeauna executata de scula. Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin
aschiere,cu cea mai frecventa utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de
revolutie.In constructia de masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere
insemnata, cele mai caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care
o au in prezent prelucrarile prin strunjire.

3.2.Principiu de lucru

Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de obicei de

piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in direactie
longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii principale.

Implicit Verificat Aprobat

Nume
Data
Semnatura

Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si conice(exterioare si interioare),

frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii principale a semifabricatului cu miscarile de
avans longitudinal sau transversal al cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si
strunjirea altor forme de suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor
sferice, daca miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a
suprafetelor profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si
transversala, rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei.

De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie daca, se imprima
sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de avans longitudinal si o miscare
radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau
de alta forma.Prin strunjire se poate executa de asemenea detalonarea unor scule aschietoare.

3.3 Prescurtari

AQ: asigurarea calităţii;

PCMVI: planul calităţii pentru măsurători, verificări şi încercări;

SPT: Serviciul Proiectare Tehnologii;

M.U - masina unealta

P.M.- prelucrari mecanice

SDV- scule, dispozitive, verificatoare

CTC- control tehnic de calitate

Implicit Verificat Aprobat

Nume
Data
Semnatura

4. Documente de referinta

SR ISO 8402/1995: Managementul calităţii şi asigurarea calităţii

Vocabular;

SR ISO 9000-2/1995: Standarde pentru conducerea calităţii şi asigurarea calităţii – Partea 2:

Ghid pentru aplicarea ISO 9001, ISO 9002 şi ISO 9003;

SR EN ISO 9002/1995: Sistemele calităţii: Model pentru asigurarea calităţii în producţie, montaj
şi service.

5. Procedura

5.1 Modul de desfasurare al activitatii.

- Se verifica starea generala a utilajului inainte de a incepe lucrul si se verifica daca are toate
accesoriile necesare indeplinirii activitatii.
- Se prinde semifabricatul in elementul port-piesa

- Reglarea parametrilor de lucru : viteza, avansul, adancimea de prelucrare

- Alegerea sculei-aschietoare

- Pornirea masinii-unelte

- Realizarea operatiilor de prelucrare a piesei

- Controlul operatiei realizate.

5.2 Descrierea operatiei de strunjire.

Mai intai se va verifica M.U. ca este apta a efectua operatia de strunjire.

Dupa aceasta operatie urmeaza prinderea semifabricatului in varfurile de centrare dupa care se
va alege scula aschietoare conform cu prelucrarea care se executa si bineinteles fixarea
acesteia.

Se va porni masina, operatiune realizata de catre operator. Tot operatorul va alege si regimul
de aschiere conform cu fisa tehnica. Urmeaza operatia de strunjire.

In urma incheierii operatiei de strunjire operatorul va inlatura scula aschietoare de piesa, va

opri motorul masinii si va efectua controlul dimensional al piesei.

Acest proces se va relua, in aceeasi ordine la prelucrarea unui nou semifabricat.

Implicit Verificat Aprobat

Nume
Data
Semnatura

5.3 Scule si masini unelte.

Tinand cont de dimensiunile de gabarit ale piesei, tipul prelucrarilor si conditiile tehnice de
generare impuse s-au ales urmatoarele masini:

 strung normal, SN 500 X 1500;

 masina de gaurit, G40;

 masina de frezat verticala, FV 32X132;

 masina de gaurit si alezat, GPR 45A;

 masina de rectificat, RI 3250.

Implicit Verificat Aprobat

Nume
Data
Semnatura

6. Responsabilitati

SPIT elaborează instrucţiuni de exploatare şi întreţinere pentru produsele S.C.Mitza S.A.

Serviciul Proiectare Tehnologii.

Prevede în fişe tehnologice operaţiile de conservare şi ambalare şi controlul acestora;

întocmeşte proiectul de ambalaj.

Prin PCMVI pe care le întocmeşte, stabileşte modul de control al manipulării, depozitării,

ambalării, conservării, livrării.

Atelierele de fabricaţie

Răspund de manipularea şi conservarea produselor, conform prevederilor

procedurilor/instrucţiunilor de lucru şi a documentaţiei tehnice de execuţie.

Personalul CTC

Întocmeşte certificatul de calitate şi garanţie al produsului dacă acesta îndeplineşte toate

condiţiile specificate în contract şi există dovezile obiective că produsul a fost supus tuturor
inspecţiilor, verificărilor şi încercărilor prevăzute.

Biroul AQ

Verifică prin audituri interne ale calităţii manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea şi
livrarea produselor. Supraveghează şi avizează ambalarea şi livrarea produselor, dacă acestea
sunt puncte de staţionare obligatorie stabilite prin PCMVI.
Operatorul este obligat sa respecte toate cerintele prezentei proceduri pentru a desfasura
activitatea de strunjire in conditii bune.

Responsabilul CTC este obligat sa verifice calitatea produselor si in caz, realizarea fisei de rebut.

7.Anexe

7.1 Anexa 1 – Desenul de executie al piesei

7.2 Anexa 2 – Fisa film

Implicit Verificat Aprobat

Nume
Data
Semnatura